Capitolul 6

INDICI STATISTICI
6.1. INDICI: DEFINIRE, FORMULE DE CALCUL
Indici individuali
Indicii individuali se calculează ca indici simpli folosind datele înregistrate
pentru fiecare variabilă la nivelul unităţii de observare folosită:
• Pentru fenomenul complex:
y x f
i1y/ 0 = 1 = 1 1
y0 x0 f0
unde:
y - fenomenul complex, de tipul y = x ⋅ f ;
x – factorul de tip calitativ;
f – factorul de tip cantitativ.
• Pentru factorul calitativ:
x1
i1x/ 0 =
x0

• Pentru factorul cantitativ:

f1
i1f/ 0 =
f0
Cei trei indici verifică întotdeauna relaţia de sistem:
i1y/ 0 = i1x/ 0 ⋅ i1f/ 0
Relaţii utile:
i1y/ 0 (%) = r1y/ 0 + 100
i1x/ 0 (%) = r1x/ 0 + 100
i1f/ 0 (%) = r1f/ 0 + 100
unde:
r1y/ 0 - ritmul de dinamică pentru fenomenul complex y
r1x/ 0 - ritmul de dinamică pentru factorul calitativ x
r1f/ 0 - ritmul de dinamică pentru factorul calitativ f

Indici de grup
Indicii de grup se calculează la nivelul ansamblului.

203
Sisteme de ponderare folosite la construirea indicilor de grup factoriali
a) Sistemul de ponderare propus de E. Laspeyres, la care ponderile
folosite sunt cele din perioada de bază:
pentru factorul cantitativ:

I 1y/(0f ) =
∑
x0 f 1
∑
x0 f 0
pentru factorul calitativ:

I 1y/(0x ) =
x1 f0∑
x0 f0∑
b) Sistemul de ponderare propus de H. Paasche, la care ponderile
utilizate sunt cele din perioada curentă:
pentru factorul cantitativ:

I 1y/(0f ) =
∑
x1 f 1
∑
x1 f 0
pentru factorul calitativ:

I 1y/(0x ) =
∑
x1 f 1
∑
x0 f 1
c) Sistemul de ponderare propus de I. Fisher presupune calcularea
indicelui de grup al preţurilor ca o medie geometrică a celor doi indici
agregaţi, de tip Laspeyres şi de tip Paasche.
Generalizând,
• pentru factorul calitativ:

I 1y ( x ) =
∑x 1 f0
⋅
∑x 1 f1

0 ∑x 0 f0 ∑x 0 f1

• pentru factorul cantitativ:

I 1y ( f ) =
∑x 0 f1
⋅
∑x 1 f1

0 ∑x 0 f0 ∑x 1 f0

Modalităţi de calcul al indicilor de grup

Indici de grup agregaţi

I 1y/(0x , f ) =
∑x f
1 1
pentru fenomenul complex
∑x f
0 0

204
 I1y/(0f( )L ) = ∑x f 0 1
pentru factorul cantitativ
∑x f 0 0

=∑
x f 1 1
I1y/(0x()P ) pentru factorul calitativ
∑x f 0 1
Indicii de grup factoriali calculaţi cu sisteme diferite de ponderare, verifică
relaţia de sistem, şi anume:
I1y/(0x , f ) = I1y/(0f( L) ) ⋅ I1y/(0x()P )
Modificarea absolută se calculează, în general, ca diferenţă între
numărătorul şi numitorul indicelui:
Δy ( x , f ) = ∑
x1 f1 − ∑x0 f0 pentru fenomenul complex
Δ y( f )
=∑x f −∑x f0 1 0 0 pentru factorul cantitativ
Δy ( x ) = ∑x f −∑x f
1 1 0 1 pentru factorul calitativ
Şi în cazul modificărilor absolute se verifică relaţia de sistem:
Δy ( x , f ) = Δy ( f ) + Δy ( x )
Pe baza acestei relaţii, se calculează contribuţia relativă a fiecărui factor la
modificarea absolută, pe total:
Δy ( f ) Δy ( x )
K y ( f ) = y ( x , f ) ⋅ 100 , respectiv K y ( x ) = y ( x , f ) ⋅ 100
Δ Δ
Exemplificare pentru fond de salarii (FS) ca fenomen complex cu doi factori
de influenţă: salariul mediu ( S ) şi numărul de salariaţi (T):

I 1FS/ 0( S ,T ) =
∑
S1T1
∑S0T0

I 1FS/ 0(T ) =
∑S T 0 1

∑S T 0 0

I 1FS/ 0( S ) =
∑S T 1 1

∑S T 0 1

I 1FS/ 0( S ,T ) = I 1FS/ 0(T ) ⋅ I 1FS/ 0( S )

ΔFS ( S ,T ) = ∑S T − ∑S T
1 1 0 0

ΔFS (T ) = ∑S T − ∑S T
0 1 0 0

ΔFS ( S ) = ∑S T −∑S T
1 1 0 1

205
 ΔFS ( S ,T ) = ΔFS (T ) + ΔFS ( S )
ΔFS (T )
K FS (T ) = ⋅ 100
ΔFS ( S ,T )
ΔFS ( S )
K FS ( S ) = ⋅ 100
ΔFS ( S ,T )
Indici de grup calculaţi ca medie de indici individuali
• pentru fenomenul complex:

I 1y/(0x , f ) =
∑i ⋅ x y
1/ 0 0 f0
sau I 1y/(0x , f ) =
∑x f
1 1

∑x f 0 0
1
∑i x f
y 1 1
1/0
• pentru factorul cantitativ:

I 1y/(0f ) =
∑i ⋅ x f
1/ 0 0 f0

∑x f 0 0

• pentru factorul calitativ:

I 1y/(0x ) =
∑x f 1 1
1
∑i x f x
1/ 0
1 1

Exemplificare pentru indicii valorii, volumului fizic şi al preţurilor:

I 1v/(0p , q ) =
∑i ⋅ p q v
1/ 0 0 0
sau I 1v/(0p , q ) =
∑pq
1 1

∑p q 0 0
pq
∑i1 1
v
1/ 0

I 1v/(0q ) =
∑i ⋅ p q q
1/ 0 0 0

∑p q 0 0

I 1v/(0p ) =
∑pq 1 1
pq
∑i 1 1
p
1/ 0

Indicii de grup calculaţi ca raport a două medii

• pentru fenomenul complex (indice cu structură variabilă):

x ( x, f
I SV
*
)
=
x1
=
∑x f : ∑x f
1 1 0 0

x0 ∑f ∑f 1 0

206
 x ( x, f * )
I SV
x
= 1 =
∑x f 1 1
*

unde fi =
* fi
x0 ∑x f 0 0
*
∑f i

• pentru factorul cantitativ (indicele variaţiei structurii) :

x( f * )
IVS =
x*
=
x0 f1
:
x0 f0∑ sau
∑
x( f *)
I SV =
x*
=
∑x 0 f1
*

x0 f1 f0 ∑ ∑ x0 ∑x 0 f0
*

• pentru factorul calitativ (indice cu structură fixă):

x ( x)
I SF
x
= 1* =
x1 f1
:
∑
x0 f1
sau
∑
x ( x)
I SF
x
= 1* =
∑x f
1 1
*

x f1 ∑f1 ∑ x ∑x f
0 1
*

Indicele cu structură variabilă, cu structură fixă şi al variaţiei structurii

formează împreună un sistem de indici:
x ( x, f * ) x ( x) x( f *)
I SV = I SF ⋅ I VS
Modificarea absolută a mediei sub influenţa unuia sau altuia din factori se
calculează ca diferenţă dintre numărătorul şi numitorul indicelui factorial
corespunzător. Relaţiile de calcul vor fi:

Δx ( x ) =
∑
x1 f1
−
∑ ∑
x0 f1
= x1 f1* − x0 f1* ∑
∑
f1 ∑ f1

Δx ( f
*
)
=
∑x f − ∑x f =∑x
0 1 0 0
0 f1
*
− ∑x0 f0
*

∑f ∑f 1 0

Şi în acest caz, modificarea mediei este egală cu suma modificărilor

datorate factorilor de influenţă, respectiv:
* *
Δx ( x , f ) = Δx ( x ) + Δx ( f )
Exemplificare pentru indicii productivităţii muncii
*
w ( w,T )
I SV =
w1
= ∑wT : ∑w T 1 1 0 0
=
∑p q :∑p q
0 1 0 0
=
I v(q)
unde
w0 ∑T ∑T 1 0 ∑T ∑T 1 0 IT
* T
Ti = i
∑ Ti

w (T )
IVS =
* w*
=
∑w T : ∑w T 0 1 0 0

w0 ∑T ∑T 1 0

w ( w)
I SF =
w1
=
∑w T : ∑w T 1 1 0 1

w* ∑T ∑T 1 1
w ( w,T * ) w ( w) w (T * )
I SV = I SF ⋅ IVS

Δw ( w,T *) =
∑w T − ∑w T1 1 0 0
= w1 − w0
∑T ∑T 1 0

207
 Δw ( w) =
∑w T − ∑w T = w − w
1 1 0 1 *

∑T ∑T
1
1 1

Δw (T *) =
∑w T − ∑w T = w − w
0 1 0 0 *

∑T ∑T
0
1 0
* *
Δw ( w,T ) = Δw (T ) + Δw ( w)
De reţinut. Pe baza indicilor de grup (indifferent de modalitatea de calcul),
pe lângă modificările absolute (notate generic cu Δ), se mai pot calcula şi
modificările relative (R)scăzând 100% din indicii corespunzători.
Descompunerea pe factori a variaţiei unui fenomen complex

În teoria şi practica statistică descompunerea indicelui general în produsul

indicilor factoriali se numeşte descompunere geometrică, iar separarea modificării
absolute totale în suma modificărilor absolute, datorate factorilor, este denumită
descompunere analitică.
Metoda substituţiei în lanţ
Presupune aplicarea următoarelor reguli:
indicele influenţei primului factor, de regulă cel cantitativ, se construieşte
folosind drept pondere cealaltă sau celelalte variabile la nivelul
perioadei de bază;
un factor odată substituit rămâne drept pondere la nivelul perioadei curente
pe tot parcursul descompunerii pentru ceilalţi indici factoriali.
Indicii factoriali şi modificările absolute se calculează pe baza relaţiilor:
Varianta I (se substituie mai intâi factorul cantitativ)

I 1y/(0f ) =
∑
x0 f1
;
∑
x0 f0
Δy ( f ) =∑x f −∑x f =∑x Δ
0 1 0 0 0
f

I 1y/(0x ) =
∑x f ;
1 1

∑x f 0 1

Δ y( x)
=∑x f −∑x f =∑ f Δ
1 1 0 1 1
x

Varianta II (se substituie mai intâi factorul calitativ)

I 1y/(0x ) =
∑x f ;
1 0

∑x f 0 0

Δ y( x)
= ∑x f −∑x
1 0 0 f0 = ∑f Δ 0
x

208
 I 1y/(0f ) =
∑x f ;1 1

∑x f 1 0

Δy ( f ) =∑x f −∑x
1 1 1 f0 = ∑x Δ 1
f

Metoda influenţelor izolate a factorilor (metoda restului nedescompus)

Pentru cazul a doi factori, indicii factoriali se obţin aplicând sistemul de
ponderare propus de Laspeyres, şi anume:

I y( f ) =
∑
x0 f1
, respectiv I y( x) =
x1 f0 ∑
∑
x0 f0 x0 f0 ∑
iar modificările absolute se calculează pe baza relaţiilor:
Δy ( f ) = ∑ ∑
x0 f1 − x0 f0 = x0 Δ f ∑
Δ y( x)
= ∑x f −∑x
1 0 0 f0 =∑f Δ 0
x

Folosind acelaşi sistem de ponderare pentru ambii factori nu se mai

verifică relaţia de sistem deoarece rămâne un “rest nedescompus” care arată
influenţa simultană a ambilor factori:

I y( x∩ f ) =
∑
x1 f1
:
∑
x1 f0
∑
x0 f1 ∑
x0 f0
Δy ( x ∩ f ) = (∑ x f − ∑ x f ) − (∑ x f − ∑ x f ) = ∑ Δ Δ
1 1 0 1 1 0 0 0
x f

Modificarea absolută pe total:

Δy ( x , f ) = ∑
x0 Δ f + f0 Δx + ∑ ∑Δ Δ x f

Repartizarea restului nedescompus pe factori de influenţă se poate face în

următoarele variante:
a) se atribuie integral unuia din factori, situaţie care conduce la procedeul
substituţiei în lanţ;
b) se repartizează în mod egal pe factori;
c) se repartizează proporţional cu influenţele izolate ale factorilor (Kx, Kf),
care se determină astfel:

Kx =
∑
f 0 Δx
, respectiv K f
=
x0 Δ f ∑
∑
x0 Δ f + ∑
f 0 Δx x0 Δ f + ∑
f 0 Δx ∑
Sporul total al variabilei y care revine factorului f:
Δy ( f ) = ∑
x0 Δ f + K f Δx Δ f∑
Sporul total al variabilei y care revine factorului x:
Δy ( x ) = ∑
f0 Δx + K x Δx Δ f ∑
Contribuţia relativă a factorilor la formarea sporului total:

209
 Δy ( f ) Δy ( x )
⋅ 100 , respectiv ⋅ 100
Δy ( x , f ) Δy ( x , f )

Indicele preţurilor de consum (tip Laspeyres)

IPC = ∑i ⋅ p q = ∑i
p
0 0
⋅ g q0 p0 ,
∑p q
p
0 0

unde :
ip - indici de preţuri pe categorii de bunuri (alimentare, nealimentare) şi
servicii ;
p0q0 - valoarea consumului pentru mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii ;
g p0 q0 - greutatea specifică în consumul total a grupelor de bunuri şi servicii.
Indicele preţurilor de consum se utilizează la calculul câştigurilor reale
(salarii, pensii, burse), la calculul ratei inflaţiei în domeniul consumului etc.

Salariul nominal (SN):

FBS − Re t
SN =
T
unde:
FBS – Fondul brut de salarii;
Ret – Reţineri
T-numărul mediu de salariaţi
Salariul real (SR) :
SN
SR =
IPC
Dinamica salariului real :

SR1 I SN
Ι SR = =
SR0 IPC
Rata inflaţiei în domeniul consumului:
RI=IPC%-100

210
6.2. PROBLEME REZOLVATE
Problema 1. Într-o societate comercială s-au înregistrat următoarele date
cu privire la trei mărfuri (A, B şi C), în două luni consecutive (vezi tabelul 6.1.).
Tabelul 6.1.
Marfa Cantitate vândută Preţ unitar
(mii buc.) (RON/buc.)
perioada perioada perioada perioada
de bază curentă de bază curentă
0 1 2 3 4
A 5 6 2 2,5
B 2 3 3 3,5
C 10 9 2,5 4
Total - - - -

Se cere:
1. calculaţi indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi ai preţurilor
pentru cele trei mărfuri;
2. calculaţi indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi al preţurilor şi
verificaţi relaţia dintre ei precum şi modificările relative
corespunzătoare;
3. calculaţi modificările absolute, pe total, cu evidenţierea influenţei
factorilor şi calculaţi ponderea factorilor determinanţi.
Rezolvare
1. Calculul indicilor individuali ai valorii, volumului fizic şi ai preţurilor
Pentru indicele valorii este necesar să se calculeze şi valorile din cele două
perioade (vezi tabelul 6.2. coloanele 5 şi 6).
Tabelul 6.2.
Marfa Cantităţile Preţul unitar Valoarea desfacerilor
vândute (mii (RON/buc.) (mii RON)
buc.)
per.de per. crt. per.de per. crt. per. de per. crt. din per. crt. în
bază (q1) bază (p1) bază (p1q1) preţurile per.
(qo) (po) (p0q0) de bază (p0q1)
A 1 2 3 4 5 6 7
A 5 6 2 2,5 10 15 12
B 2 3 3 3,5 6 10,5 9
C 10 9 2,5 4 25 36 22,5
TOTAL - - - - 41 61,5 43,5

211
Indicii individuali ai volumui fizic

⎧6
⎪ 5 = 1,2 sau 120% (pentru marfa A)
⎪
q ⎪3
i1q/ 0 = 1 = ⎨ = 1,5 sau 150% (pentru marfa B)
q0 ⎪ 2
⎪9
⎪ 10 = 0,9 sau 90% (pentru marfa C)
⎩
Indicii individuali ai preţurilor
⎧ 2 ,5
⎪ 2 = 1,25 sau 125% (pentru marfa A)
⎪
p p1 ⎪ 3,5
i1 / 0 = =⎨ = 1,1667 sau 116 ,67% (pentru marfa B)
p0 ⎪ 3
⎪ 4
⎪ 2,5 = 1,6 sau 160% (pentru marfa C)
⎩
Indicii individuali ai valorii
⎧ 15
⎪ 10 = 1,5 sau 150% (pentru marfa A)
⎪
p q ⎪ 10,5
i1v/ 0 = 1 1 = ⎨ = 1,75 sau 175% (pentru marfa B)
p0 q0 ⎪ 6
⎪ 36
⎪ 25 = 1,44 sau 144% (pentru marfa C)
⎩
2. Indicii de grup se pot calcula în acest caz sub formă de indici agregaţi:

I1v/(0p , q ) = ∑ p q = 61,5 = 1,5 sau 150%;

1 1

∑ p q 41 0 0

I 1v/(0q ) =
∑ p q = 43,5 = 1,0609 sau 106,09%
0 1

∑ p q 41 0 0

I 1v/(0p ) =
∑ p q = 61,5 = 1,4138 sau 141,38%
1 1

∑ p q 43,5
0 1

R1v/(0p ) = I1v/(0p(%)
)
− 100 = 41,38%
Relaţia dintre cei trei indici:
I 1v/(0p ,q ) = I 1v/(0q ) ⋅ I 1v/(0p )
1,0609 ⋅ 1,4138 ≅ 1,5

212
 Pe baza indicilor de grup calculaţi, se pot determina
modificările relative corespunzătoare:
R1v/(0p ,q ) = I1v/(0p(%)
,q )
− 100 = 50%

R1v/(0q ) = I1v/(0q(%)
)
− 100 = 6,09%

R1v/(0p ) = I1v/(0p(%)
)
− 100 = 41,38%

3. Modificările absolute ale valorii, volumului fizic şi ale

preţurilor:
Δv1(/p0, q ) = ∑
p1q1 − ∑
p0 q0 = 61,5 − 41 = 20,5 mii RON
Δv1(/q0) = ∑ p q − ∑ p q = 43,5 − 41 = 2,5 mii RON
0 1 0 0

Δv1(/p0) = ∑ p q − ∑ p q = 61,5 − 43,5 = 18 mii RON

1 1 0 1

Verificare:
Δv1(/p0, q ) = Δv1(/q0) + Δv1(/p0) = 2,5 + 18 = 20,5 mii RON
Ponderea celor doi factori:
Δv ( q ) 2 ,5
K v ( q ) = v (1p/,0q ) ⋅ 100 = ⋅ 100 = 12,20%
Δ1 / 0 20,5
Δv1(/p0) 18
K v( p) = v( p, q )
⋅ 100 = ⋅ 100 = 87 ,80%
Δ1 / 0 20,5
Interpretare
Se observă că valoarea pe total a crescut în perioada curentă faţă de
perioada de bază cu 20,5 mii RON ceea ce corespunde unei creşteri procentuale de
aproximativ 50%. De menţionat faptul că această creştere s-a realizat predominant
pe seama modificării preţurilor (87,8%), situaţie care echivalează în ultimă instanţă
cu o depreciere a nivelului de trai.

Problema 2. Se cunosc următoarele date cu privire la două produse

fabricate de o firmă:
Tabelul 6.3.
Produs Valoarea producţei (mii Modificarea
RON) preţurilor
perioada de perioada unitare
bază curentă (%)
0 1 2 3
A 40 60 +80
B 80 140 +100
Total 120 200 …

213
 Se cere:
1. să se calculeze indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi ai
preţurilor;
2. indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi al preturilor;
3. modificările absolute ale valorii, volumului fizic şi ale preţurilor.

Rezolvare
1. Indicii individuali ai valorii se pot calcula pe baza datelor din tabel,
indicii preţurilor prin relaţia de trecere de la ritm la indice iar indicii individuali ai
volumului fizic pe baza relaţiei dintre cei trei indici.
• indicii valorii producţiei:
⎧ 60
= 1,5 sau 150% (pentru produsul A)
p q ⎪⎪ 40
i1v/ 0 = 1 1 = ⎨
p0 q0 ⎪ 140
= 1,75 sau 175% (pentru produsul B)
⎩⎪ 80
• indicii preţurilor
⎧ 80 + 100
= 1,80 sau 180% (pentru produsul A)
r + 100 ⎪⎪ 100
p
i1p/ 0 = =⎨
100 ⎪100 + 100 = 2 sau 200% (pentru produsul B)
⎪⎩ 100
• indicii volumului fizic se calculează pe baza relaţiei:
i1v/ 0 = i1q/ 0 ⋅ i1p/ 0
de unde:
⎧ 1,5
= 0,8333 sau 83,33% (pentru produsul A)
q i1 / 0 ⎪⎪ 1,8
v
i1 / 0 = p = ⎨
i1 / 0 ⎪ 1,75
⎪⎩ 2 = 0,875 sau 87 ,50% (pentru produsul B)

2. Calculul indicilor de grup ai valorii, volumului fizic şi al preţurilor

• indicele de grup al valorii se obţine direct din datele din tabel:

I 1v/(0p , q ) =
∑p q 1 1
=
200
= 1,6667 sau 166 ,67%
∑p q 0 0 120

• indicele de grup al preţurilor nu se poate calcula aici decât ca un indice

mediu armonic ponderat cu valoarea producţiei din perioada curentă.
Pentru aceasta se porneşte de la relaţia:

I 1v/(0p ) =
∑pq 1 1
=
200
=
200
= 1,9355 sau 193,55%
pq 60 140 103,33
∑i 1 1
p
1/ 0 1,8
+
2

214
 • indicele de grup al volumului fizic se calculează ca o medie aritmetică
ponderată a indicilor individuali ai acestuia, ponderile fiind valorile din
perioada de bază:

I1v/( 0q ) =
∑i ⋅ p q q
1/ 0 0 0
=
0,8333 ⋅ 40 + 0,875 ⋅ 80 103,33
= = 0,8611 sau 86 ,11%
∑p q 0 0 120 120

3. Modificările absolute ale valorii, volumului fizic şi ale preţurilor se

calculează pe baza indicilor de grup respectivi:
Δv1(/p0, q ) =∑ p q − ∑ p q = 200 − 120 = 80 mii RON
1 1 0 0

Δv1(/q0) = ∑ i ⋅ p q − ∑ p q = 103,33 − 120 = −16 ,67

q
1/0 0 0 0 0 mii RON

p1q1
Δv1(/p0) = ∑ p q −∑ i
1 1 p
1/0
= 200 − 103,33 = 96 ,67 mii. RON

4. Contribuţia celor doi factori

Δv1(/q0) − 16 ,67
K v(q) = v( p, q)
⋅ 100 = ⋅ 100 = −20,84%
Δ1 / 0 80

Δv1(/p0) 96 ,67
K v( p) = v( p, q)
⋅ 100 = ⋅ 100 = 120,84%
Δ1 / 0 80
Interpretare
Rezultatele obţinute din calcul relevă o creştere a valorii, pe total, cu
66,7% în perioada curentă faţă de perioada de bază, respectiv cu 80 mii RON.
Influenţele exercitate de cei doi factori prezintă tendinţe contradictorii. Astfel,
modificarea valorii pe seama preţurilor a înregistrat o creştere cu 93,55%, respectiv
96,67 mii RON şi o scădere pe seama cantităţilor cu 13,89%, respectiv cu 16,67
mii RON.

Problema 3. Pentru trei agenţi economici se cunosc datele:

Tabelul 6.4
Agent Valoarea Modificarea Dinamica Nr. de salariaţi
economic producţiei în preţurilor volumului Perioada de Perioada
perioada (%) fizic al bază curentă
curentă (mii producţiei (PB) (PC)
RON) (%)
0 1 2 3 4 5
A 500 +50 80 50 45
B 1200 +80 100 150 150
C 300 +100 90 60 58

215
 Se cere:
1. indicii individuali ai preţurilor şi ai valorii;
2. indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi al preţurilor;
3. modificarea relativă şi absolută a valorii producţiei, cu evidenţierea
influenţei factorilor;
4. productivitatea muncii, pe fiecare agent economic şi pe total, în cele
două perioade;
5. indicii individuali şi de grup ai productivităţii muncii;
6. modificarea relativă şi absolută a productivităţii medii a muncii cu
evidenţierea influenţei factorilor;
7. modificarea producţiei pe seama productivităţii şi a numărului de
salariaţi, cu descompunerea pe doi factori.

Rezolvare

1. Formulele de calcul şi rezultatele calculelor, pe baza datelor din enunţ,

sunt prezentate în tabelul 6.5. (coloanele 3 şi 5):
Tabelul 6.5
Valoarea producţiei în
Agent rP +100 i1v/ 0 = i1p/ 0 ⋅ i1q/ 0 p1 q1 p1 q1
economic
perioada curentă i1P/ 0 = 1/ 0 i1q/ 0 p 0 q0 =
i1v/ 0
p 0 q1 =
i1p/ 0
(p1q1) (mii RON) 100
0 1 3 4 5 7 8
A 500 1,50 0,80 1,2 416,667 333,333
B 1200 1,80 1,00 1,8 666,667 666,667
C 300 2,00 0,90 1,8 166,667 150
Total 2000 … … … 1250 1150

2. Pentru calculul indicilor de grup trebuie obţinute următoarele

informaţii: valoarea producţiei în perioada de bază (p0q0), valoarea producţiei în
preţuri constante (p0q1).
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.5., coloanele 7 şi 8.

I 1v/(0p , q ) =
∑ p q = 2000 = 1,6 sau 160%
1 1

∑ p q 1250
0 0

I 1v/(0q ) =
∑ i ⋅ p q = 1150 = 0,92 sau 92%
q
1/0 0 0

∑ p q 1250
0 0

I 1v/(0p ) =
Σp q =
1 1 2000
=
2000
= 1,7391 sau 173,91%
Σ pi q 500
1 1
p
1,5
+
1200 300 1150
1,8
+
2
1/0

216
 3. Pe baza indicilor de grup se pot calcula:
• modificările relative:
¾ pentru factorul cantitativ: Rv(q) = I 1v (/ q0)(%) - 100 = - 8%
¾ pentru factorul calitativ: Rv(p) = I 1v (/ 0p (%)
)
- 100 = + 73,91%
¾ pe total: Rv(p,q) = I 1v (/ 0p (%)
,q)
- 100 = + 60%
• modificările absolute:
¾ pe seama factorului cantitativ:
Σ
Δv ( q ) = i q p0 q0 − Σp0 q0 = - 100 mii RON
¾ pe seama factorului calitativ:
Σ
Δv ( p ) = p1q1 − Σ 1
ip
p1q1 = 850 mii RON

¾ pe total: Δv ( p , q ) = Σp1q1 − Σp0 q0 = 750 mii RON

4. Formulele de calcul şi rezultatele calculelor pentru productivitatea
muncii pe fiecare agent economic sunt prezentate în tabelul 6.6., coloanele 5 şi 6.
Tabelul 6.6.
Agent p0 q0 pq w T1
p0 q0 p0 q1 T0 T1 w0 = w1 = 0 1 i1w/ 0 = 1 w0T1 i1T/ 0 =
ec. T0 T1 w0 T0
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9
A 416,667 333,333 50 45 8,333 7,407 0,8889 373,985 0,9
B 666,667 666,667 150 150 4,444 4,444 1 666,600 1
C 166,667 150 60 58 2,777 0,9312 161,067 0,9667
Total 1250 1150 260 253 4,808 2,586 … 1202,652 0,9731
Σp q0 0 Σp q
0 1

ΣT 0 ΣT 1

5. Indicii individuali ai productivităţii muncii sunt prezentaţi în tabelul

6.6, coloana 7.
Pentru calculul indicilor de grup ai productivităţii medii a muncii, trebuie
calculate productivităţile medii pe total, astfel:
Σw0T0 Σp0 q0
w0 = = = 4,808 mii RON/salariat
ΣT0 ΣT0

Σw1T1 Σp0 q1
w1 = = = 4,545 mii RON/salariat
ΣT1 ΣT1

Σw0T1 1202,652
w* = = = 4,753 mii RON/salariat
ΣT1 256

217
 Pe baza acestora se calculează următorii indicatori:
• indicele cu structură variabilă
w ( w, g w1 4,545
T
)
I SV = == 0,9453 sau 94,53%
w0 4,808
• indicele variaţiei structurii
w( g T
) w* 4,753
IVS = = = 0,9896 sau 98,96%
w0 4,808

• indicele cu structură fixă

w1 4,545
I w( w) = = = 0,9562 sau 95,62%
w* 4,753
6. Pe baza indicilor de grup se pot calcula:
• modificările absolute:
T
Δw ( w, g )
= w1 − w0 = 4,545 – 4,808 = -0,263 mii RON = -263 RON
T
Δw ( g ) = w* − w0 = 4,753 – 4,808 = -0,055 mii RON = -55 RON

Δw ( w) = w1 − w* = 4,545 – 4,753 = -0,208 mii RON = -208 RON

• modificările relative:
T
R w ( w, g )
= −5,47%
T
R w( g )
= −1,14%
R w( w) = −4,38%
Interpretare
Din calcule rezultă că productivitatea muncii, pe total, a scăzut în perioada
curentă faţă de perioada de bază cu 5,47% pe seama influenţei concomitente a celor
doi factori: nivelul productivitatea muncii realizat la nivelul fiecărui agent
economic şi structura personalului. La această situaţie nefavorabilă a contribuit în
mare măsură factorul intensiv. Astfel, productivitatea muncii, pe total, a scăzut cu
4,38% ca urmare a modificării productivităţii muncii individuale şi cu 1,14% pe
seama modificării structurii personalului. La aceleaşi concluzii se ajunge urmărind
modificările absolute corespunzătoare.
7. a) Descompunerea producţiei pe doi factori de influenţă se poate
realiza în mai multe moduri:
Varianta I (pe baza indicatorilor obţinuţi la nivelul fiecărui agent
economic)

218
 I Q ( w,T ) =
∑w T = ∑ p q 1 1 0 1
= 0,92 sau 92% ⇒ R Q ( w,T ) = −8%
∑w T ∑ p q 0 0 0 0
Q ( w,T )
şi Δ = −100 mii RON

I Q (T ) =
∑w T 0 1
=
1202,652
= 0,9621 sau 96 ,21% ⇒ R Q (T ) = −3,79%
∑w T 0 0 1250
Q (T )
şi Δ = −47 ,348 mii RON

I Q ( w) =
∑w T 1 1
=
1150
= 0,9562 sau 95,62% ⇒ R Q ( w) = −4,38%
∑w T 0 1
1202,652
Q ( w)
şi Δ = −52,652 mii RON
Varianta II (pe baza indicatorilor obţinuţi la nivelul ansamblului)

I Q( w ,ΣT ) =
w1 T 1 ∑
= 0,92 sau 92% , R Q( w,ΣT ) = −8%
w0 T0 ∑
şi ΔQ( w,ΣT ) = −100 mii RON

I Q ( ΣT ) =
∑ T = 0,9731 sau 97 ,31%, R = −2,69%
w0 1 Q ( ΣT )
w ∑T 0 0

ΔQ ( ΣT )
= (∑ T − ∑ T ) w = (253 − 260) ⋅ 4,808 = −33,656 mii RON
1 0 0

w ∑T 1 1
I Q(w ) = = 0,94531 sau 94,53%, R = −5,47% Q ( w)
w ∑T 0 1

ΔQ(w )
= ( w − w )∑ T = (4,545 − 4,808) ⋅ 253 = −66 ,539 mii RON
1 0 1

Verificare:
I Q ( w , ΣT ) = I w
⋅I ΣT
= 0,9453 ⋅ 0,9731=0,9199 ≈ 0,92

6.3. PROBLEME PROPUSE

Problema 1. Pentru trei firme de acelaşi profil se cunosc datele:
Tabelul 6.7.
Firma Fond de salarii (mii RON) Număr de salariaţi (T)
(FS)
Perioada de Perioada Perioada Perioada
bază curentă de bază curentă
0 1 2 3 4
I 45,0 34,02 30 21
II 54,0 49,68 25 23
III 18,6 20,10 10 10
Total ΣFS0= ΣFS1= ΣT0= ΣT1=

219
 Să se analizeze dinamica indicatorilor din enunţ.

Pe baza datelor disponibile se pot calcula indicii individuali (la nivelul

fiecărei firme) ai fondului de salarii (FS) şi ai numărului de salariaţi (T).
Rezultatele se prezintă în tabelul următor col. 1 şi 2.
Tabelul 6.8.
Salariu mediu
FS T ( RON/salariat) S1 S0T1
i1FS
/0 =
1
⋅100 i1T/ 0 = 1 ⋅100 i1S/ 0 = ⋅100
Firma FS0 T0 Perioada Perioada S0
de bază curentă
0 1 2 3 4 5 6
I 75,6 70 1500 1620 108 15,75
II
III
Total
La nivelul ansamblului celor trei firme (pe total) se pot analiza dinamica şi
modificarea absolută a numărului de salariaţi şi a fondului de salarii.
Dinamica numărului de salariaţi este:

I 1T/ 0 =
T1
=
∑
T0 ∑
Modificarea absolută a numărului de salariaţi:
ΔT1 / 0 = ∑
T1 − T0 = ∑
Fondul de salarii se poate descompune pe factorii de influenţă, număr de
salariaţi (factorul cantitativ) şi salariu mediu (factorul calitativ).
Salariul mediu pe fiecare firmă se calculează ca raport între fondul de
salarii şi numărul de salariaţi şi se completează coloanele 3 şi 4 ale talelului 6.8.
Indicele de grup al fondului de salarii:

I1FS/ 0 =
∑
S1T1
=
FS1
=
∑
∑
S0T0 FS0 ∑
Indicele fondului de salarii sub influenţa numărului de salariaţi este:

I 1FS/ 0(T ) =
S0T1∑=
S0T0∑
Indicele fondului de salarii sub influenţa salariului mediu este:

I 1FS/ 0( S ) =
∑S T1 1
=
∑S T0 1

Între cei trei indici se verifică relaţia de sistem:

I 1FS/ 0 = I 1FS/ 0(T ) ⋅ I 1FS/ 0( S )

220
 Pe baza indicilor de grup se calculează modificările absolute
corespunzătoare, astfel:

ΔFS
1/0 = ∑S T −∑S T =
1 1 0 0

ΔFS (T )
1/ 0 = ∑S T −∑S T =
0 1 0 0

ΔFS
1/0
(S )
= ∑S T −∑S T =
1 1 0 1

Şi în acest caz se verifică relaţia de sistem:

ΔFS FS (T ) FS ( S )
1 / 0 = Δ1 / 0 + Δ1 / 0

Interpretarea rezultatelor

Problema 2. Pentru o societate comercială se cunosc datele:

Tabelul 6.9.
Modificarea
Valoarea Dinamica
procentuală a
Mărfuri încasărilor în preţurilor
volumului
PB (mii RON) (%)
fizic (%)
0 1 2 3
A 80 140 -5
B 140 160 +3
C 100 120 -2

Se cere:
1. indicii individuali ai valorii şi ai preţurilor;
2. indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi al preţurilor;
3. să se descompună valoarea absolută pe total.

Rezolvare
1. Indicii individuali ai volumului fizic se determină utilizând relaţiile:
r1q0 + 100
i =
q
10
100
De exemplu, pentru marfa „A”:
− 5 + 100
i1q0 = = 0,95
100

221
 Indicii individuali ai valorii se deduc din relaţia de sistem:
i1v 0 = i1q 0 ⋅ i1p0
i1v 0 = 0,95 ⋅ 1,4 = 1,33 pentru marfa „A”.

Rezultatele calculelor se prezentă în tabelul 6.10. (coloanele 2, 3 şi 4).

Tabelul 6.10.
Valoarea
încasărilor în
Mărfuri
PB p0 q0 iq i p
iv p1q1 = p0 q0 ⋅ i v
(mii RON)
0 1 2 3 4 5
A 80 0,95 1,4 1,33 106,4
B 140
C 100
Total 320

2. Pentru calculul indicilor de grup se calculează valoarea încasărilor în

perioada curentă ( p1 q1 ) şi valoarea încasărilor în preţuri comparabile
( p0 q1 ) (vezi coloanele 5 şi 6).

∑pq =
I 1v (0p , q ) =
1 1

∑p q 0 0

=∑
v (q ) i ⋅pq
q
0 0
I =
∑p q
10
0 0

= ∑
pq
I1v 0( p )
=
1 1
pq
∑i 1 1
p

3. Modificările absolute, pe cei doi factori de influenţă:

Δv (q ) = ∑ i q ⋅ p0 q0 − ∑ p0 q0 =

p1q1
Δv ( p ) = ∑ p1q1 − ∑ =
ip
Modificarea absolută pe total:
Δv ( p , q ) = ∑ p q −∑ p q
1 1 0 0

Interpretarea rezultatelor

222
 Problema 3. Pentru doi agenţi economici se cunosc datele:
Tabelul 6.11.
Agent Salariul mediu (RON/pers.) Structura angajaţilor (%)
economic PB PC PB PC
0 1 2 3 4
A 1756,8 1728 50 45
B 1872,0 1944 50 55

Se cere:
1. dinamica salariului mediu pe fiecare agent economic;
2. salariul mediu pe total în cele două perioade;
3. indicii de grup ai salariului mediu cu structură variabilă, cu structură
fixă şi al variaţiei structurii;
4. modificările absolute corespunzătoare pe total.

Rezolvare
1. Indicii individuali ai salariului mediu se calculează după relaţia:
S
i1S 0 = 1 ,
S0
şi anume:
i1s 0 = pentru agentul economic „A”
i1s 0 = pentru agentul economic „B”

2. Salariul mediu în cele două perioade se determină ca medie aritmetică

ponderată a salariilor medii parţiale:

S0 =
∑S T *
0 0 (%)
=
100

S1 =
∑S T *
1 1(%)
=
100
3. Pentru analiza dinamicii salariului mediu, pe total, în funcţie de factorii
săi de influenţă vom calcula indicii de grup cu structură variabilă, cu structură fixă
şi al variaţiei structurii.
Pentru a putea folosi formulele de calcul restrânse vom calcula mai întâi
salariul mediu între perioade:

S* =
∑ S0T1*(%)
=
100
Indicele cu structură variabilă:
* S
I 1S/(0W ,T ) = 1 =
S0

223
 Indicele variaţiei structurii:
* S*
I1S/(0T ) = =
S0
Indicele cu structură fixă:
S1
I 1S/(0S ) = =
S*
Se verifică relaţia de sistem:
* *
I 1S/(0S ,T ) = 1S/(0T ) ⋅1S/(0S )
Modificările absolute corespunzătoare:
*
ΔS1 (/ S0 ,T ) = S1 − S0 =
*
ΔS1 (/T0 ) = S* − S0 =
ΔS1 (/ S0 ) = S1 − S* =
respectiv,
* *
ΔS1 (/ 0S ,T ) = ΔS1 (/T0 ) + ΔS1 (/ 0S )

Interpretarea rezultatelor

Poblema 4. Se cunosc următoarele date pentru economia României în

perioada 2000 – 2006:
Tabelul 6.12.
Indicii Deflatorul Deflatorul Rata
Indicii PIB PIB PIB faţă de PIB faţă Rata
PIB în inflaţiei
real faţă de nominal 2000 de anul inflaţiei
preţuri faţă de
Anii 2000 faţă de precedent faţă de
curente Dt 1(%) anul
2000 2000
(mil. lei) PIB *
I t 1(%) D precedent
t t −1(%)
Rt 1 Rt t −1
I tPIB
1(%)
0 1 2 3 4 5 6 7
2000 80377,3 100 100,00 100 - - -
2001 116768,7 105,7 145,28 137,44 137,44 +37,44 +37,44
2002 151475,1 111,2 188,46 169,47 123,31 +69,47 +23,31
2003 197564,8 117,0
2004 246468,8 126,9
2005 288176,1 132,2
2006 344535,5 142,5
Sursa: Prelucrare după Anuarul Statistic al României, 2007 pag.437-438

224
 Se cere:
1. deflatorul PIB în fiecare an faţă de 2000 şi faţă de anul precedent;
2. rata inflaţiei în fiecare an faţă de 2000 şi faţă de anul precedent;
3. PIB real faţă de 2000 şi faţă de anul precedent;
4. dinamica PIB real în fiecare an faţă de anul precedent;
5. dinamica PIB real şi rata inflaţiei faţă de 2000.

Rezolvare
1. Pentru a calcula deflatorul PIB este necesar să se calculeze mai întâi
indicii PIB nominal (cu bază fixă 1998).
PIBt
1 =
I tPIB unde t = 2, 7
PIB1
De exemplu:
116768,7
80377,3
PIB2 116768,7
/1 =
I 2PIB = = 1,4528 sau 145,28%
PIB1 80377,3
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.12., coloana 3.
Deflatorul PIB, fiind un indice al preţurilor în sistem Paasche, se poate
calcula ca raport între dinamica PIB nominal (indicele valorii) şi dinamica PIB real
(indicele volumului fizic):
I tPIB
Dt 1 = /1
PIB *
unde t = 2, 7
It /1
De exemplu:
1,4528
D2 1 = = 1,3744 sau 137,44%
1,057
1,8846
D3 / 1 = = 1,6947 sau 169,47%
1,112
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.12., coloana 4.
Pentru a calcula deflatorul PIB în fiecare an faţă de anul precedent, se
aplică formula de trecere de la bază fixă la bază în lanţ, astfel:
Dt / 1
Dt t − 1 =
Dt −1 / 1
De exemplu:
D2 1 = 1,3744 sau 137,44%

225
 1,6947
D3 / 2 = = 1,2331 sau 123,31%
1,3744
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.12., coloana 5.
2. Rata inflaţiei:
• faţă de 2000
R I t 1 = Dt 1 (% ) − 100% (vezi tabelul 6.12., coloana 6)

• faţă de anul precedent

R I t t −1 = Dt t − 1 (% ) − 100% (vezi vezi tabelul 6.12., coloana 7)

3. PIB real se calculează ca raport între PIB nominal şi deflatorul PIB

astfel:
• în fiecare an faţă de 1998
PIBt
PIB* = (vezi vezi tabelul 6.13., coloana 4)
Dt 1

• în fiecare an faţă de anul precedent

PIBt
PIB* = (vezi vezi tabelul 6.13., coloana 5)
Dt t −1

Tabelul 6.13.
Deflatorul Deflatorul Dinamica
PIB faţă de PIB faţă PIB real PIB real PIB real
PIB în faţă de
preţuri 2000 de anul faţă de faţă de
Anii anul
curente Dt / 1(%) precedent 2000 anul
precedent precedent
(mii lei) Dt / t −1(%) PIBt* 1
PIBt*/ t −1 I tPIB
*

t − 1(%)

0 1 2 3 4 5 6
2000 80377,3 100 - 80377,3 - -
2001 116768,7 137,44 137,44 84958,81 84958,81 105,70
2002 151475,1 169,47 123,31 89379,56 122844,6 105,20
2003 197564,8
2004 246468,8
2005 288176,1
2006 344535,5
4. Dinamica PIB real în fiecare an faţă de anul precedent se calculează
astfel:
* PIBt*/ t −1
I tPIB
/ t −1 =
PIBt −1

226
 Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 6.13., coloana 6.
Aceleaşi rezultate se obţin dacă se foloseşte formula de trecere de la bază
fixă la bază în lanţ, pornind de la indicii PIB real cu baza fixă:
*

PIB * I tPIB
1
I t t −1 = *
I tPIB
−1 1

5. Dinamica PIB real faţă de 2002 ( t = 3 ):

*
PIB * I tPIB
1
I t 3 = * unde t = 4 ,7
I tPIB
−1 1

Prin urmare:
*

PIB * I 4PIB
1
I43 = * =
I 3PIB
1

PIB * I 5PIB
1
I53 = * =
I 3PIB
1

PIB * I 6PIB
1
I6 3 = * =
I 3PIB
1

Rata inflaţiei corespunzătoare fiecărui indice se calculează scăzând 100%

din valoarea acestuia exprimată procentual:
*

4 (%) − 100% unde t = 4 , 7

RI t / 3 = I tPIB

Astfel:

R I4 3 =
R I5 3 =
R I6 3 =
R I7 3 =

Interpretarea rezultatelor

227
 6.4. TEMĂ

Problema 1. Pentru două produse se cunosc datele:

Tabelul 6.14.
Valoarea vânzărilor (mii RON) Modificarea
Produs procentuală a
PB PC
volumului fizic
0 1 2 3
A 150 190 +4
B 300 450 -7
Se cere:
1. indicii individuali ai valorii, volumului fizic şi ai preţurilor;
2. modificarea absolută şi relativă a valorii desfacerilor pe total şi
influenţa factorilor;
3. ştiind că numărul personalului, pe total, a crescut în perioada curentă
faţă de perioada de bază cu 2%, să se determine modificarea relativă a
productivităţii muncii.
R: 2. Δv ( p , q ) =190 mii RON; R v ( p , q ) = +42,22%; Δv ( q ) = -15 mii RON; R v ( q ) =
= -3,33%; Δv ( p ) = 205 mii RON; R v ( p ) = +47,12%; 3. R w = -5,22%.

Problema 2. La o societate comercială s-au înregistrat datele:

Tabelul 6.15.
Modificarea
Structura valorii Dinamica
relativă a
Marfa vânzărilor volumului
preţurilor
PB (%) fizic (%)
(%)
0 1 3 4
A 35,0 110 50
B 40,0 115 70
C 25,0 75 80
Se cere:
1. indicii individuali ai preţurilor şi ai valorii vânzărilor;
2. modificarea relativă a valorii, volumului fizic şi a preţurilor, pe total;
3. să se reprezinte grafic structura valorii vânzărilor în cele două
perioade.
R: 2. R v ( p , q ) = +69,7%; R v ( q ) = +3,25%; R v ( p ) = +64,36%.

228
 Problema 3. Pentru o societate comercială se cunosc datele:
Tabelul 6.16.
Valoarea Modificarea Dinamica
Mărfuri încasărilor în procentuală volumului
PB (mii RON) a preţurilor(%) fizic (%)
0 1 2 3
A 106 +40 95
B 230 +60 103
C 119 +20 98
Se cere:
1. indicii individuali ai valorii şi ai preţurilor;
2. indicii de grup ai valorii, volumului fizic şi al preţurilor;
3. să se descompună valoarea absolută pe total.
R: 2. I v ( p , q ) = 145,05%; I v (q ) = 99,83%; I v ( p ) = 145,30%.

Problema 4. Pentru doi agenţi economici se cunosc datele:

Tabelul 6.17.
Agent Salariul mediu (RON/pers.) Structura angajaţilor (%)
economic PB PC PB PC
0 1 2 3 4
A 1600 1680 52 45
B 1700 1800 48 55
Se cere:
1. dinamica salariului mediu pe fiecare agent economic;
2. salariul mediu pe total în cele două perioade;
3. indicii de grup ai salariului mediu cu structură variabilă, cu structură
fixă şi al variaţiei structurii;
4. modificările absolute corespunzătoare pe total.
R: 1. 105% şi 105,88%; 2. S0 = 824 RON/pers.; S1 = 873 RON/pers.;
S* =827,5 RON/pers.; I SV = 105,95%; IVS = 100,42%; I SF = 105,5%.

Problema 5. Se cunosc datele:

Tabelul 6.18.
Structura valorii Dinamica Modificarea
Produs vânzărilor în perioada volumului preţurilor
curentă (%) fizic (%) (%)
0 1 2 3
A 35 110 50
B 34 120 70
C 31 70 80

229
Se cere:
1. indicii individuali ai valorii şi ai preţurilor;
2. iindicii de grup privind valoarea, volumul fizic şi preţurile;
3. ştiind că numărul personalului, pe total, s-a redus în perioada curentă
faţă de perioada de bază cu 5%, să se determine modificarea relativă a
productivităţii muncii.
R: 2. I v ( p , q ) = 160,05%; I v ( q ) = 96,92%; I v ( p ) = 165,14%; 3. R w = +2,02%.

6.5. INTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Ce sisteme de ponderare se pot utiliza la construirea indicilor de grup
factoriali?
2. Ce sisteme de ponderare se folosesc, de regulă, pentru construirea
indicelui de grup al factorului cantitativ?
3. Ce sisteme de ponderare se folosesc, de regulă, pentru construirea
indicelui de grup al factorului calitativ?
4. Ce sistem de ponderare se foloseşte la construirea indicilor de grup
factoriali în comparaţiile internaţionale?
5. Când se utilizează sistemul de ponderare Laspeyres la construirea
indicelui de grup al preţurilor?
6. În ce condiţii se verifică relaţia de sistem între indicii de grup?
7. Care este explicaţia pentru apariţia restului nedescompus?
8. Ce reprezintă restul nedescompus?
9. Ce modalităţi de calcul al indicilor de grup cunoaşteţi?
10. Ce alţi indicatori se pot calcula pe baza indicilor de grup?
11. În ce condiţii se foloseşte agregarea pentru calculul indicilor de grup?
12. Când se foloseşte media armonică pentru calculul indicilor de grup?
Exemplificaţi.
13. Când se foloseşte media aritmetică pentru calculul indicilor de grup?
Exemplificaţi.
14. Ce semnificaţie are indicele de grup cu structură variabilă?
15. Ce semnificaţie are indicele de grup cu structură fixă?
16. Ce semnificaţie are indicele de grup al variaţiei structurii?
17. Ce metode de descompunere pe factori a variaţiei unui fenomen
complex cunoaşteţi?
18. Ce presupune metoda substituţiei în lanţ?
19. Când se aplică metoda substituţiei în lanţ?
20. Ce avantaje prezintă metoda substituţiei în lanţ?
21. Care sunt principalele dezavantaje ale metodei substituţiei în lanţ?
22. În ce constă metoda influenţei izolate a factorilor (sau metoda restului
nedescompus)?

230
23. Ce modalităţi de distribuire a restului nedescompus pe factorii de
influenţă cunoaşteţi?
24. Când se aplică metoda restului nedescompus?
25. Ce avantaje prezintă metoda restului nedescompus?
26. Care sunt principalele dezavantaje ale metodei restului nedescompus?

231