Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI
Cuprins:
1.Definitie.Ce este jocul?
2.Psihologia jocului
3.Valente pedagogice ale jocului
4.Clasificare
2.Psihologia jocului
Omul nu este intreg decat atunci cand se joaca(Schiller)
In viata copilului jocul este o activitate deosebit de atragatoarecare evolueaza intre fictiunea
pura si realitatea muncii(M.Debesse,1967) si ne ajuata sa intelegem mai bine inclinatiile
copilului.Jocul ne permite sa urmarim copilul sub toate aspectele dezvoltarii sale,in intreaga sa
complexitate:cognitive,motor,afectiv,social,moral.
Pentru copil,aproape orice activitate este joc,prin el anticipeaza conduitele superioare.Pentru
copil,jocul este munca,binele,datoria este idealul vietii.
Jocul este sintagma,atmosfera in care fiinta sa psihologica poate sa respire,si in consecinta poate
sa actioneze (Ed.Claparede,1936).Nu ne putem imagina copilaria fara rasetele si jucariile
sale.Un copil care nu sties a se joace,un mic batran,este un adult care nu va sti sa gandeasca.
Copilaria este ucenicia necesara varstei mature,iar prin joc isi modeleaza propria sa
statuie(J.Chateau,1967)
Prin joc el pune in actiune posibilitatile care decurg din structura sa particulara,traduce in fapte
potentele virtual care apar succesiv la suprafata fiintei sale,le asimileaza si le dezvolta,le imbina
si le complica,isi coordoneaza fiinta si ii da vigoare.
-jocul reflecta si reproduce viata reala intr-o modalitate proprie copilului,ca rezultat al
interferentei dintre factorii biopsihosociali:
In jocul simbolic De-a familia,copilul interpreteaza rolul parintilor si al celorlalti membrii asa
cum i-a cunoscut,au relationat cu el:utilizeaza expresiile acestora,imita atitudinile fata de el si
fata de mediul apropiat.
-in joc,copilultranspune in plan imaginarviata reala,prelucrand-o comform aspiratiilor
sale,tendintelor,dorintelor.
Jocul evolueaza concomitent cu primele reprezentari ce permit copilului sa opereze in plan
mental cu experienta pe care o dobandeste in fiecare zi.J.Piaget acorda un rol deosebit factorului
imitatiein evolutia jocului symbolic,imitatia constituiand o etapa importanta a jocului
symbolic.Astfel copilul hraneste papusa asa cum mama,bunica,sora ii pun mancarea in farfurie
si cu lingurita parcurge traseul de la mancare la gura papusii intreband-o:E buna? Iti place?
Sau Hai mananca,nu mai face mofturi!
Noul curriculum pentru educatie timpurie pune accent pe jocul liberinitiat de copil sau
ales de acesta dintre centrele de activitate puse la dispozitie in sala de grupa.
Copilul are nevoie de timp zilnic pentru joc,de spatiu corespunzator si de obiecte
(jucarii,materiale,truse) absoult necesare initierii si desfasurarii jocului.Adultul trebuie sa
urmareasca ce se joaca,cu ce se joaca,cu cine se joaca. Interesul copilului pentru joc creste atunci
cand el este stimulat prin crearea unui spatiu educational ,adecvat cu material care sa-I stimuleze
curiozitatea,dorinta de explorare,imaginatia,sa-I dezvolte gandirea.
Daca ne propunem un proiect didactic Mijloace de locomotive amenajam centrele de
activitate in asa fel incat copilul sa gaseasca jucarii,imagini,forme
marimi,imagini,carti,truse de sofer,mechanic,marinar,carioca,acuarele tot ce poate fi
folosit pentru dezvoltarea temei.
Educatorul/adultul
-poate sa sugereze teme de joc
-sa intervina in complicarea jocului cu elemente de noutate
Prin jocul simbolic (deseori imitativ),e pusa in miscare fantezia copilului care da lucrurilor si
fiintelor insusiri pe care nu le au in realitate In cadrul acestui joc copiii imita mersul
animalelor,glasul acestora.Pin asumarea unor roluri copiii pot desfasura jocuri inspirate din viata
cotidiana:De-a gradinita,De-a familia,De-a strada
Bibliografie:
1.Barsan,N.,1995,Jocuri didactice specific dezvoltarii limbajului si comunicarii orale a
prescolarilor mari,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti
2.Claparede,Edouard,1975,Despre natura si functiile jocului,Psihologia copilului si pedagogia
experimental,Ed. Ddidactica si Pedagogica,Bucuresti
3.Piaget,Jean,Inhelder,B.,1976,Psihologia copilului,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti
4. Ministerul Educatiei,Cercetarii si Tineretului,Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a
copiilor intre 3-6/7 ani