Constantin Mavrocordat – domnitor

al Ţării Româneşti şi al Moldovei

Efectuat de: Bejenari Gabriel, cl. a VII-a „A”

 Date biografice

Unul din cei mai importanți domnitori, din perioada regimului

turco-fanariot a fost Constantin Mavrocordat. Fiul lui Nicolae
Mavrocordat, născut la 27 februarie 1711 la Constantinopol,
dovedeşte ȋnclinație spre cultură, urmează şcoli superioare,
este cunoscător a mai multor limbi străine: turca, persana,
greaca, italiana, franceza.
Corespondează cu personalități
culturale ale vremii, de peste
hotare, fiind apreciat de aceştia.
Constituția sa cu 13 articole datată
la 7 februarie 1740 (fiind
domnitor al Munteniei ȋn această
perioadă) a fost publicată cu
laude, ȋn revista Mercure de
France, din iulie 1742. În acest act
se regăsesc principiile generale ale
reformelor aplicate ȋn cele doua
principate, pe parcursul domniilor
sale.

Constituție publicat ȋn revista

„Mercure de France”
 Are domnii succesive ȋn Ţara Românească şi Moldova,
unde promovează procesul de modernizare al societății
româneşti prin reforme de tip social, administrativ, juridic,
fiscal, judecătoresc, bisericesc.
Domneşte ȋn Ţara Românească de şase ori: septembrie-
octombrie 1730, octombrie 1731-aprilie 1733, noiembrie
1735-septembrie 1741, iulie 1744-aprilie 1748, februarie
1756-august 1758 şi iunie 1761-martie 1763; ȋn Moldova, de
4 ori: aprilie 1733-noiembrie 1735, septembrie 1741-iulie
1743, aprilie 1748-august 1749 şi iunie-decembrie 1769.
 Ȋn urma razboiului ruso-turco-austriac (1736-1739), ȋnlăturând
diverse combinații ale puterilor, obține reunirea Olteniei la Ţara
Românească, prin tratatul de la Belgrad din 1739.
 Politica internă

Politica internă a lui Constantin Mavrocordat a ȋnsemnat mai multe

reforme, ce se compun dintr-o serie de măsuri luate succesiv.
• Reforma fiscală: s-a introdus o dare fixă, pe cap de locuitor,
percepută ȋn 4 sferturi anuale şi s-au desființat dările multiple.
• Reforma administrativă
Dregătorii sunt ȋmpărțiți ȋn trei ranguri şi sunt salarizați de vistierie ȋn
funcție de rang; s-au redus dregătoriile; la conducerea ținuturilor au fost
numiți ispravnici cu rol judecătoresc şi administrativ.
Boierimea este şi ea reformată, cei mai importanți fiind boierii cu
dregătorii, veliții, iar boierii fără funcții vor fi mazilii sau neamurile.
Cartea Obşteştii Adunări a Ţării Româneşti din 5 august
1746
Iscălituri ale participanţilor (originalul la Arhivele
Naţionale Bucureşti)
Actul Adunării Obşteşti
 Ȋn domeniul militar, desființează oştirea slujitorilor şi
curtenilor, aşezând ȋn fiecare unitate administrativă câte un
corp de oaste cu rol de apărare a ordinii publice.
• Reforma agrară
Ȋn 1746 ȋn Ţara Românească şi 1749 ȋn Moldova a desființat
legarea de glie a țăranilor, care puteau să se răscumpere cu 10
taleri de cap. Ei erau liberi ca persoană, dar nu au fost
ȋmproprietăriți şi au rămas dependenți economic de boieri.
• Reforma judecătorească: au fost create instanțe de
judecată ȋn ținuturi şi s-a extins procedura scrisă ȋn
detrimentul celei orale.
• Ȋn reforma bisericii, printr-o dispoziție domnească se
interzicea de a ridica la rang bisericesc persoane neştiutoare
de carte. A cerut egumenilor dări de seamă anuale
referitoare la activitatea lor gospodărească. A fost emisă o
dispoziție, prin care erau aleşi pe viață egumenii numai din
rândurile călugărilor autohtoni.
• Reforma ȋn ȋnvățământ
Constantin Mavrocordat a contribuit substanțial la
dezvoltarea ȋnvățământului. Pentru a spori sursele de venit
ale Academiei Domneşti din Iaşi, a trecut ȋntreținerea ei pe
seama vistieriei. Trimitea fiii de boieri pe trei ani la Veneția,
pentru a se cărturări. A fost tiparită prima colecție de
documente istorice din Moldova (Ocolnica).
 Ultima domnie a lui
Constantin Mavrocordat ȋn
Moldova a fost de scurtă durată
(1769) şi a coincis cu ȋnceputul
războiului ruso-turc. El se
refugiază la Galați, dar este rănit
şi făcut prizonier. Este transportat
la Iaşi, unde moare la 4
decembrie 1769.
Constantin Mavrocordat a
rămas ȋn istoria Moldovei drept
un recunoscut om politic, bun
diplomat, mare reformator şi
promotor al culturii moderne.
Bibliografie:
• https://ro.scribd.com/doc/306362171/Constantin-Mavrocordat-1711-1769
• http://www.romania-actualitati.ro/constantin_mavrocordat_reformatorul-
77916
• https://www.slideserve.com/cayla/rile-rom-ne-i-problema-oriental
• http://istoria.md/articol/50/Constantin_Mavrocordat
• https://prezi.com/fxakizatkm-6/instaurarea-regimului-fanariot-in-tara-
romaneascainfluente/?frame=70534c12be47bf1809b765c558741cc53ac32fbc