PEȘTERA URȘILOR

Peștera Ursilor este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din Romania si face parte
din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel putin odata in viață . In cele ce
urmeaza dorim sa va prezentam un scurt istoric al peșterii, de la descoperire pana in zilele
noastre, alaturi de o scurta desriere.

Cum a fost descoperită Peștera Urșilor?

Peștera Urșilor a fost descoperita in urma unor lucrari executate la o cariera aflata in imediata
vecinatate a satului Chișcău din comuna Peietroasa, județul Bihor din Romania. Norocosul, al
carui nume s-a legat pentru totdeauna de Peștera Urșilor, este Traian Curta. Domnul Traian
lucra pe atunci la cariera si in urma unei explozii controlate, de rutina, a observat o crăpătură in
roca, care ulterior s-a dovedit a fi singura cale de acces către o lume din adancuri, extrem de
spectaculoasa. Traian Curta a fost primul care a coborat in necunoscut, unde a descoperit
schelete, care pe moment nu au putut fi atribuite nici unei specii cunoscute. Acest lucru a dat
nastere unor speculatii potrivit carora in actuala Pestera a Ursilor ar fi trait zmei, creaturi cu
puteri supranaturale. In urma cercetarilor si analizelor efectuate de catre specialisti, s-a stabilit
ca acele schelete apartin unei specii, disparute de pe suprafata pamantului, o specie de urs de
caverna (Ursus Spelaeus). Ursul de caverna sau ursul de pestera cum mai este cunoscut, avea
dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi existente in Romania in momentul acual si
chiar in lume.
Descoperirea facuta de Traian Curta a fost raportata sefilor sai, care l-au certat, spunandu-i sa
dinamiteze de urgenta pestera pentru ca exploatarea sa poata continua. Cariera respectiva
avea contracte cu firme din Germania si Ungaria iar o descoperire de talia celei descrise ar fi
facut imposibila onorarea obligatiilor contractuale. Datorită si acestor aspecte, imediat dupa
descoperirea peșterii au existat mai multe incercari de distrugere a peșterii .
Din fericire descoperirea de la Chișcau a ajuns la urechile speologilor din Stei, pe atunci orașul
Dr. Petru Groza, specialiști care impreuna cu cei din Cluj au efectuat cercetari amanuntite care
ulterior au avut ca rezultat salvarea peșterii . Cu toate acestea au existat multe voci care
sustineau ca varianta cea mai utila ar fi distrugerea pesterii. La un moment dat acest punct de
vedere a fost doar la un pas de a fi pus in practica, fiind oprit in ultimul moment, la interventile
facute la conducerea judetului.
Un caz asemanator a avut loc in luna septembrie a anului 1973, cand s-a descoperit Pestera
Fagului, pestera care la foarte putin dupa descoperire a fost vandalizat si distrus aproape in
totalitate, tocmai pentru ca exploatarea miniera sa poata fi continuata. Intamplarile de la Pestera
Fagului au servit ca lectie pentru ceea ce urma sa se intaple pe data de 17 septembrie 1975
cand Traian Curta a descoperit Pestera Ursilor. Datorita reactie promte si repetate la institutiile
statulu, la Muzeul Tarii Crisurilor au dus in final la o decizie salutara prin care s-a optat pentru
valorificarea frumusetilor pesterii.
Lucrarile de amenajare a pesterii au fost finalizate in anul 1978, lucru care a fost imortalizat la
iesirea din pestera. Cu toate acestea, inaugurarea pesterii s-a facut in data de 14 iulie 1980,
data la care Pestera Ursilor a intrat in circuitul turistic si spre bucuria multora este si acum la
dispozitia turistilor romani si straini.

De unde provine denumirea de "Pestera Urșilor "?

Denumirea de Pestera Urșilor provine de la numeroasele oase de urs găsite in peșteră . In
urma cercetărilor efectuate s-a stabilit ca in Peștera Urșilor au trait urși de Caverna din specia
Ursus spelaeus (ursul de pestera). Potrivit acelorasi cercetări s-a aflat că cele mai vechi oase
au o varsta de 100.000 ani iar "ultimul locatar" ar fi avut varsta de "doar" 17.000 ani.
Ursii de Caverna aveau dimensiuni impresionante fata de speciile de ursi actuali din Romania si
chiar si din lume. Ursul de pestera avea aproximativ 4 metri inaltime in 2 labe si o greutate
impresionanta de 1000 Kg. La momentul descoperirii Pesterii Ursilor existau 5 schelete
complete din specia Ursus Spelaeus, iar al 6-lea schelet complet a fost descoperit in aceasta
peștera. Din păcate scheletul complet al ursului de peșteră se află intr-o zona care nu se
vizitează , din Rezervația Științifică . In capatul Galeriei Emil Racovita, a fost reconstituită un
schelet al ursului de caverna pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii.
Potrivit declaratiilor unor persoane care au participat in mod activ la cerceetarile din pestera,
denumirea de Peștera Urșilor a fost rostită pentru prima data de Cornelia Babau, denumire care
ulterior a devenit numele oficial al acestui obiectiv turistic de interes national si international.