BazeELTH 5 Echivalente Si Similitudini

2012 Daniel IOAN D.
Ioan - Bazele ELTH

_
Bazele Electrotehnicii
5. Similitudini si echivalente
Daniel Ioan
Universitatea Politehnica din Bucuresti
PUB - CIEAC/LMN
daniel@lmn.pub.ro
2012 Daniel IOAN D. Ioan - Bazele ELTH
_
5.1. Operatorii de impedanta si
admitanta
Doua circuite sau elemente sunt echivalenete daca asigura aceeasi relatie
intre curentii si potentialele terminalelor. Presupunem relatia de forma:
unui operator linar sau neliniar, algebric, diferential sau integral, definit pe
spatiul semnaleleor de intrare si cu valori in spatiul semnalelor de iesire:
Cazuri particulare:
Operator tabelar de admitanta: - pentru m=0
Operator tabelar de impedanta - pentru m=n-1
Operator de admitanta - pentru n=2
Operator de impedanta - pentru n=2
Elementele controlabile in I si v au operatorii inversabili:
G F : H Hx; H(x) y = =
1 1
1
max min
, , ] , [
) , ( : cu ), (

e e e =
=
m n
a
m
a
n T T
a
T
a
n
t t t
R R R
R
v i v i x
f f x
1 1
1
max min
, , ] , [
) , ( : cu ), (

e e e =
=
m n
d
m
d
n T T
d
T
d
n
t t t
R R R
R
i v i v y
g g y
Yv; Y(v) i = =
Zv; Z(i) v = =
; yv y(v) i = =
; zi z(i) v = =
; ;
-1 -1
Z Y z y = =
_
Echivalenta elementelor de circuit
electric
Conditia necesara si suficienta
ca doua elemente sa fie
echivalente este ca ele sa aiba
operatori de tranasfer: impedanta,
admitanta sau hibrizi egali:
Operatorii de transfer ai elementelor ideale:
Rezistorul ideal liniar:
Bobina ideala liniara:
Element afin (linar doar daca io=0), controlat in tensiune si impropriu in curent
(cu semnale-functii generalizate, altfel in sens clasic curentul trebuie sa fie
continuu si derivabil). Condita de echivalenta:
1 1
z z = = = sau ;
2 1 2 1
Y Y H H
z
i(t)
u(t)
i(t)
u(t)
t
y
i(t) u(t)
i(t)
u(t)
t t

y

z

- = = = - = = G Gu i R Ri u
-1
z y z
'
1
' ) ' (
1
) (
0
0
0
0
} }
- + = = + =
-
= =
t t
dt
L
i dt t u
L
i t i
dt
d
L
dt
di
L u
1 -
z y z
02 01 2 1
; i i L L = =
_
Echivalenta elementelor ideale
Condensatorul liniar ideal:
Element afin (linar doar daca io=0), controlat in curent si impropriu in tensiune
(cu semnale-functii generalizate, altfel in sens clasic tensiunea trebuie sa fie
continua si derivabila). Condita de echivalenta:
Sursa independenta de tensiune:
Sursa independenta de curent:
Rezistorul neliniar:
SUCI
SICU
SUCU
SICI
Bobine liniare cuplate mutual
'
1
' ) ' (
1
) ( ;
0
0
0
0
} }
- + = = + =
-
= =
t t
dt
C
u dt t i
C
u t u
dt
d
C
dt
du
C i
1 -
y z y
02 01 2 1
; u u C C = =
) ( ) ( ) ( t e t e t u = = z
) ( ) ( ) ( t j t j t i = = y
) ( ) ( ; ) ( ) ( - = = - = = g u g i f i f u y z
] 0 , | 0 , 0 [ ; 0
1 2 1
= = - = = = R Ri u Z i u u
] 0 , | 0 , 0 [ ; 0
1 2 1
= = - = = = G u i i Y Gu i
] 0 , | 0 , 0 [ ] , [ ; 0
2 1 1 2 1
o o = = - = = = = H Hx y H u i u u i
] 0 , | 0 , 0 [ ' ' ] , [ ; 0
2 1 1 2 1
| | = = - = = = = H x H y H i u i i u
' ' ) ' ( ) (
0
1
0
0
1
0
} }
- + = = + =
-
= =

t t
dt dt t t
dt
d
dt
d
L i u L i i L
i
L u
1 -
Z Y Z
02 01 2 1
; i i L L = =
_
Semnale si regimuri ale circuitelor
electrice
Regimul stationar (de curent continuu c.c.): marimile i,u,v,e,j,sunt
invarante in timp
Regimul sinusoidal ( de curent alternativ c.a. armonic): circuite liniare,
in care toate semnalele i,u,v,e,j au o variatie in timp, care poate fi adusa la
forma standard:
Regimul periodic (permanent sau c.a. deformat): toate semnalele din
circuit au o variatie periodica in timp:
Regimul tranzitoriu: semnalele i,u,v,e,j,din circuit au variatii arbitrare in timp:
In particular, in regimul tranzitoriu, circuitul evoleaza de la o starre initiala la o
stare finala corespunzatoare unui regim permanent (periodic, sinusoidal sau
stationar).
comun. cu ) sin( ) (
max
e e + = t X t x
comuna perioada cu ) ( ) ( T T t x t x + =
R = ) , 0 ( : ), ( f t f x
t
x(t)=X=ct
t
x(t)=Xsin(wt)
t
x(t)=x(t+T)
T t
x=f(t)
_
Semnale tipice in circuitele electrice
Semnalul treapta unitate (al lui Heavisde)
Impuls Dirac
Impuls dreptunghiular
Impuls rampa
Impuls sinusoidal
Impuls Gauss
Periodic dreptunghiular:
Periodic cu un numar finit de armonici
http://en.wikipedia.org/wiki/Impulse_function
>
<
= =
0 pentru 1
0 pentru 0
) (
t
t
t h x
def
)] ( ) ( [ T t h t h X x =
)] ( ) ( [ T t h t h Xt x =
) / 2 sin( )] ( ) ( [ T t T t h t h X x t =
) 2 /( ) (
2 2

c T t
Xe x

=
)] ( ) 2 / ( [ )] 2 / ( ) ( [ ) ( T t h T t h X T t h t h X nT t x x = =
=
+ =
n
k
k k
t k b t k a x
0
cos sin e e
t
X=h(t)
t T
t
T
t
1 ) ( ; 0 pt 0 ) ( ) ( ' ) ( = = = = =
}

dt t t t t h t x o o o
t
t T
t
_
5.2. Semnale sinusoidale.
Reprezentarea in complex
Semnalul sinusidal forma standard, caracteristici:
X valoare efectiva, Valoare maxima
pulsatie [rad/s] ; T[s] perioada, f- frecventa [Hz]
faza initiala [rad]
Valoarea efectiva este valoarea medie patratica.
Curentul I continuu are acelasi efect termic ca un c.a. cu valoare efectiva I
Ampermetrele si voltmetrele de c.a. masoara valoarea efectiva.
Frecventa industriala: 50Hz (60 Hz in SUA). Alocarea frecventelor:
http://www.ntia.doc.gov/osmhome/allochrt.pdf
) sin( 2 ) ( e + = t X t x
2
max
X X =
T f / 2 2 t t e = =
t
Xmax
T
-Xmax
X
x(t)
2 / ) ( sin ) (
1
max
0
2
2
max
0
2
X dt t
T
X
dt t x
T
X
T T
= + = =
} }
o e
_
Multimea semnalelor sinusoidale de frecventa data
este un spatiu liniar bidimensional cu functiile de baza sin si cos:
Produsul scalar defineste norma, egala cu valoarea efectiva:
Baza ortonormala:
Reprezentarea complexa: Im
X
{ } ) sin( 2 ) ( : o e + = = t X t f f R R S
= + + = =
} }
dt t t
T
X X
dt t x t x
T
x x
T T
) sin( ) sin(
2
) ( ) (
1
) , (
2
0
1
2 1
0
2 1 2 1
o e o e
t X t X t X t X
t t X t X t x
c s
e e t e o e o
o e o e o e
cos sin ) 2 / sin( sin 2 sin cos 2
) sin cos cos (sin 2 ) sin( 2 ) (
+ = + +
= + = + =
X dt t
T
X
dt t
T
X
x x x
T T
= + = + = =
} }
0
2
0
2
2
)] ( 2 cos 1 [ ) ( sin
2
) , ( o e o e
j c s Xe X t X t x
j
= = = + = ) ( ; 1 ) ( ) sin( 2 ) ( C C
C
e
Re
e e cos 2 ) ( ; sin 2 ) ( = = t c t t s
) cos( ) 2 cos( ) cos(
2 1 2 1
0
2 1
2 1
0
2 1
2 1
o o o o e o o = + +
} }
X X dt t
T
X X
dt
T
X X
T T
_
Relatia lui Euler:
Forma exponentala a nr. complex:
Forma algebrica a nr. complex:
Trecerea intre forme:
Expresiile reprezentarii complexe dorecta si inversa:
Proprietatile reprezentarii complexe: - liniaritatea:
- Transforma operatiile de derivare/integrare in operatii algebrice:
Demonstratie:
Im
X Re
o o
o
sin cos j e
j
+ =
X
s
i
n
(
t
+
)
] arg[ , ; X X X Xe X
j
= = = o
o
], Im[ ], Re[ X b X a jb; a X = = + =
) 0 daca , ( ] atan[ , ; Xsin , cos
2 2
< + = + = = = b b/a b a X b X a t o o o
| | ] Im[ 2 X , ) (
2
)] ( [
1
0
t j
T
t j
e X dt e t x
T
t x
e e
= =

}
C C
| | | |

= =
= =
=
(
=
(
n
k
k
-
k
n
k
k k
n
k
k k
n
k
k k
X X t x t x
1
1
1
1
1 1
) ( ) ( C C C C
| | | | | | ) (
1
) ( ) ( ) ( t x
j
dt t x t x j t x
dt
d
C C C C
e
e = =
(
}
| | | | | | X j e Xe e X t X t X dt t dX
j j j
e e e t o e e o e e o e
t o t o
= = = + + = + = +
+ 2 / ) 2 / (
) 2 / sin( 2 ) cos( 2 / ) sin( 2 C C C
_
5.3. Impedanta complexa. Forma
complexa a ecuatiilor reg. armonic
Forma complexa a ecuatiilor lui Kirchhoff:
Forma complexa a relatiei lui Ohm:
Impedanta complexa forma exponentiala si cea algebrica:
Z - modulul impedntei, R - rezistenta de c.a. ; X -reactanta; - defazajul
Admitanta complexa
G conductant de c.a. ; B susceptanta
)] ( [ )], ( [ cu ; 0 , 0 0 , 0
] [ ) ( ] [ ) (
t u U t i I U I u i
k k k k
A
b k
k
A
n k
k
A
b k
k
A
n k
k
C C = = = = = =

e e e e
Im
I=I
1
+ I
2
I
1
A
A
A
I
1
=3A
I
2
=2A
I=?
Relatiile lui Kirchhoff sunt satisfacute de
marimile instantanee si de cele complexe,
dar nu si de valorile efective (indicatiile
aparateleor), deorece suma moduleleor
nu este egala cu modulul sumei!
ZI U =
I Z U i u = =z

o o
o
o
sin cos
) (
jZ Z jX R Z Ze e
I
U
Ie
Ue
I
U
Z
j j
j
j
i u
i
u
+ = + = = = = = =

i u
o o =

o o
sin cos / 1
) (
jY Y jB G Y Ye e
U
I
Z Y
j j
u i
= + = = = = =

A I 5 ... 1 =
_
Impedanta elementelor ideale liniare
Element Rezistor Bobina Conden-
sator
Impedanta
complexa Z
jL 1/(jC)
Admitanta
complexa Y
G = 1/R R jC
Defazajul
0 /2 -/2
Impedanta Z
R L 1/(C)
Admitanta Y
G = 1/R 1/( L) C
Rezistenta de
c.a. R
R 0 0
Reactanta X
0 L -1/(C)
Conductanta de
c.a. G
G = 1/R 0 0
Susceptanta B
0 -1/( L) C
Planul Z
Z=R+jX
R
Z X
Planul (triunghiul)
impedantei
G
-
Y
B
Planul (triunghiul)
admitantei
; sin ; cos
; / ;
2 2

Z X Z R
R X tg X R Z
= =
= + =
; / ;
2 2
G B tg B G Y = + =
Z=R+jX
Z=R+jX
_
5.4. Teorema similitudinii
c.c. c.a.
Se considera un circuit liniar de c.c. si unul de c.a. cu laturi surse reale de tensiune
(SRT) sau de curent (SRC). Prin reprezentare in complex:
cele doua circuite au ecuatiile
similare: la circuitul de c.a. marimile
sunt complexe, iar locul rezistentelor/
conductantelor din c.c. este luat de
impedantele/admitantele complexe.
Bobine cuplate = pereche SUCI cu z=jM
R e
i
u
Z E
I
U
c. c.
G
j
i
u
Y
J
U
I
Circuitul de c.c. Circuitul de c.a.
. : , :
, : , :
: ; :
; 0 : TK2 ; 0 : 1
] [ ) (
m km k m km k
m km k m km k
k k k k k k k k
A
b k
k
A
n k
k
i j SICI u e SUCU
u g j SICU i r e SUCI
j u G i SRC e i R u SRT
u i TK
| o = =
= =
+ = =
= =

e e
. : , :
, : , :
: ; :
; 0 : TK2 ; 0 : 1
] [ ) (
m km k m km k
m
km
k m km k
k k k k k k k k
A
b k
k
A
n k
k
I b I SICI U a E SUCU
U y J SICU I z E SUCI
J U Y I SRC E I Z U SRT
U I TK
= =
= =
+ = =
= =

e e
L Z I Z U i L u e j dt d
J I E U t j i t e u
= = =
= = = =
; ] / [
; )] ( ); ( [
C
C
_
Analiza in domeniul frecventei, prin
reprezentare complexa
Se reprezinta in complex t.e.m si respectiv c.e.m. ale surselor independente de
tensiune respectiv de curent din circuit.
Se calculeaza impedantele complexe ale tuturor elementelor liniare din circuit Z= R,
jL, jM, 1/(jC). Bobinele cuplate se pot inlocui cu SUCI.
Se analizeaza acest circuit cu una din metodele specifice circuitleor electrice liniare de
c.c. si se determina valorile complexe ale curentilor si tensiunilor din laturile circuitului.
Se determina solutia problemei in domeniul timpului, aplicand trnasformarea complexa
inversa.
Un drum mai lung, dar mai usor - prin domeniul frecventei:
Ecuatiile diferntiale
ale circuitului in
domeniul timpului
Solutia problemei in
domeniul timpului
Sistem de ecuatii
algebrice liniare
Solutia complexa a
sistemului
C
1
C
MATLAB in cu \
_
5.5. Puteri in c.a.
Puterea instantanee pentru un element dipolar este
Puterea activa este valoarea medie a puterii instantanee:
Puterea complexa:
cu partile reala si imaginara: puterea activa P [W] si puterea reactiva Q[Var]:
si modulul puterea aparenta [VA]
Raportul se numeste factor de putere.
Elementele multipolare:
Conditia de pasivitate:
) 2 cos( ) cos( ) sin( ) sin( 2 ) ( ) (
i u i u i u
t UI UI t t UI t i t u p(t) o o e o o o e o e + + = + + = =
) cos(
1

0
i u
T
UI p(t)dt
T
P o o = =
}
o o o o j j j j j
Se UIe UIe Ie Ue UI S
i u i u
= = = = =
) (
*
sin ; cos UI Q UI P jQ P S = = + =
UI S =
cos / = = S P k
P
S Q
Planul (triunghiul)
puterilor
; sin ; cos ; / ;
2 2
S Q S P P Q tg Q P S = = = + =
jQ P I V S
k
n
k
k
+ = = =

=
*
1
1
*
VI
0 ] Re[
*
1
1
*T
*
> = = = = = =

=
* T T T * * T T
I Z I I Z I I Z I V I I V P I V S
k
n
k
k
T
_
Aplicatii
e
C=0.5mF
L=1mH
R=1
i
L
C
i
L
i
C
E
1/ jC
jL
R
I
L
I
L
I
C
kVAr Q kW P
j j j I E jQ P S
rad arctg A j I
t I t i j j j j
j j j j j
j j C j R E C j E I I I
f j e E t t e
g g g
L C
j
288 . 1 ; 1 . 9
1288 9100 ) 2408 . 55 459 . 73 )( 1 ( 2 50
644 . 0 ) 459 . 73 / 2408 . 55 ( ; 1366 . 95 2408 . 55 459 . 73
); sin( 2 ) ( 2408 . 55 459 . 73 ) 5 50 )( 1 ( 287 . 1 ) 1 ( 107 . 11
) 10 1 /( ) 5 50 )( 1 ( 2 ) 1 ( 5 . 2 2 ) 10 100 1 /( ) 1 ( 2 50
10 5 100 ) 1 ( 2 50 ) /(
100 2 ); 1 ( 2 50 100 ) 4 / sin( 2 100 ) (
2 2 3
4
4 /
= =
+ = + = = + =
= = = + =
+ = + = + +
= + + + = + +
+ + = + + = + =
= = + = = + =
-

e t
t t t t
t e e
t t e t e
t
_
Aplicatii
Exemplu de analiza unui circuit de c.a. Prin transfigurari sucesive:
e
1
R
1 C
R
3
L
e
2
j
R
+

=
+

=
+
=
+
= = =
1
) (
/ 1
/ ) (
;
1 ) / 1 (
|| ); /(
3
2 3 1
3
2 3 1
3
3
3
3
3
CR j
E CR j E E
C j R
C j E R E E
E
CR j
R
C j R C j
R
R C Z C j J E
e
e
e
e
e
e
e e e
e
i
u
E
1
R
1
j C
R
3
jL
E
2
J
R
I
U
C
E
1
j C
R
3
J
R
I
U
E
1
1/j C
R
3
E
R
I
U
E
2
E
2
E
e
Z
e
R
I
U
3 1 3 2 3
; / ) ( ) /( I I I R E U I I R U R Z E I
e e
+ = + = = + =
I
3
I
3
I
1
_
Aplicatii. Rezonanta in
circuitul RLC serie
Impedanta complexa:
Reactanta se anuleaza la pulsatia de rezonanta,
cand U
L
= U
C
= U
0
L/R:
Curentul efectiv:
Factorul de calitate (cu cat este mai mare, cu atat curba este mai ascutita
si tensiunile pe elementele reactive sunt mai mari U
L
= U
C
= qU)
La rezonanta elementele
reactive isi anuleaza efectele.
U
I
Z1=jL
Z3=R
Z2=1/j
C
I C L j R C j I I L j I R U U U U
C L R
] )] /( 1 [ [ ) /( e e e e + = + + = + + =
)] /( 1 [ / C L j R I U Z e e + = =
) /( 1 ) Im( C L Z X e e = =
LC
LC
C L
1 1
) /( 1
0
2
= = = e e e e
2 2 2 2
)] /( 1 [ C L R
U
X R
U
Z
U
I
e e +
=
+
= =
C
L
R
LC R
L
R
L
q
1
0
= = =
e
q L R
C R L R C L
C R L R C L
/ /
0 / 1 ) /( 1
0 / 1 ) /( 1
0 1 2
2
2
2 1 2
1
2
1 1 1
e e e e
e e e e
e e e e
= = = A
= + = +
= =
I()
o
2 /
max
I
max
I
q /
0
e e = A
_
Rezonanta in
circuitul dual RLC paralel
Admitanta complexa:
Susceptanta se anuleaza la pulsatia de rezonanta,
cand I
L
= I
C
= I
0
RC:
Tens. efectiva:
Factorul de calitate (cu cat este mai mare,
cu atat curba este mai ascutita si curentii elementele
reactive sunt mai mari I
L
= I
C
= qI)
La rezonanta: elementele reactive isi anuleaza efectele, iar circuitul se comporta ca un
rezistor: LC paralel = izolator perfect, LC serie = conductor perfect
U
I
Z1=jL
Z3=R
Z2=1/jC
U L C j R L j U U C j R U I I I I
C L R
] )] /( 1 [ / 1 [ ) /( / e e e e + = + + = + + =
)] /( 1 [ / L C j G U I Y e e + = =
) /( 1 ) Im( L C Y B e e = =
LC
LC
L C
1 1
) /( 1
0
2
= = = e e e e
2 2 2 2
)] /( 1 [ / 1 L C R
I
B G
U
Y
I
U
e e +
=
+
= =
U()
o
2 /
max
U
max
U
q /
0
e e = A
L
C
R
LC
RC
RC q = = =
0
e
_
Circuite
complet rezistive (omnirezonante)
Daca
circuitul din figura are impedanta
complexa pur rezistiva si deci
independenta de frecventa:
Circuitul dual alcatuit din doua ramuri in paralel, una RL serie si alta RC serie
are deasemenea o comportare globala pur rezistiva, daca
U
I
R
1/jC
jL
R
2
/ / R L C C L R = =
R
R L j
R
L j R
LR j
L j R R L j
R
L j R
LR j
C j R C j
R
L j R
LR j
Z
=
+
+
+
=
+
+
+
=
+
+
+
=
) (
)) /( (
)) /( 1 (
2
2
3
e e
e
e e e
e
e e e
e
2
/ / R L C C L R = =
U
I
R
1/jC
jL
R
_
Circuitul Boucheron
Curentul din rezistenta
are valoarea
daca
Conditia are loc la rezonanta LC.:
Fata de rezistor, circuitul se comporta la frecventa de rezonanta ca o sursa
ideal de curent, generand un curent independent de R.
Explicatia este ca pasivizand circuitul, la bornele rezistorului de sarcina se afla
un izolator perfect (LC in paralel la rezonanta).
Compensarea factorului de putere. Considerati un generator, o linie si un
consumator inductiv (RL). Calculati pierderile pe linie si analizati cum se
modifica, daca in paralel cu consumatorul montam un condensator rezonant.
E
Z=R
Z2=1/jC
Z1=jL
I
1 2 2 1
2
2 2 1
2
2
2
2
2
1
) (
) (
Z Z Z Z Z
Z E
Z Z Z Z Z
Z E
Z Z
Z
Z Z
Z Z
Z
E
I
+ +
=
+ +
=
+
+
+
=
1
Z
E
I =
0
2 1
= + Z Z
LC C j L j / 1 0 ) /( = = e e e
_
Filtre pasive
Circuit RC - de ordinul unu (filtru TJ- trece jos)
are factorul de transfer in tensiune,
la mers in gol la iesire:
Circuit dual RC de ordinul unu (filtru TS- trece sus)
are caracteristica crescatoare cu aceeasi
pulsaia de taiere
Circuit RLC de ordinul doi:
e tot un filtru TJ, dar cu panta -40dB/dec. Caracteristica poate avea un maxim
Y2=jC
Z=R
U2
U1
2
1
2
) ( 1
1
1
1
) /( 1
) /( 1
RC
A
RC j C j R
C j
U
U
A
u u
e
e e
e
+
=
+
=
+
= =
Au()
T
2 / 2
1
panta
-20dB/dec RC
T
/ 1 = e
2 2 2
2
1
2
) ( ) 1 (
1
1
1
) /( 1
) /( 1
RC LC
A
LC RC j C j L j R
C j
U
U
A
u u
e e
e e e e
e
+
=
+
=
+ +
= =
Z=R+jL
R L q LC q q q A
C u
/ ; / 1 ; ) 2 /( 1 1 pentru , 1 ) 4 /( 1 1 /
0 0
2
0
2
max
e e e e = = = > =
_
Filtre active
Z2
+
-
Z1
U1
U2
ui=0
i
(SUCI) u - i convertor circuitul pentru ) (
inversor - ne circuitul pentru 1 ) (
inversor circuitul pentru ) (
1
2
21
1
2
1
2
1
2
1
2
Z
I
U
Z
Z
Z
U
U
A
Z
Z
U
U
A
u
u
= =
+ = =
= =
e
e
e
In baza teoremei de similitudine c.c.-c.a.
Filtrele active au avantajul unidirectionalitatii, intrarea nu este influentata de iesire iar
sarcina nu influenteaza amplificarea. Pentru orice realizare RLC a impedantelor Z,
functia de transfer intrare-iesire este rationala in - raport de polinoame
Filtrul trece banda (de ordinul 4):
are la intrare un circuit RLC serie si in reactie un circuit RLC paralel.
Functia de transfer are patru poli. Pozitia lor determina frecventele de taiere.
http://users.ece.gatech.edu/~alan/ECE3040/Lectures/Lecture29OP%20Amp%20Frequency%20Response.pdf
)) /( 1 ))( /( 1 (
1 1
) (
2 2 2 1 1 1 2 1 1
2
1
2
L j C j G C j L j R Y Z Z
Z
U
U
A
u
e e e e
e
+ + + +
= = = =
) ( / ) ( e e e j Q j P j
_
5.6. Semnale tranzitorii.
Transformata Laplace
Clasa semnalelor tranzitorii:
Functiile extinse la intrega axa reala, cu valori nule pentru t<0 se numesc functii original.
Transformata Laplace , definita de integrala:
face sa corespunda fiecarui semnal tranzitoriu o functie complexa analitica de variabila
complexa numita si frecventa complexa. Elementele multimii
se numesc semnale operationale sau functii imagine.
Pentru ca functia complexa sa fie corect definita trebuie ca integrala sa fie convergenta.
Urmatoarea teorema asigura convergenta si definitia corecta in sens clasic. Daca x(t):
este continua pe portiuni in orice interval marginit din 0 < t < (adica are cel mult un
numar finit de discontinuitati de tip salt marginit) si
este marginta de o functie exponenetiala, adica exista constantele reale M si a , astfel
incat pentru orice t >0,
atunci integrala este convergenta pentru orice s cu Re[s]>a si defineste corect semnalul
operational X(s), care este o functie complexa analitica pe pe domeniul de
convergenta. Functia se extinde apoi prin continuitate intr-o mare parte din restul
planului complex (exceptand punctele singulare).
} ) , 0 ( : { R = f T
}

=
0
) ( )] ( [ dt e t x t x
st
L
} : { C C = F F T : L
e o j s + =
F
at
Me t x < ) (
_
Proprietatile transformatei Laplace
Teorema liniaritatii transformatei Laplace:
Atat domeniul cat si codomeniul transformatei Laplace sunt spatii liniare.
Teorema derivarii si a integrarii functiilor original
Demo:
Teorema intarzierii/
deplasarii:
Teorema convolutiei:
Teorema valorilor finale/
initiale:
| | ; ) ( ) (
1 1

= =
=
(
n
k
k k
n
k
k k
t x t x L L
| | 0 ) 0 ( cu
1
) ( ) (
1
) ( ); 0 ( ) ( ) (
0
=
(
= : =
(
=
(
}
y
dt
dy
s
t y s X
s
d x x s sX t x
dt
d
t
L L L L t t
} } }

+ = = =
(
0 0 0
0
) ( ) 0 ( ) ( ) ( dt e t x s x dt
dt
de
t x xe dt e
dt
dx
t x
dt
d
st
st
st st
L
| | | |
| |
) ( ) ( ); 0 ( ) (
) ( ) ( ); ( ) ( ) ( ) (
); ( ) ( ); ( ) (
0
0
0
0

= - = -
= =

}
f s sF f s sF
d t g t f g f s G s F t g t f
s X t x e s X e t t x
s s
t
t st
t t
o
o
L
L L
_
Aplicatii
Functia treapta a lui Heaviside
Impulsul Dirac functie generalizata, definita ca derivata functiei treapta:
Aceasta functie are doua proprietati fundamentale, care in sens clasic sunt
contradictorii: functia este nula peste tot cu exceptia originii (are suportul in
origine); integrala sa pe intreaga axa este egala cu 1 (functia este
nemarginita in origine). In produs cu alta functie ea filteaza valoarea
acesteia in origine. Pentru a include suportul impulsului Dirac, este necesar
ca integrala din definitia transformatei Laplace sa se faca de la -0:
Functia exponentiala
Functii sinusoidale
) (
1 1
) ( )] ( [
0 0 0
t h
s
e
s
dt e dt e t h t h
st st st
L
L : = = = =

} }
(t) L L (t)
L
o o o : = = = 1 ) 0 ( )] ( [ )] ( [
) (
h t h s t
dt
t dh
}

=
0
) ( )] ( [ dt e t x t x
st
L
t t s t s st t t
e
s
e
s
dt e dt e e e
o o o o o
o o
L
L :
= = =

} }
1 1
] [
0
) (
0
) (
0
=
= = = + =

} }
0
) (
0
) (
0
1
] [sin ] [cos ] [
t s j t s j st t j t j
e
s j
dt e dt e e t j t e
e e e e
e
e e L L L
2 2 2 2 2 2
sin ; cos
1
e
e
e
e
e
e
e
e +
+

+
+
=
s
t
s
s
t
s
j s
j s
L L
_
Aplicatii
Functii sinusoidale amortizate:
Functie impuls
Referinte despre transformata Lapalce:
http://en.wikipedia.org/wiki/Laplace_transform
http://amotion.pub.ro/cercetare/laboratoare/ra/download/RA_Anexa_01A.pdf
http://www.shiva.pub.ro/PDF/TRA/Anexa_1_Tabel_de_Transformate_Laplace.pdf
http://users.utcluj.ro/~gurzau/an%20I%20AR%20sem.ii/laplace_tr_bun.pdf
http://www.stanford.edu/~boyd/ee102/laplace.pdf
http://www.math.utah.edu/~gustafso/laplaceTransform.pdf
http://www.syscompdesign.com/AppNotes/laplace-cookbook.pdf
MATLAB:
http://thor.info.uaic.ro/~fliacob/An2/2009-
2010/Resurse/Introducere%20in%20Matlab_index%20cu%20exemple.pdf
2 2 2 2
) (
sin ;
) (
cos
e o
e
e
e o
o
e
o
+
s
t
s
s
t e
t
L L
) ( ) 1 ( ) ( ) ( )] ( ) ( )[ ( )] ( [
0
s F e dt e t f s F dt e t h t h t f t h
s st st t
t
t = = =
} }

L
_
Aplicatii. Tabel cu transformate
Laplace
Denumire functie Functia original f(t) Transf. Lapalce F(s)
Impuls Dirac unitar
Constanta (treapta
unitara)
Exponentiala
Cosinusoidala
Sinusoidala
Cosinusoidala
amortizata
Sinusoidala
amortizata
Rampa
Monom
s
t h
1
) (
1 ) (t o
o
o
s
e
t
1

2 2
2 2
sin
cos
e
e
e
e
e
+
+
s
t
s
s
t
2 2
2 2
) (
sin
) (
cos
e o
e
e
e o
o
e
o
o
+
+

s
t e
s
s
t e
t
t
1
2
/s t
1

+ n n
n!/s t
_
Transformata Laplace inversa
Pentru a defini transformata Laplace inversa trebuie restrans sau extins
domeniul si codomeniul transfromarii a.i. ea sa devina bijectiva:
Aplicand recurent teorema derivarii, rezulta ca vom considera codomeniul
clasa functiilor complexe analitice, ar trebui ca domeniul sa contina functii
infinit derivabile. Pentru a avea mai mult flexibilitate vom extinde domeniul la
clasa functiilor generalizate (distributiilor), care sunt derivabile fara restrictie.
Dearece semnalele tranzitorii de interes practic se reprezinta oprational prin
functii rationale ne vom referi la acest caz, in care fuctia imagine este
raportul a doua poliniame in s. Daca polii sunt simpli restul se descompune
in fractii simple de forma:
I L L : L : L = =
1 1
; } : {
- -
F T F F T C C
n
n
n
n
n
dt
d
c c
dt
d
c
dt
d
c t c s c s c s c c C(s)
-
o o o
o
2
2
2
2 1 0
2
2 1 0
... ) ( ...
1
+ + + + + + + + =
L
) (s Q
) R(s
b ) Q(s s
s s
b
s C
Q(s)
R(s)
s C
Q(s)
P(s)
X(s)
k
k
k k k
n
k
k
k
'
= =
+ = + = =

=
: e reziduuril si 0 : polii cu ; ) ( ) (
1

= =
=
(
=
(
n
k
t s
k
n
k
k
k
k
e b
s s
b
Q(s)
R(s)
1 1
1 - 1 -
L L
Semnalul original este deci o suma de
derivate ale impulsurilor Dirac plus o
suma de exponentiale
_
Transformata Laplace inversa
(cont)
Daca polii sunt complecsi, atunci ei sunt grupati in perechi complex-conjugate.
Pentru fiecare pereche:
semnalul original este oscilant amortizat. Pulsatia sa este egala cu parte
imaginara iar constanta de timp este inversa opusului partii imaginare a
polului.
Daca polii sunt dubli, atunci semnalul original este de tip rampa.
Transformata Laplace inversa in cazul polilor multipli este data de relatia lui
Heaviside
Daca X(s) are polii in semiplanul stang atunci x(t) este marginit si tinde catre 0.
k k
j a e
) cos( 2 ] exp Re[ 2 ] ) exp ( ) exp [(
) exp ) exp
/ *
*
*
*
1
k k k
t
k k
t a
k k k k
t a
k k k k k k
k
k
k
k
-
t b e t j b e t j b t j b e
t j t (a b t j t (a b
s s
b
s s
b
k k k
e e e e
e e
t
+ = = +
= + + =
(
L
) arg(
k k
b =
t
s
te
a) (s
t x
a) (s
te s X
at at
=
(
=
(
+
=
+
= =

2 2 2
1 1
) (
1
) (
1 - 1 -
L L ] L[
k
k
k
k
k
k
s s
m
k
j m
j m
k
kj
n
k
t s
j m
j
kj
s Q
R(s) s s
ds
d
j m
b e
j
t
b
s Q
R(s)
t x
=
=
(
=
(
=

) (
) (
)! (
1
;
)! 1 ( ) (
) (
) (
) (
1
1
1
1 -
L
_
5.7. Similitudinea intre ecuatiile
regimurilor armonic si tranzitoriu
Forma operationala a ecuatiilor lui Kirchhoff:
In cazul elementelor dipolare liniare forma operationala a relatiei lui Ohm:
unde Z(s) este impedanta operationala si Y(s)=1/Z(s) - admitanta operationala
In cazul elementelor liniare multipolare controlate hibrid:
Y(s) vectorul semnalelor op. de iesire
X(s) vectorul semnalelor op. de intrare
H(s) matrice hibrida operationala
In cazul elementelor reactive, teoreme derivarii obliga ca la trecerea in
operational sa se tina cont si de conditiile initiale.
)] ( [ ) ( )], ( [ ) ( cu ; 0 ) ( ; 0 ) ( 0 ; 0
] [ ) ( ] [ ) (
t u s U t i s I s U s I u i
k k k k
A
b k
k
A
n k
k
A
b k
k
A
n k
k
L L
L
= = = = = =

e e e e
) ( ) ( ) ( ); ( ) ( ) ( s U s Y s I u i s I s Z s U i u = = = = y z
) )X( H( ) Y( ) X( ) H( ) Y(
U
I
Y B
A Z
I
U
a
a
d
d
s s s s s s =
(
'
'
=
(

_
Ecuatiile operationale ale
elementelor ideale
Rezistorul ideal:
Bobina ideala:
Condensatorul ideal:
G R s Y R s Z s RI s U Ri u = = = = = / 1 ) ( ) ( ) ( ) (
s i s J sL s Y
sL
s U
i s I s dt t u
L
i i
Li s E sL s Z Li s sLI s U dt Ldi u
t
/ ) ( ); /( 1 ) (
) (
) ( ) ( ' ) ' (
1
) ( ; ) ( ) ( ) ( /
0 0
0
0
0 0
= = + = + =
= = = =
}
s u s E sC s Z
sC
s I
u s U dt t i
C
u u
Cu s J sC s Y Cu s sCU s I dt Cdu i
t
/ ) ( ); /( 1 ) (
) (
) ( ' ) ' (
1
) ( ; ) ( ) ( ) ( /
0 0
0
0
0 0
= = + = + =
= = = =
}
sL E=Lio
I(s)
U(s)
L
i
Y(s)=sC
i
I(s)
U(s)
u(t)
J=-Cuo
_
Ecuatiile operationale ale
elementelor ideale (cont.)
Bobinele cuplate:
Fiecare bobina are inseriata o sursa echiv. c.i. cu tem op egala cu fluxul initial.
Sursele independente:
SUCI de perechi cu echiv ; ; ) ( ; ) (
) ( ) ( /
0
0
T
s s s
s s s dt d
Z Z Li E L Z
Li LI U i L u
= = =
= =
) ( ) ( ) (
); ( ) ( ) (
s J s I t j i
s E s U t e u
= =
= =
L
L
sL22
I2(s)
U2(s)
L
i2
sL11 E1=L
11
i
10
+L
12
i
20
I
1
(s)
U
1
(s)
L
i1 L11
L22
L12=L21
sL12=sL21
E2=L
22
i
20
+L
21
i
10
sL22
I
2
(s)
sL11
E1
I
1
(s)
E2
sL
12
I
2
sL
21
I
1
_
Teorema similitudinii
c.a. tranzitoriu operational.
Se considera un circuit liniar de c.a. si unul in regim tranzitoriu cu laturi surse reale de
tensiune (SRT) sau de curent (SRC). Prin reprezentare in operational:
cele doua circuite au ecuatiile similare:
locul impedantelor/admitantelor complexe
este luat de impedantele/admitantele
operationale. Locul lui j este luat de s.
Conditiile initiale sunt reprezentate prin
surse echivalente iar bobinele cuplate pot
fi Inlocuite de surse comandate.
Z(s) E(s)
I(s)
U(s)
Z E
I
U
Tr.
Y(s)
J(s)
I(s)
U(s)
Y
J
U
I
Circuitul in regim tranzitoriu repr. operational Circuitul de c.a.
). ( ) ( ) ( : ), ( ) ( ) ( :
), ( ) ( ) ( : ), ( ) ( ) ( :
) ( ) ( ) ( ) ( : ); ( ) ( ) ( ) ( :
; 0 ) ( : TK2 ; 0 ) ( : 1
] [ ) (
s I s B s J SICI s U s A s E SUCU
s U s Y s J SICU s I s Z s E SUCI
s J s U s Y s I SRC s E s I s Z s U SRT
s U s I TK
m km k m km k
m km k m km k
k k k k k k k k
A
b k
k
A
n k
k
= =
= =
+ = =
= =

e e
. : , :
, : , :
: ; :
; 0 : TK2 ; 0 : 1
] [ ) (
m km k m km k
m
km
k m km k
k k k k k k k k
A
b k
k
A
n k
k
I b I SICI U a E SUCU
U y J SICU I z E SUCI
J U Y I SRC E I Z U SRT
U I TK
= =
= =
+ = =
= =

e e
c.a.
_
Etapele analizei operationale prin
transformata Lapalace
Se determina transformatele Lapalce ale tuturor t.e.m si respectiv c.e.m. ale
surselor independente de tensiune respectiv de curent din circuit.
Se determina valorile conditiilor initiale: curentii prin bobine si tensiunile la
bornele condensatoareleor, analizand circuitul in regimul stationar anterior
regimului tranzitoriu.
Se calculeaza impedantele operationale ale tuturor elementelor liniare din
circuit (R,L,M.C), care sunt functii rationale de s: R, sL,sM, 1/(sC).
Se alcatuieste circuitul operational ce contine sursele cu parametrii lor
operationali, elementle liniare cu impedantele/admitantele lor si sursele ce
reprezinta conditiile initiale (tem=fluxul unitial in bobine, cem=sarcina initiala).
Se analizeaza acest circuit cu una din metodele specifice circuitleor electrice
liniare de c.c. sau c.a. si se determina expresiile operationale ale curentilor si
tensiunilor din laturile circuitului. Rezulatatele vor fi functii rationale de s.
Se determina solutia problemei, calculand transformatele Lapalce inverse ale
curentilor si tensiunilor operationale cu relatia lui Heaviside sau din tabel.
Functia MATLAB residue calculeaza polii si reziduurile unei functii rationale.
Se verifica solutia, determinand valorile initiale/finale ale variabileleor de stare.
_
Aplicatii
Circuitul RL in regimtranzitoriu
Regimul tranzitoriu dureaza 3-4 constante de timp =L/R.
Circuitul serie RC in regim tranzitoriu
Incarcarea condensatorului dureaza 3-4 constante de timp =RC.
In conditii initale nenule (condensatorul incarcat cu uo):
Y(s)=sC
Z(s)=R
E(s)=Eo/s
sRC
CE
sC R s
E
s I s E s I s Y s Z
+
=
+
= = +
1 ) / 1 (
) ( ) ( ) ( )] ( / 1 ) ( [
0 0
) 1 ( ) (
) 1 (
1
) 1 (
) (
) (
; ;
/ 1
/
)] ( [ ) (
/
0 0
0
/
0 0
1 1
t
t
t
t
t
t
t
t
t - -
e E t u
s s
E
s s
E
sC
s I
s U
RC e
R
E
s
R E
s I t i
=
(
+
=
+
= =
= =
(
+
= = L L
U
t
u(t)
Eo
i(t)
Eo/R
Z(s)=sL
Z(s)=R
E(s)=Eo/s
I(s)
L
| |
t
t
t
t
/
0 0
0 0
1 ) (
1
1
) 1 (
/
) (
) (
t
e
R
E
t i
s s R
E
s s
R E
sL R s
E
s I
=
(
=
+
=
+
=
t
i(t)
Eo/R
) / 1 ( / ) ( ) ( / ) ( ) ( )] ( / 1 ) ( [
0 0 0
sC R s u E s I s u s E s I s Y s Z + = = +
_
Aplicatii
Conectarea circuitului serie RL la o sursa de c.a.:
Solutia are un termen permanent sinusoidal si unul tranzitoriu, care se stinge
exponential cu constanta de timp =L/R.
Circuite de ordinul doi RLC
sL
R
E(s)
I(s)
L
R L e t t
L R
L E
t i
AL C L AR B L R L E A
sL R
C
s
B As
sL R s
E
s I t E t e
t
/ ; cos sin
1
) (
; / ); /(
;
) )( (
) ( sin ) (
/
2 2 2
0
2 2 2
0
2 2 2 2
0
0
=
|
.
|
\
|
+
+
=
= = + =
+
+
+
+
=
+ +
= =
t e e
et e
e
e e
e e
e
e
t
sL
R
E(s)
I(s)
L
U
2 2
0
2 2
2
0 0
0
) /( 1 ); 2 /( cu ; sin ) (
) (
) (
) ( ] cos sin [ ) (
;
1 )) /( 1 (
) ( ) (
o e o e
e
e o
o e
e e
o
o
= = =
+
+
= + =
+ +
=
+ +
= =
LC L R t e
L
E
t i
s
s B A
s I B t A e t i
LC s sRC
C E
sC sL R s
E
s I E t e
t
t
_
Aplicatii
Filtre pasive si active in regimtranzitoriu
Conform teoremei similitudinii ac-tr caracteristicile de frecventa ale filtrelor
active si pasive se devin functiile de transfer in regim tranzitoriu operational,
daca se substituie j cu s:
- filtrul TJ de ordinul unu realizat cu un circuit RC:
- filtrul TJ de ordinul doi, realizat cu un circuit RLC:
- filtrul activ trece banda de ordinul patru
Incarcarea unui condensator de la altul:
In cazul R=0 are loc instantaneu, printr-un puls nemarginit de curent!
sRC
s A
RC j
A
u u
+
=
+
=
1
1
) (
1
1
e
LC s sRC
s A
LC RC j
A
u u
2 2
1
1
) (
1
1
+ +
=
+
=
e e
)) /( 1 ))( /( 1 /( 1 ) (
)) /( 1 ))( /( 1 /( 1 ) (
2 2 2 1 1 1
2 2 2 1 1 1
sL sC G sC sL R s A
L j C j G C j L j R A
u
u
+ + + + =
+ + + + = e e e e e
C2
R
Uo/s
U2
C1
U1
1 /
) (
) (
) 1 / ( ) / 1 / 1 (
) /( ) ( ) (
/ 1 / 1
) (
) (
/ 1 / 1 / 1 / 1 )] /( 1 ) /( 1 [
) (
1 2
10
2
1 2
10
0
2 1 2
10
2 2
2 1
10
2 1
10
0
2 1
10
2 1
10
1
1
+
=
+

+ +
= =
+
=
+

+ +
=
+ +
=
=
=
C C
t h U
t u
C C s
U
C C sR sC
U
sC s I s U
C C
t U
t i
C C
U
C C sR
U
sC sC R s
U
s I
L
R
L
R
o
_
Recapitularea principlalelor formule
ale analizei in frecventa
In curent alternativ: In tranzitoriu operational
X j dt t dx
X X t x t x
Xe X t X t x
j
e

e

=
+ = +
= + =
] / ) ( [
)] ( ) ( [
) sin( 2 ) (
: complexa rea Reprezenta
2 2 1 1 2 2 1 1
C
C
C
e
e
e
j
M
C
L
R
j
Se jQ P I U S
M j Z
C j
Z
L j Z
R Z
Ze jX R Z
= + = =
=
=
=
=
= + =
-

: aparenta reactiva, activa, complexa, Puterea
: Cuplajul
1
: rul Condensato
: Bobina
: Rezistorul
: complexa Impedanta
) 0 ( ) ( / ) (
) ( ) ( ) ( ) (
) ( )] ( [ ) (
Laplace ta Transforma
2 2 1 1 2 2 1 1
0
f s sF dt t df
s F s F t f t f
dt e t f t f s F
st

+ +
= =
}

L
L
L

sM Z
sC
Z
sL Z
R
U(s)/I(s) Z(s)
M
C
L
R
=
=
=
=
=
: Cuplajul
1
: rul Condensato
: Bobina
Z : Rezistorul
: op. Impedanta
_
5.8. Teoreme de echivalenta pentru
surse
Teorema generatoarelor liniare (Thevenin-Norton) echivalente
Doua surse afine, una reala de tensiune (Thevenin) si alta reala de curent
(Norton) sunt echivalente, daca au aceeasi tensiune de mers in gol si
acelasi curent de scurtcircuit, implicit impedante interne egale.
Datorita teoremei de similitudine este suficienta o singura demonstratie.
In conditiile teoremei, cele doua surse reale au relatia u-i de tip afin identica,
deci ele sunt echivalente. In conditiile in care impedanta interna este liniara
si inversabila, orice sursa reala de curent se poate transfigura in una de
tensiune si invers.
E
Z
I
J
I
Y
=
=
) ( ) ( ) (
) ( / 1 ) (
: tr.
s J s Z s E
s Y s Z
=
=
zj
y z
e
-1
: general In
=
=
J Z E
Y Z / 1
: c.a.
U
U
e i u j' i u j' u i' j u i e; i u + = = + = = = + = ' ' ' ' ' ' ' ' z z z z zy z y z
=
=
RJ E
G R / 1
: c.c.
_
Teorema surselor echivalente
conditiilor initiale
Elementele acumulatoare de energie bobine si condensatoare au circuite
echivalente alcatuite din elementele L, C liniare (cu conditii initiale nule) si
surse echivalente ce reprezinta conditiile lor initiale. In baza teoremei
anterioare, aceste circuite pot fi surse reale te tensiune sau de curent,
echivalente intre ele (cu e si j de tip treapta Heaviside sau impuls Dirac):
Atentie la orientarile sensurilor de referinta si semne!
E=Lio Z=sL
J=io/s
Y=1/(sL)
) ( ) 0 ( ) ( ) (
) 0 ( ) ( / ) /( /
0 0
0 0 0
1
1
t Li t t e Li E
i i t j s i sL Li Z E J
L
L
o o = = =
= = = = =
L
i
L
E=uo/s Z=1/(sC)
J=Cuo
C
u
Y=sC
) ( ) 0 ( ) ( ) ( ; ) (
0 0 0 0
1
t u t q t j Cu q J u t e
L
o o = = = =

_
Teoremele lui Vaschy
Teorema lui Vaschy, a surselor de tensiune cu actiune nula:
Un circuit multipolar cu graf de tip stea, avand laturile surse ideale de tensiune identice
si orientate identic este echivalent cu un circuit stea cu toate laturile conductoare
perfecte. In consecinta, daca in laturile care concura la orice nod al unui circuit se
inseriaza surse ideale de tensiune identice si orientate identic fata de nod, atunci
curentii din circuit nu se modifica.
Demo:
Teorema lui Vaschy, a surselor de curent cu actiune nula:
Un circuit multipolar cu graf de tip bucla, avand laturile surse ideale de curent identice si
orientate identic este echivalent cu o bucla cu toate laturile izolatoare perfecte. In
consecinta, daca in paralel cu laturile oricarei bucle dintr-un circuit se conecteaza
surse ideale de curent identice si orientate identic, atunci tensiunile din laturile
circuitului nu se modifica.
Demo:
1 ,..., 2 , 1 pt. , 0 = = = = n k e e e e u
n k kn
1 ,..., 2 , 1 pt. , 0
1
= = = =
+
n k j j j j i
k k k
e
e
e
v1
v2
vn
v1
v2
vn
j
j
j
_
3.9.Teoreme de echivalenta pentru
surse (cont)
Teorema de echivalenta a surselor E-J
Circuitele din figura sunt echivalente deoarece au aceeasi ecuatie:
indiferent de elemnul
dipolar EDC.
Teorema de echivalenta a surselor ideale de tensiune: O sursa ideala de
tensiune e conectata in paralel cu un element compatibil cu ea este
echivalenta cu sursa ideala de tensiune: Elementele controlate in
tensiune (inclusiv sursele idelae de curent) sunt compatibile cu e, in schimb
alte surse de tensiune nu sunt compatibile.
Teorema de echivalenta a surselor ideale de curent: O sursa ideala de
curent j conectata in serie cu un element compatibil cu ea este echivalenta
cu sursa ideala de curent:
e
u
j
i
z
e
u
j
z
) ( j i e u + = z
i
EDC EDC
e
u
e
u
EDC
i
j i
EDC
j
u=e
i=j
u=e
u=e
_
Teoreme de echivalenta pentru
conexiunea serie
Doua EDC sunt conectate serie daca sunt parcurse de acelasi curent (au un
terminal comun, care este nod neramificat).
Elemente dipolare liniare sau nu, controlate in curent, conectate in serie sunt
echivalente cu un element cu impedanta egala cu suma impedantelor:
In general. Pentru n elemente:
In particular:
u
i
z2
u
z
2 1 2 1
z z z z z z + = = + = + = i i i i u u u
2 1
i
EDC2 EDC
z1
EDC1

= =
= = = + + =
n
k
k
n
k
k
i i u u u
1 1
2 1
.. z z z z
: Tr. ; ; : c.a.
A) - (V planul in vertical aduna se ; ) ( ) ( : neliniare Rezistoare
; ; : c.c.
2 1 2 1 2 1
2 1
2 1 2 1
(s) Z (s) Z Z(s) E E E Z Z Z
u-i (i) f i f i f
E E E R R R
+ = + = + =
+ =
+ = + =
f1
u
i
f2
f
_
Aplicatii
Surse reale de tensiune conectate in serie
Atentie ! Suma t.e.m. este algebrica (unele surse pot fi orientate invers)
Surse reale de curent conectate in serie
Rezistente, bobine, condensatoare si surse ideale de tensiune inseriate
Limitatorul de tensiune cu diode Zener
Se aduna cele doua functii
caracteristice idealizate (rezultatul este
Reprezentat cu rosu):
E
1
Z
1
E
2
Z
2
Z
n
E
n

= =
= =
n
k
k
A
n
k
k
E E Z Z
1 1

J
1
Z
1
J
2
Z
2
J
n
Z
n

=
=
=
= =
n
k
k
n
k
k k
A
Z Z
Z
Z J
Z E J
1
1

/
; ; / 1 / 1 / 1 ; ;
2 1 2 1 2 1 2 1
e e e C C C L L L R R R + = + = + = + =
u
i
u
i
-Uz
Uz
_
conexiunea paralel
Doua EDC sunt conectate paralel daca au tensiune identica (au un terminalele
conectate). Conexiunea paralel este duala conexiunii serie.
Elemente dipolare liniare sau neliniare controlate in curent, conectate in paralel
sunt echivalente cu un element cu admitanta egala cu suma admitantelor:
In general, pentru n elemente:
In particular:
u
i
y
2
u
y
2 1 2 1
y y y y y + = = + = + = u yu u u i i i
2 1
i
EDC2
EDC
y
1
EDC1

= =
= = = + + =
n
k
k
n
k
k
u u i i i
1 1
2 1
.. y y y y
: Tr. ; ; : c.a. . pl. in orizontal sau
V) - (A pl. in vertical aduna se ; ) ( ) ( : neliniare Rezistoare
; ; : c.c.
2 1 2 1 2 1
2 1
2 1 2 1
(s) Y (s) Y Y(s) J J J Y Y Y i u
u i (u) g u g u g
E J J G G G
J
+ = + = + =
+ =
+ = + =
g1
i
u
g2
g
i
1
i
2
_
Aplicatii
Surse reale de curent conectate in paralel:
Surse reale de tensiune conectate
in paralel:
Rezistente, bobine, condensatoare si surse ideale de curent in paralel
Limitatorul de tensiune (protectie cu diode antiparalel).
Tensiunea este limitata la nivelul
tensiunii de prag a diodelor (cca 0.6V).
=
=
=
=
n
k
k
n
k
k
A
Y Y
J J
1
1
J
2
Y
1

/ 1
/
/ 1 / 1
1
1 1
Z
Z E
ZJ E
Y Y Z Z
n
k
k k
A
n
k
k
n
k
k

=
= =
= =
= =
; ; / 1 / 1 1/ ); /(
2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1
j j j C C C L L L R R R R R G G G + = + = + = + = + =
u
i
i
Up
-Up
J
1
J
n
Y
2
Y
n
E
1
Z
1
E
2
Z
2
Z
n
E
n
u
_
Aplicatii
Alcatuiti un tabel patrat (7x7), in care scrieti relatiile de echivalenta pentru
toate combinatiile serie si paralel dintre elementele: rezistor, conductor
perfect, izolator pefect, sursa ideala de tensiune (SIT), sursa ideala de curent
(SIC), sursa real de tensiune (SRT) si sursa reala de curent (SRC).
O echivalare utila in practica este cea a doua surse reale de tensiune
conectate in paralel. Aratati ca sursa echivalenta are parametrii:
Determinati susrsele echivalente ale circuitelor:
;
2 1
2 1
2 1
1 2 2 1
Z Z
Z Z
Z
Z Z
Z E Z E
E
+
=
+
+
=
20 20
60V
40V
20 20
40V
60V
40 20
40V
_
Aplicatii
Conexiunea mixta:
Rezistenta (impedanta) R de intrare a unui circuit in scara infinita:
Definiti un limbaje eficient de descriere a circuitelor de c.a. cu conexiune
mixta oricat de complicata. Implementati un interpretor pentru acest limbaj.
z
2
EDC2
EDC1
i
1
i
2
i
u
z
i
EDC
EDC3
z
1
z
3
u
1
u
3
( ) ( )
2 1
2 1
3
1 1
: . .
R R
R R
R R c c
+
+ = + + = + = + =

3
1 -
2
1 -
1 3 12
1 -
2
1 -
1 12
z z z z z z z z z
R
1
R
1
R
1
R
R
R
1
R
2
R
2
R
2
R
2
R
( )
2 1
2
1 1 2 1
2
1 1 2 1 1
2
2 2 1 2 2 2 1
4 / 2 / 2 / 4 0
) ( ) ( ) /(
R R R R R R R R R R R R R R R
RR R R R R R R R R RR R R
+ + = + = =
+ + = + + + =
_
conexiunile stea, triunghi, poligon complet
Teorema transfigurarii stea-poligon complet
Orice circuit multipolar liniar cu topologie stea este echivalent cu un circuit cu
topologie poligon complet, in care admitantele laturile au expresiiel de mai jos.
Teorema lui Millman: da expresia potentialului nodului central al stelei.
In circuitul stea: In poligonul complet:
cond.de
echiv.
y
1
y
2
y
k
y
n v
1
v
2
v
n
v
k
i
1
i
2
i
k
i
n
y
12
v
1
v
2
v
n
v
k i
k
i
n
i
1
y
1k
k
n
k
k
n
j
j
n
k
k k
n
k
k k
n
k
k
n
k
k
v v v v v v i

=
= = = = =
|
|
.
|
\
|
= |
.
|
\
|
= = =
1
1
1
0 0
1 1
0
1 1
0 ) ( 0 : ) 0 ( y y y y y
(0)
i
2
y
1n
y
2k
j
-
n
l
l k kj
n
k j
j
j kj k
n
k j
j
kj j k
n
k j
j
kj
n
k j
j
kj k
v v v v i i y y y y y y y
1
1 1 1 1 1
) ( |
.
|
\
|
=
|
|
|
.
|
\
|
= = =

=
=
=
=
=
=
=
=
=
j
n
j
j
n
l
l k k k k
v v i

=
=
|
.
|
\
|
=
1
1
1
y y y y
_
Teoreme de echivalenta triunghi-stea
Transfigurarea din teorema anterioara nu se poate inversa in cazul general,
deoarece numarul de laturi din poligonul complet n(n-1)/2>n numarul
laturilor stelei. In cazul n=3 aceste numere sunt egale si este valabila:
Teorema transfigurarii triunghi-stea
Orice circuit multipolar liniar cu topologie triunghi este echivalent cu un circuit
cu topologie stea, in care admitantele laturile au expresiiel de mai jos. echiv.
R2,R3 prin
permutari circulare
R
1
A
v
1
v
2
v
3
i
1
i
2
i
3
v
1
v
3
) ( ||
31 23 12 2 1
R R R R R R
AB
+ = + =
(0)
i
2 B
C
A
i
1
B
C
R
2
R
3
R
12
R
31
R
23
+ + = + + + = + = 2 / ) ( ) ( ||
3 2 1 31 12 23 3 2 CA BC AB BC
R R R R R R R R R R R R
) ( ||
23 12 31 1 3
R R R R R R
CA
+ = + =
3 2 1
31 23 12
31 12
31 23 12
23 12 31 31 12 23 31 23 12
1
, ,
) ( 2
) ( ) ( ) (
2 / ) ( 2 / ) (
R R R
R R R
R R
R R R
R R R R R R R R R
R R R R R R R R
CA BC AB BC CA BC AB
=
+ +
=
+ +
+ + + +
= + = + + =
_
Aplicatii
Potentialul punctului neutru al unui circuit stea cu si fara fir neutru
Are valoarea medie ponderata a potentialelor terminaleleor cu ponderi
admitantele. In c.a. reprezentat in complex:
Daca admitantele sunt egale, media devine aritmetica:
Transfigurarea rezistentelor stea-triunghi
In cazul rezistentelor egale:
Relatiile similare in celelalte regimuri (c.a.; tr) :
Y
1
f.n. cu ); /( ) (
f.n. fara ); /( ) (
3 2 1 3 3 2 2 1 1 0
3 2 1 3 3 2 2 1 1 0
N
Y Y Y Y V Y V Y V Y V
Y Y Y V Y V Y V Y V
+ + + + + =
+ + + + =
V
1
V
2
V
3
Y
3
Y
2
Y
N
V
0
3 / ) (
3 2 1 0
V V V V + + =
3
1 3 3 2 2 1
2 1
3 2 1
12
1
1
1
R
R R R R R R
G G
G G G
R
G
G G
G
n
l
l
j k
kj j
-
n
l
l k kj
+ +
=
+ +
= = |
.
|
\
|
=
=
=
y y y y
3 / 3
A A
= = R R R R
Y Y
) ( 3 ) ( ; 3 s Z s Z Z Z
Y Y
= =
A A
_
bobinele cuplate
Teorema eliminarii cuplajului:
Trei bobine liniare cuplate mutual conectate in stea sunt echivalente cu trei
bobine necuplate, in conditiile de mai jos:
Demonstratia se poate face in domeniul timpului sau in cel al frecventei.
A
v
1
v
2
v
3
i
1
i
2
i
3
B
C
L
2
L
3
L
L
L
L
23
L
1
L
31
L
12
A
v
1
v
2
v
3
i
1
i
2
i
3
B
C
L
B
L
C
L
L
L
L
A
; ;
) )( ( ) (
) ( ) )( (
) )( (
) /(
31 23 12 3 23 12 31 2 31 12 23 1
2 1 2 1 23 31
2
31 23 12 2
1 31 23 12 1 2 1 23 31 2 2 1 1
2 1 23 31 2 12 2 2 1 12 1 1
1 12 3 23 2 12 3 31 2 2 1 1
L L L L L L L L L L L L L L L
I L I L I I L L I L L L L
I L L L L I I L L I L I L
I I L L I L I L I L I L
I L I L I L I L I L I L j U
C B A
B A
AB
+ = + = + =
= + + +
+ + = +
= + +
= + + = e
_
Teoremele de echivalenta ale bobinelor
cuplate conectate serie/paralel
Teorema de echivalenta pentru bobinele cuplate inseriate
Dupa eliminarea cuplajului:
cu la cuplajului diferential si cu + la cuplajul aditiv.
In cazul cu n bobine se aduna toate elementle matricei L:
Teorema de echivalenta pentru bobinele cuplate conectate in paralel
Pentru n bobine se sumeaza elementele inversei matricei L.
L
2
L L
L
M
L
1
L
12
=L
12
=M
L
M L L L L L L L L L
B A
2
2 1 21 1 12 1
+ = + = + =
M L L L 2
2 1
+ =

= = = = = =
= |
.
|
\
|
= + + =
n
j
n
k
jk
n
j
n
k
jk k
n
k
k k
n
k
k
L L L I I L I L j U
1 1 1 1 1
2
1
1
... ) /( e
L
2
L L
L
1
L
M
M L L L 2
2 1
+ =
M L L L 2
2 1
+ + =
L
L
M
L
L
L
2
L
1
L
2
-M
L
1
-M
M L L
M L L
L
M L L M L M L M L
2

) 2 /( ) )( (
2 1
2
2 1
2 1 2 1
+

=
= + + =
_
Aplicatii
Impedanta de intrare a unui transformator cu sarcina rezistiva
Se elimina cuplajul si apoi
Masuarea inductantei de cuplaj
Se inseriaza cele doua bobine cu cuplaj aditiv si apoi cu cuplaj diferential. Se
masoara iductantele bobinelor inseriate (masurand de exemplu modulul
impedantei si puterea consumata, din care se extrage factorul de putere si
apoi reactanta elementului iar prin impartire la se obtine inductanta). Cele
doua inductante masurate sunt:
Diferenta lor impartita la patru este chiar inductanta mutuala.
] ) ( [ || ) (
1 2 1 1 s
R R M L j M j M L j R Z + + + + = e e e
L
jM
j L
2
j L
1
R
1
R
2
R
s
Z
L L
j (L
2
-M)
j M
R
1
R
2
R
s
Z
j (L
1
-M)
L
M L L L M L L L
d a
2 ; 2
2 1 2 1
+ = + + =
_
3.13. Analiza circuitelor electrice prin
transfigurari succesive
Scopul analizei: determinarea curentilor si tensiunilor din laturile circuitului.
Datele peroblemei: schema elctrica (topologia circuitului), valorile
parametrilor elementelor pasive si active (sursele).
Transfigurarea succesiva a circuitului este cea mai eficienta metoda de
analiza manuala (fara calculator). Ea poate fi aplicata circuitelor cu topologie
simpla (serie, paralel, mixta sau cel mult stea-triunghi). Folosind teoremele
de echivalenta se reduce succesiv topologia circuitului la o singura bucla.
Se calculeaaza curentul din bucla si tensiunile la bornele elementelor si apoi
se revine succesiv la topologia initiala, calculand in fiecare etapa din
ecuatiile constitutive curentii si tensiunile laturilor. In acest proces sunt utile
si urmatoarele relatii.
Relatia divizorului de tensiune - exprima tensiunile la bornele
elementelor R,L sau C inseriate in functie de tensiunea totala:
Relatia divizorului de curent exprima curentii din elementele R,L, sau
C, conectate paralel in functie de curentul total:
u i u
u i u
1
2
1
1
)
)
+ = =
+ = =
2 1 2 2
2 1 1 1
z (z z z
z (z z z
i u u
i u i
1
2
1
1
)
)
+ = =
+ = =
2 1 2 2
2 1 1 1
y (y y y
y (y y y
_
Aplicatii
Circuitul nr.1
Circuitul nr.2
A R R R E E E I 2 ) 20 20 10 /( ) 40 60 80 ( ) /( ) (
3 2 1 1 3 2
= + + + = + + + =
R1=10
R2=20
R3=20
E2=80V
J1=4A
J3=3A
20
R2=20
E1=40V
E2=80V
E3=60V
10
I
A J I I A J I I 1 3 2 ; 6 4 2
3 2 1 1
= = = = = =
I1
I2
R=20
E1=100V
J1=5A
J2=3A
I1
I2
J3=2A
E2=10V
A J J I A J J I 5 2 3 ; 2 5 3
3 2 2 1 2 1
= = = = = =
J1=5A
J2=3A
I1
I=J2
U=E2
E2=10V
R=20
_
3.14. Circuite trifazate (opt.)
In productia si distributia energiei electrice se foloseste curentul alternativ de
frecvenata industirala in circuite trifazate, in care curentii si tensiunile
formeaza un triplet de marimi sinusoidale simetrice, care au valori efective
egale si sunt defazte cu 120 grade intre ele. Acesta tehnologie are avanteje
multiple: reducerea necesarului de material conductor din liniile de transort
si usurinta de aproduce camp magneitc invartitor, lucru ce simplifica
structura masinilor electrice motoare si generatoare. La circuitel echilibrate
(cu impedante egele pe cele trei faze) curentul prin firul neutru este nul.
Generator trifazat Impedanta liniei Consumator triunghi Consumator stea
E
1
Z
1
E
2
Z
2
E
3
I
1
I
2
I
3
I
n
Z
3
_
Circuite trifazate (cont.)
Sistemele trifazate simetrice au suma nula:
Deoarece fazele 2, 3 repeta defazat starea fazei 1 analiza
se reduce la circuitul monofazat, dupa transfigurarea triunghi-stea:
Pe linia de transport se masoara marimile de linie. Curentii si tensiunile
elementelor dipolare ce alcatuiesc consumatorii si generatoarele trifazate se
numesc curenti de faza. La conexiunea stea curentii de linie sunt egali cu
cei de faza si iar la conexiunea triunghi
tensiunile de linie si de faza sunt egale iar curentii sunt:
E I
0
; ;
3 2 1
3 / 2 ) 3 / 2 (
3
3 / 2 ) 3 / 2 (
2 1
= + +
= = = = = =
+
I I I
e I Ie I e I Ie I I Ie I
j j j j j t t t t
Z
1
Z
2
Z
3
/3
' " ); 3 / /( ' )); 3 /( /(
3 2 2 2 3 2 3 1
I I I Z Z Z I I Z Z Z Z Z E I = + = + + =
f l
I I 3 =
f l
U U V V U 3
2 1 12
= =
I
I
I
1
I
2
I
3
I
12
=I
1
-I
2
Divizor de curent
_
3.15. Modelarea liniilor lungi, de
transmisie
Prin reprezentarea in complex a ecuatiilor liniilor de transmisie in c.a.:
Se obtin condensatoare fara dielectrici si bobine fara spire!
Linii lungi:
Model cu parametri concentrati, prin interpolarea lui Z cu functii rationale in .
http://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_element_model
http://en.wikipedia.org/wiki/Distributed_element_filter
) , ( ( ) ( ; t x u x U U G U C j
dx
I d
u G
dt
du
C
dx
di
l l l l
C = + = + = e
)) , ( ( ) ( ; t x i x I U R I L j
dx
U d
i R
dt
di
L
dx
du
l l l l
C = + = + = e
tica caracteris imped. ; ; ) )( (
;
0
0
;
0
0
0
2
2
2
2
l l
l l
l l l l
l l
l l
C j G
L j R
Z C j G L j R
U
I
U
I
dx
d
U
I
L j R
C j G
U
I
dx
d
e
e
e e
e
e
+
+
= + + =
(
=
(
+
+
=
(

th Z Z
th Z Z
Z Z Z e U e U x I e U e U x U
sarc
sarc
in
x x x x
+
+
= = + =

0
0
0 0 1 2 1 2
; / ) ( ) ( ; ) (
. / ; / ; 4 / e = = = > c f c cT l
(
= = + =

0 0
0 0
0 1 2 2 0 1 2 1
/ /
/ 1 / 1
) ( / ) ( ; / ) (
Z e Z e
Z Z
Z e U e U I Z U U I
l l
l l

e Z
_
3.16. Concluzii
Similitudinile si echivalentele au un rol importanta atat teoretic cat si
aplicativ.
Metodele de reprezentare simbolica: in complex pentru c.a. si prin
transformata Laplace in regim tranzitoriu transforma ecuatiile diferentiale
ale circuitelor in aceste regimuri in ecuatii algebrice.
Aceste ecuatii algebrice sunt mult mai usor de rezolvat si au forma similara
ecuatiilor de curent continuu.
Acest deziderat se realizeaza deoarece reprezentarile mentionate sunt
liniare si transforma operatiile de derivare (si implicit integrare) in
operatii algebrice de inmultire (si implicit impartire) cu j respectiv s
Locul rezistenteleor/conductantelor din c.c. este luat de impedantele/
admitantele complexe respectiv operationale. Chiar daca in domeniul
frecventei (reale sau complexe) se opereaza cu numere complexe,
rezolavarea este mai simpla decat cea din domeniul timpului.
Relatiile si teoremele circuitelor electrice liniare se demonstreaza o
singura data, concluziile fiind transferate si altor regimuri prin similitudine.
Teoremele de echivalenta stau la baza metodei transfigurarilor, o metoda
de mare eficienta pentru analiza manuala a circuitleor electrice.
_
3.17. Referinte
http://www.circuiteelectrice.ro/
http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/CircuitsElectriques/index.htm
http://en.wikipedia.org/wiki/Electrical_network
http://en.wikibooks.org/wiki/Signals_and_Systems
http://en.wikipedia.org/wiki/Impulse_function
http://en.wikipedia.org/wiki/Alternating_current
http://en.wikipedia.org/wiki/AC_power
http://web.cecs.pdx.edu/~ece2xx/ECE222/Slides/LaplaceCircuits.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Electrical_impedance#Combining_impedances
http://en.wikipedia.org/wiki/Equivalent_impedance_transforms
http://en.wikipedia.org/wiki/Series_and_parallel_circuits
http://en.wikipedia.org/wiki/Y-%CE%94_transform
http://en.wikipedia.org/wiki/Current_divider
http://en.wikipedia.org/wiki/Voltage_divider
http://en.wikipedia.org/wiki/Millman%27s_theorem
_
Referinte
http://en.wikipedia.org/wiki/Topology_(electronics)
http://www.tifr.res.in/~achanta/Electronics/Lectures/EquivalentTheorems_Proofs.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/RC_circuit
http://en.wikipedia.org/wiki/RL_circuit
http://en.wikipedia.org/wiki/RLC_circuit
http://en.wikipedia.org/wiki/Network_analysis_(electrical_circuits)
http://fourier.eng.hmc.edu/e84/lectures/ch3/node1.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Active_filter
http://www.ti.com/lit/ml/sloa088/sloa088.pdf
http://web.cecs.pdx.edu/~ece2xx/ECE222/Slides/LaplaceCircuits.pdf
http://en.wikipedia.org/wiki/Electric_power_distribution
http://en.wikipedia.org/wiki/Three-phase_electric_power
http://en.wikipedia.org/wiki/Three-phase
http://orselj.free.fr/files/et1-triphase.pdf
http://www.elect.mrt.ac.lk/EE201_3phase_sym_comp.pdf

BazeELTH 5 Echivalente Si Similitudini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BazeELTH 5 Echivalente Si Similitudini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2012 Daniel IOAN D.

Ioan - Bazele ELTH

2012 Daniel IOAN D. Ioan - Bazele ELTH

S-ar putea să vă placă și