Sunteți pe pagina 1din 19

JUCĂRII pentru

preșcolari
(prezentare alfabetică)
Conf. univ. dr. Ramona RĂDUȚ-TACIU
Jucărie

 Resursă ludică și educațională, „obiect destinat jocului (...), tovarăș îndrăgit, căruia copilul
îi conferă în planul imaginației, caracteristici umane. Prezența jucăriilor îi stimulează
copilului forța de creație, fantezia, iar relaționarea cu diversele tipuri de jucării îi trezește
trăiri afective, emoții, interese. Astfel, jucăria este un stimulent al jocului. Acțiunea cu
jucăria poate să reprezinte la un moment dat jocul însuși, cu precădere la preșcolarii mici.
Copilul supune jucăria unei analize și sinteze concrete, directe, tendința adesea întâlnită la
preșcolari de a dezmembra jucării fiind expresia curiozității și interesului pentru cunoaștere.
Jucăria este un altul asupra căruia sunt reflectate activități specifice și impresii acumulate
de copilul preșcolar în viața reală, care sunt în acest fel retrăite, înțelese și interiorizate.
Activitatea cu jucăria îi permite copilului exercitarea unui exercițiu de putere asupra
acesteia, cu rol important în experimentarea prin joc a unor situații de viață parcurse (ex.:
fetița îi impune păpușii să mănânce, păpușa «plânge», însă fetița este de neînduplecat), și
înțelegerea mai bună a parametrilor acestora. Treptat, pe măsura dezvoltării conduitei
ludice, jucăria devine un instrument esențial pentru inițierea anumitor jocuri, fie că aceasta
corespunde exact subiectului jocului, fie că este doar un înlocuitor al unor obiecte necesare.
Ea este aleasă acum în funcție de tema și subiectul jocului.” (A. Glava, C. Glava, 2002).
Jucărie cu telecomandă

 Controlată de la distanță cu ajutorul unei telecomenzi, alimentată cu baterii.


 Există jucării cu telecomandă cu fir și jucării cu telecomandă fără fir. În
conceperea ambelor categorii se regăsește intenția de a stimula abilitățile
manuale, abilitățile motorii, percepția vizuală și coordonarea oculo-motorie a
utilizatorilor.
 În funcție de vârsta căreia i se adresează și/ sau de experiența copilului care
o folosește, jucăria cu telecomandă poate realiza mișcări în următoarele
planuri: înainte-înapoi; stânga-dreapta; sus-jos/ scufundare-ridicare la
suprafață; acrobații în aer. În mod frecvent, jucăriile cu telecomandă sunt
folosite ca jucării individuale.
Jucărie/ jucării de nisip
 Viu colorate, confecționate din material plastic, utilizate pe timpul sezonului cald de către
copiii de vârstă antepreșcolară și preșcolară.
 Oferă copiilor posibilitatea de a realiza diferite forme din nisip, implicându-şi propria
imaginaţie şi creativitate. Copiii încarcă integral suprafața jucăriei cu nisip, tasează manual
sau cu lopățica nisipul și prin răsturnare realizează forma jucăriei. Posibilitățile de realizare
a obiectelor sunt nelimitate, motiv pentru care aceste jucării sunt folosite pe o perioadă
mare de timp de către copii.
 Includ diverse figurine (pește, floare, ciupercă, avion, stea, casă etc.) și/ sau corpuri
geometrice, alături de cel puțin câteva ustensile specifice: lopățică și greblă (pentru
strângerea și tasarea nisipului), stropitoare (pentru asigurarea umidității nisipului), sită de
cernut nisip (pentru eliminarea pietrișului și a altor componente care împiedică realizarea
obiectului propus de copil), moară și găletușă sau roabă, camion (pentru asigurarea
transportului nisipului). Există variante cu jucării de nisip în care toate aceste accesorii sunt
încastrate, oferind în acest sens un avantaj pentru asigurarea spațiului de depozitare (fie
acasă, fie în grădinițe).
 În funcţie de vârsta copiilor, persoanele de vârstă adultă pot demonstra modul în care se
folosesc jucăriile de nisip și pot participa alături de copil la jocul propriu-zis, ori de câte ori
este nevoie.
Jucărie/ jucării de plajă și apă

 Viu colorate, confecționate din material plastic (jucării de nisip, pistol cu apă
etc.) și/ sau gonflabile, utilizate de obicei pe timpul sezonului cald de către
copiii de vârstă antepreșcolară și preșcolară.
 Dau copiilor posibilitatea de a realiza diferite forme din nisipul de plajă, ca
rezultat al propriei imaginații și creativități sau le oferă posibilitatea de a se
juca în apă (minge gonflabilă, sabie gonflabilă, colac de înot gonflabil, vestă
de înot, mânecuțe de înot, piscină gonflabilă etc.).
 Este recomandabil ca utilizarea acestor jucării de către copii să fie
supravegheată de persoane adulte.
Jucărie didactică
 „Obiect care servește la transmiterea și fixarea unor noțiuni și deprinderi la copil, pe calea
interesului pe care acesta îl manifestă față de joc și activitatea distractivă; este concepută pe baza
studierii comportamentului copilului, al scopului și noțiunilor care trebuie transmise. În
conceperea, construirea și folosirea jucăriilor didactice se are în vedere o funcționalitate multiplă:
instructiv-educativă, estetică, igienică și ergonomică etc.” (Dicționar de pedagogie, 1979).
 „Obiect care susține și stimulează activitatea ludică. Printre cele mai vechi se află păpușa, regina
jucărie, mingea, jucării unelte și jucării arme (arcuri cu săgeți, săbii). Adesea au o funcție
simbolică de substitut al unei ființe (ursuleți, cățeluși etc.), al mijloacelor de transport, al
obiectelor gospodărești (mobilier, veselă). Uneori, constau în materialul necesar unei activități
constructive (cuburi de lemn, piese din metal sau material plastic). Există jucării-suport al unor
jocuri intelectuale (loto-uri, puzzle, șah, țintar), muzicale, sportive. Evoluția spectaculoasă a
tehnicii moderne a îmbogățit mult și lumea jucăriilor. Tendința pe care unele jucării o prezintă
pentru un copil poate fi semnul unei înclinații vocaționale. Este încă insuficient studiată forța
considerabilă de atracție a jucăriei, originile acestui atașament. Ceea ce se știe este că, deseori,
existența jucăriei îl orientează pe copil spre un anumit joc, îi fixează un anumit rol ludic, îi
satisface, dar îi și cultivă aptitudini. Pedagogia contemporană semnalează pericolul unor jucării
care pot stimula agresivitatea (reproduceri destul de fidele ale armelor ucigătoare, ale mijloacelor
de distrugere în masă), al jucăriilor care servesc jocurilor de noroc și al celor obscene. În
consilierea părinților, ar trebui să discutăm și despre jucăriile pe care le oferă copiilor lor.” (M.
Ştefan, 2006).
Jucărie distractivă

 Are ca scop inducerea sentimentului de bucurie şi distracţie, precum și


dezvoltarea simțului umorului.
 „Jucăriile distractive nu sunt destinate jocului propriu-zis, ci amuzamentului,
hazului.” (E.A. Flerina, 1976).
 „Jucăriile destinate copiilor până la 7 ani nu se bazează pe subtilități (…), ci
pe producerea unor sunete sau mișcări neașteptate (iepurașul care sare,
măscăriciul care face tumbe pe o scăriță, rața care măcăie, privighetoarea
care cântă, pasărea a cărei coadă se rotește etc.).” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie educaţională/ educativă
 Are rolul de a completa și îmbunătăți mesajele educaţionale oferite prin
intermediul altor surse. Materialele din care sunt confecționate jucăriile
educative, caracteristicile lor, formele de prezentare, cromatica lor,
elementele lor componente, toate sunt raportate de către producători la
vârsta utilizatorilor.
 Exemplu: „Popice cu animale de la fermă” este un set cu jucării
educaționale/ educative ideal pentru dezvoltarea coordonării ochi-mână și a
concentrării copiilor. Setul include 6 popice și o bilă și este confecționat
integral din lemn, respectând toate standardele europene de calitate.
Înălțimea popicelor este de 8 cm. Vârsta recomandată: 3 ani +;–
http://www.bestkids.ro/c-188-jucarii-educative.aspx?pagenum=6
Jucărie gonflabilă
 Confecționată din vinil rezistent care, de obicei, oferă copiilor confortul și
ușurința necesare în apă în timpul tuturor etapelor de învățare a înotului,
precum și plăcerea de a înota.
 Exemple: minge gonflabilă, colac gonflabil.
 Există jucării gonflabile de interior (diverse animăluțe gonflabile) și jucării
gonflabile de exterior (piscină gonflabilă, saltea gonflabilă, topogan gonflabil,
centru de joacă gonflabil).
 Dimensiunile jucăriilor gonflabile sunt corelate cu vârsta și greutatea copilului
căruia îi sunt oferite, pe fiecare produs în parte fiind menţionate precizări
exacte
Jucărie inteligentă
 Creată în scopul de a realiza comunicarea cu utilizatorul/ utilizatorii, de a
face diverse trucuri atunci când este acționat un anumit buton,
interacționând cu elemente din mediul înconjurător, de a genera implicare şi
de a produce distracție, amuzament.
 Exemple: roboți, elicoptere și drone, păpuși și animăluțe personificate ș.a.;
Gândacul Hexbug Original este o creatură care simte drumul, nu se lovește de
obiectele întâlnite prin cameră și își schimbă direcția de deplasare atunci
când „aude” un zgomot puternic sau chiar o bătaie din palme; Un alt roboțel
preferat de copiii inteligenți este Robosapien – proiectat de un om de știință
de la NASA şi care merge înainte și înapoi, își mișcă brațele, poate ridica
obiecte și chiar vorbi.
Jucărie interactivă
 Creată în scopul de a contribui nemijlocit la dezvoltarea funcțiilor cognitive și a creativității
copilului, prin oferirea posibilității acestuia de a interacționa nemijlocit cu elementele sale
componente.
 Exemple: tableta electronică, „Bucătăria interactivă”, „Trusa medicală interactivă”, „Ferma
de animale (interactivă)”; „Calendarul magnetic din lemn” este o jucărie interactivă
compusă din 140 de piese magnetice/ carduri, reprezentând cifre, denumirile lunilor anului și
denumirile zilelor săptămânii. Cel/ cei care folosește/ folosesc acest calendar știe/ știu
întotdeauna în ce zi începe școala, când trebuie să meargă la cabinetul stomatologic sau să
planteze flori, când a căzut prima zăpadă ș.a. Jucăria conţine o servietă care se deschide și,
pe o parte se găsește o grilă cu zilele unei luni organizate pe săptămâni, iar pe cealaltă
parte, piesele magnetice. Folosind imaginile și cardurile cu zile și luni, copilul va învăța
succesiunea anotimpurilor, a lunilor anului, dar și data și ora, cu ajutorul ceasului poziționat
în centrul calendarului. Această jucărie dezvoltă inteligența spațială, inteligența verbală,
inteligența logico-matematică, inteligența kinestezică, inteligența interpersonală. Se poate
folosi individual și/ sau în grup; mânuind piesele şi îmbogăţindu-și limbajul, jucătorul/
jucătorii dobândesc/ exersează cunoştinţe de bază despre cantităţi şi numere, noţiuni şi
situaţii în spaţiu, raţionament logic ș.a., familiarizându-se cu perceperea timpului,
observarea naturii, a fenomenelor atmosferice etc. În partea de sus, jucăria are ataşat un
șiret gros, pentru a putea fi agăţată de perete. Vârsta recomandată: 5-8 ani
Jucărie muzicală
 Confecționată din metal, burete, material textil sau material plastic,
producând – la atingere sau prin apăsare (adesea a unor taste) –, efecte
sonore și luminoase, imitând anumite sunete (specifice păsărilor, animalelor,
mijloacelor de transport) sau contribuind la producerea anumitor sunete şi
chiar melodii. Există jucării muzicale confecționate și recomandate pentru
diferite vârste ale copiilor, începând chiar din primele luni de viață. „Aceste
jucării, sau altele asemănătoare lor, provoacă copiilor o deosebită bucurie,
constituind un mijloc de dezvoltare a auzului muzical (…) Ele trebuie să
îndeplinească cerința obligatorie de a avea un sunet plăcut, de a produce
melodii artistice simple.” (E.A. Flerina, 1976).
 contribuie la dezvoltarea abilităților motorii, intelectuale, lingvistice,
muzicale, creative, precum şi la dezvoltarea abilităților de comunicare,
inclusiv la nuanţarea exprimării nonverbale, şi, implicit, la creşterea
randamentului școlar. Ele au un design atractiv și sunt realizate în culori vii,
atrăgătoare.
 Exemplu: „Cuckoo Piccino Piccio” este jucăria muzicală care imită sunetele
păsărilor. Are curele/ centuri de prindere universală și poate fi atașată la
pătuțul copilului, la cărucior, la țarcul de joacă sau premergător, în orice loc
se va afla copilul. Confecționată din material moale, plușat, jucăria este
menită să anime și să distreze orice copil. Sunetele păsărilor se pot declanșa
prin apăsarea aripilor moi. Jucăria este dotată cu oglindă și melodii
preînregistrate și este recomandată copiilor cu vârsta mai mare de 6 luni.
Jucărie pentru jocuri de creație

 Constituită din materiale pentru joc/ piese de construcție care permit


valorificarea creativității copiilor prin construirea de jucării cu tematici
diverse, utilizate de aceştia în activitățile de joc. „Aici momentul creator al
muncii care se situează pe prim-plan (mai întâi trebuie să fac și apoi să mă
joc), îmbogățește procesul jocului.” (E.A. Flerina, 1976). De asemenea,
„legătura dintre operațiunea de construcție și joc asigură o productivitate
sporită jocului. Pe copil începe să-l pasioneze tehnica, modelarea; orizontul
său tehnic se lărgește, el capătă prețioase deprinderi tehnice”. (E.A. Flerina,
1976).
Jucărie sportivă și pentru antrenament
 Influențează în sens pozitiv prioritar dezvoltarea fizică a organismului
preșcolarilor, inclusiv prin dezvoltarea motricității generale și a motricității
fine, creșterea capacității de concentrare și apreciere a distanțelor, precum
și agilitatea și viteza de reacție, utilizată în cadrul activităților de educație
fizică și sport, inclusiv în antrenamente.
 „(...) dezvoltă atenția, puterea de concentrare, autostăpânirea, spiritul de
organizare. Sunt numeroși cercetători aceia care consideră că jocul și jucăria
bazate pe mișcare sunt proprii vârstelor mici. Dar jocurile de mișcare îi
pasionează și pe adulți. De pildă, mingea este o jucărie universală aflată la
dispoziția tuturor vârstelor. În acest caz se schimbă doar caracterul jocului,
complexitatea lui. Folosirea jucăriilor de acest tip obligă, cu necesitate, să se
ia în considerare forța copilului, particularitățile sale de vârstă. Jucăria
sportivă trebuie să solicite copilului un efort calculat. Numai astfel ea va
asigura o dezvoltare normală. Importanța jocurilor și a jucăriilor de acest tip
este, incontestabil, extrem de mare.” (E. A. Flerina, 1976).
Jucărie teatrală

 Permite realizarea unor jocuri teatrale; aceste jucării „îi atrag puternic pe
copii, îi pregătesc pentru vizionarea spectacolului de teatru, pentru
realizarea personală a unor roluri, le îmbogățesc enorm percepția artistică și
le oferă un material interesant sub aspectul conținutului.” (E.A. Flerina,
1976).
 Jucăriile teatrale, îndeosebi păpușile şi marionetele „îl conduc pe copil spre
spectacolul de teatru și spre propriul său joc teatral.” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie tehnică
 Copilul o folosește și prin care își dezvoltă interesul față de diverse domenii
de activitate; jucăriile tehnice „îl apropie pe copil de producție și tehnică,
adică: cunoașterea proprietății materialelor, a proceselor și a metodelor de
prelucrare a acestora, de obținere și folosire a sursei de energie etc.” (E.A.
Flerina, 1976).
 Jucăria tehnică trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să fie realizată
cu pricepere și să redea cât mai detaliat caracteristicile obiectelor reale; să
funcționeze perfect; să fie confecționată din materiale atent selectate; să
dezvolte inventivitatea tehnică etc. „În ansamblu, jucăria tehnică trebuie să
dezvolte orizontul tehnic al copiilor, să le orienteze interesul pentru
construcție și tehnică.” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie tematică/ jucărie-figură
 Redă cât mai fidel caracteristicile fizice ale ființelor sau obiectelor
reprezentate, permițând „reprezentarea reală, veridică a oamenilor, a
animalelor, a diferitelor obiecte.” (E.A. Flerina, 1976).
 Aceste jucării pot înfăţişa oameni, animale, mijloace de transport, mașini,
mobilier ș.a.m.d. Principala destinație a unor asemenea jucării nu constă în
dezvoltarea fizică a copilului, ci în contribuția adusă jocului creator de
imitație, prin intermediul căruia copilul își manifestă, își diversifică şi
consolidează experiența socială. Asemenea jucării, atunci când pedagogul le
folosește corect din punct de vedere metodic, orientează atenția copilului
asupra fenomenelor vieții înconjurătoare, determină conținutul jocului,
direcționează interesele și trăirile copilului. Urmărind procesul jocului în cazul
jucăriei cu subiect, putem constata bogăția inițiativei copilului, desfășurarea
imaginației lui creatoare. Copilul manifestă mai multă inițiativă, spirit de
observație, inventivitate, emotivitate.” (E.A. Flerina, 1976).
  
Jucărie zburătoare/ Frisbee
 Fabricată din material plastic, hârtie, folii rezistente de polietilenă, nylon sau
cauciuc moale, de tip zmee, având mânere ergonomice, lansator sau coardă,
reprezentând un disc sau diferite animale, păsări și/ sau personaje din desene
animate, care zboară într-o adiere ușoară de vânt, fiind ușor de manevrat și
de către copiii foarte mici.
 Aceste jucării se folosesc în aer liber și necesită condiţii meteorologice
favorabile, precum și un teren spaţios. Pe lângă faptul că sunt mijloace ludice
atrăgătoare pentru copii, acestea dezvoltă manualitatea fină a mâinii
copilului (de exemplu, confecţionarea avionului de hârtie, apucarea şi
lansarea acestuia), implică o acțiune fizică (motricitate), dezvoltă
creativitatea (înseosebi prin personalizarea jucăriei) şi, în acelaşi timp, oferă
posibilităţi noi de cunoaştere a realităţii din jurul copilului (fiind considerate
„portiţe” spre alte lumi). Sunt folosite, de obicei, în drumeții și/ sau tabere
școlare.

S-ar putea să vă placă și