Peștera Urșilor (Parcul Natural Apuseni)

Managementul ariilor protejate

Profesor coordonator: Realizat de: Focșa Răzvan-Alexandru

Conf. Dr. Lupașcu Angela Grupa: GT32
 Introducere

o s un
ge este
?
it
Geositul reprezintă o porțiune bine individualizată în peisaj cu o anumită valoare.

Ce
Valoarea geositului poate fi dată de turism (prin activitățile turistice efectuate
datorită potențialului turistic), cadrul natural, biodiversitate, geodiversitate, geologie,
vegetație, faună, hidrografie, înveliș pedologic etc.

Geositul Peştera Urşilor din Chişcău, judeţul Bihor, a fost descoperită accidental
în anul 1975. În urma exploatărilor miniere locale, deschiderea spre golul subteran a
Fig.1. Interior Peștera Urșilor fost realizată prin dinamitarea intrării.

Au urmat noi explorări ale peşterii de către grupul de speologi amatori

“Speodava” din Ştei, iar, mai apoi, de către specialiştii Institutului de Speologie
“Emil Racoviţă”, în colaborare cu reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor din
Oradea. În anul 1980, după 5 ani de explorări şi amenajări, Peştera Urşilor a fost
deschisă pentru vizitare.

Fix la intrarea în peșteră se află un pavilion, compus dintr-o sală de așteptare,

casa de bilete, un bar, un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte
artizanale specifice zonei.
Fig.2. Interior Peștera Urșilor

Fig.3. Ursus Spelaeus
Fig.4. Schelet Ursus Spelaeus
Scurt istoric
Istoria recentă a Peșterii Urșilor a început la data de 17 septembrie 1975, odată cu
explozia care a permis lui Traian Curta să facă descoperirea care ulterior avea să
devină unul dintre cele mai importante obiective turistice din România, fiind
vizitată de numeroși turiști români și străini.
Cu toate că la momentul descoperirii peșterii s-a încercat distrugerea acesteia
pentru ca exploatarea minieră să poată continua, până la urmă s-a reusit salvarea,
conservarea și amenajarea peșterii pentru ca aceasta sa poată fi vazută de toți cei
care doresc acest lucru. Dupa desoperirea facută în 1975, peștera a fost atent
cercetată, iar o parte a fost amenajată.
Deși amenajarea s-a încheiat în 1978, Peștera Urșilor a intrat în circuitul turistic
abia în data de 14 iulie 1980, dată la care a fost inaugurată oficial.
Istoria mai îndepărtată indică că această peșteră a fost locuită, până în urmă cu
cca 17.000 ani de Ursul de Cavernă (Ursus spelaeus), specie disparută de pe
pământ. În peștera Urșilor au fost descoperite oase vechi de peste 100.000 de ani.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit ca peștera a fost locuită doar de această
specie de urs.
Cu cca 17.000 ani în urmă, dupa un cutremur puternic, probabil, singura intrare
în peșteră s-a închis iar urșii aflați în acel moment în interior au ramas captivi,
aceștia murind de foame și sete.
Povestea care a dus la denumirea de
Peștera Urșilor

Există numeroase povești locale legate de

Peștera Urșilor, însă denumirea are la bază una
reală. Speologii au ajuns la concluzia că, din
cauza unei căderi de stancă la gura de intrare,
Fig.5. Schelet urs de peșteră (Ursus spelaeus) - Peștera Urșilor
peștera a rămas blocată. Astfel, peste 140 de urși
au rămas captivi înăuntru pentru eternitate. Se
pare că, înfometați fiind, urșii s-au atacat reciproc
până când, în final, nu a mai rămas nici unul în
viață.

Ursus Spaelaeus - Ursus Spaelaeus, a trăit în

această peşteră în urmă cu 10000-15000 de ani şi
a dispărut odată cu încalzirea climatică din
Fig.6. Schelet urs de peșteră (Ursus spelaeus) - Peștera Urșilor
 Amplasarea și delimitarea arealului luat în studiu - Peștera Urșilor –
Localizare și analiză teritorială
Fig.7. Hartă cu localizarea și delimitarea zonei Peștera Urșilor în cadrul Parcului Natural Apuseni
- Realizată în Q-Gis cu ajutorul vectorilor din Google Earth - Răzvan Focșa
Peștera Urșilor din Chișcău, comuna Pietroasa,
județul Bihor se află în Parcul Natural Apuseni la
o altitudine de 482 metri și este unul din cele mai
vizitate obiective turistice din România.
Peștera Urșilor se află la ieșirea din Chișcău, spre
satul Giulești și Păstrăvăria Chișcău. La Chișcău se
poate ajunge dinspre Oradea - Beiuș sau din direcția
Deva - Stei, pe DN 76 (E79), până în dreptul
platformei industriale din Sudrigiu, de unde drumul
continuă pe DJ 763.
Pentru a ajunge la peșteră va trebui să traversați
satul Chișcău, dintr-un capat în celălalt. Va trebui să
conduceți preventiv deoarece străzile sunt destul de
înguste și în funcție de perioada din an și din
săptamână, traficul este destul de intens. Cu toate că
numărul locurilor de parcare este destul de mare, în
perioada de vară, la sfârșit de săptămână, se poate
întâmpla ca locurile de parcare să fie insuficiente.
 Caracterizarea fizico-geografică a Peșterii Urșilor și clasificarea sa în
cadrul IUCN (Parcul Natural Apuseni)
Peştera Urşilor este formată din 4 galerii principale situate
pe o distanță de 1500m din care 488 de metri sunt vizitaili și
accesibili publicului: Galeria Oaselor, Galeria Emil Racoviţă,
Galeria Lumânărilor şi Galeria Ştiinţifică. Este declarată
Rezervaţie Naturală şi prezintă o parte din stalagmitele şi
stalactitele specifice unei peşteri, iar Parcul Natural
Apuseni unde aceasta se situează, reprezintă o arie protejată de
interes național ce corespunde categoriei a V-a IUCN.
Fig.8. Harta sectorului turistic din Peștera Urșilor
Accesul în Galeria Ştiinţifică, aflată în continuarea Galeriei
Sursă: Nicu, M.,(2018), Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București
Emil Racoviţă şi accesibilă numai printr-un puţ de 30 m, este
destinată speologilor profesionişti.

În cele 3 galerii principale ale Peşterii Urşilor accesibile

publicului (G. Oaselor,G.Emil Racoviță și Galeria
Lumânărilor) vei putea descoperi rămăşiţele ursului de
cavernă, printr-un număr mare de fosile, care au dat şi
denumirea peşterii, dar şi diverse formaţiuni naturale
impresionante, ca stalactite şi stalagmite, unele dintre ele
primind şi nume pentru carcteristicile pe care le denotă, cum ar
fi: Palatul Fermecat, Căsuţa Piticilor, Lacul cu Nuferi, Sfatul Fig.9. Iosif, V. și Ovidiu G., (2014), Peștera Urșilor de la Chișcău,
Bătrânilor şi aşa mai departe. Colecția,,Peșterile României,, Societatea Națională de Speologie, Cluj-Napoca
 Galeria Oaselor

Galeria Oaselor din Peștera Urșilor este secțiunea din pestera care se afla la
intrare, fiind astfel denumita datorita nomeroaselor oase ale ursilor de Caverna,
gasite in acest loc. Vizitatorii pesterii au posibilitatea sa vada oasele asa cum acestea
au fost gasite. In galeria Oaselor, chiar la intrare se afla acea crapatura care s-a creat
in urma exploziei care a dus la descoperirea pesterii de catre Traian Curta in 1975.
Grosimea tavanului la intrarea in Pestera Ursilor, in punctul in care s-a intrat pentru
prima data, este de numai 2 metri, fiind cea mai mica grosime din toată peștera.

Fig.10. Galeria Oaselor - Peștera Urșilor

Galeria Emil Racoviță

Galeria Emil Racoviță este cea mai mare galerie din portiunea amenajata a
pesterii si a fost denumita dupa marele speolog si cercetator Emil Racovita, de al
carui nume se leaga mai multe descoperiri importante. Galeria contine
formatiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au
diferite forme si marimi , fiind la latitudine vizitatorului cum interpreteaza ceea
ce vede. Astfel turistii pot descoperi Racheta cu motoarele pornite care tocmai
decoleaza, casuta piticilor, ca sa amintim doar cateva din ceea ce exista in
aceasta galerie. In Galeria Emil Racovita tavanul are grosimea cea mai mare din
toata pestera.
Fig.11. Galeria Emil Racoviță - Peștera Urșilor
 Galeria Lumânărilor

Galeria Lumânărilor din Peștera Urșilor, și-a primit numele dupa

numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari. Aceasta galerie
duce spre iesire din pestera, o iesire creata in mod artificial pentru ca
turistii sa ajunga intr-un loc cat se poate de apropiat fata de punctul de
plecare. In Galeria Lumanarilor pot fi observate formatiuni calcaroase
avand forme dintre cele mai bizare, de la ultimul urs care ar fi incercat sa
iasa dar a ramas captiv, pana la un cap si gat de lebada, la nufarul termal
si catedrale. La fel ca in toata pestera fantezia si creativitatea sunt cele
prin care turistii pot interpreta diferitele formatiuni calcaroase. La iesire
exista o multitudine de formatiuni care parca s-au adunat pentru a-si lua
ramas bun de la vizitatori. Fig.12. Galeria Lumânărilor - Peștera Urșilor

Galeria Științifică

Galeria Științifică din Peștera Urșilor se afla în continuarea Galeriei Emil Racovita. De fapt accesul in
Galeria Științifică se face din Galeria Emil Racovita, printr-un put de cca 30 m. Din acest motiv dar nu numai,
accesul in aceasta parte a pesterii este permis numai speologilor profesionisti de aceea nu există imagini
publicate încă din această galerie.
 Geologia: Cel mai probabil un accident geologic a produs condițiile de izolare a
peșterii față de exterior favorizând dezvoltarea unei mari diversități de speleoteme
care constau în: stalactite, stalagmite, draperii, văluri, coloane, bazine, gururi,
baldachine etc. Au fost gaăsite aici schelete de Ursus Spaelaeus - care a dispărut în
urmă cu 15.000 de ani dar și fosile de: capră neagră, ibex, leu și hienă de peșteră.

Printre formațiunile de stalactite și stalagmite se remarcă Palatele fermecate, Lacul

cu nuferi, Mastodontul și Căsuța Piticilor, Draperiile din Galeria
Urșilor, Portalul, Pagodele și ultima sală, Sfatul Bătrânilor, iluminată cu lumânări.

Relieful: Relief tipic de peșteră (relief carstic): stalactite,stalagmite, gururi, draperii

etc.

Clima: În interiorul peșterii temperatura este constantă, aproximativ 10°C .

Hidrografia: Nu există date privind hidrografia peșterii, în schimb depunerea
carbonatului de calciu sau calcit dă naștere la așa numitele ,,râuri de stâncă,,.
Umiditatea în peșteră se menține la 97% mereu.

Vegetația și fauna: Această temperatură constantă din peșteră a dus la dezvoltarea

unei faune de tip cavernicol formate în general din coleoptere din sub-familia
bathysciinae: Pholeuon leptoderum și Drimeotus (Bihorites) mihoki.
Fig.13. Colaj - Forme de relief din Peștera Urșilor
Fig.14. Principalele zone cu bioglife din Peștera Urșilor, poligonul roșu de pe harta peșterii reprezintă zona de scanare laser a bioglifelor

Sursa - Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu Ursus spelaeus din Peştera Urşilor de la Chişcău – Osteometrie,
Paleoichnologie, Tafonomie şi Izotopi stabili,București
Fig.15. Principalele măsurători ale urmelor planare ale Ursului Spelaeus,
ilustrate pe un manaus, scară - 10cm

Sursă - Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu

Ursus spelaeus din Peştera Urşilor de la Chişcău – Osteometrie, Paleoichnologie,
Fig.16. Comparația unui individ de 1,8 m raportat la Ursus Spelaeus (Raport
înălțime-greutate)
Tafonomie şi Izotopi stabili, București
3,5 m

Fig.17. Comparația unui individ de 1,8 m raportat la Ursus Spelaeus care are între 3-3.5 m (Raport de înălțime)
 Caracterizarea uman - geografică a Peșterii Urșilor

 Populația și așezările

În satul Chișcău din comuna Pietroasa, situată în

S-E județului Bihor, există în jur de 700 locuitori
(703 mai exact), Peștera Urșilor ocupă o suprafață
de 1 hectar din raza acestei localități, fiind foarte
aproape de Munților Bihorului-Vlădeasa.

 Activitățile economice

Populația din satul Chișcău se ocupă în

principal cu: turismul, prelucrarea lemnului,
piscicultură (Există o păstrăvărie în sat –
Păstrăvăria Chișcău, agricultură etc.

Fig.18. Păstrăvăria Chișcău

Sursă -
https://apuseni.info/2021/07/10/pastrav-proaspat-de-vanzare-de-la-pastravaria-chiscau-
Fig.19. Material vechi de informare și promovare - De Marian Ene - Peștera Urșilor Fig.20. Panouri Peștera Urșilor
Sursă - https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017aprPestera_Ursilor.pdf Sursa - Marin Nicu, M.,(2018) ,Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București
 Propuneri privind amenajarea propriu-zisă a infrastructurii generale,
amenajări cu scopul de a proteja și conserva geositul Peștera Urșilor
 Implementarea unor politici și strategii eficiente de management
turistic.
 Stabilirea și respectarea strictă a orarelor de vizitare a geositurilor.
 Limitarea accesului pentru a evita degradarea geositurilor prin zone de
delimitare integrate cât mai mult în peisaj.
 Principalele artere de circulație trebuie să fie la mai mult de un
kilometru de geosit pentru a nu polua sau a afecta prin altceva zona.
 Panourile de informare și materialele de promovare trebuie puse în
locuri accesibile și vizibile publicului.
 Parcările să fie la o distanță de minim 500m de geosit pentru a evita
deteriorarea lui și pentru a nu a supraaglomera perimetrul alocat lui.
 Angajarea serviciilor de pază și securitate cu perioadă permanentă
24/24 de ore pentru a evita posibilele infracțiuni sau deteriorări în
perimetrul geositurilor.
 Planurile de mangement turistic trebuie reînoite permanenet pentru a
eficientiza potențialul turistic și gradul de absorbție turistică. Fig.21. Traseu Peștera Urșilor - Valea Sighiștel
 Protejarea arealului trebuie făcută după normele Ministerului Sursă-
https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/sub-pestera-ursilor-valea-sighistel-sub-pest
https://www.pesteraursilor.ro/
Fig.22. Recenzii (Google) de la turiști care au vizitat Peștera Urșilor
 Concluzii
Concluzionând Peștera Urșilor reprezintă unul dintre cele
mai importante geosituri din România, cu o importanță
morfofuncțională diversă, având statut recunoscut de Rezervație
Naturală.
Relieful ei calacaros de tip carstic și datările paleologice ale
scheletelor osoase de animale, precum și diversitatea geologică
a acesteia o fac să fie unică în România din acest punct de
vedere.
Implementarea unei stategii turistice mai eficiente de
limitare a gradului de deteriorare prin aplicarea de către
autoritățile locale a amenzilor contravenționale mai mari ar
descuraja semnificativ deteriorarea geositului, dar și respectarea
mai strictă a orarului de vizitare presatbilit.
Peștera Urșilor YouTube:
https://youtu.be/3xyI02htLZE?si=_RVuc8a3MGgQmG6A
https://youtu.be/HaJ_kUJMOGw?si=JBsZ5CfjXgJ6PR_T
 BIBLIOGRAFIE

 Iosif, V. și Ovidiu G., (2014), Peștera Urșilor de la Chișcău, Colecția,,Peșterile României,, Societatea Națională de Speologie, Cluj-Napoca, pp. 16-
58.

 Marin Nicu, M.,(2018) ,Ghid prin România, Ediția II, Editura Univers, București, pp.55-67

 Florin, D. „CULTUL” CRANIULUI URSULUI DE PEŞTERĂ ÎN PALEOLITICUL MIJLOCIU DIN EUROPA:

https://istorie.ucdc.ro/revcad/aucdci3-4-2011_1.pdf#page=17

 Marius, R. și Oana-Teodora, M.,(2015), Paleontologia depozitului cu Ursus spelaeus din Peştera Urşilor de la Chişcău – Osteometrie,
Paleoichnologie, Tafonomie şi Izotopi stabili,București, pp. 4-16 : https://www.iser.ro/iser_files/doctorat/files/RO_R_RobuM.pdf

 Activitățile permise în Peștera Urșilor-Comisia Patrimoniului Speologic – Septembrie 2019:

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Aut.71-APNA-Pestera%20Ursilor.pdf

 Serviciul Județean Salvamont Bihor - Fișă de traseu turistic - Parcul Natural Apuseni-

 – Traseu 11:
https://salvamontbihor.ro/download/trasee/Masiv%20Bihor%20-%20jud.%20Bihor/Zona%20turistica%20Padis/Tr.%20Circuitul%20Pesterii%20Urs
ilor%20-%20PR.pdf

 Site Oficial Peștera Urșilor: https://www.pesteraursilor.ro/

 https://primariapietroasabh.ro/2022/08/06/pestera-ursilor-din-comuna-pietroasa-judetul-bihor/

 https://www.pesteraursilor.net/pestera_ursilor.html

 https://www.libertatea.ro/lifestyle/pestera-ursilor-obiective-turistice-3604633#obiective-turistice-in-zona

 https://muntii-nostri.ro/ro/routeinfo/sub-pestera-ursilor-valea-sighistel-sub-pestera-ursilor

 https://unibuc.ro/wp-content/uploads/2019/05/2017aprPestera_Ursilor.pdf

 https://aventurainromania.ro/pestera-ursilor/

 https://www.infoghidromania.com/pestera_ursilor.html

 http://cnipt.primariacimpeni.ro/ro_RO/pestera-ursilor/

 https://www.pesteraursilor.net/

 https://parcapuseni.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=23&Itemid=113
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !!!