maramures

• Sa incepem cu Maramuresul! Dintre muntii din regiune, Muntii Maramuresului sunt cei mai vasti, cei mai neexplorati si cei mai salbatici, oferind un mediu superb celor
care�indraznesc sa ajunga acolo: peisaje spectaculoase, paduri curate trecute de rauri rapide, o gama abundenta de pesti si de vanat.
• Pentru cei care inca nu stiau, aflati ca si aici este un parc national: "Parcul National Muntii Maramuresului". Este frumos sa te duci in perioada Sarbatorii Narciselor.
Satul Repedea este cunoscut pentru poiana unica de narcise, cea mai mare din zona, in aria protejata de la Tomnatec-Sehleanu. In fiecare an, in mai, cand narcisele
infloresc, locuitorii�celebreaza�Sarbatoarea Narciselor. Din fericire rezervatia este undeva la inaltime, intr-o zona mai greu accesibila celor fara antrenament iar
aceste narcise scapa neatinse si pot dansa cu vantul alintand simturile celor care au posibilitatea sa ajunga acolo. Odata aflat in acest regat al narciselor nu ai cum sa nu
observi cat de bine este strajuit de munti : in dreapta Gutaiul cu Creasta Cocosului bine conturata, in fata se inalta semet Tiblesul, in stanga atat Pietrosul Bardau cat si
Pietrosul Rodnei iar undeva in stanga-spate se zareste Copilasul... o�priveliste divina�continuam calatoria si ajungem undeva in zona raului Vaser unde daca avem
noroc putem face si o mica plimbare cu Mocanita.
• Vaser, cel mai important afluent al Viseului, este de aproape 60 km lungime (cam aceeasi lungime ca cea a caii ferate inguste). Valea este considerata ca fiind una dintre
cele mai frumoase din Carpatii Orientali oferind o succesiune de peisaje unice. Doua lacuri glaciare pot fi descoperite in aceasta zona: Lacul Vinderel, cel mai mare lac
glaciar din Carpatii de Est, situat la o inaltime de 1.684 m, si Lacul Baita.
• Daca tot am pomenit de Poiana cu Narcise, de ce sa nu amintim si de minunata Floare de Colt. Putini stiu ca ceea ce cumpara de la diferite florarii sub denumirea de
Floare de Colt este cu mult diferita ca aspect de cea salbatica. Floarea de colt a fost declarata monument al naturii inca din 1933 si este protejata de lege. Pe inaltimile
pe care o gasim are companie doar jepi si capre negre... Floarea de colt este greu de cules, pentru ca s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muntilor calcarosi, colti de
stanca sau prin jgeaburi inaccesibile. Infloreste in iulie - august, deci atunci e bine sa o cautam prin Muntii Maramures si Rodna, Obcinele Bucovinei, Rarau, Ceahlau.
Cand spun sa o cautam, sa nu ma intelegeti gresit. Sa o cautam ca sa o privim sau in cel mai bun caz sa o fotografiem, dar in nici un caz sa o rupem pentru a avea un mic
suvenir din excursia noastra. Mai rar o gasim in Muntii Ciucas, Vrancei, Bucegi, Leaota, Fagaras, Cozia, Buila - Vanturarita, Retezat, Tarcu si Trascau.
• Deocamdata ne oprim aici din mica noastra excursie prin Carpati insa vom continua data viitoare cu noi locuri minunate care merita vizitate dar pe care, din pacate,
multi romani nu stiu sa le aprecieze.
• ISTORIC INSTITUŢIONAL ŞI LOCALIZARE
• La 1 iulie 1969 era inaugurat în Baia Mare primul planetariu public din România. Desigur, actualul planetariu al Universității de Vest din Timișoara este primul planetariu
pus în funcțiune din România, pe 1 ianuarie 1964, în slujba celei mai vechi științe – astronomia! Iar planetariul din Constanța a fost deschis aproape simultan cu cel din
Baia Mare.
• Complexul de Astronomie Populară Baia Mare a fost proiectat a se derula într-un program de execuție în perioada 1967 – 1970, dar fie din cauza resurselor financiare,
fie din alte cauze, precum prioritatea altor șantiere și lucrări, recepția pentru planetariu s-a realizat numai în vara 1969, iar cea pentru etapa a II-a, să o numim
Observator astronomic, în 1973. Este cunoscut faptul că valoarea utilajului importat în 1967 pentru Planetariul Baia Mare, din R.D. Germană, proiectorul optico-
mecanic de la Zeiss, Jena, a costat 211.000 lei, iar valoarea estimată inițial pentru etapa a II-a Complexului astronomic, a fost de 770.000 lei, dintre care 442.000 lei
construcțiile, iar 328.000 lei utilajele.
• Complexul de astronomie populară urma să fie compus din: 1. Microplanetariul propriuzis, 2. Cupola rotativă cu diametrul de 5 m și înveliș de cupru care să adăpostească aparatura formată din telescop Cassegrain și dispozitiv pentru fotografierea Lunii
și a planetelor, 3. Stația solară în interiorul căreia s-ar afla celeostatul polar de 120 mm, 4. Platforma în aer liber cuprinzând lunetă ecuatorială de 80/1200 și încă o lunetă de 63/840. Construcția microplanetariului a început în octombrie 1967.
• Prin Hotărârea 27/1970 a Consiliului Popular Județean: Planetariul din Municipiul Baia Mare trece, de la 1 ianuarie 1971, în subordinea Comitetului executiv al Consiliului Popular al Municipiului Baia Mare care va conduce, îndruma și controla activitatea
acestei instituții.
• Iată o prezentare istorică succintă realizată de către muzeograful principal (la această dată) Gavrilă Tomoiagă, în 1992, într-o adresă către Muzeul Satului București: ”Denumirea instituției noastre este: Complexul Astronomic Popular. Ea este destinată în
special răspândirii cunoștințelor de astronomie și de astronautică în rândul tututor categoriilor de oameni din municipiu, județ, județele limitrofe și a vizitatorilor ocazionali și excursioniști din țară și străinătate, precum și a unor cercetări științifice legate
de urmărirea sateliților artificiali ai Pământului și a stelelor variabile. (…) Complexul astronomic din Baia Mare a fost dat în folosință în vara anului 1969 și a aparținut până în luna ianuarie 1991 de primăria municipiului, fiind subordonată pe linie de
activitate Inspectoratului pentru cultură și artă al județului Maramureș. Începând cu luna ianuarie 1991, printr-o decizie a inspectoratului pentru cultură și cu acordul primăriei municipiului, complexul astronomic a fost trecut în cadrul Muzeului Județean
Maramureș, trecere nepotrivită ținând cont de specificul de activitate al complexului și respectiv al Muzeului Județean. În cadrul Complexului astronomic există trei sectoare de activitate distincte: Planetariul, Observatorul Astronomic și Camera Solară.
Holurile Complexului Astronomic, cu o suprafață de 120 metri pătrați găzduiesc o expoziție permanentă legată de mișcările aparente pe bolta cerească, structura Pământului, structura Sistemului solar, structura Universului și aspecte din activitatea în
teren. În Camera solară, cu o suprafață de peste 100 de metri pătrați, este în curs de elaborare o expoziție de astronomie și Istoria astronomiei, precum și contribuții românești la cercetarea spațiului cosmic. În holul Observatorului și rotonda telescopului
elaborăm o expoziție legată de mijloacele de cercetare a spațiului cosmic și de zboruri spațiale, sonde și nave cosmice, pe o suprafață de 75 metri pătrați”.
• Directori ai Complexului de Astronomie Baia Mare Mada Augustin 1969 – 1986 Tomoiagă Gavrilă 1986 – 1992 Din 1992 Complexul de Astronomie devine secție a Muzeului Județean Maramureș Șefi secție Planetariu la Muzeul Județean Maramureș
Tomoiagă Gavrilă 1992 – 1994 Bob Ioan, din 1994 – 2006 Din 2006 Planetariul Baia Mare devine secție a Muzeului de Mineralogie Baia Mare Șef secție Planetariu la Muzeul de Mineralogie Baia Mare Bob Ioan 2006-2010 Ovidiu Ignat – din 2010
Muzeografi Mada Augustin 1969 – 1986 Tomoiagă Gavrilă 1970 – 1994 Șiman Ioan 1969 Dascălu Ioan, tehnician 1969 – 1991 Bob Ioan, din 1991 Ignat Ovidiu, din 1997 Mureșan Cristina, custode 2003 – 2007 Ciprian Crișan, din 2008 În anul 2006,
Planetariul Baia Mare, prin desprinderea de Muzeul Județean Maramureș, a revenit la ”matcă”, respectiv a fost încadrat ca departament de specialitate al Muzeului de Mineralogie Baia Mare - al unui muzeu de istorie naturală. Au fost inițiate ample
lucrări de renovare a clădirii planetariului și de dotare cu diverse facilități – astfel, a fost renovată fosta cameră solară, transformată în sală multifuncțională (expoziții, sală de conferințe, sală de vizionări, sală protocol), iar planetariul a fost dotat cu un
modern sistem de video proiecție. La finalul Anului Internațional al Astronomiei, 2009, a fost deschis în cadrul planetariului și un stand de prezentare și comercializare articole astronomice, de la telescoape performante – foarte ieftine, la diverse
publicații – atlase, hărți glob ale cerului ș.a.m.d. Este de așteptat ca în următorii 2-3 ani planetariul să fie dotat cu un nou proiector stelar, care îl va menține pe harta astronomică a României ca cel mai important planetariu din Transilvania.

• PREZENTARE
• Planetariul şi Observatorul Astronomic din Baia Mare este organizat pe o suprafaţă de peste 500 mp, având ca spaţii utile domul planetariului cu proiectorul (cupola cu diametrul de 8 m şi o capacitate de 100 de locuri), observatorul astronomic cu un hol
circular în jurul sălii observatorului, în care sunt organizate expoziţii şi activităţi cultural – educaţionale, Holul Observator şi Holul Planetariu în care este organizată expoziţia permanentă “Universul în Mileniul III” şi sala de conferinţe şi spectacole
(capacitate 100 locuri) în care sunt organizate de asemenea activităţi educaţionale (sală proiecţii video, expoziția de bază ”Sistemul Solar” şi atelier educațional multimedia). Astromagazinul este organizat în holul de la intrare, începând cu sfârșitul anului
2009.
• PROIECTORUL KARL ZEISS ZK-1
Planetariul include o simulare a unui cer strălucitor cu peste 5000 de stele ce pot fi proiectate în interiorul cupolei, printr-un sistem optico-mecanic constituit din 31 de elemente, fiecare proiectând câte o parte a cerului.  Distribuirea stelelor pe cerul
artificial precum şi strălucirea lor individuală, permite o impresie vizuală a unui cer instelat, altfel vizibil cu ochiul liber numai în condiţii ideale. Proiectoare speciale sunt utilizate pentru Soare, Lună (cu fazele sale), planete, Calea Lactee şi alte corpuri
cereşti în poziţia lor exactă. Prin rotirea proiectorului este posibilă simularea mişcării aparente, zilnice, a cerului şi poziţionarea sa corectă în orice moment al nopţii sau a anului. Proiectorul oferă de asemenea posibilitatea prezentării cerului de la variate
latitudini, între Ecuator şi Polul Nord pentru emisfera nordică dar, cu ocazii speciale și prezentarea cerului emisferei sudice. Proiectorul ZKP-1, funcțional, datează din 1969.
• PROGRAME EDUCAŢIONALE
Pentru asigurarea atractivităţii serviciilor pentru un public cât mai larg şi însuşirea misiunii instructiv educaţionale, Planetariul din Baia
Mare oferă programe de proiecţie adaptate diferitelor orizonturi de vârstă şi instruire – ghidaje pentru preşcolari, şcolari, liceeni şi
spaţiu universitar, ghidaje speciale, lecţii speciale la cerere, activităţi paraşcolare şi organizează tabere şi excursii tematice pentru
evidenţierea unor fenomene astronomice.
• Planetariul se află în colaborare cu peste 70 de instituţii de învăţământ din judeţul Maramureş, cu Universitatea de Nord, cu
celelalte planetarii publice şi universitare din România, cu asociaţiile şi fundaţiile de profil din ţară şi străinătate.
• Proiectele principale ale Planetariului Baia Mare vizează – până în 2013 – modernizarea completă şi redotarea cu un
proiector stelar nou, cu instrumente optice ultra-performante, deschiderea de noi expoziţii permanente, revigorarea
activităţilor pe segmentul OBSERVATOR, deschiderea unui club astronomic cu cabinet informatic şi activităţi preferenţiale,
deschiderea unei biblioteci în cadrul unui punct de documentare cu acces şi la resurse online, realizarea unui POST TV
propriu cu transmisie pe internet, organizarea de tabere astronomice şi a unui atelier astronomic mobil etc.
• Share this: