Culegerea datelor este etapa in care se culeg, dupa criterii unitare, datele individuale cu privire la fenomenul de masa studiat.

In aceasta faza, se inregistreaza, dupa o metodologie unitara, variantele caracteristicilor cuprinse in programul cercetarii statistice.Aceasta faza este hotaratoare deoarece de modul cum este asigurata autenticitatea datelor, calitatea informatiilor, depind rezultatele obtinute in celelalte faze ale investigtatiei statiastice.Inregistrarea datelor se poate realiza fie direct, fie prin interogare, fie pe baza unor documente deja existente in sistemul informational economic. In prezent o mare parte din datele statistice se pot culege din sistemul informational curent al unitatilor economico-sociale. O alta sursa, mai moderna, o constituie bazele si bancile de date, gestionate in cadrul diferitelor verigi ale sistemelor informatice. Pentru culegerea datelor se pot folosi trei procedee: 1. Procedeul direct, care consta in deplasarea cercetatorului la unitatea statistica supusa studiului si culegerea datelor direct de la unitatea respectiva. Este folosit indeosebi in cadrul recensamintelor.Pentru cercetari curente sunt utilizate mai frecvent doua variante ale acestui procedeu: Autoinregistrarea, ce consta in transmiterea formularelor statistice la unitatea supusa studiului si inregistrarea de catre unitatea respectiva a datelor solicitate prin chestionarul inscris in formular; Interogarea, care presupune culegerea datelor despre o unitate statistica de la terte persoane. 2. Procedeul indirect, care consta in preluarea datelor din evidenta tehnic-operativa si evidenta contabila; 3. Procedeul mixt, care este o rezultanta a combinarii celor doua procedee. Procedeul mixt este folosit numai in anumite cazuri. Se deosebesc urmatoarele modalitati de culegere a datelor statistice: a) dupa numarul de unitati statistice supuse cercetarii se disting:

culegere totala, care presupune inregistrarea datelor de la toate unitatile din colectivitatea statistica; culegerea partiala, care presupune ca datele sunt inregistrate numai de la un numar restrans de unitati statistice. b) dupa modul de organizare se deosebesc:

darile de seama statistice, care folosesc in principal ca surse de date evidenta contabila si evidenta tehnic-operativa; monografia statistica, care este in fapt o culegere partiala in cadrul careia se supune studiului complex o singura unitate statistica;

 ancheta statistica, care presupune o culegere partiala in cadrul careia sunt supuse studiului un numar restrans de unitati statistice, iar concluziile finale nu se extind asupra colectivitatii din care acestea fac parte; sondajul statistic, este o culegere partiala in cadrul careia sunt supuse studiului un numar restrans de unitati statistice, iar concluziile desprinse se extind pri procedee probabilistice asupra colectivitatii din care cele extrase fac parte; recensamantul, este o culegere totala, ampla, care pentru populatie se organizeaza periodic, la intervale destul de mari de timp. Materialul statistic obtinut in etapa de culegere a datelor, dupa verificarea si eliminarea eventualelor erori de inregistrare este supus prelucrarii statistice. Clasificarea statistica este, prin definitie, operatia de sistematizare a unei colectivitati pe baza atributelor comune, in clase distincte astfel incat unitatile statistice ce alcatuiesc aceste clase se fie cat mai omogene. Clasificarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: completitudine, adica fiecare unitate statistica sa apartina unei clase; unicitate, fiecare unitate statistica apartine unei singure clase;

omogenitate, unitatile statistice asemanatoare apartin aceleiasi clase, iar cele diferite apartin claselor diferite. Reprezentarile grafice sunt utilizate la randul lor fie ca mijloc de alegere a metodelor de calcul statistic, fie ca metoda de prezentare a rezultatelor cercetarii statistice. Reprezentarea grafica a seriilor e foarte importanta si sugestiva fiind deseori utilizata in vederea cresterii expresivitatii si intelegerii fenomenului respectiv.Graficele ilustreaza volumul, structura si dinamica fenomenelor, tendinta acestora precum si corelatiile dintre ele. Graficele sunt utilizate deci pentru a facilita intelegerea mesajelor informative ale tabelelor fiind foarte intuitive.Indiferent de scopul graficului general in construirea sa trebuie avut in vedere precizarea tuturor elementelor constitutive: titlul, reteaua, scara de reprezentare, legenda, figura propri-zisa, sursa datelor si notele explicative.Titlul graficului care trebuie sa fie concis si clar astfel incat sa asigure specificarea aspectelor reprezentate precum si localizarea in timp si spatiu a colectivitatii cercetate. De regula graficul preia titlul tabelului care sta la baza construirii lui. Se trece fie deasupra graficului, fie sub grafic daca acesta este integrat intr-un text. Reteaua graficului reprezinta totalitatea liniilor ajutatoare ce constitue de fapt suportul graficului intre care o importanta deosebita o au axa sau sistemul de axe de referinta. Majoritatea graficelor statistice apeleaza la sistemul de axe rectangulare, dar se intalnesc si grafice cu retele formate din axe concentrice, sectoare de cerc, retele oblice sau curbilinii.Scara de referinta este elementul care asigura proportionalitatea figurilor cu nivelurile indicatorilor ce se reprezinta grafic. Scarile de reprezentare pot fi uniforme (intervalele dintre diviziuni sunt egale) sau logaritmice (marimea intevalelor este proportionala cu logaritmii zecimali ai indicatorilor reprezentati) daca avem in vedere marimea intervalelor dintre diviziuni, sau pot fi scari liniare (de exemplu rigla) sau neliniare cerc sau arc de cerc (cadranul ceasului respectiv al aparatelor de masura);

Figura propriu-zisa este elementul de interpretat al graficului. Dimensiunile forma si tendinta acesteia trebuie sa corespunda nivelului, raporturilor si tendintei indicatorilor reprezentati.Alegerea tipului de grafic se face in functie de datele disponibile si mai ales de scopul cercetarii;Legenda este constituita din scurte explicatii care insotesc graficul atunci cand in acelasi sisten de axe se reprezinta mai multi indicatori, folosindu-se mai multe figuri sau mai multe tipuri de hasuri (culori).Aceste indicatii pot fi trecute direct pe figura si prin urmare legenda in sine poate sa lipseasca;Nota explicativa se trec de regula sub reteaua graficului sau in subsolul paginii pentru atunci cand se doreste atragerea atentiei asupra unui procedeu special de calcul, sau cand cand in cadrul graficului apar date necomparabile;Sursa datelor se trec sub reteaua graficului pentru a indica provenienta indicatorilor cuprinsi in reprezentarea grafica. Graficele statistice sunt folosite cu cel putin trei scopuri: Ca metoda empirica de analiza si interpretare a raportului dintre doi sau mai multi indicatori, a structurii si dinamicii indicatorilor, formei de variatie si asimetrie, corelatiilor dintre doua dau mai multe variabile statistice, trendului etc; Ca metoda de calcul grafic a unor indicatori statistici (media, mediana, modul); Ca modalitate de popularizare si informare. Functie de scopul utilizarii reprezentarii grafice, dar si de natura datelor de reprezentat se cunosc mai multe tipuri de grafice. Populatia civila ocupata pe domenii de activitate ale economiei nationale