Culegerea datelor 

este etapa in care se culeg, dupa criterii unitare, datele individuale cu

privire la fenomenul de masa studiat. In aceasta faza, se inregistreaza, dupa o metodologie
unitara, variantele caracteristicilor cuprinse in programul cercetarii statistice.Aceasta faza este
hotaratoare deoarece de modul cum este asigurata autenticitatea datelor, calitatea informatiilor,
depind rezultatele obtinute in celelalte faze ale investigtatiei statiastice.Inregistrarea datelor se
poate realiza fie direct, fie prin interogare, fie pe baza unor documente deja existente in sistemul
informational economic. In prezent o mare parte din datele statistice se pot culege din sistemul
informational curent al unitatilor economico-sociale. O alta sursa, mai moderna, o constituie
bazele si bancile de date, gestionate in cadrul diferitelor verigi ale sistemelor informatice.
Pentru culegerea datelor se pot folosi trei procedee:

1. Procedeul direct, care consta in deplasarea cercetatorului la unitatea statistica supusa

studiului si culegerea datelor direct de la unitatea respectiva. Este folosit indeosebi in cadrul
recensamintelor.Pentru cercetari curente sunt utilizate mai frecvent doua variante ale acestui
procedeu:

·         Autoinregistrarea, ce consta in transmiterea formularelor statistice la unitatea supusa

studiului si inregistrarea de catre unitatea respectiva a datelor solicitate prin chestionarul inscris
in formular;

·         Interogarea, care presupune culegerea datelor despre o unitate statistica de la terte

persoane.

2. Procedeul indirect, care consta in preluarea datelor din evidenta tehnic-operativa si

evidenta contabila;

3. Procedeul mixt, care este o rezultanta a combinarii celor doua procedee. Procedeul

mixt este folosit numai in anumite cazuri.

Se deosebesc urmatoarele modalitati de culegere a datelor statistice:

a)      dupa numarul de unitati statistice supuse cercetarii se disting:

·         culegere totala, care presupune inregistrarea datelor de la toate unitatile din colectivitatea
statistica;

·         culegerea partiala, care presupune ca datele sunt inregistrate numai de la un numar restrans

de unitati statistice.

b)      dupa modul de organizare se deosebesc:

·         darile de seama statistice, care folosesc in principal ca surse de date evidenta contabila si
evidenta tehnic-operativa;

·         monografia statistica, care este in fapt o culegere partiala in cadrul careia se supune

studiului complex o singura unitate statistica;
·         ancheta statistica, care presupune o culegere partiala in cadrul careia sunt supuse studiului
un numar restrans de unitati statistice, iar concluziile finale nu se extind asupra colectivitatii din
care acestea fac parte;

·         sondajul statistic, este o culegere partiala in cadrul careia sunt supuse studiului un numar
restrans de unitati statistice, iar concluziile desprinse se extind pri procedee probabilistice asupra
colectivitatii din care cele extrase fac parte;

·         recensamantul, este o culegere totala, ampla, care pentru populatie se organizeaza

periodic, la intervale destul de mari de timp.

Materialul statistic obtinut in etapa de culegere a datelor, dupa verificarea si eliminarea

eventualelor erori de inregistrare este supus prelucrarii statistice.

Clasificarea statistica este, prin definitie, operatia de sistematizare a unei colectivitati pe

baza atributelor comune, in clase distincte astfel incat unitatile statistice ce alcatuiesc aceste clase
se fie cat mai omogene. Clasificarea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

-          completitudine, adica fiecare unitate statistica sa apartina unei clase;

-          unicitate, fiecare unitate statistica apartine unei singure clase;

-          omogenitate, unitatile statistice asemanatoare apartin aceleiasi clase, iar cele diferite

apartin claselor diferite.

            Reprezentarile grafice sunt utilizate la randul lor fie ca mijloc de alegere a metodelor de

calcul statistic, fie ca metoda de prezentare a rezultatelor cercetarii statistice. Reprezentarea
grafica a seriilor e foarte importanta si sugestiva fiind deseori utilizata in vederea cresterii
expresivitatii si intelegerii fenomenului respectiv.Graficele ilustreaza volumul, structura si
dinamica fenomenelor, tendinta acestora precum si corelatiile dintre ele. Graficele sunt utilizate
deci pentru a facilita intelegerea mesajelor informative ale tabelelor fiind foarte
intuitive.Indiferent de scopul graficului general in construirea sa trebuie avut in vedere
precizarea tuturor elementelor constitutive: titlul, reteaua, scara de reprezentare, legenda, figura
propri-zisa, sursa datelor si notele explicative.Titlul graficului – care trebuie sa fie concis si clar
astfel incat sa asigure specificarea aspectelor reprezentate precum si localizarea in timp si spatiu
a colectivitatii cercetate. De regula graficul preia titlul tabelului care sta la baza construirii
lui.  Se trece fie deasupra graficului, fie sub grafic daca acesta este integrat intr-un text. Reteaua
graficului – reprezinta totalitatea liniilor ajutatoare ce constitue de fapt suportul graficului intre
care o importanta deosebita o au axa sau sistemul de axe de referinta. Majoritatea graficelor
statistice apeleaza la sistemul de axe rectangulare, dar se intalnesc si grafice cu retele formate din
axe concentrice, sectoare de cerc, retele oblice sau curbilinii.Scara de referinta – este elementul
care asigura proportionalitatea figurilor cu nivelurile indicatorilor ce se reprezinta grafic. Scarile
de reprezentare pot fi uniforme (intervalele dintre diviziuni sunt egale) sau logaritmice (marimea
intevalelor este proportionala cu logaritmii zecimali ai indicatorilor reprezentati) daca avem in
vedere marimea intervalelor dintre diviziuni, sau pot fi scari liniare (de exemplu rigla) sau
neliniare – cerc sau arc de cerc (cadranul ceasului respectiv al aparatelor de masura);
            Figura propriu-zisa – este elementul de interpretat al graficului. Dimensiunile forma si
tendinta acesteia trebuie sa corespunda nivelului, raporturilor si tendintei indicatorilor
reprezentati.Alegerea tipului de grafic se face in functie de datele disponibile si mai ales de
scopul cercetarii;Legenda – este constituita din scurte explicatii care insotesc graficul atunci cand
in acelasi sisten de axe se reprezinta mai multi indicatori, folosindu-se mai multe figuri sau mai
multe tipuri de hasuri (culori).Aceste indicatii pot fi trecute direct pe figura si prin urmare
legenda in sine poate sa lipseasca;Nota explicativa – se trec de regula sub reteaua graficului sau
in subsolul paginii pentru atunci cand se doreste atragerea atentiei asupra unui procedeu special
de calcul, sau cand cand in cadrul graficului apar date necomparabile;Sursa datelor – se trec sub
reteaua graficului pentru a indica provenienta indicatorilor cuprinsi in reprezentarea grafica.

Graficele statistice sunt folosite cu cel putin trei scopuri:

-          Ca metoda empirica de analiza si interpretare a raportului dintre doi sau mai multi
indicatori, a structurii si dinamicii indicatorilor, formei de variatie si asimetrie, corelatiilor dintre
doua dau mai multe variabile statistice, trendului etc;
-          Ca metoda de calcul grafic a unor indicatori statistici (media, mediana, modul);
-          Ca modalitate de popularizare si informare.

Functie de scopul utilizarii reprezentarii grafice, dar si de natura datelor de reprezentat se cunosc
mai multe tipuri de grafice.

Populatia civila ocupata

pe domenii de activitate ale economiei nationale