PROBLEME DATE LA OLIMPIADELE MATEMATICA 1968 - 1974Prefata Lucrarea prezenté conjine problemele date la ,olimpiadele* de matematicd dintre anii 1968—1974. S-ar putea asifel considera ca fiind 0 continuare a culegerii aparuté in 1969 sub redactarea prof. Tiberiu Roman, Gh. D. Simionescu si 0. Sacter. Imparfirea pe capitole este urmdatoarea : 1. Algebra, II. Analizd. III. Geometie, IV. Probabilitati, V. Trigonometrie, VI. Probleme date la olimpiadele internafionale, VII. Probleme date la probele de baraj (pentru selecfionarea lotului de elevi participanti 1a0.I.M.). Menfiondm ca problemele de la nr. 49 la nr. 57 din capitolul Vi au facut parte din numétrul celor care au intrat tn discufia juriulut international, fara sa fie selecfionate si propuse la 0.1.M. La sfirsitul edrfii exist 0 anerd unde sint indicate elapele con- cursului la care au fost date problemele. Cartea este wild celor care se pregatese pentru olimpiade si in aceeasi mdsurd serveste si celor care pregatescfadmiterea la facul- tafile de matematica si ta institutele tehnice. Tinem sd aducem mulfumiri profesorului Nicolae Mihditeanu pentru grija cu care s-a aplecat asupra manuscrisului acestei culegert si pentru sugestiile pe care ni lea dat in vederea ameliordrii ai. Mulfumim de asemenea profesorului George Oboroceanu pentru ajutorul acordat in elaborarea acestei lucrétri. AutoriiPrefaja.. . S505 ooo Cap. 1 Algebro Cap. Wo Amalizg ee Cap. IT Geometric. 2 ee Cap. IV Probabilitigii. Cap. V Trigonometrie ©... Cap. VI Probleme date Ia 0.1.M. Cap. VII Probleme date Ia baraj .. . . . Sofi eee Anezd, . . 31 49 65 69 75 85 95CAPITOLUL I ALGEBRA Li. Fie X si ¥ dow’ multimi si conditiile : a) XUY={1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 9}, b) XN Y={4, 6, 9}, ©) XU, 4, J={1, 3, 4, 5, 6, 8 9}, 4) YUQ 4, 3={2, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. S& se determine mulfimile X si Y care satisfac aceste conditii. 1968, E. Georgescu-Buzdu, Bucuresti 1.2. Sa se afle numarul de trei cifre consecutive, luate in ordine descres- catoare, divizibil cu 45. SA se arate ci diferenta dintre orice numar de 3 cifre si rasturnatul siu se divide cu 11. Existé numere, de 3 cifre consecutive, divizibile cu 11? 1968, Elena Flondor, Bucuresti 1.3. a) Si se rezolve sistemul 3(m— 1)x + 4(m — 2)y=24, 5 m—13 —1\(m—2) © y= 7 b) Discutie. ¢) Sa se determine numerele naturale m pentru care numerele z si y, care verifici sistemul de la punctul a), sint simultan numere naturale. 1968 1.4. Se considera ecuatia —2ry —5x—y +19 =0. a) SA se exprime y in funcjie de 2. b) Sa se rezolve ecuatia in numere intregi. 1968, C. Ionescu-Tiu 51.5._Un numar de trei cifre se serie xyz in sistemul de numeratie eu baza 7 si ye temul zeci sistemul de numeratie cu baza 9. Care este acest numar in sis- al? 1968 16, Sa se determine multimile A si B stiind cd 2) AUB={1, 2, 3, 4, 5}, b) AM B={3, 4, 5}, © 1€A—B, @) 2@B—A, 1968, 1. Georgescu-Buzau, Bucuresti se calculeze expresia E@ = pentra: = 1068, Lucia Tene, Bucorestt L8. Sa se rezolve ecuatia B21 22-0. 1968, Lucia Tene La, Si se arate, folosind 0 grupare convenabila, ci ecuafia : ata? —x(2ab— bt) — 26° 34, beR, a#0; are ridacini mai mici decit 3. 1968, Lucia Tene L.10. Se considera ecuatia x?4+2r-+2=0 cu ridaci ‘i se arate ci: a) af 4-—4, d) 22+ af=ap psf}? + af? mainte 4 afte ©) Aah+a)—af+ af \, (neN), 1968, C. Toneseu-Tiu LIL, S& se determine multimile X si Y stiind cf satisfac conditiile : a) XUY=[1, 2, 3, 4, 5, 6}, b) XN Y=(1, 2 3, 4},©) {4 BEX, 4) 5, YX. 1968, E. Georgeseu-Buztu 1.12. Fie polinoamele :~ c Pi=a!— 3044; Ppa? +5a°4 8044 si expresia Yo=aP $4 + VO Pati VO + 3a8 Sa + 1 — Vat + 50° 48044 E(@) = a 4140. Si se arate cd: a) Polinoamele P, si P, sint divizibile cu (a-+1); b) Ea) este o constant’ pentru 12>y>0, atunei 1969, C. Tonescu-Tiu 1.14. Sa se determine mulfimile A, B si coeficientii p sig reali stiind ca: A={reRiz* +24 p=0}, + B=freR\z*+92—3=0}, AUB={—2, —1, 1, 3}. 1969, Lucla Tene, Bucuresti L15. Se da ecuajia xt a(a—2)r—(u—1)8=0; aeR. a) Sa se arate c& ecualia are riddcini reale pentru orice aeR si apoisi se rezolve. b) SA se determine multimea valorilor lui a care verified inegalitatea : Date SHED — 3am. unde 2 5i 2, sint ridicinile ecuatiei date. 1969, Adrian P. Ghioca, Sinaia IAG. S& se arate ch daci n este multiplu de 3, atunciiar dacd n nu este divizibil prin 3, atunci. Esy(= LIT. Sa se caleuleze tn functie de a valoarea expresiei veya 4 Ver pentru z—a++si0o, Gil) h verified inegalitatea : Giii) A satisface simultan relatiile : 2h+3a— h—5a4-2=0. 1971, Dan Radu, Bucuresti L24 Se di expresia E@)= 23. ee RP ar a) Si se aducd expresia in forma cea mai simpli. b) Si se caleuleze valoarea ei pentru 2=3V6. ©) S& se calouleze valoarea expresiei P)~VF—eF—H dack z= + V4 1971, Ana Geresno 125. Se consideré urmatoarea muljime M de numere reale : M={aeR a= z+ 2(1—Vz + 1)—Vi41; 21, «)} a) Si se arate ci mulfimea M’CM, definiti astfel : M'={acR |x=|/24 20 — +1)—VE+T: ze[0, 20)}are un singur element. b) S& se determine multimea: M—M’. 1971, LN. Onutd, Caliragt 1.26. Se consider’ mulfimile de perechi de numere reale : M,={(c, y)eRX R| 2*—y* =32 —4y}, M,={(2, ERX R| 22y=42 + 3y}. SA se determine mulfimea : =z? +y" (x, y)eM, Mz} 1971, L. Panaitopol, Bucuresti 1.27. Dacd notim Am=(V2+1)"+4(V¥2—1)™ s& se arate ci Amin = =Am-An—Am-n unde m>n, m si n fiind numere naturale. 1971, G. Toneseu-Tin 1.28. a) Sa se determine mullimile de numere A si B, stiind c&: AN\B={2, 4}, A—B=f1, 3, 5} si B—A~{6}. b) S& se determine elementele mul\imii M=(B— CG) U(C—B) stiind c& [PEN 5i (#94 — 29924 29) =O} 1972 1.29. Se considera polinoamele : A(z, m)= (2m? — 3m + 1)(ma2* — 228 — Imex 4424+ 6—3m) si B(x, m)==(m*— 3m + 2)(2mz* — 2*—8mr-+4z + 6m —3) unde: (2m —1)(m—1) #0. a) Sa se serie fiecare polinom sub forma de produs intre factorii de gradul 1. AG, m , Be, m0) ©) Pentru ce valeri ale lui x, fractia F simplificata are valori mai mari decit 1. " 4) Si se determine valorile intregi ale lui x pentru care F are ca valori numere intregi. b) Sa se simplifice fractia F— 1972 1.30. a) Sa se formeze ecuatia de gradul II ale cdrei rédacini x, sit, sa- tisfac relatille : Ayr, —5(r, +1) +4=0 @—1) @—)= unde acR. Ita 10b) Sa se determine a astfel incit 27-+2}=11. ©) Sa se verifice-calettind ridacinile. 1972 1.31, Se dau numerele: Vb+ ab, unde a si b sint doua numere strict pozitive. SA se demonstreze urmiitoarele propozitii a) Daca Ya+\'b=3'yi Vad- NL + Ng= N,N, =20. atunci b) Dac numerele Ya+yb 5i Vab sint rationale atunci numerele N,-+N si N,N, sint de asemenea, rafionale. ©) Daci a sib sint numere rationale strict pozitive, atunti eonditia necesara_ si suficienta ca numerele N, si N, si fie rationale este ca nume- rele Ya si Vb si fie rationale. 1972, Eugen Onotras, Ploiesti 1.32. a) Sa se giseas pentru ce valori reale ale lui x exi: radicalul: staat b) S& se arate ci existi numai doua valori reale ale lui x care verificd egalitatea 36- Viet 1972, Adrian Ghioca, Sinai Si se rezolve inccuajia >1 (meR). 1972, Laurenfiu Panaitopob 134. Se considers mullimea : xt 45249 M atte ole ees Me Sa se determine mullimea M(Y/ (unde Q este: mullimea numerelor ra~ fionale si Z este mullimea-numerelor intregi). » 1972, Dan Radu 1.85. Si se determine multimea numerclor reale x, care satisface egalitatea = —|z+1]| t+[z—1||=0. 1972, Dan Radu 1"136. Si se rezolve si si se discute ecuafia : (@, 6, 2eR). 1972, L. Panaitopot LIZ. Se dau multimile: {vR|2*—2|1—z|—6=0}; [zcR |z*+ 2|3 —z|—10=0}. Sa se calculeze muljimile A, B, AUB, AUB si A—B. 1972, €. Ionescu-Tiu 1.38. Stiind ca 2, y, simultan adevarate : R, si se arate ci urmatoarele inegalitaji nu pot [i z—2>1, yrs, 2y—z21. 1973, L, Panaltopol 1.39. a) Si se rezolve sistemul mz + (3—m)y=m45 nt —3m +12 m™G—m b) Pentru ce vatori intregi ale lui m, solutia sistemului este formata din numere fntregi. ty unde meR— (0; 3}. 1973, Liviu Pian 1.40. Se consideri expresia E(z)=mz-+n unde m, neR, m0. a) SA se calculeze E(e—1)+2E(2+2)—3E@+1). b) Sa se determine m si n, stiind ci pentru orice eR, are loc relalia 2E(e +2) + E(e—1) 4+ EG—2)=102 49. 1973, C. Tonescu-Thu LAL. Se consider’ ecuatia 224 2mz+ m(m+4)—0, meR. a) Notind cu 2, siz, radacinile ecuatiei si se arate c& (r,—2)*-4(t,—2)?—= constant. b) S& se formeze ecuatia in y cu ridicinile y—z,—2 si ys—z,—2. ¢) Sa se afle multimea valorilor pe care o poate lua produsul radaci- nilor reale x, si 2). 4) Sa se afle multimea valorilor pe care le pot lua radacinile reale x, siz, cind m variaza. 1073, C. Toneseu-Tin 21.42. Pentru orice numér real x se consideré numirul : E(e)= V2e4 19— BYE +3 + V4 7—4 Vets. a) S4 se determine multimea A={zeR|E(x)eR}. b) Sa se arate cd exist un interval (a, b]CR in care E(z) este constant 1973, Livia Pirgam 143. Se di sistemul mz-+ky=10; ke-+my=10 eum, keN, mek. S4 se giseascd multimea perechilor (m, k) pentru care sistemul are so- Jusie formata din numere naturale. 1973, 6. tesa L44. Pentru ce valori ale Ini x are loc egalitatea : se (ae ya. 107, G. Ottesen 4 Livia Pry 4145. Daca ecuatiile: z*+ar+4+be=0 si z?4+bx-+4+ac=0, cu a, 5, ¢ numere reale diferite de 0, au o ridacina comuna, sa se arate c& celelalte solutii satisfac ecuatia 2*-+-cr+ab=0. 1973 HAG. Si se rezolve Vn l+ yma Fr Z, cu meR. 1973 Dacé x, 5i 2, sint rédacinile ecu 231 4=0, si se ‘caleuleze » Fate 48 ee 410 1973, L, Pinan 448. Sé se arate_ci n?-+n+2 pentru nici un n natural nu se divide eu 5. 1974, 49. Muljimea numerelor intregi impare formeazi grup fai de adunare ? 1978 4.50. Si se arate ci numirul Gn‘ unde neN se poate termina numai cu. zero sau cit sase. 1974, CLT. 13151. Si se arate c& pentru nici o valoare intreagi a lui n, numerele YSnF2 si Von$3 nu pot fi numere intregi. 1974 152. Pentru orice numar real 2 se noteaza prin [z] cel mai mare numar fatreg care nul depageste pe x. a) Pentru oricare z¢R si orice meZ si se arate ci [z-+m] =[z]+m. In R se defineste o lege de compozifie aBtfel: aTb=a+[i] b) Este legea de compozitie’asociativa ? ©) Este legea de compozitie comutativa ? 1074, Dan Radu 1L53. Sa se arate ci produsul a trei numere naturale consecutive nu poate fi cubul unui numir natural: 1974, Emil Constantinescu, Tg. Magurele 54, Si se determine mulfimea functiilor f: R+R astfel incit f%(z)—z2*. 1974, Sorin Radulescu 1.55, a) Dacd a—3b-+9e=0 sau 9a-+3b+c=0 a, b, ceZ atunci bX —dac este pitrat perfect. b) SA se rezolve in numere reale ecuatia ze 1) —Vze—T 1974, C. Toneseu-Tiu 156. Fie E(a, })=2a? 268-44) 41. a), Pentru ce valori reale ale lui a 5i b, E(a,.6) este minima? b) Pentru ce valori reale ale lui a si b, ae[—4, —2], be[2, 3], E(a, 6) este minima. ’ 1974 157. Ecuatia : Vari + Vira +Veqer= Vora + Vente + Vase, (a b, e>0) are solutia 2: “" Aritati ed aceast& solutie este unica. 1974, Laurentiu Panaitopot 1.58 In dezvoltarea binomului (E+ raportul dintre coeficientul v=) termenului al 5-lea si coeficientul termenului al 3-Iea este 7; 2. S& se cal- euleze termenul al G-lea. 1968, M. Andstasoale si R. Kérber, Lugoj “41.59. Se di suma: S= Sa se arate ci: a) Sy= 2EAH2.; 5) Sy 0; x, ye(0, 1)U (I, o), iar m, neR—{0}, A #1. 1968, L. Pirgan, Bucuresti G6. Se consideri familia de parabole definite de functia de gradul al doilea yoma?+3(m41)r4+m42 a unde m este un parametru real diferit de zero. a) Sa se arate ci punctele de maxim ale parabolelor se aflé pe o semix dreapt din dreapta y=z-+1. b) Fie A si B punctele de intersectie ale uneia oarecare din parabole cu axa 2’z gi fie F proiectia virfului V al parabolei respective pe axa zr’, Sa se arate c& oricare ar fi z, avem relatia |AB|=2|FV|. ©) S& se arate ci toate parabolele definite de (1) tree printr-un punct fix ale cirui coordonate se cer. 1970, C. Toneseu-Tin 1.67. Sa se arate ch :¥2+V6+...+Va(n+1)0, ecuafia admite‘o rdacin’ po~ zitivl subunitard. 1970, Livin Ptryan 1.69. Se consideri funcfia . fa)=*+ mz+-m—4, meR. a) Folosi de m expresi fem + bl f(z, —m) unde x, si zy sint ridacinile ecuatie’ f(2)=% i me(4, +00). relafiile dintre rid&cini si coeficienti, si se exprime in, functie Bt -b) SA se rezolve ecuatia f(z)=0 ytiind c& Intre ridacinile x, si z, exista relatia 2, +2,—2. ¢) S@ se determine virful cel mai departat de axa Oz, din mullimea parabolelor ce au virfurile situate in semiplanul deasupra axei Ox. 1970, 1. V. Maftel, Bucuresti 170. $3 se arate, {Uri a utiliza tabele de logaritmi, ef : 5 — loos — 13 = Voge 17 = 1970, Liviu Piryan, Bucuresti L¥1. Sa se arate cd ecuatia x°—3z—14=0 admite ridacina. a 744s 4°75 1971, C. Toneseu-Tia 1.72, Fie a, si 1, ridicinile reale ale ecuatiei 22*4+2mz4(m-+1)'=0 unde m este parametrul real. a) Sa se stabileascd multimile de valori pe care le pot lua fiecare din expresiile : 24-413; %-% $1 27-423. b) Sa se afle cea mai micd si cea mai mare valoare pe care o pot lua radacinile x, si zp ©) Si se rezolve ecuatia in fiecare din cazurile particulare : 2yty= 25 T= 2Wty5 24-14. d) Dac& n este un numér natural, atunci expresia En=(3-+ V5)"+ (3 —V5)" este un intreg divizibil cu 2", iat Egay, se divide si cu 3. 1971, €. fonescu-Tia 1.73. Ecuatia 3*44*45*=6* admite solutia z=3. Si se arate ch r=3 este singura solutie real’. 1971, L. Pirgan 1.74, Si se rezolve sisternul : Ig @—a)-+1g 2= Eg 2—Ie 9) Ig @+y)—Ig = 0g y—Ie 2) 1972 1.75. Se considera familia de patabole definite de func| f(e)= 228 4 Ime + m+ 4m +3 unde m este un parametru real, iar cu x, gi 2, notim rdacinile reale ale ecuatiei f(z)=0. 2 — Probleme date la ollmplada de matematicd of. 1 ”a) Sa se alle locul geometric deseris de virtul parabolelor etnd m variazi. b) Si se afle locul geometric desetis de focarul parabolelor cind m variaza. ¢) Sa se afle multimea valorilor pe care le poate lua produsul 2,7, al radacinilor reale cind m variaz’. 4) Ce relatie indépendenta de m existi intre ridaci €) Sa se afle multimea valorilor pe care le pot lua ri m variaza. f) S& se afle multimea valorilor pe care le poate lua 2 +¥5- 2 my tV5—2 unde zy 2, sint reale, cind sm variaz’. 1972, C. Toneseu 1.76, Se considerd numerele reale a=loge(z +3) si b=loges(2 +4). In ipoteza cd xe{2, +00) si se arate care din numerele a.sau b este anai mare. 1972, Liviu Pirsan 1.77. Si se arate ci daci ae(0, 1); be(0, 1) atunci 2ab a+b 2ab logs 2% +10; 7 ga + lose 22. 10972, Harald Maller, Sibiu 1.78, a) Fie m un numar. prim. Si se arate ch dach 1 log.9-3. BF O14 2); zeR. 10973, ©. Toneseu-Tin 1.81, SA se rezolve ecuajia: logue 113,25) = logy x(12,25) ; 2e 1973, G. Toneseu-Tiu 1.82. Se considerd functia [: R+R data de legea:” f(2)=a2* +. ba? + unde a, b, ceR— {0}. Sa se arate c& functia f nu este injectiva. 1974, Livin Pirsan 1,83. Si se rezolve in numere naturale ecuatia : 2 2V4 272336, unde z0. 1974 185. Fie P(x, m)=mz*—2(m—3)r-+m43, m#0. Notim cu 2(m), a3(m) radacinile ecuatiei P(z, m)=0. 1) SA se arate c& intre x,(m) si 14(m) existd o relatic independenta dem. 2) $4 se giseascd valorile lui m pentru carz existé a, astfel incit. 1 a(m)= > (m) = 3) Sd se arate c& exist un z, astfel incit P(za, m) si nu depind’ de m. 1974, Gh, CAtogdrita L86. Si se arate cA expresia : Eavm3 4 3201.58041 (nN) se divide cu 23. 1974, Mihai Aurics 1.87. Pentru z>0 se noteazi prin [z] cel mai mare Intreg inferior sau egal cuz. ; >1) S& se studieze variatia functiei f(z)=[z] peutru O1, B>1, si se rezolve ecuatia AY¥~* 4 BYT—™*F — 9, 1074, €. Oprigan 1.90. Si se rezolve ecuatia : PB br Be 242 wt ty 2 +l 242 1 . 1 3 3 1 1908, 1.91. a) Si se rezolve sistemul matricial : AX—BY=C, BX—AY= unde A, B, C, X, Y sint matrici patrate, iar A+B si A—B stint matrici nesingulare. b) Si se glseasci solutia in cazul particular: 141 0 1-1 o 1 ai o aiff 1968 1.92, Fie A o matrice pitratd de ordinul n, (n>2) nesingulard. Sd se arate cd a) (A*)*=[det (A)}"-2-A, (unde A* este reciproca matricei A). b) Care sint matricele nesingulare pentru care (A*)*=A ? 1069, Liviu Ptrgan, Bucuresti of = 1.93. Si se calculeze determinantul a e e (+02 Hae OF —atb+e a—b+e a+b—c D 1970 201.94. a) Sa se arate c& daca cele trei laturi ale unui triunghi sint fn pro- S—1 Ve+1 eT gresie geometricd, ratia acestei progresii este cuprins& tntre b) Sa se caleuleze (+5 t+ * te)t(Sta tet se) + 1 1 re aan yb zr 0 6 roy oO zttal a y zilte} @ y 0 —r ¢ —« 6b Oo —e b —2 1970 . 2 0 1.96. Se di matricea a-| a a) Sa se calculeze A?, A? si si se deducé prin inductie A”. b) Sa se afle matricea B= JA yi si se calculeze det (B). wa 1970, Emil Constantinescu, Tg. Magurele 1.97. Se di determinantul : a tay ay +a, ay +4, a +45 pal ete +e +a, a +A Autds Mets Mat Ou tutes Ag+ 7 M2 t Me et Me e+ G0 a) Si se calculeze determinantul in cazul cind ay. dys... dy) stat in pro- gresie aritmetica. b) S& se calculeze determinantul in cazul cind ay, dy,...+ dgy Stat in pro- gresie geometrica. 1970, [. V. Mattel, Bucuresti 1.98, Si se deducd formula sumei 1,2 ptetat toe din egalitatea : 1 1,1 1 Stagtgtetg . t#1, 2H. Feop 1970, Valentin Radu, Bucuresti 21199. $i se giseased matricele pitrate reale de urdinul 2 de forma Jab cd . Xt aX + («2+ WE = 0, unde E si O, sint respectiv matricea unitate si matricea nula. 1970, Gh. Popescu, Lugo} 1.100. $4 se dezvolte determinantul a4b ays be a—b— ate ate aye bte —a—b+e iar rezultatul si fie pus sub forma de produs. 1970, Valentin Popescu, Bucurests 1.101. S& se discute sistemal : fzret 1)y + (a-+ 2 bet (0+ 1y + (b+2): tH ht = unde a, 6, 4 sint parametri reali. Si se rezolve in cazul cind este compa- tibil si determinat. 1970, Gh. D. Simioneseu 1.102, Gasiti toate matricele X care. verificd relatia ab ab 1971 1.103. a) Si se arate ci daci matricele pitrate de acelasi ordin A 5i B verified A-B=B-A (A+ BHA ChAMB + CLAM BEF. CREAR BME + CRA -BIty BM b) Fie a0 0 010 A=o x 0],B=/0 0 1 00% 000 SA se caleuleze (A +B)". 22©) Fie py(z)=2-+4, py(z)=z*+ bx +c. SA se caleuleze : Tp) pez) 1 pit) Pa(t2) 1 plz) pals) 1971 1.104. Se da E uy Vay unde ay, dy,.... a» sint termenii unei progres a) Sa se caleuleze E. b) Daca se considera rajia r=17 yi ay—jumatate din numarul m al mul- tiplilor de 17 cuprinsi intre 299 si 590, sa se determine n astfel ca E= +1. 1971 lena Flondor, Bucuresti 1.105. Si se arate cA sistemul ‘ SD auges=0 i i; numere reale, admite numai solutia nulé 24= 0, is j 1ixj “ul 1971, L. Pan pol Elementele fiecdrei lin cutivi ai unor progresii geometrice. ficient ca acest determinant si ale unui determinant sint termenii conse- se gaseasci condilia necesara sisu- 1972 1.107, Pentru orice dowd matrice pitrate de ordin 3(A,BeM;), notam : [A, BJ=AB—BA Si se arate cf oricare ar fi A, B, CeM,. a) [A, Bh C]+ (0B, C, A]+[lc, A}, Bl b) Daca notim cu Da: My>My functia definita prin Da(B)—[A.B], si se arate ci Da(BC)= Da(CB) + [Dal B), €] +B, Da(©)], ©) Calculindu-se suma elementelor de pe diagonala principal a lui [A, B), si se arate ci [A, B]¢U in care U este matricea unitate. 41972, Nicolae Manolache ab 1.108. Fie A= © matrice singulard (a, b,c, deR) diferita de O,. S& ed se arate cl exist o functie f: R*X NR astfel tnctt A"=f(a, b, c dy mA, pentru orice neN. 1972, Laurenjiu Panaitopol 231.109. Sa se afle cea mai mare valoare pe care o poate tua un determinant. de ordin 3 cu conditia ca toate clementele sale si fie numere reale de modul unitate. Li10. Ao malrice si Mo mullime nevida de matrici Men{X|AX= XA}. Sa se arate ci: a) Matricea A este patralicd. b) Xy XyeM=)X,-XyeM. ©) XeM=X"eM pentri orice nen. 1973, L. Panaitopob LIM, Sa se arate ca oricare ar fi a, b, ceR, avem: a—1—b c © 1973, C. Toneseu-Tiw L112, a) Si se arate cd orieare ar fi x real suma z 2 2 print caer ase aeep ase 1973, CLT. L113. Fie A o matrice cu n linii si m coloane (m2 polinomul Pa(z) se divide prin 2*—2. 1970 1.124. a) S& se rezolve ecuatia 2%(2? + 4z + 4)— 22*—42—a—0, unde a este un parametru real si si se afle valorile lui a pentra care eeuatia are toate ridacinile reale. Si se afle valorile lui a si si se rezolve ecuatin dacd admite : b) 0 ridicind rationala dubla, ©) 0 ridacina pozitiva dubla. 1970, ©. Toneseu-Tiwr L125. Fie P(z) pe —1 ca radacin: a) Dac& zy ty 1y,...+tm Sint ridicinile ecuatiei date, si se calculeze produsul : . o ecuatie de gradul n cu coeficientii reali care nu admite ao at 1 T+s t¢5 lt 1ta5 eventual relafia stabilita 1a punctul precedent pentru , si se deduced ci daci n este un numar natural impar, b) Folosindu-s ecuatia "| atunei © cos 2 cos 2% n— tin cos cos 2 -cos 3 .. cos =U = 1970, Dan Radu, Bucuresti L126. Se considera polinomul P(g)=2-+mz+n unde m, n sint parametri reali (n #0). a) Sa se determine forma generala a polinoamelor P(z) in asa fel ca si admits o ridicind dubli exprimata printr-un numér intreg. b) Utilizind rezultatul de la: punctul a) sa se determine polinomul P(z) in aga fel ca ridicina dubla si fie 1= ©) Si se arate c& expresia : Pept) Pay tn) | Rete) nu depinde de n, unde xy, tq, 7 sint . 1970, 1. V. Mattel ‘nile polinomului.127. In mullimea Ra numerelor reale se defineste legea de compozitie interna notata © , astfel asb= (a+ b—ab+1) unde aeR, beR 1 a) Sa se arate ci existd un clement neutru ne" pentru legea =, b) Sa se arate ci orice clement din R, afar de unul care se va de- termina, admite un simetric ©) Este legea + asoci grup? Det mind aceasta lege pe R structura de 1970 L128. Fie xy, 2x,. 1 ridacini intregi ale ecualiei 29 —10a* + mr 2 parametri intregi 0, m, Sa se determine m sin in aya fel incit 2} ita fete aeemera 1.129, Dacd 2° + ax?-+ br + a=(r—tg A)(r—tg B)(x—tg C) unde b#1. S& se arate ci oricare ar fi x real, iar @ si b parametri a) Suma S=cos 2A +cos 2B 4; cos 2C nu depinde de a. b) Dac& A, B, C sint unghiurile unui triunghi ascufitung! si conditille a<0, b>1 si a®>27. sint necesare 1970, C. Tonescu-Tiu 1.130. a) Sa se rezolve ecuatia 2° + ax*+4 br+a—O stiind rdacinile 2,= =—V3 si = 24+ V3. b) Si se formeze o ecuatic de x sint : jal! Ureilea in y ale cirei radicini iar x, ty x sint rid bal. ficmnile ecuatied ax*—2x* -abr—1=0. 1970, G. Tonescu-Tiu se gaseasci toule polinoamele p cu coeficienti reali care satisfac =p(2) (e—3)p(z +1). 1971, N. Manolaehe 1.132, Se considers ecnajia: 2° +pr+y=0, p, qeR a) Daca x, xt ty sint ridicinile ccuatiei date notind oud As] si se arate ci A*=— 4p? — 274°.b) Sa se deducd de aici o conditie necesaré ca ecuaia dati si admits numai ridicini reale. ¢) Este aceasta conditie suficienta ? 1971, Dan Rada, Bucuresti 1.133. Se considera potinomul P(xya x" Hx" ea EL unde Me, Me-ys.eey MEN $i Me> Me-y> Me-g> ...> My iar ne> 3. Sa se giseascd restul impartirii acestui polinom prin x(t— 1), 1971, vin Plrsar Bucuresti 1.134, Se face urmitoarea ipotez (1) Dacd a, 6, ¢ sint numere intregi care satisfac relatia : ab baet atunci a=0 sau 6=0. a) Fie Z[z] multimea polinoamelor eu coeficiensi intregi, iar p,q. reZ{z} trei polinoame care satisfac relatia : PR +4@) =e}. Folosind ipoteza (I), ce se poate spune despre polinoamele p, 9, 1? b) Fie R'{z] multimea polinoamelor eu coeficientii reali care admit numai ridacini reale, iar p, 9, reR’[z] trei polinoame care satisfac relatia de la Punetul a). Ce se poate spune despre polinoamele p, q, r in acest caz 7 1971, Dan Radu, Bucuresti L135. Fie ecuali age! az! + ag2? + ag? + a2 + a—0 cu ridicinile 2 xy, Zp) ty Ty Sa se formeze ecuatia avind ca rida ke wa Boks =a wy hs Ua 3 1971, 1. V. Matted 1.136. a) In aceeasi muljime suport doua legi de compozitie intern’ defi- nese cite o struectura de grup. Este posibil, ca una din aceste legi sa. fie distributiva fat de cealalta? b) Mulfimea functiilor continue pe segmentul [—1, 1} formeazi un inel fa} de operaliile de adunare si inmullire a functiilor. Are acest inel dix vizori ai lui zero? c) Si se determine toate izomorfismele corpului complex in el insusi care invariaza corpul numerelor reale. 5 3971, Dan Radu 1.137. Se considera polinomul P(r) cu coeficienti reali de grad cel pulin 2 care satisface urmatoarele condilii a) P(x) imparlit cu (t+1) da restul 25 28b) (z+ 1)P(@) + 2P(z + 3) S& se determine restul impartirii polinomului P(z) Ia (z*—2—2), 1972 L138. Se consider ecuatia cu coeficienti tatregi _ #+4az?+ br+c=0 ale carei ridacini sint x, Z_, zy si se noteazi Sy— rite +25. a) S& se arate c’ pentru orice n & N ate loc relatia: Saat 2Snea + bSapr+ eSe=0. b) Si se deducd de aici c& existd o infinitate de triplete (x,, 2,, 25) de numere ‘rationale cu proprietatea cd pentru orice astfel de triplet $i orice numar natural n, numérul S si fie intreg. 1972, N. Manolache 1.139. Fie f un izomorfism al corpului numerelor reale pe el insusi a) SA se determine f(0), f(1) si f(—1). b) Sa se arate ca pentru orice numir rational g are loc ¢| c) Sa se demonstreze c& pentru orice eeR, e>0, rezull deducd de aici cd f este o aplicafie strict crescitoare. 4) Folosind rezultatele stabilite la punctele precedente, si se demon- streze ci singurul izomorfism al corpului numerelor reale pe el insusi este aplicatia identica. 1972, Dan Radu U14®, Se di ecuatia 2° + ar*+ br+c=0 cu ridicinile x, ry, 2». a) Sa se caleuleze E=af+at+a$. b) Sa se construiasea ecuatia In g care are radacinile Net +t 22, Ya=TytX, + Wy Ya Bitty + 2zy- 1973 L141. Fie f 0 functie cu valori reale, al cdrui domeniu de definitie include multimea Q*, a numerelor rationale pozitive, astfel incit pentru oricare s, teQ* avem relatia f(st)=f(s) +/(). a) SA se arate cf f(1)=0. b) Presupunind cA 1 este singura valoare seQ* pentru care f(s)—0, s& se arate cA restrictia funcjiei f la mulfimea Q* este injectiva. ¢) Qu aceasté presupunere, si se arate ci nu exist nici un numir ra- ional, 5, asa cf: 2f(s)=/(2). 1973, G. Na L142. Se considera polinomul eu coeficienti complecsi : a(z)=29 + prt qr+r.a) Dacd 2, tq x» sint rAddcinile polinomului dat, si se determine p, qr astfel ineit polinomul avind ca radacini pe 1}, 2% 23 s& coincid’ cu polinomul a. b) Sa se arate c& polinoamele astfel determinate verifi —a(z)-a(—2). relafia a(s*)= 1073, Dan Radu 1.143. Se_presupune cunoscut YA sint irationale. a) Sa se arate c& nu exista nici un polinom cu coeficienti rationali, de grad strict mai mic decit 3 care si aiba pe w ca ridacind. b) Sa se deducd de aici cd orice egalitate de tipul q+ q0+q0' unde q Jy %Q atrage dupa sine faptul ci: g=q=4:—0. 1973, Dan Radu 1.144, Si se arate c pentru orice numere naturale m sin polinomul p(z)= x1 —2") —na(1—2") este divizibil prin (1—z)*. se determine citul. 1979, M. Becheanu 1.145. Fie dou’ polinoame P(z) si Q(z) astfel incit: P(z) < Q(z) pentra o infinitate de numere naturale si P(2) > Q(z) pentru o infinitate de numere naturale. S& se arate ci polinoamele P(x) si Q(z) sint identice. 1974, L, Panaitopot 1.146, Se considera ecuatia x¢+ az°-+ax"+ar-+-a=0 unde acC. i se calculeze in functie de a suma 2}-+-2}+23 +2} 1974, L. Plrsan 1.147, Si se construiascd un polinom P de gradul 3 cu coeficienti tn (Q—Z)U{0} astfel inctt pentru orice x intreg, P(2) s& fie intreg. 1974, Grigore Baneseu 1.148. Se considera ecuatia x*+52°+52—2m—=0 unde m este real. a) Si se arate c& oricare ar fi m real, ecuatia are o singurd reali. b) Sa se afle rdacina reald a ecuafiei in functie de m scriind-o sub forma t=u+-0, unde wv=—1, u si v reale. ind 1974, Emil Constantinescu, Tg. Magurele 1.149. Dac& radicinile polinomului cu coeficienti complecsi Pzymz*fayr"l 4... ant -H(—1)* ‘cu acelasi modul, atunei P(—1)eR. 1974, N. Micw 30CAPITOLUL 11 ANALIZA ILA. Notém n>2 =f —3 (= si considerim sirul cu termenul general Gq = Ug. - ns (produsul a(n — 1) factori). a) Sa se arate ci sirul dq este mirginit si monoton. b) Citi termeni ai sirului ay se afld in afara vecinat i (0, 1/100) 2 1968 TL2. Se dau functiile h@ unde ne N. . a) S& se stabileased domeniul lor maxim de definitie. 1 1 1 1+f@ ») 1@) u v goood es S4 se caleuleze lim(x — 1)-f(z). Br 1968, N, Bebea, Tirgoviste IL3. a) Sa se arate ca tangentele Ia curbele reprezentate de ecuafiile sn(2) = arc cos (e*Fe0s b) si ya(2) = are sin (e*Fsin ), respectiv in punctele A si B de intersectie ale acestor curbe cu dreapta y = d sint perpendiculare. Ce valori poate lua d? 31b) Presupunind b ¢ [> 4): sii se arate c& cele doud curbe tree prin punc~ tal _M(a, 5) si s& se serie ecual ile tangentelor in M la cele doud curbe. c) Sa se caleuleze lim @ =H), ty cazut be(o, 5} 1968, C. Toneseu-Tiu IL4. Considerim funetia f: (a, b]-> R. f derivabila pe (a, 0). Considerind functia auxiliara F(z) = !®-(z—a)(z— b), si se arate c8 exist ce (a, 6), astfel ca ro stam, e— axe— ) 1968, Gh. Rizeseu ana IL5. Se considera sirul dat de termenul general : un Cu termenii anti” acestui sir se formeaz& sirul (aq) unde nN dat de termenul general ag = = Uys. .q. SA se arate ch: a) Sirul (a) este strict monoton ; we D) an < oricare ar.fineN Van+s ©) lim ay = 0. 1969, Liviu Pirgan, Bucuresti IL6. Se di functia f= are cos 2z, consideraté pe domeniul maxim de defi- nifie. a) Sa se afle domeniul maxim de definitie al derivatei de ordin (n +2) i SH se stabileascd o relafie intre derivatele de ordin n, n +1 sin +2. b) $4 se calculeze derivata de ordinul n a funcfiei, in punctul x = 0. 1069, D. Ogrezeanu, Bucurestt I.7, Se di functia f: E-> R definita prin f(a) = |z*—4z|aresin a) domeniul maxim de definitie E, b) s& se studieze continuitatea funefiei. 1970, Gh. Voicu, Bucuresti BSL IL8. Se dau sirurile ay =n eset? thm fhe 1 a) Sa se arate c& cele dou siruri sint convergente si si se determine limitele lor, pe care le notim respectiv a si 6. Se va preciza daci ele sint monoton crescdtoare sau descrescdtoare. 32b) Sa se giseasci termenul aq tncepind de la care |a,—a| < 0,01. c) Si so afle vecinatatea lui b In’ care si fie cupringi tofi termenii sirului by, cu excepfia primilor trei. 1070, fon Butuleseu, Petrosant IL9. Sa se calculeze SS p> 0). 1970 IL10. Sa se calculeze 2) ing 82 27 — eos 2 YE = In(tg © — cos 22) - b) Se considera functia ahl; 2 00, triunghiul 4_B,Cy se reduce Ia un punet ; care este acest punct ? 1970 ILA2. Se da expresia ; E(x) = (1+ m)are cos + aresin 27Vi — 2 unde a 0 un parametru real. 1970, Gh. D. Simionescu 11.20, Si se discute limita + Bem tim [£25.22 08 age t 608 age)” aad | cos Bye} cos bez cos baz unde a, by (= 1, 2, 3) sint constante reale, iar p > 0 un parametru real. 1970, Gh. D. Simionescu IL21. Se dau functiile = AiR R, f(z) = arceos 3 fy Ro RB, [x) ~ aresin Fo 3 fs: R—{0}> R, f(z) =2areetg =, fi R>R [@ 2 are ctg = unde a este un parametru real strict. pozitiv. a) Sa se afle derivatele lor, precizind si domeniile de derivabilitate. b) Sa se stabileascd intervalele pe care se defineste o relatie de forma : fi) + f(2) +f) + f(z) = & (k constanta reala) stabilind si valorile constantelor. 1970, D. Ogrezeanu, Bucuresti 122, Un sir (an) este dat prin relatia de recurenta : = (y2)"* si a, =y2. a) Sa se serie primi patru termeni ai sirnlui. b) Sa se arate c& sirul este crescitor. ©) Si se arate c& sirul e mirginit superior de 2. 4) Sa se afle limita sirului sti an d ci ea este un numar Intreg. 1971 11.23, $tiind c& un sir monoton si marginit e convergent, rispundeyi dact : a) Orice sir convergent ¢ monoton? Argumentati. b) Orice sir convergent e marginit ? Argumentati- 1971 g11.24. Fie f 0 functie definita pe [0, 1], cu valori reale, crescdtoare. Se presu- pune c& pentru orice 2, xz, 73 cu 0 <2, (2) — [6 ty— 2, 2, oy a) Sa se arate ci in orice punct 0 <2 <1, functia f este continua. b) Se considera functia f exprimata prin fo [" O0<¢r<1 2) = 1 pentru z= 1. Sa se arate cA f are toate proprietatile cerute si nu este continua in punc- 1971, Dan Voiculescu, Bucuresti 11.25. Fie o funcfie definita pe segmentul [—1, 1] cu valori reale data prin 1 x 1 pr ack 27 0 in toate celelalte puncte. Sa se arate cd fe derivabild in x= 0 si si se calculeze /’(0). 1971 126. Fie fUnctiile f, g: R- R astfel incit g(x) = 2f(z) pentru orice ze R. Presupunind ci g este derivabila pe R, sA se arate ca f este derivabila in punetul 1. Rezulta ca f este derivabila pe R? 1971, L. Panaitopol 11.27. Fie {a,} un sir marginit de numere pozitive. Pentru c > O fie N, (n) numirul acelora dintre a,, ...,an, care sint 0, 7 Ea ‘tim 4@) — 1, atunei lim = = 0. ela nee ft 1 IL 28. Se da a, =a®@*) gi, = Th ay, a> 1. ket se arate cA sirul by este convergent. se calculeze limita sirului bp. 1972 11.29. Fie functia f:(a,-+ 00) R, (a > 0), definita prin relatia f(z) = z a) S& se arate c& f este inversabila si s& se calculeze inversa.b) Si se afle valorile Ini x pentru care valorile lui f si f-* sint egale. ©) Pentru a > 0, oricare ar fi sirul x, cu limita +00, sirul f(z.) are limita +00, dacd sirul arbitrar tq are limita —a, sirul f(za) are limita —co, (tm > >—a in ambele cazuri). 1972, Toma Pamtil 11.30. S& se cerceteze daci sirul a, =1 + Cay Set este convergent sau divergent. 1972, M. Badea 11.31. Fiind date functiile f(z) “we si g(a) =I = Sa se giseascd muljimea valorilor lui x pentru care se pot efectua operafiile 1972 11.32, Fie f 0 functie continua f:[—a, a]—> [—a, a]. Sa se arate ci exista cel putin un punet be[—a, a] astiel incit f(d) = 5, si cel putin un punct ¢e(—a, a] astfel incit f(c) = —«. 1872 11,33. Fie (2) 0 funclie definita pe R astfel : 2% cind x este rational, f= 0 cind « este irational. a) Si se studieze continuitatea ei. b) SA se studieze derivabilitatea ei. . 1972, 6. Guar IL34, Se di sirul (tp)new unde 2, — a, (a > 1) gi 1 1 ta = oft + zh a) Si se arate cd sirul este monoton. b) Sa se arate c& sirul este mirginit. ©) Si se calculeze limita sirului. 1072, Richard Gabriel, Bucuresti ILB5. Se di functia f(z) = 2° definita pe z= [—, 1]. Existé oare un sir de polinoame P,(X) astfel incit sirul de functii fa(z) = Pa(z) si verifice egalitatea lim fa(2) = f(z) pentru orice xe[—I, 1]? 1972 371L36. Teoremd : Fie f:(0, 0) R o functie derivabila cu derivata intii continua. $tiind ci lim f(z) = 0; s& se arate c& lim "(x)= 0. =e zee Demonstrafie. Aplicim teorema lui Lagrange pe intervalul (z, z + 1]. Deci exista & (x, x +1) astfel incit f'(é) = aaa deci '(E)=f(z + +1)—f() astfel incit trectnd la limita lim [f(x +1)—f(z)] = 0. Cind pan > © si &-> co, atunci din continuitatea lui f’ rezulta ca lim f'(z) = 0s at sin a) Studiati functia: f(z) = dati este falsi. b) Gasiti greseala din demonstratie. c) Ad&ugind condifia c& f(z) este de doua ori derivabila si cd f”(z) > 0 pentru orice ze Rt s& se arate cd concluzia este adevarata. 2 = pentru x>0 si aratati ci teorema = . 1972, C. Foiag, L. Panaitopol, C. Ottescu IL37. Fie sirurile {un}nen> {Yn}nen unde Un = dn + bn Un = dnbn Daci {ta}new $i {Yn}nen au limit’, rezulta cd sirurile {an}nen si {on}new au limita? 1973, L. Panaitopoy 11.38. Fie f(z) definita pe (a, 6) siz) un punct din [a, 6]. Daca pentru orice sit tq —> a sirul f(zq) este convergent, sd se arate cA f(z) are limita in punctul a. 1973 IL39, Sa'‘se calculeze urmatoarele limite : a) lim e*"n! 2) unde x este rational, nee b) lim esin"n! ==) unde x este rafional. noe 1973, G. Gussi 11.40. Fie f: R- R o functie defi: astfel : x dac& x este rational, f@)= —x daca x este irational. a) SA se arate cA f nu este monotonA pe nici un interval. b) Este f inversabili ? c) SA se studieze continuitatea ui f. 1973, C. NitdILA. Fie f, g: R-> R doud functii perioace care indeplinesc condifia Tim (f(z) — (2) = 0. ‘Sa se arate c& 1) f'sig au perioadele egale 2) f sig sint egale. 1973 1142, Dindu-se sirul {a,}nen defi tn=Vony +k (in care se di a>0;k>0)n—1, 2, ... a) S& se arate cA sirul este convergent. b) SA se calculeze limita sirului. it prin relatia : 1973, 1. Drighicesen ILA. Se d& 0 functie f, g:R— R data prin relati RR pari si derivabili. Fie si o alta functie 92) = (f+ 1} la) +2. 8a se demonstreze of 9/0) = 1. 1078, Gr. Binesca 1.44, Fie funejia fs R—>[—1, 1] definita prin: | cos Zeind = x 0, 1@) = | 0 cind z= 0. Sa se arate ci desi f nu e continua in 0, pentru orice interval inchis ICR, f(1) este interval inchis. 1973, C. Nita MLAS. Fie ae R— {0} un numar fixat si f: R—> Ro functie de doua ori derivabild avind urmatoarele proprietigi : 1) ["@) # 0 pentru orice re R. 2) Pentru orice te R exist unc depinzind de x astfel c4 f(r +a) — Me) = afi fe +a) —F'@) = af"). Se cere: a) Si se arate ci, corespondenta r—>c este 0 functie notaté cu c(z). b) f are derivata ‘de orice ordin si pentru orice n natural F(a + a) — f(a) — af™*N (C2). i973, L. Panaitopol IL46. Fie {a,} un ir marginit verificind inegalitatea 1 ints (du tansy): a) SA se arate ch sirul {Ay} definit de relatia An = max (dq, Gn+,) este convergent. b) SH se deduca de aici c& sirul {ay} este convergent. 1973, 39ILAT. Se consider funcfit : RR dat de tegea fa) = Yr +7 a) Si se determine intervalele de monotonie ale functiei b) Utilizind monotonia functiei pe R si se arate care din numerele A = = YI 4-Y5 gi B= YF 4 9/4 estefmai mare. 1974, L. Pirgan ILA48. SA se caleuleze : im “=== lim oF 50 (se poate folosi criteriul majorarii). 1974, G. Gusst 1149. Si se arate ci un sir de numere naturale care nu are li fine cel putin un subsir constant. ita oo con- 1974, L. Panaltopol 11.50. Fie functiile : f(z) derivabila in 2 si g(t) continua in 2», cu proprie- tatea cd produsul lor A(z) = f(z) 9(2) este derivabil in ay. Se face urmatoarea afirmatie : Funetia g(z) este de asemenea derivabild in 29. »Demonstrafie" (2) = Vimy £22.92) F050) py 6 02) — He) 8) + 9) 12) — 1) teed de unde Ws) = tim LONE (2) 4 im rq) #2 — HE sau H(t) = f(t) 9(¢9) + tim Hea) =, Am folosit faptul eX h(z) este derivabild in x, f(z) de asemenea si 9(2) este continua, deci lim 9(z) = g(t), f(z) fiind o constanta rezulta ci exist si este fi deci g(z) este derivabila in x. a) Studiati derivabilitatea functiei h(z) = 2iz|. b) Comparati rezultatul cu afirmatia facut la inceput. ©) Formulati o conditie in plus astfel incit afirmatia sa fie adevarata. 1974, C. Otteseu ILB1. Sa se calculeze at tim =* no the Bo 194T1L.82. Se considera sirul dat de termenul general O +2 + +¥n Pentru fiecare & natural se considera sirul f= —— 4 Wai + Vk=T4 Gk + DIE a) SA se arate ci pentru orice k g(z) si apoi si se caleuleze aria marginiti de graficele funcfiilor f(z), 9(2) si dreptele x = 0, mel . 6) Folosind rezultatele de la punctul a) si se calculeze limitele sirurilor ce au ca termen general act => In(? +n?) —2(n—1) In a}. cot 1989, ‘Tralan Cohsl, last G aIL55. Si se determine numirul natural n astfel ca volumul corpului obtinut prin rotirea graficului funetiei f(z) = cos (n are cos 2) in jurul axei Or si fie egal cu 2n/3. 1908, 6. Popescu, Lugo} IL56, Intr-un cere (C) dé razi data r, se duce o coardi AB care subin- tinde arcul AMB mai mic dectt un semicerc. a) Sa se caleuleze volumul corpului obtinut prin rotatia segmentului de cere AMB in jurul coardei AB de lungime dati 21. b) Sa se exprime volumul corpului de rotatie in functie de razd r cind AB este latura triunghiului echilateral inscris in cercul dat. 1970, I. Teodoreseu, Galati 1157. Se considera funcfia f definita prin relatia : fay = 222, a) Sa se studieze variafia functiei f in intervalul (0, x) si grafic. b) Sa se calculeze aria marginita de graficul functiei f, axa Ox si drep- tele r= si z= 3 reprezinte 1970, Laura Constantinescu, Sibiu } 1970, G. Ioneseu-Tiu IL58. SA se calculeze limita lim newlatt (Vaq4 oF4 1 a beet Stat DP Visw+ DP a 11.59, In sistemul de axe ortogonale Oy se considera curbele (C) care au urma- toarea proprietate : lungimea segmentului de dreapti situat pe tangenta la curbi, cuprins intre punctul de tangen{a si punctul in care tangenta taie a doua bisectoare a axelor este egal cu distanta de la punctul de tangenta la originea axelor. a) Sa se stabileased ecuatia diferentiald a curbelor (C) avind proprietatea enuntata. b) Sa se integreze ecuatia diferentiala objinuta si si se determine conica (C,) care trece prin punctul de coordonate (5, 4). ¢) Si se arate ci exist in familia de curbe (C) doud drepte D, si Dy simetrice fata de Ox. Intersectia lor cu conica (C,) determin’ pe aceasta doud arce care subintind coardele a, si a). Sa se determine D, si Dy astfel ca seg- mentele de conicd marginite de coardele a,, a, rotite in jurul axei Ox si dea fn total un volum egal cu 36x. 1970, Gr. Baneseu, Bucurestt 42L606. Sa se calculeze integrala ay I { sintcos x cos 2x... cos 2°-1 x dx. 4971, N. Bebea, Tirgovigte 61. Se considera funclia f(r) = (1—2)(1 +2)"; re[0, 1], nEN. a) SA se arate c& 0 R o functie continu’ satisticind relajia: - (00a): f= 00 + 29ft +f Oat]: Wee R > find un numar real dat. a) Si se arate ci f este derivabila In orice punct 2 R. b) SA se arate ci existé o singuri functie f: R— R, satisfictnd con- ditia de mai sus. 1971, LV. Mattel, Bucuresti IL.64. Fie f: R> R si continua si fie ke R, (> 0. “Twat = ks (Vv) ke R. Sa se arate ci f este periodic’. 1971, Dan Radu “aIL65. Fie f 0 functie contin {roar ZUG) +Hs WreR. R- R sik un numar real, astfel ca: a) Sa se demonstreze c& f(0) b) Sa se arate c& singurele functii continue care satisfac relatia din enuny sint functiile de tipul : fi) =r +h. 4971, L. Panaitopot 11.66. a) Sa se calculeze integrala : Ton = § sin*™x dz, ne N U {0}. b) Sa se caleuteze lim Lyn. 1972, L. Plryan 1167. Se dau curbele de ecuatii a tyt—9=0 si y= —3. i se afle aria suprafetei cuprinsd intre cele dou curbe, ale carei puncte satisfac relajia y—2? +3 > 0. 1972, Ton te IL68. Se considera functia reali f definitd pe toata dreapta reala prin relatia : 2 fa) = § as al. SA se arate cd in intervalul [> 5] funetia f este strict erescatoare. 1972, Dan Rade, Bucureytt IL69. Fie f o functie reala continua intr-un interval [a, UJ. Sa se arate ci: a) Daca f(z) > 0 pentru orice zea, b}, atun : Jf@dr > 0. b) Daca existé un punct 2 €[a, 6] cu f(z») # 0, atunci exista o intreaga Vecinatate a lui 7, pe care functia f este nenulé. c) Dack f(z) > 0 pentru orice xe [a, 5] si * [f(w)dx = 0, atunci f este functia nuli. 1972, Dan Radu, Bucuresti a411.70, Fie C° grupul aditiv al functiilor reale continue pe toata dreapta reala, iar C! grupul aditiv al functiilor derivabile si cu derivatd continua pe toat& dreapta reala. Oricérei functii € C* i se asociazd o alta functie T(p) definita pe toata dreapta prin relatia: (PE@)Nz) = foal. a) Sa se demonstreze cA asocierea @ -> T(p) defineste o functie de la C in C}, iar aceasta functie este un homomorfism de grupuri. b) Sa se arate ci homomorfismul T este injectiv. ©) Fie K acea submultime a lui C! formata din toate func(iile « avind urmatoarele proprietati : (@ 20) = «'(0) = 0. (ii) functia @ admite derivaté de ordinul doi in origine. Sa se arate cd Ct ¢ K. 4) Pentru orice x€ K se considera functia : a'(a) (0) pentru z= 0. pentru #0, ealz) Sa se arate g2€C° si sa se determine T(p,)- e) Folosind rezultatul de 1a punctul precedent, sa se demonstreze egali- tatea de multimi T(C*) = K. 1972, Dan Radu IL71. Fie f 0 functie continua pe [a, b]-+ R. Sa se arate c& oricare ar fix, ye (a, b) avem : |F(x) — F(y)| < kz —y) unde k este 0 constanta pozitiva, iar F primitiva lui /. 1972 11.72. Sa se caleuleze [Let zeae, 1+ 00s = 1973 11.73. Se consideré functia f, f:[1, +00) R, data de relatia: 1 fetes at. f(x) a) Sa se arate c& functia f este pozitiva si descrescdtoare pe domeniul sau de definitie. b) Sa se stabileasca relatia : fe +1) = xf@— +. 45©) Sa se arate c&, pentru orice ne N, are loc egalitatea: fn +1) =~ ab “ fro unde AX reprezinta aranjamentele de n obiecte Iuate cite k. d) Folosind cele stabilite anterior, si se arate c& sirul cu termen general = a = nt —4 soak io este convergent. 1973, Dan Radu IL74, Fie [:(1,+c0)—> (0, +e0) 0 funetie descrescitoare si continua. Se considera functia F, F:[1, +00)» (0, +00) dati de relatia Fee) = [f(oat. S a) Sd se arate cA dacd exist lim F(z) si este finita, atunci sirul an = = 10) +12)+... +f) este convergent. b) Alegi mod convenabil functia f si folosind rezultatul anterior, s& se arate cf sirul: 1 1 ett meat este convergent pentru @ > 1. 1979, IL75. Se consider’ polinomul cu coeficienti intregi: p(t) = 2 — 32 +2. a) Sa se arate ci pentru orice néN, exist o pereche unicd de numere intregi (dq, ba) astfel incit polinomul : Qnlz) = 2" — gt — Dny SH se dividi prin p(2). b) S& se arate c& numerele dy si by satisfac relatiile de recurenti : ny, = 3p + dns Dns, = —2dny (vn eN. ) SA se arate c& girul z= ay + by este convergent si si i se determine limita. 1973, Dan Radw 11.76, Pentru z€ [ = | se consideri functille : falz) = (cos 2420"; ne N,Se noteazi : 2 On = J fala)ar. a Si se arate c& sirul (a), nN, este convergent. 1973, Dan Radu 11.77. a) Pentru orice nN, si se stabileasc’ inegalitatile : o<\ a . sire Sanat b) Sa se calculeze : 1 lim ( 2 ay nowlive ©) Folosind identitatea : |. l—ryet— es, sa se arate ca lim (i-$+4- 1973, Dan Radu 178, Fie fo functie reala continua intr-un interval (a, 6}. a) Presupunind c& marginile functiei sint atinse in interiorul intervalului, si se arate ci existi Ze (a, 5) astfel incit Jroa = roe —a. b), Sa se arate cd dacd f(a) = (6), atunci proprietatea ramine adevarata chiar daca se renunta la ipoteza restrictiva de la punctul precedent. 1973, Dan Radu 1179. Fie f o functie realé continua in intervalul [@, 6] si care are proprie- tatile (i) fla) > 0; (ii)fidt < 0. a) Si se arate c& exista Ec (a, 5) astfel incit f(E) = 0. b) Sa se arate cd exist’ (a, 6) astfel ineit: {fat = ©) Presupuntnd c& & a cérui existenfé a fost demonstrata la punctul a) este unic, ei se arate cd & <7, 1973, C, Folas a711.80. Fie ae R, iar f 0 functie realé continua in intervalul [a, +co). Se considera funcfia I(f), I(f):[0, +-c0)—> R, data de relatia: ripe) = Fepar. a) Sa se studieze derivabilitatea acestei functii. b) SA se studieze existenta solutiilor ecuatiei MWM= kf unde k este un parametru real. 1973, Dan Radu IL81. Fie o functie f: R-> R datd de legea: 1 Tera a) SA se afle codomeniul functiei f. b) Sa se arate ci: 2 1 0 pentru orice x > 0- Si se demonstreze cd : 1) tim @exista, m0 = 2 Bro, ‘ 3) funetia F(t) = (Gar este strict convexa (F'"(!) > 0). 1974 1183. Fie f: R R si (a, b) CR. Vom spune ei f(z) este convex pe (a, ) dacd este verificatd conditia: pentru orice (¢[0, 1} fla +(1—18) < f(a) + (1 — Of). a) Sa se arate cd dack f este de dowd ori derivabild pe (a,b) cu deriva- tele continui, f convex’ « /"(z) > 0. b) Fie f definit’ pe R. Daca f verified conditi () f(z) > 0 pentru orice x real, (i) "@) <0 pentru orice x real, atunci functia este constant. ¢) Ramine concluzia de la punctul b) adevirata daci f este definita doar pe (0, co), verificind (i) si (i) pe (0, 00)? 1978, 48CAPITOLUL II GEOMETRIE III.L. Se da triunghiul ascusitunghic ABC si fie M un punct mobil pe latura BC. Se noteaza cu N si P simetricele punctului M fat de latura AB, respectiv AC. a) Sa se arate c& perimetrul pentagonului ANBCP este 2(AM + BC) st si se indice pozitia punctului M pentru care acest perimetru este minim. b) Sa se arate c& daci punctele N, A si P sint coliniare, atunei triunghiu? ABC este dreptunghic in A, si reciproc daca triunghiul ABC este dreptunghic In A, atunci punctele N, A si P sint coliniare. ©) Si se arate cé dac& patrulaterul NBCP este paralelogram, atuncé punetul M este mijlocul laturii BC si triunghiul ABC este dreptunghic in A i reciproc, dacd punctul M este mijlocul lui BC si triunghiul ABC este drept- unghie in A, atunei patrulaterul NBCP este paralelogram. 1068, I. Siclovan, Petrosané IIL2. Se considera paralelogramul ABCD $i G,, Gy, Gy G, centrele de greu- tate ale triunghiurilor AOB, BOC, COD, DOA (AC $i BD diagonale si intersectia lor). a) Si se arate c& patrulaterul G,G,G,G, este paralelogram si cd perimetrut siu este mai mare ca a treia parte din perimetrul paralelogramului ABCD. b) Paralela prin G, la BC taie pe BD si AC in M si N. Paralela prin G, Ja AD taie pe BD si AC in P si Q. Sa se arate c& punctele M, G,, Q $i N, Gy, P sint respectiv coliniare. c) Se noteaza cu F, intersectia lui G,G, cu BD. Sa se arate ci E este cen- trol de greutate al triunghiului ABC. 1968, Ioan Mattei, Bucuresti TILS. Se considera un triunghi oarecare ABC si pe prelungirea latu punctul D astfel ca BD = BC. Fie E un punct situat pe prelungirea latu patrulaterul BCED find convex. a) Si se arate c& paralela prin B la diagonala DC este bisectoarea unghiu- lui ABC. Notim cu J punctul de concurenta al bisectoarelor unghiurilor: triunghiului ABC si cu L punctul de intersectie al diagonalelor BE si DC. b) Si se determine pozitia punctului E astfel incit patrulaterul BICL. a8 fie paralelogram. In ce caz punctele A, I, L sint coliniare? ©) S& se demonstreze ca patrulaterul BICL nu poate fi dreptunghi. AB AC, 41968, Constantin Vasilescu, Plolesti 4 — Probleme date la olimplada de matematicA of, 160 494.4. Tangenta in B la cercul (0) circumscris triunghiului ABC intersec- teazi AC in D. Cercul (0,) circumscris triunghiului BCD intersecteaza dreapta AB in E. Si se arate ci: a) Triunghiul BDE este isoscel. b) Cercul circumscris lui ACE este tangent dreptei DE. ©) Dreapta AO este perpendiculara pe DE. 1968 ULS. Pe arcul BC, cdruia nu-i aparjine punctul A, al cercului circumseris triunghiului dreptunghic ABC, cu unghiul drept in A, se considera un punct M. Fie P, respectiy Q, simetricul punctului M fata de dreapta A.B, respectiv AC. a) Sa se arate cd punctele P, A, Q sint coliniare. b) Sa se determine pozitia punctului M, astfel incit lungimea segmentu- lui PQ sa fie maxima ¢) Sise arate cd daci dreapta PQ este tangenta la cere fn A, atunci punctulM este simetricul lui A fala de dreapta BC si reciproc daci punctul M este simetricul lui A faté de dreapta BC, atunci dreapta PQ este tangenta la cere in punctul A. @) Sa se arate cd daca patrulaterul BMQP este inscriptibil, atunci seg- mentele AM si AB sint egale si reciproc dacd segmentele AM si AB sint egale, atunci patrulaterul BMQP este inscriptibil. 1968, T. Weszely, Tg. Mures HLG, Fie ABC un triunghi, M, un punet pe bisectoarea interioaré a unghiului A si A’, BY, C’, simetricele punctului M respectiv fata de laturile BC, CA, AB. a) Pentra ‘ce valoare a unghiului A patrulaterul AB’MC’ este romb? b) Ge pozitie are punctul M pe bisectoarea unghiului A atunci cind M este centrul cercului circumseris triunghiului A’B‘C'? ©) Dack A < *B< &C gi daci M este centrul cercului inscris in triunghiul ABC, si se precizeze care din laturile triunghiurilor A’B’C’ este cea mai mare? 1969, Em. Constantineseu, Tg. Magurele HIL7. Inaltimea AA’ a triv circumseris triunghiului in E, cere in D. “Tangenta la cere in D intersecteaz& dreptele AE, AC, BC respectiv in F, I, L. Sa se arate ch: a) Patrulaterul BHCE este romb, H find ortocentrul triunghiului ABC. b) Punctele A, B, F, L sint agezate pe acelasi cere. ©) Cum trebuie sa fie triunghiul A BC pentru casi avem EB = EH = EC? d) Cum trebuie si fie triunghiul ABC pentru ca triunghiul CIL si fie isoscel ? shiului isoscel ABC (AB = AC) taie cercul jar bisectoarea unghiului EAC taie acelasi 1969, Elena Flondor, Bucuresti MILB. Se di triunghiul ABC cu A > 90°. Fie A, piciorul Indlfimii dusé din A si M mijlocul laturii AC. Se duce din A, dreapta (d) perpendiculara pe A,M. Sa se arate ci: a) Unghiul A,AC este egal cu unghiul ascutit al dreptelor (d) si (BC). b) N fiind piciorul perpendicularei dusé din C pe AB, unghiurile AyAN si NCA, sint suplementare. 50¢) Bisectoarea interioara a unghiului A,AC si perpendiculara din M pe BC se interseeteazi pe cercul circumscris triunghiului AA,C. 1969, Elena Flondor, Bucuresti, 1IL9. Pe dreapta (A) se consider doud puncte mobile P si Q. Fie AB un seg- ment de lungime 2a, paralel cu (A) la distanta d de (A). Se noteaza: M=PA()QB si N = PBX) QA. a) Sa se arate c& dreapta MN trece printr-un punt fix. b) Sa se afle locul geometric al punctului M in ipoteza PQ = 2! (const.) Idem pentru punctul N. Discutic, ©) Considerind pozitia in care MN | AB sil BC, AB = BC, sau AB < BC. 1971, Ton G. Ligor, Bucuresti ULI. Fie un triunghi isoseel ABC (AB = AG, A < 90°), Perpendiculara in A pe AB taie pe BC in BY iar J este piciorul perpendicularei dus din B’ pe AC. Fie M un punct pe segmentul BB’ si fie P, Q, R picioarele perpen- dicularelor duse din M respectiv pe AB, AC, AB’. a) Sa se arate ci BBY este bisectoarea unghiului ABI. b) Sa se arate c& avem egalitatea AP + AQ = Al. ©) Fie E, F, G simetricele lui M faja de P, Q, R. SA se arate ci punctele E, A, G sint coliniare si sa se arate cd EF este perpendicular pe GF. 1971, Serban Popescu, Strehaia ML15, Prin mijlocul M al corzii AB al unui cere se duc alte dou’ coarde atbitrare CD si EF, punctele C si E fiind pe acelasi are AB. Paralela prin E la AB taie a doua oar cercul in punctul G, CF si ED taie AB in punctele U si Ve a) Sé se demonstreze cd patrulaterul CGUM este inscriptibil. b) Sa se arate cA triunghiurile GUM si EMV sint egale. 6) Dreptele CE si FD tale pe AB in P respectiv Q. Si se demonstreze ci patrulaterul QGUF este inscriptibil. d) Sa se arate ci PM = MQ. s971 UL16. a) Sa se arate cd romburile cu virfurile situaté pe fiecare din laturile unui dreptunghi dat sint asemenea. b) Se considera mulfimea T a triunghiurilor dreptunghice care au vir~ furile unghiurilor ascutite pe fiecare din laturile unui unghi drept 2Oy, iar virfal unghiului, drept al triunghiurilor este situat:intr-un punet fix A’ din interiorul unghiului x0y. Sa se determine triunghiul Ae 7 de perimetru minim. Nota: La punc- tul b) se poate folosi eventual rezultatul de la punctul a). ©) Fie un patrulater convex ABCD, cu proprietatea : Sane < Suov < Scpa < Spas. unde prin Sane se intelege aria triunghiului ABC. Sa se arate c& patrulaterul ABCD este un trapez. 1971, L. Panaitopol, Bucuresti IIL17. Se consider punctul A pe semicercul de diametru BC = 2R cu een- trul 0, astfel inet arcul AC = 60° si fie D mijlocul razei BO. Perpendiculara in D pe BC taie semicercul in F si dreapta CA in G. Si se arate cd: a) Triunghiul OFB este echilater b) Dreptele OF si CA sint paralele. ¢) Patrulaterul CAFB este un trapez isoscel. 4) Punctele 0, F si E sint coliniare, E fiind mijlocul segmentului BG. ©) Punctele A, D, B siG sint situate pe acelagi cere. 1972UIL18. Un_unghi A de-75° este impirfit in dowd unghiuri printr-o semi dreapta AP, unul de 30° si altul de 45°. Segmentul AP are 5 cm. Sa se ducd prin punctul P o dreapta care taie laturile unghiului A in punctele B si C, astfel ca BP = PC. 1972, C. Toneseu Tia THL19. Se di un patrat cu latura 1. Sa se arate cA oricum am considera cinci puncte interioare lui exista cel potin dou, sitll tact tate diate clea fe mai mick deat 2 a 11.20. Doud cercuri C, si C, sint secante in A si B. Fie C un punct fix pe prelungirea lui BA. Prin Bvse duce o secanta mobili care taie C, in M si C, in N. CM $i CN taie a doua oara cercurile C, si C, in Q respectiv P. 1) S& se arate cd MNPQ este inseriptibil. 2) Locul geometric al intersectiei mediatoarelor segmentelor AP si AQ. 3) Care este pozifia lui MN astfel ineit raza cercului cireumscris triun— ghiului AMN sa fie maxima. 1972, L. Panaitopot M21. a) Dintr-o foaie de tabla in forma de triunghi ascufitunghi ABC de laturi a > b> se decupeazi un dreptunghi Dg de arie maxima avind una lin laturi situatd pe BC. Notém cu Dy si De celelalte doua dreptunghiuri ce se pot obtine fn acelasi mod si care au cite o laturd situata respectiv pe AC si AB. Si se arate c& ariile dreptunghiurilor De, Dp si De sintegale. b) Care din cele trei dreptunghiuri Da, Dp, De are perimetrul cel mai mic? 1972, C. Toneseu-Tiu HL22, Dindu-se un triunghi isoseel ABC si ducindu-se trisectoarele unghiului ~~ A: AM, AN, (BAM = MAN “~ NAC), M, Ne BC putem avea relatia BM = MN = NC? 1973 ML. 23. Este posibil si existe dou triunghiuri “dreptunghice care avind cinei elemente (laturi, unghiuri) egale si nu fie totusi egale ? 1973 TIL24. Se da un segment de dreapta AB, o dreapté d care nu taie segmentul si un punct M mobil pe d. Sa se arate ci punctul M al dreptei astfel incit unghiul AMB si fie maxim se giseste pe cercul ce trece prin A si B, tangent la dreapta d. 197 11L25, Iotr-un trapez dreptunghic ABCD unghiurile A si B sint drepte, iar diagonala BD este egala cu baza mare BC. a) Sd se arate ci cereul circumscris triunghiului isoscel BDC taie seg- mentul AB intr-un punet E situat intre A si B. 53b) Sa se; arate ci DE este bisectoarea unghiului ADB. ©) Sa se arate ci paralela dusi prin E la bazele trapezului trece prin interseetia diagonalelor trapezului 1075, G. Toneacu-Tiu TIL26. Sa se arate cA in orice poligon convex nu putem avea mai mult de 3 unghiuri ascutite. 1973 TIL27. In doud triunghiuri dreptunghice ABC si A,B,C, cu unghiurile drepte in A respectiv A, mai avem relatiile : AB-AC + A,By-A,C, = 4AB* = 4A,C}. Sa se arate ch £B= *B, = 75°, dack AB < AC. 1973, G. Tonescu-Tie UIL28. Un trapez are baza AB = a, baza CD = b, gi aria S. Diagonalele AC si BD se {ntilnese fn punctul J. Paralela la baz dusa prin J taie laturileA D si BC respectiv in M si N. Notim ariile triunghiurilor ABI, BCI, DCI si AID respectiv cu Sy, Sp Sy si Sy; iar ariile trapezelor ABNM 5i DCNM respectiv cu Sq si Sp a) Sa se arate cl: 2S, + S,) > S > AS, +S). b) S& se exptime S,, Sy Sy S, in functie de a, d, S. ©) Sa se exprime Sq si Sp In funetie de a, b si S. 1073, ©. Toneseu-Tiu 11.29. Doua triunghiuri ABC, A'B‘C’ verific& conditiile : 1) AB < A'B’; 2) BC < BIC’; 3) AC < AC’; 4) aria ABC > aria A’B’ 5) triunghiurile sint ascutitunghice. a) SA se arate ci triunghiurile sint egale. b) Daca stint verificate numai condifiile 1), 2), 3), 4), proprietatea a) se pistreazi ? 1973, L. Panaitopot 11L30, Fie triunghiul ABC si dreptele AA,, AA,, AA, care impart unghiul BAC in patru parti egale (Ay, Ay, Ay situate pe BC in ordinea data), a) S& se arate ch 2) Dac BA, = CA, 3) Sa se arate ci fn = AB-BC. runei triunghiul ABC este isoscel. ici un triunghi nu poate avea loc relatia AA = 1974, L. Panaltopol IL31. Fie ABCD un patrulater fnscris intr-un cere. Se noteazi M, N, P, Q mijloacele arcelor AB, BC, CD, DA. 541) Si se arate cd MP si NQ sint perpendiculare. 2) Daca patrulaterul MNPQ este trapez si se arate cH una din diagonalele trapezului ABCD este diametru. 1974 IIL32. 0 dreapta perpendiculard pe ipotenuza BC a triunghiului dreptunghic ABC Intilneste pe AB si AC in M si N. Cereurile (BMC) si (BNC) intilnese pe AC si AB respectiv in Q si P. a) Sa se arate cd patrulaterul MNPQ este romb. b) Sa se arate cd multimea romburilor astfel obfinute este alcatuita numai din romburi asemenea, cind perpendiculara pe BC variazd, triunghiul riminind constant. ©) Cum trebuie 4 fie triunghiul pentru ca rombul obfinut si devind patrat ? 1974, Emil Constantinescu, Tg. Magurele IIL33. a) Sa se arate c& orice punct.din interiorul unui cere poate fi centrul de greutate al unui triunghi inseris in cere. b) Sa se arate ci orice punct din interiorul unui cere poate fi punctul de intersectie al bisectoarelor unui triunghi inseris in cere. c) Si se arate ci orice punct din interiorul sau de pe circumferinta unui cere poate fi ortocentrul unui triunghi neobtuzunghic Inscris fn cere. 4) S& se determine mulfimea ortocentrelor in cazul general (deci si cind triunghiurile inscrise pot fi obtuzunghice), 1974, Nicolae Popescu LDA, Fafi de sistemul de axe rectangulare (=0y) se considers dreptele de ecuatii az + by = 0, ax +(a + by = 0 (404 b4+—a) y=k. Fie ABO triunghiul determinat de aceste drepte. Sa se arate ci petime- trele tuturor dreptunghiurilor inscrise fn acest triunghi, avind doua virfuri pe AB sint egale. 1974, Ile Mlescu 1135. Se di un pitrat ABCD. Doud puncte’M si N parcurg conturul in sens invers acelor de ceasornic, pornind unul din A, celalalt din B, cu aceeasi viteza. Se cere locul geometric al mijlocului segmentului MN. Generalizare pentru un poligon regulat eu n laturi. 1974, C, Ottescu 1.36. Pe trei semidrepte in spatiu cu originea in O se iau punctele A, B, C iar pe segmentele AB si AC punctele M si N astfel ca segmentul MN sh paralel cu BC. Un plan care trece prin MN si este paralel cu OA taie pe OB in P si pe OC in Q. a) Sa se arate ci patrulaterul MNQP este paralelogram. b) S& se determine raportul In care punctul M divide segmentul AB vastfel ca paralelogramul MN@QP si fie romb. 1968, Gh. Popescu, Lugo} 55MIL37. Fie un cub cu baza ABCD iar VA muchia cubului perpendiculars baz. Punctul A se proiecteazi pe VB, VC, VD, respectiv in Ay, Ay As- Sa se arate c: a) Dreapta CV este perpendicular pe planul A,A,A,. b) Patrulaterul AA,A,A, este inscriptibil, iar unghiurile AA,A, si AAsAy sint drepte. 1968, G. Manolache, Gurtea de Arges TIL38. Un punct M este situat pe o dreapta (4) perpendiculara in A pe planub triunghiului ABC dreptunghic in A. Notim cu H proiectia punctului A pe ipotenuza BC si cu O proiectia punctului A pe planul triunghiului BMC. Fie AH = h. a) Sa se exprime distanta AM in functie de h stiind c& unghiul dreptet AO cu dreapta (d) este de 60°. . b) Sa se afle locul geometric al punctului 0 cind M se deplaseazi pe dreapta d. 1969, Gh. Popescu, Lugo} 1IL39. Un triunghi echilateral ABC cu latura de lungime 5 se proiecteazi pe un plan P, objinindu-se triunghiul A‘B’C’ astfel ci: AA’ = 2a, BB’ =a si CC’ = 3a, a) Sa se arate ci A’C’ = A’B’. b) Sa se calculeze aria triunghiului A’B’C’ In functie de a si b. ©) Sa se calculeze raportul 8/a astfel ca unghiul diedru al planelor ABC si A'B'C’ si fie de 60°. 1969, 1. Teodorescu, Galati MIL40, Fie ABCD un romb de latura a tn care unghiul B= 120°, In A se duce o perpendiculara pe planul rombului, pe care se ia segmentul AM = b, iar in M se duce o perpendicular oarecare pe AM pe care se ia segmentul MN =, Se noteaza cu O punctul de intersecfie al diagonalelor rombului. a) Sd se determine segmentul AP, unde P este mijlocul segmentului OM. b) Sa se arate ci BD si AP sint perpendiculare. ©) Si se determine locul geometric al mijlocului segmentului ON, cind perpendiculara MN se roteste in jurul lui M. 1970, M. st 1. Constantinescu, Bucuresti MIL41. Se di un dreptunghi ABCD. De aceeasi parte a planului ABCD se duc perpendicularele : AA’, BB’, CC’, DD’ pe planul ABCD astfel ca AA’ = = BB’ = CC’ = DD’ = Al, unde I este piciorul perpendicularei dusi din A pe BD. Si se arate ci orice punct al segmentului B’C este egal departat de dreptele BD si A’C’. 1970, Mie Stineseu, Sibi TIL42. Pe planul pitratului ABCD de laturd a se duce in punctul A perpen- diculara OA = a/2. Proiectiile lui A pe planele OBC si OCD le notim res- pectiv cu M si N. Fie P proiectia lui M pe planul OAD si L proiectia lui A pe MN. a) Sa se calculeze MP si AL. b) Sa se calculeze unghiul diedru format de plancle AMN si ABCD. 1970, Gh, Bezacov, Tr. SeverinTIL43. Se considera un diedru format din semiplanele p si 9 si pe muchia Jui douk puncte A si B. In A si B se ridic pe muchia diedrului perpendi- cularele AC = a, BD = b situate in fetele q respectiv p. Se noteazi cu C’ si D’ proiectiile ortogonale ale punctelor C si D pe semiplanele p respectiv 7 3i se considera segmentul CC’ = c. a) Dacd AB= = si se calculeze aria proiectiei patrulaterului ABCD’ pe planul g. b) Presupuntnd punctul C mobil pe perpendiculara tn A din semiplaaul ¢ pe muchia diedrului, si se determine locul geometric al mijlocului segmentu- lui CD’. 1970, M, $1 1 Constantinescu, Bucuresti ULL44. Fie un patrat ABCD de latura 2a. In planul ce trece prin AB si per- pendicular pe planul ABCD se construieste triunghiul echilateral AEB. Un punct M este mobil pe latura AB si se noteazi MB = zx. Fie N proiectia lui E pe dreapta MC, F mijlocul lui AB. O mijlocul lui CE si H mijlocul lui DC. a) Sa se afle locul geometric al punctului N cind M descrie segmentul AB. b) Sa se exprime lungimea MO in functie de a six ind M descrie seg- mentul FB. ©) Si se arate ci OC = ON = OF = OB = OH. 4) Care este minimul si maximul segmentului MO? 1970 IIL.45. Se dau trei drepte in plan: (D,), (D,), (D,)' care nu sint concurente. Dreapta (D,) taie pe (D,) in B si pe (D,) in C. dreapta variabila (D) taie pe (D,) In P, pe (D,) in Q $i pe (D,) in R. Notim cu M cel de-al doilea punct de intersectie al cercurilor circumscrise triunghiurilor BPR si CQR. Se cere: a) Locul geometric al punctului M. +b) Sa se studieze cazul cind dreptele (D,) si (D,) sint paralele. ©) Daci A = (D,) (\ (Dz), ce relatie existd intre segmentele MA, MB, MC, in cazul cind triunghiul ABC este echilateral ? 1070, N. Teodoreseu, Bucuresti IILAG. Se_considerd triunghiul dreptunghic ABC cu +A = 90°, AB=c, AC = }, Pe perpendicularele duse din B pe planul ABC de aceeasi parte a planului se iau respectiv segmentele BM = c si CN =z. Notim cu P si Q respectiv mijloacele segmentelor AN si CM. ‘) Sa se determine x astfel incit PQ si CM sa fie perpendiculare tntre ele. b) In aceasta pozitie a lui N sd se calculeze distanta de la N la planul MAG. 1071, Serban Popescu, Strehaia IILAZ. Se dau dreptele paralele d, sid, si punctele, exterioare lor A si B. Planele variabile P, si P, sint patalele si contin respectiv dreptele d, si dy. Fie AN perpendiculara pe planul P,, unde N © P, si BM perpendiculara pe P, unde M P,, Sa se afle locul geometric al mijlocului segmentului MN. 1071, ie Stinescu, Sibi 57UL48. Fie ABCD patru puncte in spafiu si a, b, ¢ unghiurile planelor DBC, DAC, DAB cu planul ABC si G centrul de greutate al triunghiului ABC. a) Sa se arate ca daca tg?a — te B + tg y si dreapta DG este perpendi- culara pe planul ABC, atunci ¢BAC = 90°. b) In aceste conditii, notind cu Sy Sy, Sy S ariile triunghiurilor DBC, ACD, ABD, ABC, sa se arate ci: S* = 5} + S3— Sp. 1971, Gh. Popescu, Lugo} I1L49. Se consider un triedru tridreptunghic cu muchiile Oz, Oy, O:. Pe cele trei muchii se iau respectiv punctele A, B, C astfel ca 0A = a, OB = 2b, OC =. Fie M mijlocul segmentului OB si J piciorul perpendicularet dus din A pe CM. Se cere: a) Lungimea segmentului OJ. b) Lungimea segmentului AJ. ©) Cosinusul unghiului plan corespunzétor diedrului format de planul AMC si OAC. 4d) Locul geometric descris de punctul J dack M descrie segmentul OB. 1972, Alex. Silvan 111.50, In planul (P) se dau dreapta (@) si doua puncte A, B in care se ridica perpendicularele (D) si (D,) pe planul (P). Pe dreapta (D) se ia punctul C jar pe dreapta (D,) punctul D, astfel inett 22 = 7. Sa se determine pe dreapta (d) punctele M astfel incit unghiurile sub care se vid din M segmentele AC si BD si fie egale. Disculie. 1972 MIL51. Fie triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, xA < 90°, BC =a 5i un punct M in spafiu astfel ca MA = BC, MB = MC = AB iar M’ proiectia Tui M pe planul triunghiului ABC, Sa se calculeze MM’ in functie de A si a. 1972, C. Foneseu-Tiu IIL52. Doua plane secante P, si P, sint intersectate de o dreapta D respectiv in punetele A, si Ay. Sd se arate cum se poate construi un punct M pe segmentul A, A, astfel ca suma distantelor lui M la cele doud plane si fie cea mai micé (minima). In ce caz suma distantelor de la M Ia cele 2 plane este constanta ? 1973, C. Toneseu-Tiu UL53. 0 piramidé regulati VABCD are ea bazi un patrat cu latura a iat muchiile laterale sint egale cu diagonala patratului de la bazd. Printr-un punct M situat la mijlocul muchiei AV se duce un plan perpendicular pe muchia CV. a) Sa se afle aria sectiunii ficuta de acest plan in piramida. b) Care este unghiul facut de planul sectiunii cu baza piramidei? 1973HILS4. Se dau dreptele d, si dy oarecare in spatiu, O dreapta d, intersecteazd ped, In A si este perpendiculara pe ea. Se consider’ un plan mobil P care se roteste in jurul dreptei dy. Sa se afle locul geometric al intersectiilor proiectiilor dreptelor d, si d, pe planul P, Discutie. Cazuri particulare. 1073, Ue Stinescu IILS5. Fie M un punct in interiorul unui tetraedru VABC. Dreptele AM, BM, CM intersecteaza fetele VBC, VCA, VAB respectiv in A,, By C, iat dreptele VA,, VB,, VC, intilnese muchiile BC, CA, AB respectiv in Ag, By Cy ° Sa se arate ci volumul tetraedrului VA,B,C, este cel mult un sfert din volumul VABC. 1973, C. Tonescu-Tia MIL56. Se da dreptunghiul ABCD cu AB=4 m si BC= 2m. Pe planul drept- unghiului se ridic& perpendicularele: AA, = 3m, BB, = 8m, CC, = 1m si DD, = 2m, Notam cu M si B mijloacele segmentelor A,C, si respectiv B,D,. a) Sa se calculeze lungimea segmentului MN. b) S& se giseascd locul geometric al mijloacelor segmentelor EF formate unind orice punct E de pe segmentul 4A, cu orice punct F de pe segmentul BC. 1974, C. Ionescu. HIL37. Se consider’ cubul ABCDA'B‘C'D' cu muchiile laterale AA’, BB’, CC’, DD’. Punctul M pareurge diagonala A’D a fetei AA’D'A si N pareurge diagonala BC’ a fetei BB'C'C. SA se afle locul geometric al punctului P, mijlocul segmentului MN. 1974, ©. Ottescu TILS8. Si se ducd printr-un punct A din spatiu o dreapta D care si formeze trei drepte date oarecare D,, Dy, Dz unghiuri egale. 1974 11.59. a) Fie VABC un tetraedru si A’, B’, C’, trei puncte situate respectiv pe muchiile VA, VB, VG. Sa se arate ci: yolum VA'B‘C’ __VA'*VB'+VG! ‘volum VABC VA‘VBVG * b) Fie VABC 0 piramidi cu baza un paralelogram si A’, B’, C’, D’ intersecfiile segmentelor VA, VB, VC, VD cu un plan. Notime vet ve’ vp Ky 22 = Ke, Y= Ke, YP = Kp. va’ vB vo yD Sa se calculeze volumul VA’ B‘C’D’ in funefie de volumul piramidei VABCD side Ka, Ky Ko, Kp. 59c) S& se deduca relatia pe ee eee Ka "Ka Ko | Ko" 1972, Laurenfia Panaitopo! M60. Se da sistemul de axe rectangulare xOy si punctul A (2,3). Prin A se duce dreapta (d,), oarecare, care intersecteazd axa Ox In B si axa Oy tn C. Tot prin A se duce’ dreapta (d,), perpendiculara pe (d,), care intersecteaza axa Ox tn D si axa Oy in E. a) Si se afle valoarea coeficientului unghiular al dreptei (d,) stiind ca segmentul BD = 6. b).Si se afle locul geometric al mijlocului segmentului EB. 1968, M: Andstisoaie si R. Korber, Lugo} IIL61. Pe catetele OA si OB ale triunghiului dreptanghic 0A B Iuam punctele fixe P si Q si pe ipotenuza AB, punctul mobil M. Fie M, yi M, simetricele punetului M fata de P si Q. a) Sa se afle locul geometric al punctului L de intersectie a dreptelor AM, si BM,. b) Sa se determine pozitiile punctelor P si Q astfel ca aria triunghiulut MM,M™, si fie constanta. ¢) Sa se arate cd daca punctele P si Q sint mobile, dar dreapta PQ are © directie fix’, oarecare, locul geometric al punctului J. trece printr-un punct. fix. 1968, Gh. Popesen, Lugo} IIL62. Fat de sistemul de axe ortogonale xOy se considera cercul (C) variabil situat in primul cadran si tangent axelor 02, Oy respectiv in M si N. Fie (d) dreapta (mobild) care trece prin M si are directia constant. Fie P al doilea punct de intersectie al dreptei (d) cu cereul (C). Se cere : a) Ecuatia cercului variabil (C). b) Locul geometric al punctului P. ¢) Locul geometric al punctelor situate pe dreapta MN, din care se pot: duce tangente perpendiculare la cercul variabil (C). 1968, Gh. D. Simioneseu UILG3. Se da elipsa Se —1=0. Dintrun punet M exterior elipsei se duc tangentele MA si 3fB (A 5i B find punctele de tangenta ale cirer coordonate pot fi exprimate si parametric). Fie N mijlocul segmentului AB. Se cei a) i peclipsa b) Dacd M se mised pe elipsa = se arate ci punctele 0, M, N sint coliniare. a ra ‘ mare ca 1, si se arate ci aria triunghiului AMB este constanta, A si B find —K = 0, k fiind 0 constanta mai punetele de tangenfa ale tangéntelor duse din punetul M la elipsa 2 + 44-1 1968, I. Moiseev, TulceaIIL64. Pe laturile AB, BC, CA ale unui triunghi de virfuri A (4,0); B (0,3) ; C(1,4) se iau respectiv punctele M, N, P astfel incit : Pc 1 aa , AB » Ce HF, b> 0), 7 NC PA aw a) Sa se arate ci dreptele AN, BP, CM sint concurente si si se gaseasca coordonatele punctului H de concurenta. b) Pentru ce valori ale lui a si b distantele punctului H la cele trei laturi ale triunghiului ABC sint egale intre ele? 1969, L, Pirgan, Bucuresti IIL65. Fie cercul cu centrul C (0, 5), cu b> 0, care taie axa absciselor in punctul A (a, 0). Se considera, de asemenea, fami trie, ce au ca semiaxi segmentul OA. ‘a) Sa se determine elipsa din familie pentru care tangenta dus in punctu) din cadranul I unde prima bisectoare a axelor taie elipsa, este perpendicular pe tangenta la cere in punctul A. b) SA se afle locul geometric al mijloacelor coardelor determinate prin intersectarea elipsei de la punctul a) cu o dreaptd mobili ce trece prin centrul cereului. ¢) Si se demonstreze cd locul geometric aflat 1a punctul b) este o parte dintr-o elipsa. de elipse raportate 1a axele de sime- 1969, Gr. Baneseu, Bucuresti IILG6. Fie A un punct fix pe prima bisectoare a axelor de coordonate. Prin A se duc doua drepte mobile (d) si (d’) perpendiculare intre ele. Dreapta (d) taie axa Ox in M gi axa Oy in N’, iar (d’) taie Ox in M’ si Oy in N. a) Sa se arate ci MN si M’N’ sint perpendiculare. d) Q fiind mijlocul segmentului MN iat Q’ mijlocul lui MN’ sa se arate ca dreapta QQ’ este fix ©) QQ taie axa Or in R si Oy in R’. Sa se arate ch ARR'O este un pitrat. 1970, 1. V. Maftei, Bucurests M1167. Se dau dreptele mobile (d,) : me —y -+-a— Osi (d,) 7 = +my—a— 0, care se intersecteaza in M (m este un parametru real iar a 0 constant reali). Dreapta (d,) taie axele rectangulare Oz, Oy respectiv in D, A, iar (d.) taie axele respectiv in B, C. Fie N mijlocul lui CD si P mijlocul lui OM. a) Sa se arate ci atunci cind m variazd, dreapta PN trece printr-un punct fix F, a cdrui pozitie se cere. 1b) Sa se afle locurile geometrice ale punctelor N si P. ©) Sa se determine unghiul « facut de (d,) cu Ox, astfel ca OM = MC. 1973, Stefan Musta, Bucuresti I1L.68, Fie z0y un sistem de coordonate carteziene. Pe axa Ox se considera punetul fix A si pe axa Oy punctul mobil M. Se construieste in cadranul T pitratul AMNP. Fie N’ si P’ proiectiile punctelor N si P pe axa Oz. a) S& se arate cd aria triunghiului POA este constanta. orb) A’ fiind simetricul punctului A fata de originea sistemului'de coordo- nate si punctul B situat pe axa Oy in aga fel ca OB = OA, si se arate ci punetele A’, B, N sint coliniare. ©) Si se serie ecuatiile tangentelor la cercul circumscris patratului per pendiculare pe dreapta (D), unde (D) este simetrica dreptei AM tn raport cu prima bisectoare a axelor de coordonate. 1970, I. V. Maftei, Bucuresti HL69. Tangenta intr-un punct M mobil pe cercul x* + y* = 1# intersecteazi axele de coordonate in P si Q (PeOz, QeOy). OM intersecteaza cercul a doua oara in punetul N. Paralela prin M la axa Oy intersecteaza cercul in E iar perpendiculara din O pe QN intersecteaza tangenta in M la cere in punctul F. a) Si se arate ci punctele E, F, N sint coliniare. b) Secanta comuna cercului cireumscris triunghiului POQ si cercului dat intersecteazd axele de coordonate in A si B. Si se arate ci segmentul AB are o lungime constant. 1970, I. V. Mattel, Bucuresti 111.70, Intr-un plan se considera un cere (0) de raza r, un punct fix A si unul mobil M exterior cercului (0). Dreapta perpendiculara in 0 pe OA intersec- teaza cercul (/) determinat de punetele 0, A, M pentru a doua oard in punctul N iar dreapta AM intersecteaza pe ON in P. a) Sé se arate cd tangenta in O la cercul (I) este paraleli cu coarda comuna (D) a cereurilor (0) si (1). b) Sa se afle locul lui M astfel inelt dreapta (D) si pistreze aceeasi di- reetie. ©) Sa se afle locul lui M astfel incit ON-OP = unde k este constant. 1970, Paul Voiculeseu, Bucuresti TIL71. Sa se afle locul geometric al simetricului punctului P(m, 0) fa\a de dreapta (): mz + y—(1 +m?) = 0, unde m este un parametru. 1970, Valentin Popescu, Bucuresti 4IL72. Fie elipsa (E) raportatd la axele ei, cu semiaxa mare OA = 2a si semiaxa micé OB = a. Fie de asemenea cercul (C) cu raza a si tangent axei 22" in origine. Se noteazi cu P unul din punetele in care o dreapti (D) ce trece prin origine si cu coeficientul unghiular 2 intersecteaza elipsa (E) si cu Q punctul diferit de origine in care aceeasi dreapta intersecteaz& cereul (C). a) Sa se determine pozitia dreptei (D) astfel Incit OP-0Q = k. Discutie pentru & apartinind multimii numerelor reale. b) Sa se determine pozitia punctului Q de pe cereul (C) astfel incit s& e relatia AQ = h-00, unde h este un numar real dat. Discutie. ©) Dac& OP, este un segment perpendicular pe OP, P, ¢(E), si se arate ca expresia 14 ort * OFF nu depinde de pozijia dreptei (D). Si se caleuleze valoarea expresici S. 1979, D. Ogrezeanu aeIIL73. Considerim locul punctelor din plan ale e&ror coordonate (x, y¥ verified relatia : ialtly a) Si se arate c& axele de coordonate sint axe de simetrie ale locului. b) Ce reprezint& portiunea din cadranul intii a locului? ©) Cunoscind locul in cadranul I, determinati locul geometric in toate cadranele. 197 se afle'locul geometric al simetricului focarului fata de o tangent variabild la parabola. 197 HIL75. Se di dreptunghiul OACB cu laturile OA =a si OB = b. Pe sey- mentul BC se ia un punct M mobil. Prin C se duce paralela la AB care taic prelungirile laturilor OA, OB respectiv in D, E si dreapta OM in N. 8) Si se determine pozitia lui M, astfel ca aria triunghiului OND sa fie: egal cusas, b) Sa se verifice daci OC, DM si AN sint concurente. c) Si se afle locul geometric al centrului de greutate al triunghiului ONE cind M descrie segmentul BC. 1972, M. Badea sl Cernica Gola IL76. In raport cu sistemul rectangular de coordonate xOy se consideri dreapta (J) t—2y +6 = 0 si un punct M mobil pe dreapta (d), care se: proiecteazi pe Ox in D si pe dreapta (d,): 2 +24y—2—=0 in He Se cere locul geometric al mijlocului segmentului DH. UL77, Se d& familia de drepte mix + 2(m + ly + (m +29 Sa se determine regiunea din plan acoperita de dreptele acestei familii, 1972, Laurenlu Panaitop>! IIL78. a) Sa se afle aria maxima a unui paralelogram inscris intr-o elipsa. b) SA se arate cd maximul este atins pentru o infinitate de paralelograme. 1072 1.79. Fie un dreptunghi OABC. O dreapta variabila (D) trece prin O si taie pe AB si BC in N si M. Simetrica dreptei (D) fata de OA intersecteaza pe AB si BC in Q si respectiv P. Se cere locul intersectiei dreptelor PN si MQ. 1972 63TIL.80. Termocentrala Sud din Bucuresti se aprovizioneazé cu cirbuni de la haze diferite. Prima baz’ percepe 100 lei pentru transportul (inclusiv incér- area unei tone de carbuni). Cea de a doua baz percepe 70 lei pentru trans- portul unei tone si suplimentar 60 lei pentru inearearea cantitatii cerute. ‘Sa se arate cind este avantajoasi aprovizionarea dé la fiecare bazi. 1973 JHL81, Se dau patru drepte concurente dintre care doud sint perpendiculare. O dreapta variabila le taie pe acestea din urma in A si N si pe celelalte doua in M si B. a) Sd se arate cd MA | _NB MB NA b) Dar daci ON si OA nu sint perpendiculare se mentine afirmatia de Ja punetul precedent ? (0 este punctul in care se intilnese cele 4 drepte). 1973 este constant. 411.82. Pe laturile Ox si Oy ale unui unghi xOy se iau punctele A respectiv B, mobile astfel incit OA + OB = k (constant). 1) S& se arate c& locul geometric al centrului cercului ce trece prin A, 0, B este un segment perpendicular pe bisectoarea unghiului AOB. 2) Sa se arate cd acest cere trece printr-un punet fix diferit de A. 1073 MIL€3. Fie C un cere fix de centru 0, pe care se iau dou’ puncte fixe A si B astfel incit + AOB = 90°. Fie doud cereuri variabile C, si C, tangente in A (respectiv B) cercului C ‘si tangente intre ele in punctul M. Se cere locul geometric al punctului M. 1973, L. Panaitopol MIL84. Un patrat variabil ABCD are punctele A si B respectiv pe laturile unghiului drept si centrul siu P are proiectia pe una din laturile unghiului Ja distanta p, constant, de virful unghiului drept. Stiind ¢4 patratul se afl in interiorul ‘unghiului drept dat. a) S4 se demonstreze cd centrul patratului e fix. b) Sa se gaseascd locul geometric al punetelor C si D. ©) Care este maximul laturii patratului ABCD si care este ininimul. 1974, C. Otteseu 1. In triunghiul ABC taturile ¢ 3), bilete cu probleme de algebra si geometrie. Cele trei plicuri contin respectiv cite 1, 2, 3 subiecte de algebra. Fiind examinati, cei trei candidati extrag fiecare cite un bilet din plic. Extragerea ficindu-se la intim- plare, si se afle probabilitatile urmatoarelor evenimente. a) Tofi candidatii si fie examinati la geometrie. b) Nici un candidat si nu fie examinat la geometric. ©) Cel putin un candidat si fie examinat la algeb: Gh. Popescu, Lugo}, 1970 Probleme date 1a olimpiada de matematicd 4. 160 651V.5. Un zar cubic este astfel construit: o fati este marcaté cu un punct, doua fefe cu cite doud puncte si trei fete cu cite 3°puncte, deci o aruncare cu zarul poate conduce la rezultatele 1, 2 sau 3. Zarul se aruncd de doud ori si se noteazi cele doua rezultate objinute. a) Care este probabilitatea ca cele doua rezultate si fie egale ? b) Care este probabilitatea ca suma celor doud rezultate sa fie patru? 1970 IV.6. Un numér de n trigitori trag intr-o finta mobil, in acelasi timp. Probabilitatea dea nimeri si a dobori tinta este aceeasi pentru toti tragatorii sie egala cu ze natural). Sa se caleuleze probabilitatea ca tinta sa fie doborita. V. Craiu $i V. Gh. Voda, 1971 1V.7. O urna confine N bile numerotate de la 1 pind la N. Din aceasta urna se extrag n bile. SA notam prin X cel mai mic numar scris pe bilele extrase si cu Y cel mai mare. Considerind extractiile cu si fara intoarcere, sa se calculeze: . a) P(X > 2), P(X = 2) b) P(Y < y), PCY = y)- V. Craiu, 1971 1V.8 Se consider’ n—1 urne Uy, Uy...) Un-y. Prima urna confine o bila alba si n—I bile negre, a doua confine 2 bile albe si n—2 bile negre, ..., urna Un, confine n—t bile albe si o bil neagra. Din fiecare urna se extrage cite o bil&. SA se caleuleze probabilitatea ca cel putin una din bilele extrase si fie alba. L. Pirsan, 1972 IV.8. Intr-o urna sint 8 bile albe si 2 bile negre. Se extrag n bile. SA se deter- mine n, astfel ca probabilitatea ca intre bilele extrase si fie cel putin o bila neagra, si fie mai mare decit ae Lucia Tene, 1972 IV.10. Intr-o urna sint a bile albe, b bile negre. Se extrage cite o bil&, fara a se pune in urni, pind ce se obtin z bile albe. Sa se afle repartitia variabilei aleatoare Y ce di numarul de bile extrase din urna pina ce s-au obfinut x bile albe. V. Craiu, 1972 IV.11. Intr-o cutie sint 5 Piese bune si 3 cu defecte, iar in alta cutie sint 6 piese bune si 4 cu defecte ins& aspectul exterior este’ acelasi. Daca se extrage cite o piesi din fiecare cutie s4 se afle probabilitatea : a) De a se extrage 2 piese bune. b) De a se extrage una bund si una cu defecte. C. Toneseu-Tiu, 19731V.12, Intr-un depozit se afl 53 piese noi bine fabricate, 4 piese cu defecte care se pot remedia si 3 piese cu defecte iremediabile. Se fac 3 extrageri, cite o piesa, fara a se repune piesa extrasd. Se cere : a) Care este probabilitatea ca piesele extrase si fie astfel : prima o pies buna, apoi o piesd cu defecte care se pot remedia, iar ultima cu defecte ire~ mediabile. b) Care este probabilitatea ca in aceleasi condifii extragerea si fie astfel: prima si a doua si fie ambele cu defecte indiferent daca sint sau nu remedia- bile iar a treia sf fie fara defecte. C. Fonescu-Tiu, 1973 1V.13. Intr-un depozit sint gata de recepjie 100 piese noi fabricate. Se stie de la un control anterior, e& 4 piese sint cu defecte si restul sint bune. Se extrage de 4 ori cite o pies care nu se mai repune. se calculeze probabilitatea ca la prima extragere si fie o piesa cu defecte si apoi de trei ori consecutiv si se extragd numai piese bune. C. Toneseu-Tiu, 1973 IV.14 Se considera urnele U,, Us, Uy care contin respectiv 5, 4 si 15 bile albe, precum si 10, 6 si 5 bile negre. Din fiecare urna se extrage cite 0 bili sise repet experienta de 15 ori punindu-se de fiecare data bila Inapoi. Se cere : a) Probabilitatea de a obtine de 7 ori combinafia 2 bile albe si o bild neagra. b) Probabilitatea de a objine cel pufin o bila alba. Denise Gheorghiu, Mariuea Halalau, 1973, 1.15. Intr-o urna sint 7 bile numerotate de la 1 la 7. Se extrag simultan ‘rei bile. Sa se determine probabilitasile urmatoarelor evenimente. a) Cel putin una dintre bile si poarte un numar par. b) Cel mult una dintre bile si poarte un numar impar. ©) Cel putin una dintre bile si poarte un numar multiplu de 3 1973 1V.16. Intr-o urna sint 3 bile albastre, 5 bile galbene 3i 6 bile rosii. Se extrag simultan 3 bile, Si se caleuleze probabilitatea de a se extrage: a) Toate bilele de aceeasi culoare ; b) Doud de aceeasi culoare si una de alta culoare; ©) Fiecare de alta. ctiloare. C. Toneseu-Tiu, 1974 IV.17, Si se determine probabilitatea ca dintr-o scoald cu 1 096 de elevi si existe cel putin 4 elevi care si-si serbeze ziua de nastere in aceeasi zi a anului. (Se va considera anul cu 365 zile.) 1. Tomeseu, 1974 1V.18. 0 urna confine a bile albe si 6 negre. Din urna se scot, cite una x + y bile, fie : a) punindu-se de fiecare dati bila extrasi inapoi, b) nepunindu-se niciodata bila extras tnapoi. 67Se noteazi cu p, respectiv p, probabilitatile obfinerii de x bile albe si y bile negre in variantele a), respectiv b). Si se arate ci dach a= b sic —y atunci p; < po Harald Miller, 1974 1V.19. Daci Ay, Ay,..., An sint evenimente astfel ca Arc Ass ly > 0 si t +y < 180°, atunci: a) sin (ry) > sinz—siny > 0, (+ sin 2) sint sin® z pa 2 int sind a+ sin yy sint 1969, C. Ionescu-Tiu V.9. Se di expresia : E = 3 4 2cos (a + x)— 2cos a + cos 2). a) Sa se afle valorile lm « pentru care ecuajia in x, E = 0, admite solutii reale si in acest caz s& se rezolve ecuatia. b) Sa se arate cA 0 < E < 9 si sd se afle valorile lui a si z din intervalul {0.360°} pentru care E = 0, si pentru care E 1968, C. Ionescu-Tiu V.10. a) Sd se arate ca oricare ar fi x real atunci: cos x + cos 3x + cos 7z + cos 9x 4 cos x cos 3x cos 5x. b) Din relatia precedenta si se deducd egalitatea : + + cos 40° = cos 20°(1 + 2'sin 10°). c) Folosind rezultatele objinute si notind cos 20° = ¢, si se arate cd 16 44f +1 = 4F(2t +3). 1970, C. Ioneseu-TiuWal. Se da cunde a, b, ¢ #0 si cos # 0, cos 2r # 0. ate 9 oi tte a+b ah et a) SA se arate cd <— sare b) Sa se arate c& dack a-+e= bd atunci r= kx +~, unde k este numar intreg. 1970, C. Toneseu-Tia atunei V.12. a) Si se arate cd dack O + cosee x. se arate cd functia f este o bijectie. se construiascd functia inversi f-! a functiei f. 1971, Liviu Pirg |, Bucuresti V.14, Si se arate cd daca . Leos (b ay st de ay... + On) = 0, unde suma se face dupa toate combinatiile posibile de semne de la argumentul cosinusurilor, atunci exist cel putin un ay SPO" unde keN iar peZ $i reciproc. 1971, D. Schwarz, Bucuresti V.15. Sa se determine mullimea valorilor functiei f definita pe -— x, x] cu valori reale, dat de f(z) = cos 2x + (5— a?) sinz +a? unde ae R. 197 V.I6. Sa se arate cé daci in triunghiul ABC, anghiul A estejumatatea unghiului B, atunci BC <2CM < BC V5 unde M este mijlocu! laturii AB. 197 nV.AZ. Si se traseze graficul funehiei f definita prin f(t) = sin —| sin x, reR. 1972 V.18. Sa se arate cé pentru ae R—{0} din egalitatea : (1 —a cos a)(1 —a cos 8) = 1 —a®, se deduce relatia: wt ite 1972, Eeat. Bolosina V.19. Se da sinz + mcosz =n, unde m si n sint parametri reali a) S& se calculeze in functie de m sin valoarea expresiei E = msinx—cosz. b) Sa se arate ci sin z+ mecosx =n devi (1 + mi) — 2nt + n*§— mt = 0 daca sinz = 1972, Florica Ionescu V.20. Se da functia f: R-> R dati de fe) = (2=etecaenet unde a este un parametru real. Sa se arate cd aceasté functie de x este descrescdtoare pentru orice valoare reali a parametrului a diferita deke, unde k eZ. 1972, C. Ottescu V.21. Si se construiase’ ecuatia de gradul doi cu cveficienti intregi ale caret ridicini sint x, = cos 72° si 1, = cos 144°. Se poate folosi identitatea 4 sin a cos a cos 2a = sin da. 1972, L. Plryan V.22. Stiind c& functia r[-4 a|> <1, 1) data prin relatia (x) = sin x are ca inversé ft: [—1, 1] >| -%. 3] data prin relatia f-1(z) = are sin x sau c& functia g: (0, =] —> [—1, 1] data prin relatia g(z)—=cos 2, are ca inversi g: (—1, l]->[0, x] data prin relatia g-"(z) = | 4 prin bh E F]> [1 0 aata pi = are cos 2, si se afle inversa functi relajia h(z) = sin x. 1972, C. Ottescu 72V.23. a) Sa se arate ci daci x © (F 3) atunei Viti Vin ine ; Wipin te + Vina as — 87 — Viste 1072, C. Toneseu-Tiu A se arate c& 1—sinfa + 6) "cos at cos b—sin o—sin d eos (ate). cos(a +H) cos a-peos b+ sino+sind 1t+sina+d)” singe 1 — sina — 6) + coma — 5) 1973, C. Joneseu-Tiu V.25, S4 se reprezinte graficul functiei [hay = SM SASD SE, cos e— cos $e Vit este Vises te * si SA se afle amplitudinea si perioada. x © (0,2n) 1978, C. Toneseu-Tiu V.26. Fie ecuatia az? + br +c = 0, unde a, 8, ¢ sint numere complexe si sint indeplinite conditiile : arg(a) + arg(c) = 2arg(b); arg (argument) 5! Ja] +e] = |b], unde} [a] este modulul numarului complex a. S& se arate ci cel pujin o ridacind a ecuatiei are modulul unu. 1973, L. Panaitopo? V.27. Sa se arate ci dacd 7 sina = 3sin(a +), cos FE) 0. cos Fe +0, atunei 2tg{22+*)— 5 tg+si reciproc. Fa } 2 41973, ©. Jonesen-Ti se rezolve ecuatia 4 sin? z + sin? nt = 4 sin nz sin? x. Caz particular 1973, L. Phryan V.29. 0) Sa se reprezinte grafic functia f: R—> R dati de legea f(z) = = sin 2 Veo". b) S& se exprime perioada functiei f. 1974, C. Toneseu-Tiu. ca¥.30. S& se arate cd dacd A si B stint unghiurile oriedrui sin A(2— cos? B) + sin B(2 — cos*A) > riunghi, atunei: > (sin A + sin B) (1 — Ysin? A + sin® B + cos* A cos? B— 1). 1974, ©. tonescu-Tlu V.31, 1) Sa se arate cd |sina + cosal < V2 pentru orice a real. 2) S& se transforme in produs expresia E(a) =cos(} sin a) — sin(b cos a). 3) S& se giseasci numArul pozitiv by cel mai mare ca proprietatea c& oricare ar fi 6 ¢[0, &] avem E(a) > 0 pentru orice a. 1974 92. Si se arate c& pentru n > 2 sin az sin dy... sin dy 2 + €05 @, £05 dt ... C05 dy TK 1. 1974, Laurentia PanaitopokCAPITOLUL VI PROBLEME DATE LA O.LM. VII. Fie AB = a si AD = 1 lungimile Jaturilor unui paralelogram ABCD sia masura unghiului DAB. Toate unghiurile triunghiului ABD sint ascutite. Sa se demonstreze ch: Cele patru cereuri K4, Kp, Ke, Kp de razi 1, ale c&ror centre sint virfurile A, B, C, D, acoperd paralelogramul (adici ABCD <¢ Ka UKn U Ke U Kp daca $i numai daci a < cos « + Y3sin a, 1967 VL2. Dacd o muchie si numai una a unui tetraedru are lungimea mai mare 4 , 1 a unu, si se demonstreze ci volumul tetraedrului este <2. 1967 VL3. Fie k, m,n numere intregi, pozitive si m +k +1 un numar prim mai mare decit n + 1. Se considera numerele Cy = s(s +1), pentrus = 1, 2....41 se arate ci produsul (Cre: —CxM(Cms2— Cx). +-(Cmsn— Cx) este il prin produsul C,C,...Cy. 1967 Vi4 Find date doud triunghiuri A,B,C, si A’B'C’ cu unghiurile ascutite, in ce mod este posibil si se construiasca unul dintre triunghiurile ABC ase~ menea cu A°B'C" si circumscrise lui AB Cy (convenind cd: AB trece prin Cy, BC prin Ag, CA prin By si cd A, B, C corespund respectiv punctelor A’, BY, C’') ? Dintre aceste triunghiuri si se construiascd triunghiul de arie maxima. 1967 ‘VIS. Se considera sirul cq definit astfel : Gy Hg Hee ty OF +43 +... +03, 1S=f FOF +... bag, unde aj, ayy... dy sint numere reale, care nu sint toate egale cu zero. Stiind ca printre termenii sirului cy 0 infinitate de termeni sint egali cu zero, si se determine n pentru care cy —= 1967 VL6. La o tatrecere international sportiva se vor distribui m medahi in decurs de n zile (n > 1). fa prima zi au fost date 1 medalie sit din cele m—1 ramase, in ziua a doua au fost date 2 medalii si £ din ceea ce a rimas astfel ete. To fine, fu ziua a ,n*-a au fost date cele n medalii care rimiseserd. Cite zile a durat intrecerea si cite medalii au fost distribute ? 1967 VL7. Sa se demonstreze c& exist un singur triunghi astfel incit lungimile laturilor sale sa fie exprimate prin trei numere naturale consecutive si unul dintre unghiurile sale si fie dublu! unuia dintre celelalte unghiuri. 1968 VLB. Sa se giseascd toate numerele intregi pozitive, x, astfel incit produsul cifrelor fiecirui numar x (seris in baza zece) si fie egal cu x* — 10x — 22. 1968 VL9. Fie dat sistemul de n ecuafii cu necunoscutele 2, 2%,..., Tn! ax} + br, -e= my ax} + br, tom ty arg + btm, +o = Ins ary + bt, +o= 2, unde a, 5, ¢ sint numere reale a # 0. Si se demonstreze cd: I. Sistemul nu are nici o solutie reali dacd (6 —1)* IL. Sistemul are solutie unied daca : (b — 1)?—4ac IIL Sistemul are mai mult decit o solujie daca: (b—1)*—4ac > 0. 1968 4ac <0. ‘VE10. Si & demonstreze ci Intr-un tetraedru oarecare existd un virf astfel inctt cu cele trei muchii, care pornesc din acest virf, se poate construi un triunghi 1968 16VLI1. Fie f(z) 0 functie cu valori reale astfel Incit pentru orice valoare a variabilei reale x si avem fe+9=2+Vi@—Ter unde @ este un numar pozitiv dat. I. S& se demonstreze cd aceasta functie este o functie periodica, adicd_ exist un numér real b > 0 astfel ca f(z + 8) = f(z), pentru orice z. II. Sa se dea un exemplu de o astfel de functie f(z) (diferiti de functia constant’), luind pentru a valoarea 1. 1968 VL12. Se noteaza [2] partea intreagi a numirului x, adic cel mai mare numar intreg nesuperior lui x. Sa se calculeze suma : [222] + [2] +4 fe] + pentru tiecare numar poz tatului obtinut. iv n, apoi si se demonstreze valabilitatea rezul- 1963 VLI3. Sa se de monstreze ca exista 0 infinitate de numere naturale a, astfe. a pentru orice numar natural n, numarul Z = n* +a nueste numar prim 1969 VELL Fie a), a, dy,.+-5 dy constante reale, x o variabild si: _ cosa +2) coslay +2) conan + 2) W@) = cos (a, + 2) + . ry +t SS Si se demonstreze c4 dack /(x,) = f(z,) = 0, atunci 2; — 2, = m, m fiind numar intreg. 1069 “ VLIS. Pentru fie care valoare a lui k = 1, 2, 3, 4, 5 si se gaseasca condifiile necesare si suficie nte pe care trebuie si le satisfaci a > 0, pentru ca sd existe un tetraedru care si aibA k muchii de lungime a gi celelalte 6 — k muchii de lungime k, 1969 VL16. Ua semicere y are diametrul AB. Fie C un punct pe y, diferit de A side B; punctul C se proiecteazi ortogonal pe AB in D. Se considera trei cercuri yu Ye Yq, pentru care AB este o tangenté comuna: y, este cercul inscris ta triunghiul ABC ; 2 si yy mai sint tangente si la segmentul CD si ta semicercul y. S& se arate ci y, Yq yy admit oa doua tangent comuna. 1969 VLI7. Se dau n puncte, n >4, situate fn acelasi plan, astfel ci oticare 3 dintre ele nu sint coliniare. Sa se demonstreze ci exist cel putin C2_, patrulatere convexe ale ciror virfuri sint In multimea celor n puncte date. 1969 nVLI8. Dacd 2, >0, % > 0, 2y,— 2 >0, 8 4 ——__# ig Gt Dat wo Gta an SA se stabileascé conditiile necesare si suficiente pentru ca eya- 13 — #3 > 0, sii se demonstreze ci: + ca + Fans litatea sa aiba loc. VL19, Fie triunghiul ABC si un punct oarecare M situat pe segments (atura triunghiului ABC). Notim prin ry, re Fr razele cercurilor inscrise respectiv in triunghiurile AMC, BMC si ABC, iar prin e,,pmp tazele cercurilor situate in interiorul unghiului ACB si exinscrise, respectiv, triunghiurilor AMC, BMC si ABC. Sa se arate ci: 2. 2 = 1 ome 1970 VL20. Fie a, b sim — numere naturale mai mari decit 1; @ si b sint bazele a doua sisteme de numeratie. Numerele Ay si By scrise respectiv in baza a si in baza b, se reprezinta in acelasi mod prin Zqtq_y...y%y, UNE 1y, 2, Zp, ..., Zn Sint cifre, atit in baza a cit si in baza 6; iar tq #0, tay #0. Notim prin 'Aq-,, Ba, numerele pe care le obfinem suprimind prima ifr’ 24. Sa se arate ci a > b dacd si numai dack 1970, D. Batinetu VL21. Sirul de numere reale: ay, 4, 1 ¢ pentru © infinitate de indici n. s+ dq satisface urmatoarea conditie = este definit. pri : a 70 V122. Sa se afle multimea numerelor pozitive intregi n care au urmatoarea proprietate : multimea {n,n -+1,n +2243, n +4, 0 +5} poate fi despariité in doua submullimi disjunete astfel incit produsul tuturor lementelor uncia din ele sa fie egal cu produsul elementelor celeilalte submul- mi. 1970 BV1.2. In tetraedrul ABCD, BD 1 DC, iar piciorul inaltimii duse din virful D pe planul triunghiului ABC, coincide cu ortocentrul acestui triunghi. SA se arate cd: (AB + BC + CA}? < 6DA* + DB + DC). Pentru ce fel de te sdre are loc egalitatea ? 1970 VL24, Intr-un plan se iau 100 puncte astfel incit trei oarecare din ele si nu fie coliniare. Se considera toate triunghiurile cu virfurile in aceste puncte. Sa se arate ci printre aceste triunghiuri exist’ cel mult 70% de triunghiuri ‘eu toate unghiurile ascutite. 1970 VI25, Si se arate cA afirmatia urmatoare este adevarata pentru n= 3 gi nm dar fals’ pentru orice alt numar natural mai mare decit doi: ,,Oricare ar fil dy Gy.s.y dq numere reale avem Sq = (a; —~ a,)(a,— 43). . .(@; — ap) + (dy ~ a) (0 ~ y)- (Qty) $e + (ta =A) (y= 04). - «(ly — Oy) 20. 1971 VEG. Fic P, un poliedru convex cu 9 virturi Ay An... Aysi fle Py . Pg poliedrele pe care le objinem aplicind lui P, transiatiile Ay > Ay (@=2, 3,..., 9). SA se arate c4 cel putin doud dintre poliedrele P,, Py au puncte interioare comune. pee 197 VL27. Sa se arate ca sirul 283}, n= 2 3... contine cel putin o submultime infiniti in care oricare dowd elemente sint Prime intre ele. a7 VL28. Toate fefele unui tetraedru ABCD sint triunghiuri ascutitunghice. Si consideram toate liniile frinte inchise XYZTX astfel cé X este un punct al muchiei AB(X% A si X # B) si analog punctele Y, Z, T sint interioare muchiilor BC, CD si DA respectiv. SA se arate ci: a) Daca DAB + #BCD ¥ ¢ABC + CDA, atunci nu exista printre Yiniile frinte XY7ZX nici una de lungime minima. b) Dac DAB + «BCD = xABC + CDA, atunci exist o in nitate de linii frinte de lungime minima, aceasta lungime find 2AC sin $ unde a= *BAC + *CAD + *DAB. 197VL29. Si se demonstreze c& pentru orice intreg pozitiv m, exist o multime E, finitd, nevidd, de puncte in plan, cu proprietatea : Dac& A este un element al mulfimii E, existé in E, m si numai m puncte situate la distanta 1 de A. 1971 ‘VI30. Consideram un tabel patratic 4 aoe Qe ny Aggy sy Man ny Angys +5 Onn confinind n? numere intregi nenegative care se bucuri de proprietatea urma- toare : Dack ay 0 atunei pentru acest i si acest j 01, tg Hee + Bin + ayy + Bas $e Ong BH. Sa se arate cd suma tuturor numeretor din tabel este > os VLBL. Sa se demonstreze ed din oricare zece numere naturale de cite doa cifre (scrise in baza zece) se pot extrage dowd grupuri diferite, disjuncte, nevide, astfel ca suma numerelor din fiecare grup si fie aceeasi. 1972 VI.32, Sd se demonstreze cd urmitoarea afirmatie este adevaraté pentru toate numerele n > 4: orice patrulater inscriptibil poate fi descompus in 1 patrulatere inscriptibile. 1972 VL33. Si se demonstreze cd pentru orice numere intregi nenegative m sin. numérul mt Qn 2m 2a este intreg (conven t=). ari este Intreg (convenim ca 0 = 1), 1972 VL34. SA se determine toate solutiile (ty 23, ty ty %) ale sistemului de inecuagii (i — 252,)(2}— 252s) < 0, (23 — 42,)(x3 — a2) < 0, (23 — 5%)(23 — yt) < 0, i — x2,)(c8— 4,2,) <0, 3 — x 2,)(z} — Hr,) < 0, unde as +. 2, sft numere reale pozitive. a7? 80VL35. Considerim doud funefii f si g, definite pe toata axa realé, satisficind ecuafia : f@ +9) +f@—y) = 4@)9y) pentru orice « si y. Si se demonstreze ci dacd f nu este identic nula si daca | f)| <1 pentru orice x, atunci | g(y)| < 1 pentru orice y. 1972 VL36. Se dau patru plane paralele diferite. SA se demonstreze existen\a unui tetraedru tegulat avind virfurile in cele patru plane date. VL37. Fie O un punct pe dreapta J, OP,,..., OPn vectori de lungime 1 astfel incit P,,..., Px se afla intr-un plan ce contine pe, toate de aceeasi parte a lui. Sa se demonstreze ci dacin este impar atunc unde [OM| reprezinté lungimea vectorului OM. 10P, +... + OPal >1, 1973 VL38. Si se stabileascd daca existé sau nu o multime finité M de puncte in spatiu, neconfinute in acelasi plan, cu proprietatea ca pentru orice doud puncte A, Be M si existe doua puncte C, De M astfel ca dreptele AB si CD si fie paralele fara a coincide. 1973 VLB9. Sa se giseasci valoarea minimé a lui a? + b* unde a, b sint numere reale pentru care ecuafia 2* 4a + da? +ar +1=0 are cel putin o rédacini reali, 197 VL40. Un soldat trebuie sa verifice absen{a minelor pe un teren in forma de triunghi echilateral (inelusiv frontiere). Raza de actiune a detectorului siu este egala cu jumatate din inaltimea triunghiului. Soldatul porneste din unul din virfuri. Ce drum trebuie el s& urmeze pentru ca pentru explorarea Intregului teren si parcurgi o distan}é minim posibil 1973 VLA1. 0 multime nevidi G de functii neconstante de variabil reala 2 de forma f(z) = ax + b, cu a # 0, are proprietittile : 1, Dacd f, ge@ atunci gofeG unde (90/)(x) = g(f(2)) adic’ G este inchisa Ia superpozitii. 2. Dact feG, f(z) ab it + b atunel functia inversi f-1 €G, unde f-H(2) = 3. Pentru orice feG existi xy asa ca f(ty) Sa se demonstreze ci exist k astfel incit /(K) = k pentru tofi feG. rf 1973 6 — Probleme date 1a olimpiada de matematica ed, 160 81VIA2. Fie ay... aq m numere pozit SA se giseascd n numere reale b,,. a) ay < by pentru toti k= e, q un numar real aya incit 0 2 de asemenea partide A are 20 bile, B are 10 bile, C are 9 bile. Cine a objinut in primul joc q bile, dacd se stie ci in ultimul joc B a obtinut r bile? 1974 VLA4. Sa se arate c& intr-un triunghi ABC inegalitatea sin A sin B < sintS este 0 conditie necesaraé unui punet D astfel inei suficienta pentru existenta pe segmentul AB a CD si fie media geometrici a lui AD si BD. 107 VIL45. Sa se arate ca, oricare ar fi n natural, numarul cae Bowel nu se divide cu 5. Ciprian Borcea, 1974 VLA46. Se considera descompunerile unei table de sah (8 X 8) in p dreptun- ghiuri disjuncte care satisfac conditiile. 1) Fiecare dreptunghi este format dintr-un numir de patrafele intregi din cele 64 si confine un numér egal de patratele albe si negre 2) Dack aq este numérul pitritelelor albe din dreptunghiul i, atunci a 6, atunci luim 6 elemente din My si le addugam lui My (daci a= } atunci M; este desfiintat). Fie M fixata. Sa se arate cA pentru orice partijie P a lui M (in muljimi nevide) exist un sir finit P= P,, P,,..., Pr de partifii ale lui M aga incit Pix, se poate obtine din P; printr-o operatic elementara $i P, = {M} este echivalent cu ,numérul de elemente din M este o putere a lui 2". N, Popescu, 1974 VLSI. Fie A, B, C, D patru puncte in spaliu. Daci pentru toti M de pe segmentul AB suma aria AMC + aria CMD + aria DMB este constanta atunci A, B, sint in acelasi plan. Sorin Popa, 1974 VI52. Fie y* yh ero > 0,24 >0,n >2. Sise arate p> yx : a dack a(4—#) > 0 si ys < Ya dack a(—a) <0. a Sava Stan, 1974 ‘VL53. Cu ajutorul unui alfabet de trei litere se alcdtuiesc cuvinte. Se consi- der anumite grupe ordonate de doua sau mai multe litere interzise. Dowd grupe interzise de litere au. mereu lungimi diferite. Sa se arate ca se pot forma cuvinte cu oriette litere care si nu aibé grupuri interzise. Propusi de URSS., 1974 a 83VL54. Fie x, y, 2 numere reale pozitive, pentru cane x+y +2 = 292 $i toate diferite de oat 13a 1-39 Propusé de Guba, 1974 VL55. Fie aj, doud numere intregi, prime intre ele, cel mai mic multiplu comun al lui oy, divizor comun dintre 1, Qeeey hy sim » by. SA se arate ci cel mai mare . an peste cel mai mare divizor comun al lui ay... dp- Propusi de R. P. Polond, 1974 VL56. Fie Ar, Br, Cr virfurile unui triunghi Ar, r= 1, 2... cu urmatoarele roprietagi: 1) Ara # Ary Bro # Bry Cro # Cry 2) Arsy Brizs Crs, Sint situate pe cercul cireumscris lui Ar si au loc rela~ tile: 3) AreAr || BrCn, BroiBr|| CrAn CraiCr || Ar Br. 4) Masura fiecdrui unghi din A, este un numér intreg de grade, dar nu un multiplu de 45°. Si se arate cd printre cele 15 triunghiuri Ay, r= 1, 2,..., 15, exista cel Putin doud egale. Propust de Anglia, 1974 VI57. Suma pitratelor a cinci numere reale ay, a;, ay, dy, dy este 1. SA se arate ci cea mai micd dintre valorile (a — a,)® pentru i, j = 1, 2, 3, 4, 5, i # J wu este mai mare decit +. Propush de U.RSS., 1974CAPITOLUL VII PROBLEME DATE LA BARAJ VILL, Si se afle numerele naturale a si b stiind cé suma numerelor naturale mai mari decit @ si mai mici decit & este 10000. 1968 VIL2. Sa se construiased grafic triunghiulJdreptunghic ABC, cunoscind ipo- tenuza BC = a si mai stiind ¢3 G. D, Simioneseu, 1968 VIL3. Sa se afle cu cite zerouri se termini numarul N = 1958! Tonel Atanestu, 1968 VIL4. Din numérul 1234567891012. ..9899100 s4 se scoata 20 de cifre astiel ca numérul rémas sa fie cit mai mare posibil. 1968 VILS. Fie 25 puncte in spatiu astfel cd: trei puncte sint colineare, dintre cele 25 nu exist 5 puncte coplanare, iar afari de grupele de cite 4 puncte care contin cele trei puncte colineare nu existi 4 puncte coplanare. Cite plane sint determinate de cele 25 puncte ? 1. Stinescu, 1968 VIL6. SA se arate cd daca a + 6 +¢ = 90° atunci sin a + V2 (in b + sine) <2. . In ce caz avem egalitate ? G. Tonescu-Tiu, 1968 ‘VIL7. Sa se afle restul imparfirii prin 35 a numarutui N = 312"410.1 9542 4 309.7972"40 om, ny p find numeré naturale. E, Rusu, 1968 85VIL8. Se consideré dou’ cercuri concentrice si ua punct P in acelasi plan cu cele doud cercuri si interior cercului mic. Si se -tetermine pozitia secanter dus prin P astfel Incit portiunea din secan!i uintre cele dowd cercuri si fie maxima. Dan Radu, 1969 VIL9. Si se arate c4 produsul 999999 T0000 1012 146 1969 VIL10. Sa se arate cA in orice triunghi: p> Vip — Np notatiile find cele cunoscute. 1D. Bitinoty $1 L. Pirgan, Bueuresti, 1969 VILI1. Sa se arate cost 1” + sin? 20” + sin® 40° — cost 45° 1 1 cost a ‘sin® 40° cost 45° tab cc © Honeseu-Tin, 1969 VIL12. Daca in triunghiul ABC existé egalitatea : bc = 20%, atunci A < 30°. Gh. Popescu, Lugo}, 196% VILI3. S& se arate’ ed in orick’ triunghi ABC, avem: QAsin B+ sin C) <3 +2 cos A. . In ce caz avem eglitaten ? arty 2 + 2y8 = 32, Dan Radu, 1969 VILI5. Se di ecuatia de gradul n: a2" $2") 4 of yay t+ si se stie cf are toate ridacinile reale si cd (nm —- 1)a? = 2nayay. Sa se rezolve ecuatia si si se stabileascd si celelalte relatii intre coeti- cientii dys My yy dn € R C. Caragea, Constanta, 1969 36VILAG. Se considera un tetiaedru A,AgAgAy 3i punctele Ay Ay Are Ar» Agu Agg Tespectiv pe muchiile AyAy, AyAy, AyAy Ags, ApAy AgAy. Si se arate ‘cd exist cel pufin uriul din tetraedrele AyAy2Ay9Ayp ApA ge Ara AgAgeAzsA is» AAyAqAg cate are volumul mai mic'sau cel mult egal cu 1/8 din volumul tetraedrului A,AgAyAy, L Daneitt, 1969 VILLI7. Sa se arate c& oricare ar fi m real si x >0, y>0, e -+y < 180°, exist relat m(m—1) sin(z + y) + m(sin x—sin y) +sin y > 0. . Toneseu-Tiu, 1969 ‘VIL18. Fie o sferd de razi R si centrul 0. Un plan perpendicular pe un dia: metru DD’ al sferei determina ca sectiune in sfera un cere de centru w si de raz r, iar in acest cere se inserie un triunghi de unghiuri A, B,C (oD>oD’). In functie de R, r si de funcii trigonometrice ale unghiurilor A, B, C sa ‘se exprime : ) razele p sip! ale sferelor tnserise ta piramidele ABCD si ABCD’; b) distanfele de ta O, central sferei date, Ia planul BCD’. © Ioneseu-Tiu, 1969 VIL19. Consideram numerele a si b intregi si pozitive a > 6. Notam cu C ‘si R citul si respectiv restul tmparsirii lui na la (a — 8). Sse exprime citul C, $i restul Ry al impartirii lui nb la (a — 5). 1970 ‘VIL20. Pe prelungirile laturilor unui triunghi ABC se iau segmentele AK AL = BC =a; BM = BN = AC = 6; CP = CR= AB =e. Sa se arate cd aria (KLMNPR) > 13 aria (ABC). 1970 VIL21. Fie P un punct tn interiorul unui triunghi ABC. Notam PA= xz, PB PC =2, BC =a, CA=b, AB=c, Sa se arate ci (ey $y: tare ty $2) > we + by pete. V. Cirtoaje, 1970 VIL.22. Daca intr-un patrulater circumseriptibil diagonalele sint perpendi- -culare Intre ele, si se demonstreze ci cel putin o diagonali este axa de sime- trie a figurii. Gh. Buietiu, 1970 ‘VIL23. Sa se arate cd intr-un triunghi ABC avem: A md ed teins. +sin C. Ionescu Tin, 1970 87VIIL24. Sa se arate ci dacd polinomul cu coeficienti intregi P(r) = ayz® +- 4,2") + ag2"? +... + dq, ia pentru z = 0 siz= I valori impare, atunci polinomul nu’ admite radacini intregi. 1970 VIL25. Fie P(z) = az" + a,2"! +... + ant tan, un polinom cu co- eficienti intregi. Sa se arate c& daca P(z) ia valoarea 7 pentru cel putin patru valori distinete intregi ale lui x, atunci P(z) nu poate Iua valoarea 14 pentru nici un x intreg. 1970: VIL26. Sa se exprime tg? x + tg%(x + 60°) + tg%(x + 120°) in functie de tg 32. © Ioneseu-Tiu, 1970. VII27. Si se arate ci oricare ar fin natural, ecuajia 2? +1 mi are solutii intregi. Ty" =0 Dan Radu, 1970 VIL28. Fie a gi b bazele a doua sisteme de numeratie (a > 5), numerele Ay = T1..-111 cunfeifre de 1 si An.,= TT... 1leu (n +1) cifre de 1, scrise in baza a, iar By = T1...11 cu n cifre de 1 si Bay, = H1..-11 cu (n +1) Ba cifre de 1, serise in baza b. Sa se afle care din fractiile “* si D. Batineu, 1970. este mai mare. VIL Se da un triunghi ABC si punctele K, L situate respectiv pe laturile AB, AC aatiel ca #2 4 151. Sa se arate ef segmental LK trece prin centrul de greutate al triunghiului. 1970 VIL30. Fie D si E proiectiile ortocentrului H al triunghiului oarecare A Fi pe bisectoarele interioara si exterioari a unghiului A, iar M mijlocul laturii 6C Sa se arate cd D, E, M sint colineare. 1970 VIL31. Sa se determine coeficientii A si B astfel ca polinomul P(t) = A(z? + Bat 4 4a? 4 3) + GE + 827 +2 + Be? +E sh Lie divizidil cu 2? + te +h Gh. D. Simioneseu, 1970. VIL32. Se dau doud cercuri tangente exterior, cu centrele 0, si 0, si punctul lor de tangent T. Sa se determine pe tangenta comund In T punctele din care tangentele duse la cele doud cereuri sint perpendiculare. Gh. D. Simioneseu, 1970. 88‘VIL33. Si se arate ci ecuatia 2* + y* +2? = 15 nu are solufii numere in- tregi. D. Radu, 1971 VIL34. Si se rezolve in numere intregi ecuatia x(z* +1) = 2y4 L, Panaitopol, 1971 VIL35. Fie D, E, F trei punete coliniare pe laturile BC, CA, AB ale triun- ghiului ABC. Putem si ducem o secanta prin D care sa taie laturile AC si AB in M si N astfel ca dreptele FM si EN s& se intilneasca pe latura BC? In caz afirmativ cum putem si o construim? a7 VIL.36, Trei cercuri sint situate in plane paralele. Si se arate ci doua cite doua sint sectiuni in 3 conuri ale c&ror virfuri sint situate pe o dreapts. M. I. Foegeneanu, 1971 ‘VIT.37. Se consider’ ecuati: 2x4 + Aa — 1)? + (at +4)2* + br fe = Ounde a, bce R. a) Sa se arate cd ecuatia daté admite cel putin dowd ridacini complexe. b) Sa se rezolve ecuatia cind a= 1, 2, = 1, 2 = —I. ©. Toneseu-Tiu, 1971 ‘VIL38. Intre semiperimetrul . si raza cereului inse relatia p > 33 r. P intr-un triunghi avem ‘VILB9. Dac ctg w = ctg 2x +2 tg x, atunci sin? @ = sin(2t— a) cos%(x +0). . Mihdileanu, 1971 ViL40. Fie f: RR cu proprietatile : ¥ fe +9) =f) fa—y) +fu) fa—%) (aye RXR aeR 2 (0) 7 Si se arate ci funcfia f este constanta. L. Panaitopol, 1971 ‘VILA. Sa se arate cd intr-un triunghi oarecare avem : V2 Das DV e+e < v5 Da L, Panaitopol, 1971 VILA2. Daca a, b,c, mn, pe N* si a™|d% DF c™, cMaP si b= 72 si se ealeuleze @ sic. L, Panaitopol, 1971 89VIL43. Fie ae R. Sa se afle solutiile reale ale sistemului . ce ee a eet... taka nat a baht... tah 1. Panaitopol, 1978 VILA4. Dacd a si b sint numere rationale pozitive si Ha +40 este ratio nal rezulta cd ¥/a si{/B sint rationale? L. Penaitopol, 1978 VILA5. Fie {fn} nem un sir de functii fy: R—> R date de fo(z) = Vain® = Fm cos? = + Yoos* z +m sin? v. Sa se giseased functiile constante din acest sir. L. Panaitepol, 1979 VIIL46. Fie un patrulater convex cu laturile consecutive a, b, c,d si V si Nv mijloacele diagonalelor. Si se arate ci,: 4 MN? < max {l@— ch, |b? —- dh}. LP altopol. 1 VILA7. Fie [: R+ R, continua cu proprietatea ef (V)z, ye Ry x Hy. |f(e)-— Hy > ey Si se arate c& f este bijectiva: 1972 VILA8. Se considera sirul (tq), neN, 2,— 4, ae R si + V2. an (V2=1) Sa se arate ci sirul este periodic. Care este perioada ? pentru n > 1 ne =F L. Pirgan, 1972 VII.49. Se consider un dreptunghi cu Jungimile laturilor de 3 si respectiv 2n unitati, n fiind numar natural. Se noteazd cu I(n) numarul de moduri in care acest dreptunghi poate ff acoperit prin dreptunghiuri cu lungimile laturilor de 2 unitati si respectiv o unitate. Sa se demonstreze cd I(n) este multiplu de trei dae: este multiply de 3. numai daca (n—1) loan Tomeseu, 1972 VH.50. Fie un cub cu latura 1. Sa se arate cf oricum am alege 28 de puncte interioare, cel putin dous dintre ele au distanta mai mics deceit 1%. 1972 90VILSI. «) Daca m este un numar natural impar, 54 se arate c& exista un po- Hinuin Fm(z) astfel inett . sin mz = Pq(sin? x) sin 2. b) S& se descompuna in factori polinomul Pa(z). c) Sa se arate cd P&(z) = Pm (z)+Pm(z-PA(2))- N. Manolache, 1 52, Si se arate c& daci m sin sint numere naturale, atunci net met min (ym, Yn) < V4 1. Tomeseu, 1972 VIL53. Se dau n numere reale a, < a, < ... < dy. Fie by byy «+5 by alte n numere reale, iar ¢ 0 permutare a mulfimii {1, 9, ..., n}. Si se determine acei ¢ pentru care suma Sg= abq,) +... + @nboin) este minima, respectiv maxima, Dan Radu, 1972 54. Fie un patrat si un punct A in planul sdu. Si se arate c& existé un ingur punct in patrat cu proprietatea ca distan{a la punctul A este minima. ‘Si se generalizeze pentru cazul spatiului. ‘VIL55. Se considera in plan o mullime finité de puncte; anumite perechi de Puncte se unese prin segmente. Si se arate ci numarul punctelor care sint ‘astiel unite cu un numar impar de puncte, este par. VIL56. Daca numerele x, ..., 2m reprezentate in planul complex sint vir- furile unui poligon regulat cu centrul in originea axelor, cu un virf pe axa reali, si se demonsireze cA ridacinile ecuatiei 1 1 apa + tet +i=0 Tormeaza virfurile unui poligon regulat interior primului si omotetic cu el. 1. Tomescu, 1972 ‘VILS7. Se di un pitrat de laturd 1 cu care se pot forma p= n aplicare diferite figuri geometrice ca in desen: se wiseased minimul perimetrelor figurilor formate. L. Panaitopol, Dragos Popescu, 1972 VILS8. Fie ABC un triunghi si AA, BB, CC, trei drepte concurente. Fie dle asemenea A’B’C’ un alt triunghi siA’Aj, B’BY, C’C; trei drepte concurente. a) Dacé Ady = A’Aj, BB, = B’BY; CC, = C’Cy rezulta ca triunghiu- tile ABC, A’B'C’ sint egale ? b) Daca conditia de concurenta este inlocuita prin faptul ca cevienele impart laturile opuse in rapoarte respectiv egale rezulta egalitatea triunghiu- silor? Dan Radu, L. Panaitopol, 1972 a1VIL59. Sa se demonstreze ci un produs de opt numere naturale consecutive nu poate fi un patrat perfect. Dan Schwarte, 1973 VILG0. Se dé o mulfime X cu sase elemente. 1) Sa se arate ca exista 6 mulfimi cu cite 3 elemente astfel incit oricare submultime cu doug elemente a lui X sa fie continuta cel puin intr-una din multimile cu trei elemente. 2) Si se demonstreze ea sase este numarul minim de mulfimi cu cite treé elemente care au proprietatea specificati la punctul 1). ean Tomeseu, 1972 VIL61. Fie n puncte in plan cu proprietatea c& oricare dreapta ce uneste dou: puncte mai trece prin inci un punct. Si se arate c& toute punctele sint coli niare, 1973, VILG2, Fie I= (Oye eee. Ma) cu al <1, oe + Pal $15 eR} Si se caleuleze: . max) e— Dot Det nt at . Se dau numerele pozitive 2, . +b Antn = Ay be tee Pn Sa se arate cd are loc Telatia : Don $i Xyy Typ. +» Zp astfel tnclt 4x, + am <1. Bea Vasile Istritescu, 1975 ‘VII64. In plan se considera un poligon convex cu n Iaturi si m puncte tn interiorul sau. Si se arate ci orice triangulatie a poligonului care afecteaza toate cele m puncte interioare are acelasi numar de triunghiuri. (Prin trian- gulatie a poligonului care efectueazi cele m puncte se intelege 0 acoperire a poligonului cu triunghiuri care au cel mult o laturé comund iar virfurile lor sint virfurile poligonului si cele m puncte interioare.) Dan Radu, 1973 VIL65. Se considers 11 numere reale a,, ay, ..., yy, care satisfac conditiile= a) a, Sy Kone Says 1) a +aR+... Hal. Sa se determine aceste numere astfel incit a, si fie eft mai mare posibil. Dan Radu, 1973 VIL66. Se dau 6 puncte tn plan, oricare trei din ele necoliniare. Se unesc toate punctele intre ele fie cu segmente verzi, fie cu segmente rosii. Exist totdeauna printre triunghiurile avind virfurile in multimea celor 6 puncte date un triunghi cu laturile de 0 singuri culoare? 1973 92VIL67. Se dau numerele reale my unde 1 05 bys > 05 cy > 0 atunci toate numerele xp sint pozitive. Dan Radu, 1973 VIL70. Si se determine functiile f: (0, <0)» R care au urmatoarele proprie, ‘ati i) pentru orice z > 1 => f(z) > 0; Gi) (V)z, ye (0, 00) are loc relatia: f(zy) = flz) +f. Ha 4 Maller, 1973. VIL71. Se dau doua sfere de acelasi centru 0, Pe una se considera punctele A B, L astfel incit A, B si fie diametral opuse ; pe cealalta sferd se considera punctele C, D, K astfel ineit C, D si fie diametral opuse. Sa se arate ca se poate construi un patrulater inscriptibil cu segmentul KA, KB, LC si LD ca laturi. Stan Sava, 1974 VIL72. Fie A o multime finitd de sisteme a = (a, aa, «+ 2m) de numere na- turale (a € N). Sa se arate cd exist numere naturale yy, yp --. Yn astfel incit pentru orice a, 8€A cua #B sa avem San # & Bre a a 1974 VIL73. La un turneu de sah la care nu exista remize, particip’ un numar finit de sahisti. Sahigtii sint imprtiti in dou’ grupe A si B. Fiecare sahist din grupa A bate" cel putin un sahist din grupa B si este batut de cel putin un sahist din grupa B. 93Proprietatea este analoaga pentru sahistii din grupa B (adica fiecare sa- ‘hist din grupa B bate" cel putin pe unul din A si este batut de cel putin unul din A). ‘Atunci exist 4 (patru) sahisti astfel incit: (a, bate b,), (b, bate a,), (a, ate 5,) si (by bate a) unde a, age A si by, by € B. 4 a I\z1 V/ANG bye Marius Radulescu, 1974 VULT4. Fie N= {0 1, S& se giseasci o funcjie + N astfel incit: a) Fiecare valoare din N sa fie luata de o infinitate de ori. b) Valoarea k(v ke N) sA fie luata de k ori. L, Panaltopol, 1974 ‘VILZ5. Fie P(2, y) un polinom de doua variabile cu coeficieni reali. Dacé acest polinom se anuleazi pentru un numar finit de cupluri (zp, yds ie {l, 2, ..., m}, sa se arate cA polinomul are semn constant. Dan Schwarz, 1974 VILZ6. Fie {an}ney un sir cu termeni pozitivi. SA se giseasch 0 conditie necesara si suficienta pe care sa o verifice termenii sirului astfel incit sa avem “in = Eq +p CU %q > 0 $i Yn > 0 oricare ar fi m natural, sirurile {Z_}new Si Wx}nen fiind monotone. Sa se arate ci sirul {an}nens dg=~ 24 (9 nu verificd conditia gasita. ingn + 1) : ane L. Panaitopol, 1974 7. Functia f: R—> R se numeste transcendentd, dacd nu exista nici un 10m P(x, y) cu coeficienti reali astfel ca P(z, f(z)) = 0 pentru orice x Sa se arate ci f(z) = 2%, f: R> R este transcendent’. 1974 ‘VIL78. La 0 gridind zoologica a fost adus un pui femela dintr-o specie in -eare femelele nasc incepind de Ja trei ani (inclusiv) in fiecare an cite 6 pui de acelasi sex, alternativ un an masculi, un an femele, tncepind cu masculi. Sa se determine numérul de animale din specia respectiva existent la gré- dina zoologic’ dupa n ani. (Se presupune c4 primul pui a fost adus la virsta de 0 ani.) S Pall Dalyal, 1974 ‘VIL79. Notim cu Tm my ..., me multimea poliedrelor convexe cu my tele triunghiulare, m, fele patrulatere ete. Sa se arate e& in oricare din aceste mullimi, exista cel putin un poliedru ‘eu proprietatea: Exist un plan x care il secfioneazi fn poliedrele U, si U; astfel incit poliedrele U, si Uz au impreund cel putin 6 unghiuri obtuze formate de cite doud muchii ce pleacd din acelasi virf. Alexandru tucoviei, 1974 94