1.

Coeficientul de elasticitate a cererii în raport de venit (KeC/V) are valoarea:

a) 2 la o cerere inelastică;
b) 0,5 la o cerere elastică;
c) 1,5 la o cerere inelastică;
d) 0,5 la o cerere inelastică.

2. La o cerere inelastică în raport de venit, coeficientul de elasticitate (KeC/V) poate să aibă valoarea:
a) 1;
b) 0,33;
c) 1,5;
d) 2.

3. La o cerere elastică în raport de preţ, coeficientul de elasticitate (KeC/P) poate să fie egal cu:
a) 1/4;
b) 2;
c) 0,5;
d) 25%.

4. Dacă preţul unui bun (P) se reduce de la 300 la 250 u.m., iar cantitatea cerută (QC) creşte de la
200 la 400 bucăţi, coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ (KeC/P) este:
a) 2;
b) 4;
c) 12;
d) 6.

5. Cererea pentru reviste are un coeficient de elasticitate în raport cu preţul (KeC/P) de 1,25. Dacă
preţul revistelor (P) creşte cu 10%, atunci cantitatea cerută (QC):
a) scade cu 8%;
b) creşte cu 8%;
c) scade cu 12,5%;
d) creşte cu 12,5%.

6. În condiţiile în care veniturile medii ale consumatorilor (V) cresc de la 500 RON la 750 RON,
cantitatea cerută (QC) creşte de la 1000 unităţi la 1200 unităţi. Cererea din acel bun, în funcţie de
venit, este:
a) elastică;
b) inelastică;
c) unitară;
d) zero;

7. Venitul unui producător (VT) creşte de 1,3 ori, în timp ce preţul (P) său creşte cu 10%. În acest
caz, cantitatea cerută se modifică astfel:
a) creşte cu 20%;
 b) scade cu 20%;
c) creşte cu 18,18%;
d) nu se modifică.

8. În situaţia în care pe piaţă preţul unei mărfi (P) creşte de la 10000 la 12000 de u.m., iar cantitatea
cerută (Qc) zilnică se reduce de la 5000 la 4000 de unităţi există o cerere:
a) elastică;
b) inelastică;
c) cu elasticitate unitară;
d) perfect inelastică.

9. În cazul unui bun cantitatea cerută (Qc) scade cu 30% datorită creşterii preţului (P) de la 10 u.m.
la 12 u.m. În acest caz, cererea pentru acel bun este:
a) inelastică;
b) cu elasticitate unitară;
c) elastică;
d) perfect elastică.

10. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru tricouri în funcţie de preţ (KeC/P) este 0,8, iar
coeficientul de elasticitate a cererii pentru tricouri în funcţie de venitul cumpărătorilor (KeC/V)
este 3. Creşterea cu 1% a venitului cumpărătorilor (V) şi scăderea cu 1% a preţului (P) tricourilor
generează:
a) creşterea cererii de tricouri cu 2,2%;
b) creşterea cererii de tricouri cu 3,8%;
c) reducerea cererii de tricouri cu 1%;
d) reducerea cererii de tricouri cu 2,2%.

11. Coeficientul de elasticitate a cererii pentru calculatoare în funcţie de preţ (KeC/P) este 0,6, iar
coeficientul de elasticitate a cererii pentru calculatoare în funcţie de venitul cumpărătorilor
(KeC/V) este 2. Creşterea cu 1% a venitului cumpărătorilor şi cu 1% a preţului calculatoarelor
generează:
a) creşterea cererii de calculatoare cu 2,6%;
b) creşterea cererii de calculatoare cu 1,4%;
c) creşterea cererii de calculatoare cu 1%;
d) reducerea cererii de calculatoare cu 1,4%.

12. Dacă funcţia cererii pentru bunul X este QcX=10-2PX, iar preţul iniţial al bunului X a fost de 2 um,
atunci coeficientul de elasticitate a cererii pentru bunul X în funcţie de preţ este egal cu:
a) 2;
b) 0,66;
c) 0,33;
d) 1,5.
 13. Coeficientul de elasticitate a cererii în raport cu preţul bunului X (KeC/P) este 2. Dacă funcţia
cererii pentru bunul X este egală cu: QcX =3-2PX, atunci preţul (P) iniţial al bunului X a fost de:
a) 2;
b) 1;
c) 3;
d) 5.

14. În cazul unui coeficient de elasticitate a cererii în funcţie de preţul unui bun (KeC/P) este de 0,5,
atunci una dintre următoarele variante este adevărată:
a) scăderea preţului bunului respectiv cu 1% a determinat creşterea cantităţii cerute din acel
bun cu 5%;
b) creşterea preţului bunului respectiv cu 1% a determinat creşterea cantităţii cerute din
acel bun cu 0,5%;
c) scăderea preţului bunului respectiv cu 5% a determinat creşterea cantităţii cerute din acel
bun cu 2,5%;
d) creşterea preţului bunului respectiv cu 10% a determinat scăderea cantităţii cerute din
acel bun cu 15%.

15. În cazul unui coeficient de elasticitate a cererii în funcţie de venitul consumatorilor (EeC/V) este de
2, atunci una dintre următoarele variante este adevărată:
a. scăderea venitului consumatorilor cu 2% a determinat creşterea cantităţii cerute din acel
bun cu 6%;
b. creşterea venitului consumatorilor cu 5% a determinat creşterea cantităţii cerute din acel
bun cu 10%;
c. scăderea venitului consumatorilor cu 2% a determinat creşterea cantităţii cerute din acel
bun cu 1%;
d. creşterea venitului consumatorilor cu 10% a determinat scăderea cantităţii cerute din
acel bun cu 5%.
16. Se dă funcţia costului total CT=5Q+200, unde Q este producţia. Costul variabil mediu (CVM) este
egal cu:

a.15;b.200;c20;d 5.

17. Pe termen scurt, dacă CFM scade cu 90%, atunci producţia:

a) a sporit cu 10%;

b) s-a redus cu 50%;

c) a sporit de 10 ori;

d) a sporit cu...

17. Costurile salariale (Csal) în cadrul unei firme sunt de 30 milioane u.m. Amortizarea (A) este de 2 ori
mai mică decât valoarea capitalului circulant (Kc) folosit în cadrul firmei. În condiţiile în care
costurile totale ale firmei CT=60 milioane u.m., valoarea consumului de capital circulant este:

a) Kc=15 milioane u.m.;

b) Kc=1 milion u.m.;

c) Kc=30 milioane u.m.;

d) Kc=20 milioane u.m.

18. Producţia (Q) unei firme creşte de 2 ori, în timp ce costul variabil (CV) creşte cu 200%. Firma a
înregistrat în perioada anterioară un cost variabil mediu (CVM) egal cu 1000 u.m. Pe termen
scurt, costul marginal (Cmg) al firmei este egal cu:

a) 1000 u.m.;

b) 2000 u.m.;

c) 3500 u.m.;

d) 1500 u.m.

19. O firmă înregistrează în perioada curentă cheltuieli materiale (Cmat) în valoare de 1000 u.m., iar
salariile directe sunt egale cu 900 u.m., reprezentând 30% din costurile salariale (Csal). În această
perioadă firma mai înregistrează şi cheltuieli cu amenzi şi chirii în valoare de 100 u.m. Costul total
(CT) este egal cu:

a) 3000;

b) 4000;

c) 4100;

d) 5000.

20. În anul t1, faţă de t0, costurile variabile (CV) cresc de 2,5 ori, iar producţia (Q) obţinută este cu
150% mai mare. Pe termen scurt, cunoscând nivelul costului variabil mediu din perioada de bază
CVM0 = 20.000 u.m., costul marginal (Cmg) este:

a) 10.000 u.m.;

b) 15.000 u.m.;

c) 20.000 u.m.;

d) 25.000 u.m.
 21. În momentul T0, costurile variabile (CV) erau de 16 milioane u.m., iar volumul producţiei (Q) de
8000 bucăţi. În condiţiile creşterii producţiei cu 20%, costul marginal (Cmg) este de 1,5 ori mai
mare decât costul variabil mediu (CVM) în T0. Variaţia absolută a costurilor totale este:

a) 4,8 mil. u.m.;

b) 2,4 mil. u.m.;

c) 1,8 mil. u.m.;

d) 3,2 mil. u.m.

22. Când costul total evoluează corespunzător relaţiei CT=5Q2+150Q+150, unde Q este producţia, la
o producţie de 10 unităţi, costul fix mediu (CFM) va fi:

a) 250 u.m.;

b) 1500 u.m.;

c) 15 u.m.;

d) 10 u.m.

23. La o producţie (Q)de 40 bucăţi, diferenţa dintre CTM şi CVM este de 400 u.m./bucată. Dacă
producţia se reduce la 20 de bucăţi:

a) diferenţa dintre CTM şi CVM va fi de 200 u.m.;

b) diferenţa dintre CTM şi CVM va fi de 800 u.m.;

c) CFM se reduce cu 10%;

d) CFM va creşte de 3 ori.

24. În condiţiile în care în intervalul T0-T1 costurile variabile (CV) cresc cu 200% iar producţia (Q) se
măreşte cu 50%, costul variabil mediu (CVM):

a) creşte cu 50%;

b) scade cu 50%;

c) creşte cu 100%;

d) scade cu 100%.

25. În T0 costul variabil mediu (CVM) este 100 u.m. Pe termen scurt, dacă producţia (Q) creşte cu 50%
iar costurile variabile (CV) cresc cu 25%, costul marginal (Cmg) este de:
a) 25 u.m.;

b) 75 u.m.;

c) 200 u.m.;

d) 50 u.m..

26. Pe termen scurt, dacă producţia (Q) scade cu 60%, costul fix mediu (CFM):

a) creşte cu 150%;

b) scade cu 150%;

c) creşte cu 250%;

d) scade cu 250%.

27. La o producţie (Q) de 21 unităţi, costul total (CT) este de 1000 u.m. Când producţia este de 23 de
unităţi, costul total este de 1280 u.m., iar costul marginal (Cmg) este de 100 u.m. Costul marginal
al celei de-a 22 unităţi produse este, în u.m.:

a) 280;

b) 180;

c) 1280;

d) 1180.

28. Pe termen scurt, producţia (Q) creşte cu 50%. Atunci, costul fix mediu (CFM):

a) scade cu 33,34%;

b) creşte cu 66,66%;

c) creşte cu 50%;

d) scade cu 50%;