UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIE

DIDACTICA EDUCAȚIEI PSIHOMOTORII

IMPORTANȚA JOCURILOR DE MIȘCARE/DINAMICE ÎN EDUCAȚIA

FIZICĂ/PSIHOMOTORIE

NUMELE: Dobocan

PRENUMELE: Paula –

Alexandra

SPECIALIZAREA:

„Pedagogia Învățământului Preșcolar și Primar”, Conversie

Profesională An II

FORMA DE

ÎNVĂŢĂMÂNT: distanță

LOCALITATEA: Cluj-Napoca

~ 2023 ~
 MOTTO: „Jocul este începutul cunoașterii”- Geroge Doresey
În acești ani de facultate ni s-a predat, demonstrat și am învățat și despre importanța jocului
în educația unui copil și știm că este cel mai bun și eficient mod de a învăța și de a se dezvolta, atât
din punct de vedere fizic, socio-emoțional, cognitiv, cât și din punct de vedere moral. Acesta
contribuie la dezvoltarea individului/ jucătorului, din toate punctele de vedere și indiferent de vârstă.
(comunicare personală)

Așa cum am menționat anterior, jocul are o importanța deosebită în dezvoltarea copilului,
chiar și din punct de vedere fizic, iar pentru întărirea afirmației enumăr funcțiile pe care le îndeplinește
jocul și despre care ni s-a vorbit la materia „Pedagogia Jocului”, anul trecut: funcţia cognitiv-
informativă, funcţia formativ-motrică, funcţia formativ-educativă, funcţia socială, funcţia de
echilibrare-tonifiere, funcţia terapeutică, funcţia katharctică. (Răduț-Taciu, f.d., p. 24-26)

Dat fiind faptul că copiii își petrec o mare parte din timp în școli, grădinițe, este datoria
cadrelor didactice să contribuie la dezvoltarea armonioasă a acestora și, după cele menționate puțin
mai sus, procesul instructiv-educativ se poate realiza chiar și sub formă de jocuri, căci ce este mai
plăcut și mai acceptat de către un copil, dacă nu joaca?

Acestea fiind spuse, subiectul temei „jocurile de mișcare” are la bază cuvântul „joc”, iar
jocurile de mișcare sunt atractive prin denumirea lor, satisfac nevoia de mișcare a copiilor, bazându-
se pe diferite mișcări și reguli, fiind caracterizate prin bună dispoziție, distracție... (comunicare
personală)

„Jocurile sunt activități de tip ludic, cu implicații deosebite asupra dezvoltării personalității.
Folosite foarte mult și în forme de organizare ale timpului liber, ele sunt activități totale, atractive,
naturale și cu mari valențe recreative și compensatorii” (Graduo.ro. 2020, 19 noiembrie, apud
Cârstea, 1999).

Jocurile de mișcare reprezintă „acţiuni educative polivalente, de influenţare a personalităţii

omului în integritatea sa; mijlocesc cunoaşterea realităţii motrice (acte motrice, mişcări, exerciţii,
structuri de exerciţii, complexe de mşcări, procedeee de execuţie, etc.)”. („Jocurile de mișcare –
numitor comun al educației fizice de ieri și de azi” . Edict- Revista Educației, 2018)

De cele mai multe ori, abordarea unor subiecte de lecție, cum ar fi „rezistența, forța” prin
metode „clasice”, devine plictisitoare și monotonă, însă, atunci când sunt abordate prin intermediul
activităților ludice, cum ar fi jocurile de mișcare, copilul devine mai implicat, devine prezent activ la
lecție, mai concentrat, deoarece este preocupat să câştige jocul, să lucreze în echipă cu colegii, astfel
fiindu-i distrasă atenția de la efortul pe care trebuie să-l depună, de la gradul de solicitare a
organismului. („Jocurile de mișcare – numitor comun al educației fizice de ieri și de azi”. Edict-
Revista Educației, 2018)

Printre caracteristicile jocurilor de mișcare se numără următoarele:

- pregătirea materialelor pentru jocuri, ca și reamenajarea lor, se recomandă să aparțină

elevilor;

- jocul trebuie să corespundă particularităților somatice-funcționale și psihice ale elevilor.

(dacă jocul este prea simplu, interesul elevilor scade, ei participând din obligație, iar dacă jocul este
prea complicat, depășind posibilitatea elevilor de a-l înțelege, reacția elevilor va fi identică;

- jocurile se vor alege în funcție de scopul instructiv-educativ urmărit;

- se vă tine cont de condițiile materiale și climatice în desfășurarea jocului;

- formarea grupelor/echipelor se face în așa fel încât să fie aproximativ egale ca valoare, pentru
a fi competitive;

- explicarea și demonstrarea jocului se cer a fi scurte, dar complete, prezentând conținutul

jocului, scopul urmărit, calitățile solicitate, regulile de desfășurare etc;

(Graduo.ro. 2020, 19 noiembrie, apud Stănescu, 2012)

Rolul jocurilor de mișcare în activitățile fizice/ psihomotorii

Eu consider că rolul jocurilor de mișcare în activitățile fizice/ psihomotorii este unul formativ,
deoarece, așa cum am menționat la începutul lucrării, jocurile, indiferent de tip, îndeplinesc funcții
care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copilului.

Prezenţa jocurilor dinamice în activităţile de educaţie fizică este cât se poate de necesară,
copiii participând activ în desfășurarea și practicarea exercițiilor fizice, într-un mod plăcut și
distractiv.

Totodată, „jocul înseamnă bucuria dar şi conştientizarea actului motric, amibţie dar şi
disciplină, îmbogăţirea „bagajului” motric al copilului dar şi cizelarea calităţilor moral – volitive”.
(„Jocurile de mișcare – numitor comun al educației fizice de ieri și de azi”. Edict- Revista Educației,
2018)

Importanţa jocurilor dinamice alese rezultă, în primul rând, din particularităţile acestora:

 activitate naturală care izvorăşte din trebuințele fireşti de mişcare şi de manifestare a

calităţilor fiinţei umane;
 activitate liberă în care primează dorinţa şi nevoia omului de a se juca;
  activitate spontană care reiese din trebuinţele şi tendinţele fiinţei umane, ca şi din modalităţile
de a le satisface;
 activitate atractivă care determină stări afective pozitive şi satisfacţii;
 activitate totală care angajează fiinţa umană în integralitatea sa, cu toate funcţiile psihice,
cognitive, afective, volitive, motrice, etc.;
 activitate dezinteresată cu scop în sine însăşi, urmărind numai satisfacerea unor trebuinţe;
 activitate recreativă compensatorie, prin care fiinţa umană caută destindere şi distracţie

(Edict- Revista Educației, 2018)

 JOCUL NR. 1

VERIGA LECŢIEI: 4. Dezvoltarea sau verificarea calităţilor motrice VITEZĂ sau

ÎNDEMÂNARE

TITLUL JOCULUI: „Veverițele hărnicuțe”

OBIECTIVUL URMĂRIT: dezvoltarea\ educarea calităţii motrice viteza în regim de îndemânare

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de sport

GRUPA/ CLASA: grupa mare

NUMĂR DE PARTICIPANŢI: 18-20

DURATA JOCULUI: 8-10 minute

MATERIALELE NECESARE: cretă, nuci/ castane/ ghinde, coșulețe

DESCRIEREA JOCULUI: Preșcolarii sunt împărțiți în două echipe cu un număr egal de membri
și poziționate în cele două capete ale sălii de sport, în șir indian, în spatele unor linii de start, spațiu
care reprezintă „căsuțele veverițelor” și le separă de mijlocul sălii de clasă, unde este desenat un
cerc, cu raza de 30 de centimetri, în interiorul căruia se află nuci și castane.

Preșcolarii interpretează rolul „veverițelor”, având sarcina de a aduna cât mai multe provizii.
Fiecare echipă de preșcolari are în lateral câte un coșuleț în care vor pune „proviziile” adunate.
Cadrul didactic se află în interiorul cercului cu nuci și castane, cronometrând activitatea.

La semnalul cadrului didactic, se pornește cronometrul, iar preșcolarii din fața liniei de start, din
fiecare echipă, aleargă către cercul cel mare, de unde iau CÂTE O NUCĂ/ CASTANĂ/ GHINDĂ ,
apoi aleargă înapoi la echipe lăsând provizia în coșuleț, se așaza în spatele șirului, urmând ca
următorul preșcolar din echipă să continue activitatea în același fel, indiferent dacă preșcolarul din
echipa adversă nu a ajuns la echipă. (vezi fig. 1)

După 2 minute de la începerea jocului, cadrul didactic strigă „Veverițele la căsuțe”, cronometrul se
oprește, iar preșcolarii, lăsând la o parte provizia din mână (în cazul în care aveau) reiau locul în
echipele din care fac parte, urmând să fie numărate proviziile strânse de fiecare echipă. Câștigă
echipa care a reușit să strângă cele mai multe provizii în coșulețe.

Activitatea se repetă încă o dată, în urma intervenției cadrului didactic: „Felicitări! Acum, credeți
că reușiți să strângeți la fel de multe castane sau chiar mai multe, într-un timp mai scurt?”.

Observaţii: -
PREZENTARE GRAFICĂ A JOCULUI (DESEN):

Fig. 1- jocul numărul 1. „Veverițele hărnicuțe”

 JOCUL NR. 2

VERIGA LECŢIEI: 7. Liniştirea organismului după efort (scăderea nivelului de efort)

TITLUL JOCULUI: „Porumbeii mesageri”

OBIECTIVUL URMĂRIT: coordonarea mișcărilor în raport cu comenzile date

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de sport

GRUPA/ CLASA: grupa mare

NUMĂR DE PARTICIPANŢI: 18-20

DURATA JOCULUI: 4 minute

MATERIALELE NECESARE: -

DESCRIEREA JOCULUI: Preșcolarii sunt așezați într-o formă de semicerc/ cerc/ dreptunghi, în
funcție de spațiul avut la dispoziție, cu o distanță de 2-3 metri Fiecare preșcolar efectuează, pe loc,
mișcări ale brațelor lateral, în sus și în jos, în funcție de inspirație, respectiv de expirație, mișcările
fiind însoțite de explicațiile cadrului didactic: porumbeii dau din aripi, în sus și în jos; când brațele
lateral sunt clătinate în sus, „porumbeii se umflă în pene”, adică trag aer în piept (pe nas), apoi, când
brațele lateral sunt clătinate în jos, „porumbeii sunt linițtiți”, adică dau aerul afară (expiră) pe gură.

Primul preșcolar din semicerc/ cerc. dreptunghi, „porumbelul mesager”, se gândește la o propoziție,
apoi, se deplasează cu brațele laterale, clătinate în sus și în jos, în funcție de inspirație, respectiv de
expirație, până la colegul următor, căruia îi șoptește la ureche propoziția la care s-a gândit, urmând
să se întoarcă la locul său, în aceeași manieră, apoi se poate opri, urmând ca colegul „porumbel
mesager” să transmită mesajul mai departe.

Jocul se continuă în același mod, până când mesajul ajunge la cadrul didactic- ultimul membru al
semicercului/ cercului/ dreptunghiului.

(vezi fig.2.1)

OBSERVAȚII:
PREZENTAREA GRAFICĂ A JOCULUI (DESEN):

Fig. 2.1- jocul numărul 2. „Porumbeii mesageri”

 JOCUL NR. 3

VERIGA LECŢIEI: 6. Dezvoltarea sau verificarea calităţilor motrice FORŢĂ sau

REZISTENŢĂ (uneori MOBILITATE)

TITLUL JOCULUI: „Tom și Jerry”

OBIECTIVUL URMĂRIT: dezvoltarea rezistenței;

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de sport/ terenul de sport

GRUPA/ CLASA: clasa a II-a

NUMĂR DE PARTICIPANŢI: 15-21

DURATA JOCULUI: 7-8 minute

MATERIALELE NECESARE: cretă, sfoară

DESCRIEREA JOCULUI: Elevii sunt răspândiți/ împrăștiați în mijlocul terenului de sport, în

interiorul unui cerc, interpretând rolul „șoriceilor”, în timp ce un alt elev interpretează rolul
„motanului Tom” și este poziționat în spatele „șoriceilor”, într-un spațiu delimitat, la o distanță de
2-3 metri, care reprezintă casa acestuia. În fața „șoriceilor”, la o distanță mai mare, se află
„ciobanul” (adică cadrul didactic) care îi cheamă la masă, el fiind cel care dă start jocului.

Cadrul didactic strigă „șoriceilor, șoriceilor”, iar aceștia răspund „chiț, chiț, chiț”, Acesta întreabă
„Vă e foame?” urmând răspunsul „DAAAA” . „Veniți la masă, că am brânză proaspătă”, strigă
acesta, în timp ce se preface că aruncă mâncare pe teren. În acel moment, „șoriceii” încep să alerge
pe teren, în timp ce „motanul Tom” aleargă după aceștia, încercând să-i prindă. (vezi fig. 3.1)
„Șoriceii” care sunt prinși devin motani și ajută la prinderea șoriceilor.

După ce aproximativ jumătate din „șoricei” au fost prinși, se formează două echipe „Tom” și
„Jerry”. Echipa „Tom” este formată din elevul care a interpretat rolul motanului, împreună cu
jumătatea de elevi care au devenit motani pe parcurs,, iar echipa ”Jerry” este formată din „șoriceii”
care nu au fost prinși. Echipele stau față în față, cu membrii acesteia poziționați unul în spatele
celuilalt și țin în mâini jumătățile unei sfori. Echipele sunt poziționate în spatele unei linii trasate pe
sol, la distanțe egale.(vezi fig. 3.2) Echipa care reușește să o tragă pe cealaltă peste linie, de 3 ori,
câștigă.

OBSERVAȚII: -
PREZENTAREA GRAFICĂ A JOCULUI (DESEN):

Fig. 3.1- jocul numărul 3. „Tom și Jerry”, prima etapă

Fig. 3.2. - jocul numărul 3. „Tom și Jerry”, a doua etapă
 JOCUL NR. 4

VERIGA LECŢIEI: 5. Formarea sau verificarea deprinderilor şi priceperilor motrice: prinderea,

aruncarea

TITLUL JOCULUI: „Războinicii” ( reinterpretare a jocului „Capcanele”. )

OBIECTIVUL URMĂRIT: acomodarea cu mingea de volei; dezvoltarea aruncării și prinderii (a

mingii, a săculeților cu mingi)

LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de sport/ terenul de sport

GRUPA/ CLASA: clasa a IV-a

NUMĂR DE PARTICIPANŢI: 18-20

DURATA JOCULUI: 10-15 min

MATERIALELE NECESARE: săculețe cu mingi din spumă, mingi de volei sau handball, copete

DESCRIEREA JOCULUI: Se trasează suprafața de lucru, sub formă dreptunghiulară, suprafață

care este înjumătățită, iar în fiecare jumătate va fi repartizată o echipă.

Pe lățimile dreptunghiului se formează, din copete, câte un dreptunghi mai mic, care va reprezenta
„închisoarea”. Pe linia care separă traseul vor fi așezate 6 mingi de volei/ de handball.

Elevii sunt împărțiți în două echipe cu un număr egal de membri, fiecare având în dreptul său, pe
jos, câte un săculeț cu mingi din spumă, cu care încearcă să nimerească un jucător de la echipa
adversă. (vezi fig. 4.1)

Când un elev este lovit de săculețul cu mingi din spumă, acesta merge în închisoarea echipei
adverse. Pentru a ieși din închisoare, un membru al echipei sale trebuie să-i arunce mingea pe
deasupra, iar acesta să o prindă, fără să o scape din mână. (vezi fig. 4.2)

Dacă cel care aruncă mingea nu nimerește închisoarea, mai are dreptul la o aruncare, dar, dacă nici
din a doua aruncare nu reușește, „prizonierul” iese numai dacă efectuează 5 genuflexiuni, la fel și în
cazul în care prizonierul nu prinde mingea ori îi cade din mână.

Jocul se încheie atunci când minutele alocate activității s-au scurs.

OBSERVAȚII: Săculeții nu se aruncă mai sus de nivelul gleznei.

PREZENTAREA GRAFICĂ A JOCULUI (DESEN)

Fig. 4.1.- jocul al patrulea. „Războinicii”

Fig. 4.2.- jocul al patrulea. „Războinicii”, etapa de eliberare a colegului din închisoare
Bibliografie:

 Bărbulescu, G., Borțeanu, S., Călin, M., Iuga, C., Toma, E. (2015). „175 de jocuri pentru
preșcolari și școlarii mici”. Editura: LITERA;
 Carstea, G. (1999). Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Bucuresti: AN-DA;
 Răduț-Taciu, R. (f.d.). Jocul didactic – teorie şi aplicaţii. Syllabus ID;
 Stanescu, M. (2012). Didactica educatiei fizice. Bucuresti: UNEFS.

Web-bibliografie:

 Stetz, B. (2018, 7 februarie), „ Jocurile de mișcare – numitor comun al educației fizice de

ieri și de azi”, „EDICT – Revista educației” (ISSN 1582 – 909X). Disponibil la:
https://edict.ro/jocurile-de-miscare-numitor-comun-al-educatiei-fizice-de-ieri-si-de-azi/.
Consultat/Accesat: 10 mai, 2023;
 „Jocuri cu mingea. Educație fizică și sport”. Profuldesport.ro., 2020, 27 martie;