6.

2 Sisteme de indicatori statistici ai seriilor cronologice

(indicatori absoluți, relativi și medii)

Seriile cronologice se clasifică, în practică, în serii de momente și serii de intervale.

Seria cronologică de momente este caracterizată de faptul că termenii sunt rezultați din
recensăminte și inventare și se determină ca mărimi de stoc. Termenii seriei cronologice de
momente se pot însuma, însă rezultatul obținut nu are sens economic (de ex.: populația
României însumată în urma celor 4 recensăminte).
Seriile cronologice de intervale sunt determinate ca mărimi de flux, pot fi însumate iar
rezultatul are deplin sens economic (de ex.: cifra de afaceri a unei firme timp de 4 luni
succesive).
Sistemul de indicatori statistici ai unei serii cronologice se calculează rapid pornind practic
de la termenii acesteia. La final, rezultă indicatorii analitici și indicatorii sintetici. În raport
însă cu modul de calcul și de exprimare, indicatorii se structurează în subsisteme specifice:
I. Subsistemul indicatorilor absoluți
II. Subsistemul indicatorilor relativi
III. Subsistemul indicatorilor medii

I. Subsistemul indicatorilor absoluți ai unei serii cronologice este alcătuit din

termenii seriei, din volumul agregat al acestora (numai în cazul seriilor de
intervale) și din modificările absolute, constatate între nivelul termenilor.
a. Termenii seriei cronologice sunt notați cu yt
b.Volumul agregat al termenilor seriei cronologice se calculează exclusiv pentru serii de
intervale:
𝑛

∑ 𝑦𝑡
𝑡=1
c. Modificările absolute (diferențele sau ecartul) se concretizează în sporuri sau reduceri
absolute și se clasifică în:
- modificări absolute cu bază fixă
Δt/1 = yt – y1
- modificări absolute cu bază mobilă sau în lanț:
Δt/(t-1) = yt – y(t-1)
Suma tuturor modificărilor absolute cu bază în lanț este egală cu modificarea cu bază fixă
a ultimului termen față de primul termen:
𝑛

∑ ∆𝑡/(𝑡−1) =(𝑦𝑡 - 𝑦(𝑡−1) ) + (𝑦(𝑡−1) − 𝑦(𝑡−2) ) + ⋯ + (𝑦2 − 𝑦1 ) = (𝑦𝑡 − 𝑦1 ) = ∆𝑡/1

𝑡=2
 II. Subsistemul indicatorilor relativi ai unei serii cronologice cuprinde:
a) Indici, care arată de câte ori nivelul fenomenului studiat (yt) este mai mare sau mai mic
într-un moment sau într-un interval „t” în raport cu oricare alt moment sau alt interval
”t-1” sau ”1”. Aceștia pot fi:
- Cu bază fixă
𝑦 𝑦
𝐼𝑡/1 = 𝑦𝑡 x100
1
- Cu bază mobilă
𝑦 𝑦𝑡
𝐼𝑡/(𝑡−1) = x100
𝑦(𝑡−1)

Produsul tuturor indicilor cu bază mobilă este egal cu indicele cu bază fixă al ultimului
termen, în raport cu primul termen:
𝑛
𝑦 𝑦𝑡 𝑦(𝑡−1) 𝑦3 𝑦2 𝑦
∏ 𝐼𝑡/(𝑡−1) = x x…x x = 𝐼𝑡/(𝑡−1)
𝑦(𝑡−1) 𝑦(𝑡−2) 𝑦2 𝑦1
𝑡=2

b) Ritmuri, care subliniază cu cât s-a modificat nivelul dintre cele două momente sau
intervale. Ritmul sau rata modificării relative se calculează ca diferență între indicele
exprimat prin coeficient și valoarea ”unu” (R = I – 1) sau între indicele exprimat prin
procent și 100% [ I(%) – 100%].

În cazul ritmului cu bază fixă, relațiile de calcul sunt următoarele:

𝑦𝑡 𝑦𝑡 −𝑦1 ∆𝑡/1
Rt/1 = It/1 – 1 = −1= = sau
𝑦1 𝑦1 𝑦1
𝑦𝑡 𝑦𝑡 −𝑦1 ∆𝑡/1
Rt/1(%) = It/1(%) – 100% = x100 − 100 = x100 = x100
𝑦1 𝑦1 𝑦1

În cazul ritmului cu bază mobilă, formulele de calcul devin:

𝑦𝑡 𝑦𝑡 −𝑦(𝑡−1) ∆𝑡/(𝑡−1)
Rt/(t-1) = It/(t-1) – 1 = −1= = sau
𝑦(𝑡−1) 𝑦(𝑡−1) 𝑦(𝑡−1)

𝑦𝑡 𝑦𝑡 −𝑦(𝑡−1) ∆𝑡/(𝑡−1)
Rt/(t-1)(%) = It/(t-1)(%) – 100% = x100 − 100 = x100 = x100
𝑦(𝑡−1) 𝑦(𝑡−1) 𝑦(𝑡−1)

c) Valoarea absolută a unui procent din ritmul cu bază fixă (At/1) sau cu bază în lanț
(At/(t-1)) stabilește concret numărul unităților de măsură în care este exprimat fenomenul
analizat, unități ce corespund unei modificări cu un singur procent.
∆𝑡/1 ∆𝑡/1 𝒚𝟏
At/1= = ∆𝑡/1 =
𝑅𝑡/1 (%) 𝑥100 𝟏𝟎𝟎
𝑦1

∆𝑡/(𝑡−1) ∆𝑡/(𝑡−1) 𝒚(𝒕−𝟏)

At/(t-1)= = ∆𝑡/(𝑡−1) =
𝑅𝑡/(𝑡−1) (%) 𝑥100 𝟏𝟎𝟎
𝑦(𝑡−1)
 III. Subsistemul indicatorilor medii ai unei serii cronologice conține nivelul mediu al
termenilor sau media specifică, modificarea medie absolută, indicele mediu și
ritmul mediu.
a)Nivelul mediu al termenilor se calculează ca medie aritmetică simplă în cazul seriilor
cronologice de intervale sau ca medie cronologică în cazul seriilor de momente:
Pentru seria cronologică de intervale:

∑𝑛𝑡=1 𝑦𝑡
ӯ=
𝑛
În cazul seriilor de momente, formula devine:
𝑛 𝑦1 𝑦
+ 𝑦2 + ⋯ + 𝑦(𝑛−1) + 2𝑛
ӯ𝑐𝑟 = ∑ 𝑦𝑡 / (𝑛 − 1) = 2
𝑛−1
𝑡=1

b)Modificarea medie absolută reprezintă media modificărilor absolute cu bază mobilă

( Δt/(t-1))

∑𝑛𝑡=2 ∆𝑡/(𝑡−1) ∆𝑡/1 𝑦𝑛 − 𝑦1

∆̅= = =
𝑛−1 𝑛−1 𝑛−1

c) Indicele mediu subliniază practic de câte ori s-a modificat ”în medie” fenomenul analizat
în timp ( de la un termen la altul al seriei). Relația lui de calcul este o medie geometrică:

(𝑛−1)
𝑛
(𝑛−1)𝑦𝑛
𝐼̅ = √∏ 𝐼𝑡/(𝑡−1) = √
𝑦1
𝑡=2

d) Ritmul mediu identifică în mod concret ”cu cât” s-a modificat ”în medie” fenomenul
analizat în timp ( de la un termen la altul al seriei). Relația de calcul este una din cele ce
urmează, în funcție de modul de exprimare:
𝑅̅ t/(t-1) = 𝐼 t/̅ (t-1) – 1 (atunci când 𝑅̅ ș𝑖 𝐼 ̅ se exprimă prin coeficienți), sau

𝑅̅ t/(t-1)(%) = 𝐼 t/̅ (t-1)(%) – 100% (atunci când 𝑅̅ ș𝑖 𝐼 ̅ se exprimă în %)

  Pentru simplificarea interpretării indicatorilor se apelează la exemplul: Firma ALFA a
realizat o cifră de afaceri în primele 6 luni ale anului 2015 conform datelor din tabelul
următor:

Tabelul nr. 1

Modificarea absolută Indici (%) Ritmuri(%)

n yt At/1 At/(t-1) t t2 yt x t
Δt/1 Δt/(t-1) It/1 It/(t-1) Rt/1 Rt/(t-1)
1 5.7 0 - 100 - 0 - - -2 4 -11.4
2 5.3 -0.4 -0.4 93.0 93.0 -7.0 -7.0 0.057 -1 1 -5.3

Y1/100=0.057
3 4.9 -0.8 -0.4 86.0 92.5 -14.0 -7.5 0.053 0 0 0
4 4.6 -1.1 -0.3 80.7 93.9 -19.3 -6.1 0.049 1 1 4.1
5 4.5 -1.2 -0.1 79.0 97.8 -21 -2.2 0.046 2 4 9
∑yt x =
∑yt=25 ∑Δt/(t-1)=1.2 ∑It/(t-1) ∑t2=10
=-3.6

7.3 Componentele seriei cronologice

Componentele seriei cronologice sunt:

I. Trendul sau tendința principală reprezintă evoluția de ansamblu sub acțiunea

factorilor principali, o acțiune permanentă și de lungă durată (de ex.: trendul sau
tendința principală a creșterii populației lumii).
II. Componenta oscilatorie, care reprezintă evoluția datelor sub acțiunea factorilor
secundari și îmbracă două forme:
1. Sezonalitatea ( evoluția în cursul unui an)
2. Ciclicitatea (evoluția seriei pe un număr mai mare de ani)
III. Componenta întâmplătoare, care reprezintă evoluția seriei sub influența unor factori
necunoscuți (cutremure etc.).

7.4 Metode de extrapolare și de prognoză

a) Metoda grafică, a cărei ipoteză este aceea că toți factorii de influență prezintă o acțiune
constantă pe toată perioada de analiză. Se reprezintă mai întâi datele seriei cronologice printr-
o historiogramă sau printr-o cronogramă, după care se stabilește o tendință aproximativă a
seriei cronologice, trasând vizual o dreaptă sau o curbă cât mai aproape de punctele reale din
graficul specific menționat și care va uni punctele extreme ale acestui grafic.

b) Metoda modificării medii absolute, care se aplică atunci când diferențele dintre termeni
succesivi sunt egale:
𝑦𝑛 −𝑦1
ŷ∆̅ = 𝑦1 + (𝑛 − 1)∆̅ , unde ∆̅ =
𝑛−1

ŷ𝐾 = 𝑦1 + (𝑘 − 1)∆̅ , k > 𝑛.
 c) Metoda progresiei geometrice, bazată pe determinarea indicelui mediu ca factor de
progresie:
(𝑛−1) 𝑦𝑛
ŷ𝐼 ̅ = 𝑦1 x 𝐼̅ (𝑛−1) , unde 𝐼 ̅ = √𝑦
1
Metoda se folosește atunci când raportul dintre doi termeni succesivi este aproximativ același.
ŷ𝐾 = 𝑦1 x 𝐼̅ (𝑘−1) , unde k > 𝑛
e) Metodele analitice, bazate pe identificarea unor funcții matematice, respectiv prin trendul
liniar și trendul neliniar ( exponențial, parabolic etc.).

Atunci când ŷ = a + bt , ∑t = 0:
𝑛 𝑛 𝑛
∑𝑛𝑡=1 𝑦𝑡
𝑛𝑎 + 𝑏 ∑ 𝑡 = ∑ 𝑦𝑡 𝑛𝑎 = ∑ 𝑦𝑡 => 𝑎 = = 𝑦̅
𝑛
𝑡=1 𝑡=1 𝑡=1
𝑛 𝑛 𝑛 => 𝑛 𝑛
2 2
∑𝑛𝑡=1 𝑦𝑡 𝑥 𝑡
𝑎 ∑ 𝑡 + 𝑏 ∑ 𝑡 = ∑ 𝑡 𝑥 𝑦𝑡 𝑏 ∑ 𝑡 = ∑ 𝑦𝑡 𝑥 𝑡 => 𝑏 =
{ { ∑𝑛𝑡=1 𝑡 2
𝑡=1 𝑡=1 𝑡=1 𝑡=1 𝑡=1

Aprecierea calității estimării tendinței generale de evoluție a fenomenului cercetat se

realizează prin intermediul a doi coeficienți specifici: coeficientul de eroare (e) și coeficientul
de determinație (D):
2
√∑(𝑦𝑡 − ŷ𝑡 )
𝑛
𝑒= x 100
𝑦̅
∑(𝑦𝑡 − ŷ𝑡 )2
𝐷 = [1 − ] x100
∑(𝑦𝑡 − 𝑦̅)2
Tabelul nr. 2

yt ŷ∆̅ 𝒚𝒕 − 𝒚 ̅)𝟐 𝒚𝒕 − ŷ∆̅

̅ (𝒚𝒕 − 𝒚 (𝒚𝒕 − ŷ∆̅ )𝟐 ŷ𝑰̅ 𝒚𝒕 − ŷ𝑰̅ (𝒚𝒕 − ŷ̅𝑰 )𝟐 ŷ=a+bt di 𝒅𝒊 𝟐

5,7 5,7 0,7 0,49 0 0 5,7 0 0 5,62 0,08 0,0064

5,3 5,4 0,3 0,09 -0,1 0,01 5,37 -0,07 0,0049 5,31 -0,01 0,0001

4,9 5,1 -0,1 0,01 -0,2 0,04 5,06 -0,16 0,0256 5 -0,1 0,01

4,6 4,8 -0,4 0,16 -0,2 0,04 4,77 -0,17 0,0289 4,69 -0,09 0,0081

4,5 4,5 -0,5 0,25 0 0 4,5 0 0 4,38 0,12 0,0144

∑yt ∑(𝒚𝒕 − 𝒚
̅)𝟐 ∑(𝒚𝒕 − ŷ∆̅ )𝟐 ∑(𝒚𝒕 − ŷ𝑰̅)𝟐 ∑𝒅𝒊 𝟐
=25
=1,00 =0,09 =0,0594≅ 0,06 =0,039

25
𝑦̅ = =5
5
 a) Calculul coeficienților de eroare și de determinație în funcție de modificarea medie
absolută (Δ).

ŷ∆̅ = 𝑦1 + (𝑛 − 1)∆̅

𝑦𝑛 − 𝑦1 4,5 − 5,7
∆̅= = = −0,3
𝑛−1 4
ŷ1 =y1

ŷ2 = 𝑦1 + ∆̅= 5,7 − 0,3 = 5,4

ŷ3 = 𝑦2 + ∆̅= 5,4 − 0,3 = 5,1

ŷ4 = 𝑦3 + ∆̅= 5,1 − 0,3 = 4,8

ŷ5 = 𝑦4 + ∆̅= 4,8 − 0,3 = 4,5

𝒏 𝟐
√∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ∆̅ ) √𝟎, 𝟎𝟗
𝒏 𝟓
𝒆∆̅ = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟐, 𝟔𝟖%
̅
𝒚 𝟓

∑𝒏𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ)𝟐 𝟎, 𝟎𝟗
𝑫∆̅ = [𝟏 − 𝒏 𝟐
] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = [𝟏 − ] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟗𝟏%
∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − 𝒚̅) 𝟏

b) Calculul coeficienților de eroare și de determinație în funcție de indicele mediu (𝐼 )̅

ŷ𝑰̅ = 𝒚𝟏 𝒙 𝑰̅(𝒏−𝟏)

(𝒏−𝟏)𝒚𝒏 𝟒 𝟒, 𝟓
𝑰̅ = √ = √ = 𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔
𝒚𝟏 𝟓, 𝟕

ŷ𝟐 = 𝒚𝟏 𝒙𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟓, 𝟕𝐱𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟓, 𝟑𝟕

ŷ𝟑 = 𝒚𝟐 𝒙𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟓, 𝟑𝟕𝐱𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟓, 𝟎𝟔

ŷ𝟒 = 𝒚𝟑 𝒙𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟓, 𝟎𝟔𝐱𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟒, 𝟕𝟕

ŷ𝟓 = 𝒚𝟒 𝒙𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟒, 𝟕𝟕𝐱𝟎, 𝟗𝟒𝟐𝟔 = 𝟒, 𝟓

𝒏 𝟐
√∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ̅𝑰 ) √𝟎, 𝟎𝟔
𝒏 𝟓
𝒆𝐈̅ = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟐, 𝟏𝟗%
̅
𝒚 𝟓
 ∑𝒏𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ)𝟐 𝟎, 𝟎𝟔
𝑫𝑰̅ = [𝟏 − 𝒏 ] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = [𝟏 − ] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟗𝟒%
∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − 𝒚̅ )𝟐 𝟏

c) Calculul coeficienților de eroare și de determinație în funcție de ajustarea liniară

(ŷt= a + bt)

ŷt = a + bt
ŷt = 5 + (-0,31) x t
ŷ1=5 – 0,31x (-2) = 5+0,62=5,62
ŷ2 = 5 – 0,31 x (-1) = 5 + 0,31 = 5,31
ŷ3 = 5 – 0,31 x0 = 5
ŷ4 = 5 + (-0,31)x 1 = 4,69
ŷ5 = 5 + (-0,31) x 2 = 5 – 0,62 = 4,38

di = yt – y=a+bt
𝒏 𝟐
√∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ=𝒂+𝒃𝒕 ) √𝟎, 𝟎𝟑𝟗
𝒏 𝟓
𝒆ŷ=𝒂+𝒃𝒕 = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟏, 𝟕𝟔%
̅
𝒚 𝟓

∑𝒏𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − ŷ)𝟐 𝟎, 𝟎𝟑𝟗

𝑫ŷ=𝒂+𝒃𝒕 = [𝟏 − 𝒏 𝟐
] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = [𝟏 − ] 𝒙𝟏𝟎𝟎 = 𝟗𝟔, 𝟏%
∑𝒊=𝟏(𝒚𝒕 − 𝒚̅) 𝟏

Din calculele anterioare rezultă că metoda ajustării liniare este cea mai eficientă dintre cele
trei folosite, având cel mai mic coeficient de eroare și cel mai mare coeficient de determinație.