Serii cronologice

• Definitie, particularităţi, clasificare

• Componentele unei serii cronologice
• Graficul unei serii cronologice
• Sistemul de indicatori statistici pentru SC de
intervale
• Prelucrarea seriilor cronologice de momente
 Definiţia SC
• SC este formată din 2 şiruri de date:
– Primul şir arată variaţia timpului: ore, zile, săptămâni, decade,
luni, trimestre, semestre, ani
– Al doilea şir, format din termenii SC, ai variabilei analizate, y
• Serii cronologice - particularităţi
– Variabilitate, comparabilitate, interdependenţa termenilor SC
• Important!
– Alegerea unităţii de timp şi a perioadei
– Alegerea primului termen al SC (bază de comparaţie)
 Clasificarea SC
• SC de intervale (variable de proces, flux – care pot
fi însumabile pe intervalul ales unitate de timp)

• SC de momente (variable de stoc - neînsumabile)

• Momente situate la intervale egale
• Momente situate la intervale neegale
 Întrebări (1)
Care din următoarele variabile pot fi termenii unei serii cronologice de
momente (variabile de stoc):

• salariul lunar (lei)

• valoarea fondurilor fixe ale unei firme
• număr de şomeri (nr. persoane) la sfârşitul anului
• valoarea stocurilor dintr-un depozit (mil. lei) la data inventarului
• valoarea mărfurilor dintr-un magazin (mil. lei) la sfârşitul lunii
• valoarea vânzărilor realizate pe lună
• recolta de cereale (tone)
• vânzările de gaz (mil. m3)
• număr de hoteluri existente într-o staţiune.
 Întrebări (2)
Care din următoarele variabile pot fi termenii unei serii cronologice de
intervale (variabile de flux):

• salariul lunar (lei)

• număr de şomeri (nr. persoane) la sfârşitul anului
• vânzările de gaz (mil. m3)
• valoarea stocurilor dintr-un depozit (mil. lei) la data inventarului
• valoarea mărfurilor dintr-un magazin (mil. lei) la sfârşitul lunii
• valoarea vânzărilor realizate pe lună
• valoarea fondurilor fixe ale unei firme
• număr de hoteluri existente într-o staţiune
• recolta de cereale (tone).
 Componentele SC
• Trendul sau tendinţa de lungă durată - T
• Liniară sau neliniară
• Ascendentă sau descendentă

• Variaţii oscilatorii:
– Sezonalitatea (perioada < 1 an) - S
– Ciclicitatea (perioada >1 an) - C

• Variaţii aleatoare - E
 Modele ale SC
• După combinarea componentelor SC:

– Aditiv Y=T+S+C+E

– Multiplicativ Y=T*S*C*E

– Mixt
 Sistemul de indicatori statistici
• indicatori:
– Absoluţi:
• valorile observate: y1, y2, …, yt, …, yn cu t = 1, n
• modificările absolute:
– cu bază fixă:  t / 1  y t  y1
– cu bază în lanţ:  t / t 1  y t  y t 1
n
  t / t 1   n / 1
t 2

– relativi
– medii
 Indicatori relativi - indicii
• indicii de modificare sau de dinamică:
yt
– cu bază fixă: it / 1 
y1
– cu bază în lanţ: it / t 1 
yt
y t 1
n
 it / t 1  in / 1
t 2

it / 1
 it / t 1
it 1 / 1

it / t  it / t  it / t

 Indicatori relativi – ritmuri, rate
• ritmurile de modificare:
– cu bază fixă:  t / 1 yt  y1 yt
rt / 1     1  it / 1  1
y1 y1 y1

rt / 1%  (it / 1  1) 100

 t / t 1 yt  yt 1 yt
– cu bază în lanţ: rt / t 1     1  it / t 1  1
yt 1 yt 1 yt 1

rt / t 1%  (it / t 1  1)  100

 Indicatori relativi – valoarea absolută a
unui % de modificare
• valoarea absolută a unui % de modificare:
– cu bază fixă:
 t /1 yt  y1 yt  y1 y1
At / 1    
rt / 1  100  yt   yt  y1  100
  1  100    100
 y1   y1 
– cu bază în lanţ:

t / t 1 yt  yt 1 yt  yt 1 yt 1
At / t 1    
rt / t 1  100  yt   yt  yt 1  100
  1  100    100
 yt 1   yt 1 
 Indicatorii medii
• nivelul mediu al seriei n
 yt
y t 1

n
• modificarea medie absolută sau sporul mediu
n
  t / t 1 n /1
 t 2

n 1 n 1

n
• indicele mediu de dinamică i  n 1  it / t 1  n1 in / 1
t 2

• ritmul mediu de dinamică (modificare)

r  i 1 r%  i%  100
 Indicele mediu generalizat
n
• indicele mediu de dinamică i  n 1  it / t 1  n1 in / 1
t 2
k
 fj
• indicelui mediu generalizat: i  j 1
i1 f1  i2f 2  ...  ikf k unde

— k este numărul de subperioade, j = 1, k,

— i j este indicele mediu de dinamică al subperioadei j,
— fj reprezintă numărul indicilor cu bază în lanţ, care s-au
considerat la calculul indicelui mediu de dinamică al
subperioadei j,
— i este indicele mediu de dinamică al întregii perioade.

Indicii care intră în componenţa indicelui mediu nu trebuie să fie

exprimaţi în %.
 Prelucrarea seriilor cronologice de momente -
Media cronologică
• se utilizează la calculul mediei termenilor unei serii cronologice
de momente. Momentele pot fi situate la intervale egale şi
atunci se utilizează media cronologică simplă:
x1 xn
 x 2  x3  ...  x n 1  .
x cr  2 2
n 1
Dacă momentele se situează la intervale neegale atunci se
utilizează media cronologică ponderată:

f1 f f f  f3 f  f n 1 f
x1  x2 1 2  x3 2  ...  xn 1 n 2  xn n 1
xcr  2 2 2 2 2
n 1

f
i 1
i

unde fi reprezintă mărimea intervalelor (număr zile, 1 lună =30 zile) şi fiecare
termen xi se ponderează cu jumătate din mărimea intervalelor alăturate.
 Metode de ajustare şi previziune a
trendului
• Metode mecanice
– Met. modificării medii absolute
– Met. indicelui mediu de dinamică

• Metode analitice
– Metoda regresiei

• Previziunea seriilor cronologice