Moldova Cetatea Soroca Cetatea de la Soroca a fost construită de meşteri din oraşul Bistriţa, este un monument de arhitectură medievală păstrat intact, aproape fără schimbări semnificative de-a lungul timpului, iar restaurările recente nu fac decât să îi mărească potenţialul turistic. Elefantul de la Buteşti – Monstrul de piatră din era paleolitică Cheile Buteştiului sunt primele formaţiuni geologice salvate de la distrugere de mişcarea ecologistă din Moldova, iar asta se întâmpla în anul 1984 pe când exista pericolul distrugerii acestora pentru extragerea pietrei în cariere. Aceste stânci au o suprafaţă de peste 110 hectare şi se întind pe kilometri.
Lanţul este încoronat de defileul
de la Buteşti cu o stâncă care se aseamănă cu un elefant privit din profil. În peştera „elefantului” au fost găsite rămăşiţe ale omului preistoric Orheiul Vechi De-a lungul râului Râuţ se găseşte Orheiul Vechi, probabil cel mai spectaculos loc din Republica Moldova. Defileul format printre formaţiunile calcaroase oferă vizitatorului o imagine impresionantă, indiferent de anotimp. Ca întreaga Moldova, Orheiul Vechi este un loc încărcat de istorie. În secolul al XIV-lea ar fi existat aici chiar un sediu al hanului tătar al Hoardei de Aur. Arheologii au descoperit aici fundaţia şi o parte din peretele unei băi orientale, care era utilată cu calorifere şi cu încălzirea podelelor, cu ventilaţie, apa ajungând aici prin ţevi de lut. Staţiunea balneologică „Nufărul Alb” Staţiunea „Nufărul Alb” a fost fondată în 1986, într-o zonă bogată în izvoare minerale ce conţin săruri sulfuroase, clor, natriu, iod şi brom. În prezent, „Nufărul Alb” este de departe cel mai mare sanatoriu din Republica Moldova, fiind situat în imediata apropiere a centrului oraşului Cahul. „O Sută de Movile” Lângă râul Prut, între satele Branişte şi Avrămeni, pe lungime de 8 kilometri şi o lăţime de 2 kilometri se ridică numeroase deluşoare (movile) cu înălţimea de 15-30 m care formează un adevărat spectacol al unduirii solului. Rândurile formate de aceste movile sunt paralele cu lunca Prutului. Pădurea Domnească – rezervaţia zimbrilor Între râurile Prut şi Camenca se întinde un codru străvechi, în care mai mult de un sfert din stejari sunt seculari. Un petic de istorie, mărturie a vechilor păduri de stejari ale Moldovei care din păcate au fost defrişate de-a lungul vremurilor. Peştera Criva sau „Emil Racoviţă” Peştera a fost descoperită în 1959. În timpul lucrărilor cu explozibil pentru lărgirea carierei de gips din zonă, a fost descoperită o gură a peşterii din care s-a scurs o cantitate enormă de apă. Ca rezultat a fost inundată cariera, respectiv au fost stopate lucrările de extragere, în schimb s-au deschis cavităţile peşterii, în care, după uscarea parţială, au pornit ulterior lucrările de cercetare. Astfel a fost descoperită una dintre cele mai mari peşteri din lume formată din roci de ghips. Băştinaşii au numit-o Cenuşăreasa. Mănăstirea Hâncu Mănăstirea este situată în codrii pe malul râului Cogilnic. Mănăstirea Hâncu a fost construită pe locul schitului de călugăriţe în anul 1678 de către marele stolnic Mihail Hâncu după dorinţa uneia dintre fiicele sale, care a intrat în călugărie cu numele Parascheva. Până în sesc. al XVII-lea, schitul purta numele de Viadica. Parcul Tăul, Donduşeni Aproximativ la 200 km de Chişinău, la Nord în centrul satului Tăul din raionul Donduşeni se află cel mai mare parc din Moldova. El a fost creat la începutul secolului al XX-lea, împrejurul conacului familiei Pommer. Parcul este una dintre cele mai reuşite creaţii ale arhitectului-peisajist cunoscut I. Vladislavskii-Podalko. Parcul a fost fondat în anii 1901-1904. Conform multor parametri, parcul nu are egal în ţară. În centrul său este situat un iaz. Castelul lui Manuc Bei – Hânceşti La Hânceşti au rămas puţine urme ale lui Manuc Bei Mirzaian, diplomatul care a participat la decizia din 1812, prin care Basarabia a fost ocupată de Imperiul Rus. Castelul de vânătoare este unic în felul său.