11.Ce sunt indicatorii statistici?
nu pot fi Subiectul tabelului este constituit din
Indicatorul statistic in sens larg
rep.expresia numerica a unor fenomene si
procese social-economice,definite in
timp,spatiu si structura organizatorica.
12.Ce este frecventa absoluta?Dar
frecventa relativa?
Frecvenţă absolută, a unei valori x a
caracteristicii este numărul de unităti ale
populaţiei corespunzătoare acelei
valori.Frecvenţă relativă a unei valori x a
caracteristicii este raportul dintre frecventa
absolută a valorii x si efectivul total al
nx
populatiei. f(x)
n
13.Ce este o serie statistica?Dar o serie
cronologica?
Seria statistica este rezultatul sistematizarii
si/sau graparii datelor si defineste
corespondenta dintre 2 siruri de date
statistice in care primul repr.variatia
caracteristicii urmarite,iar cel de-al doilea
contine frecventele de aparitie ale
variantelorcaracteristicii sau valorile unei
alte caracteristici.
Seria cronologica (serie de timp,serie
temporala) se prezinta sub forma unui sir
sistematizat de valori si descrie evolutia
unei variabile statistice,la momente sau
intervale de tmp succesive.
14.Ce exprima indicatorii sintetici ai
variatiei?
Indicatorii sitetici ai
variatiei,caracterizeaza gradul de
variatie ,luind in considerare toti termenii
seriei.Acesti indicatori exprima,in mod
sintetic,imprastierea tuturor nivelurilor
individuale ale unei caracteristici fata de
nivelul lor mediu.
15.Explicati regula de adunare a
dispersiilor?(cazul caract.nealternative)
Deoarece dispersia totala exprima atit
influenta factorilor intimplatori cit si
influenta factorilor esentiali evaluarea
ecesteia se poate face si cu relatia :
2 2 2 elaborate cu dublu scop:
σ y =σ + δ , care este regula de adunare a
dispersiilor.Plecind de la regula de adunare
a dispersiilor ,se poate masura gradul de
influenta a celor 2 categorii de factori cu
ajutorul urmatorilor indicatori: gradul de
determinatie si gradul de nedeterminatie.
16.De ce este utila distributia normala ?
Proprietatile distributiei normale sunt
deosebit de utile pentru interpretarea
statistica a fenomenelor de tip
colectiv.Fundamentarea cercetarii prin
sondaj,aplicarea analizei de
regresiune,determnarea intervalelor de
incredere in cadrul carora se plaseaza
diversi indicatori statistici,etc.
realizate fara a tine seama de proprietatile colectivitatea statistică la care se referă
distributiei normale. datele culese.
17.Ce este eroarea limita de Predicatul tabelului este format din
reprezentativitate? sistemul de caracteristici ale căror valori
Eroarea limita de repr.este eroarea maxima individuale au fost sistematizate.
admisibila pentru valoarea unui estimator Forma unui tabel statistic se referă la
al unui parametru considerat.Ea se macheta tabelului, care este formată din
calculeaza dupa ralatiile: 1 . ∆ x =z ∙ σ x titlul general, titlurile interioare, reţeaua de
linii şi coloane.
2. ∆ w =z ∙σ w ¿
¿ Titlul general se trece în partea de sus a
18.Ce este probabilitatea de incredere? tabelului şi trebuie să fie clar ,complet şi
19.Ce arata si cum se calculeaza ritmul concis, atrăgând atenţia asupra relaţiilor
de dinamica? care trebuie analizate în legătură cu
Ritmul de dinamica arata cu cite procente subiectul prezentat. In titlul general trebuie
s-a modificat(a crescut sau a scazut) să fie precizate caracteristicile de timp şi
termenul comparat fata de termenul baza spaţiu Ia care se referă datele statistice.
de comparatie.
Ritmul de dinamica (creste,scade)cu faza Titlurile interioare se înscriu la începutul
(%) ∆t / 1
y t− y liniilor şi coloanelor şi se releră la
fixa : Rt / 1 = ∙100= 1
∙ 100=¿ – elementele componente ale subiectului şi
y1 y1
predicatului.
(% )
1)∙ 100= I t /1 – 100 , t=2 , n Reteua de linii şi coloane se referă la
Ritmul de dinamica(creste,scade) cu baza rubricile tabelului, rubrici in care se
(%) ∆ t /t−1 înregistrează dalele statistice
in lant : Rt / t−1= In general, un tabel statistic trebuie să fie
y t −1
însoţit de note explicative şi de sursele de
y t− y t−1
( )
∙ 100= ¿ −1 ∙ 100=I t /t −1−100
(%) provenienţa a datelor.
∙ 100=
y t −1 t Prin notele explicative se fac diverse
, t=2 , n precizări referitoare la conţinutul tabelului.
Sursele de provenienţă a datelor trebuie
20.Cum de calculeaza indicile mediu de
scrupulos citate astfel incit să permită celui
dinamica?Dar ritmul mediu de
interest verificarea exactităţii dalelor
dinamica?
înregistrate, respectiv încrederea ce poate fi
Indicile mediu de dinamica :
acordată acestora.
√∏ √
n
n−1 n−1 n−1 y n In functie de scopul prelucrării sau al
I= I t /t −1= √ I n/ 1=
t=2 y 1 analizei statistice, se elaborează şi se
utilizează diferite tipuri de tabele şi anume:
sau I (% )=I ∙ 100
tabele simple, tabele pe grupe, tabele cu
Ritmul mediu de dinamica : R=I −1 sau dublă intrare, tabele de asociere .
(%) (% )
R =I −100.
6.Tabele statistice si serii statisice. Tabelele simple sunt cele în care se
Tabelele statistice reprezinta una dintre prezintă indicatorii statistici ai unităţilor
cele mai adecvate modalitati de prezentare investigate, ordonaţi cronologic, teritorial
a datelor statistice.Tabelul statistic este sau organizatoric.
Tabelul pe grupe se construieşte atunci
1) sistematizarea datelor statistice in când se aplică gruparea simplă în urma
vederea prelucrarii si obtinerii valorilor căreia se centralizează frecvenţele de
indicatorilor statistici; apariţie ale valorilor caracteristicii de
2) prezentarea rezultatelor cercetarii cu grupare X şi eventual valorile unor
ajutorul indicatorilor statistici obtinuti in caracteristici (Y,Z,V) dependente de
diferite faze ale prelucrarii primare si variaţia caracteristicii de grupare.
secundare a datelor; Tabelul cu dubla intrare se construieste
Indiferent de destinatie,tabelele se atunci cind se aplica o grupare combinata
intocmesc respectind anumite reguli de in urma careia colectivitatea a fost
continut si forma. impartita in grupe dupa variatia a doua
Conţinutul unui tabel statistic se referă la caracteristici (X,Y) si au fost centalizate
subiectul şi predicatul tabelului. frecventele de aparitie ale valorilor lui X si
Y.
Tabelul de asociere se construieste pentru 1.Marimi relative de structura se mai Intre cele 3 marimi relative ,exprimate sub
a prezenta legatura dintre doua numesc si greutati specifice sau forma de coeficienti ,exista relatia:
caracteristici alternative. ponderi.Aceste marimi exprima raportul k 1/ 0=k pl /0 ∙ k 1/ pl
Seri statistice dintre parte si intreg ,aratind ponderea unui 8.Indicatorii variatiei intr-o colectivitate
Seria statistică este rezultatul g xi statistica impartita in grupe.(cazul
sistematizării şi/sau grupării datelor şi element in total i n (100), i=1 , n carct.nealternative)
defineşte corespondenţa dintre două şiruri ∑xj
de date statistice în care primul reprezintă
j=1
Colectivitatea statistica este impartita in
2.Marimi relative de coordonare numite
variaţia caracteristicii urmărite, iar cel de- grupe .Variabilitatea la nivelul unitatilor
si marimi relative de corespondenta se
al doilea conţine frecvenţele de apariţie ale unei colectivitati impartite in grupe este
variantelor caracteristicii sau valorile unei calculeaza ca raport intre 2 niveluri ale
influentata atit de factorii esentiali cit si de
alte caracteristici. aceluiasi indicator statistic,niveluri situate
actiunea unor factori
In funcţie de natura caracteristicilor pe aceeasi treapta de
intimplatori.Masurarea influentei acestor
urmărite, seriile statistice se clasifică astfel: agregare:unitate,grupa,colectivitate
factori se realizeaza cu ajutorul urmatorilor
- serii de distribuţie sau serii de repartiţie; XA K indicatori ai variatiei:dispersia de
- serii cronologice (de timp); statistica. K A / B= si B/ A=¿ X B
¿
- serii teritoriale (de spaţiu). XB X A grupa,media dispersiilor de
Seriile de distribuţie pot fi 3.Marimi relative de dinamica se grupa ,dispersia dintre grupe ,dispersia
unidimensionale atunci când se referă la o folosesc in scopul caracterizarii statistice a generala.
singură caracteristică de grupare şi evolutiei in timp a fenomenelor studiate.O Mediile de grupa care se noteaza cu y si
multidimensionale atunci când includ două
marime relativa de dinamica ,des folosita m
sau mai multe caracteristici de grupare.
este indicele de dinamica.In fuctie de baza ∑ yi n ij
j=1
Elementele unei serii de distribuţie de comparatie aleasa,putem calcula: se calculeaza dupa relatiile: y= m
,
unidimensională se regăsesc în tabelul pe I xt ∑ nij
grupe, construcţia acesteia realizându-se * ind.de dinamica cu baza fixa t /1=¿ ¿
x1 j=1
destul de facil. * ind.de dinamica cu baza in lant
O serie de distribuţie bidimensională Z = ∀ i=1 ,r
(X,Y) descrie simultan variaţia valorilor xt Media colectivitatii,notata cu ý , se
¿ /t−1=
celor două caracteristici de grupare X şi Y. x t −1 calculeaza cu una dintre relatiile:
Elementele unei serii de distribuţie m r
4.Marimi relative de intensitate se
bidimensională se regăsesc în tabelul cu
dublă intrare de dimensiune r x m . calculeaza ca raport intre 2 indicatori cu ∑ y jf j
∑ yi n i

Construcţia unei astfel de serii, pornind de continut diferit ,dar aflati in relatie de ý= j=1m sau ý=
i=1
r
la datele din tabel, se realizează relativ
simplu. interdependenta ,dupa formula x=
y ∑fj ∑ ni
z j=1 i=1
2
(de exemplu productivitatea muncii Dispersia de grupa notata cu σ i se
Seriile cronologice sunt acele serii
q calculeaza ca o medie aritmetica ponderata
statistice in care se prezinta variatia unei w= )
caracteristici in functie de timp. t a patratelor abaterilor variantelor
5 Marimi relative ale planului sau ale caracteristicii Y de la media grupe,utiliind
Seriile teritoriale sunt siruri de valori ale
prevederilor(programului).Calculul relatiile:
unor caracteristici statistice ordonate in
m
marimilor relative ale planului presupune
raport cu unitatile administrative sau
diviziunile teritoriale de care apartin. cunoasterea info.referitoare la urmatorii ∑ ( y j− y )❑2 nij
i
1
m

7.Indicatorii statistici calculati sub indicatori: σ 2i = j=1 m

= ∑¿¿ ,
ni j=1
forma de marimi relative. - nivelul fenomenului analizat intro
perioada de baza (x0)
∑ nij
Marimile relative reprezinta rezultatul j =1

compararii sub forma de raport a doi -niv.planificat al aceluiasi fenomen intro ∀ i=1 ,r
indicatori statistici:un indicator comparat per.curenta (xpl) Media dispersiilor de grupa , notata cu
numit indicator raportat si un indicator -ni.realizat al fenomenului in per.curenta 2
σ se calculeaza ca o medie aritmetica
baza de comparatie numit indicator baza de (x1)
simpla sau ponderata a dispersiilor de
raportare.Marimile relative arata cite Din compararea sub forma de raport a celor r
unitati din indicatorul de la numarator 3 indicatori rezulta:
-o marime relativa a sarcinii de plan grupa ,cu una din relatiile:
∑ σ 2i
revin la o unitate a indicatorului baza de 2
σ =
i =1

raportare.Determinarea marimilor relative k x pl r

pl/ 0=¿ ¿ (100) r
presupune rezolvarea a 3 probleme x0

principale: -o marime ralativa a indeplinirii planului ∑ σ 2i ni

2 i=1
1.Alegera bazei de comparatie k x1 sau σ =
1/ pl=¿ ¿ (100) r
2.Asigurarea comparabilitatii datelor care x pl
∑ ni
formeaza raportul k x1 i =1
-o marime relativa de dinamica 1/ 0=¿ ¿
3.Alegerea formei de exprimare a x0 Dispersia dintre grupe notata cu δ 2 se
marimilor relative. (100) calculeaza ca o medie aritmetica ponderata
TIPURI DE MARIMI RELATIVE a patratelor abaterilor mediilor de grupa
fata de media colectivitatii generale si
exprima influenta factorilor
esentiali.Relatia de calcul este:
r Distribuţia normală este o distribuţie
∑ ( y i− ý ) ❑2 ni
δ 2= i=1 r
∑ ni
i=1
2 diferitelor valori ale unei variabile
Dispersia generala,notata cu σ y ,se
calculeaza ca o medie aritmetica ponderata
a patratelor abaterilor variantelor
caracteristicii Y fata de media colectivitatii
general si exprima influenta ambelor
categorii de factori.Relatia de calcul este:
m
∑ ( y j− ý )❑2 f j
σ 2y = j=1 m estimaţie a parametrului din colectivitatea
∑fj
j =1
Gradul de determinatie ,notat cu R2,se
2 σ2
calculeaza dupa relatia R = ∙100
σ 2y
Gradul de nedeterminatie ,notat cu K2,se
2 indicatorului statistic din eşantion faţă de
2 σ
calculeaz dupa relatia: K = ∙100
2 probabilitatea ca X să ia o valoare ≤ x,
σy
9.Distributia normala.
Distribuţiile teoretice reprezintă modelul
(idealul) unor distribuţii statistice şi
exprimă un mod teoretic de comportare a
fenomenelor studiate de statistică.
Distribuţiile teoretice sau legile de
probabilitate ale unei variabile aleatoare
definesc modul în care masa totală a
probabilităţilor (a frecvenţelor) egală cu 1
este distribuită pe ansamblul valorilor
posibile ale variabilei. Din ansamblul
legilor de probabilitate, cea mai des
folosită, în analiza statistică, este distribuţia
normală.
Distribuţia normală (curba lui Laplace-
Gauss) se prezintă sub, forma unui clopot
în secţiune longitudinală, în care
frecvenţele de apariţie ale unei variabile
aleatoare scad proporţional şi simetric în
raport cu frecvenţa maximă, care
corespunde valorii centrale. In graficul
distribuţiei normale, ordonata maximă
corespunde unui punct pe abscisă, în care
valoarea caracteristicii este egală cu media,
mediana şi modulul.
Proprietăţile acestei distribuţii sunt
deosebit de utile pentru interpretarea
statistică a fenomenelor de tip colectiv.
Fundamentarea cercetării priii sondaj,
aplicarea analizei de regresie, determinarea
intervalelor de încredere în cadrul cărora
se plasează diverşi indicatori statistici, etc.
nu pot fi realizate fară a ţine seama de respectă cu stricteţe principiile teoriei
proprietăţile distribuţiei normale. selecţiei.
Erorile întâmplătoare de
model, unic determinată de'cei doi reprezentativitate se produc în ambele
parametri: media şi dispersia. Pentru sensuri şi apar ca urmare a influenţei unui
această distribuţie se pot determina teoretic
J care sunt frecvenţele de apariţie ale
număr mare de factori aleatori.Erorile
întâmplătoare de reprezentativitate nu pot
fi eliminate, dar pot fi predimensionate,
aleatoare sau invers, dacă se presupun adică este posibilă determinarea mărimii
cunoscute frecvenţele care sunt valorile lor probabile.
cărora le corespund. * eroarea medie probabila de
Pentru distribuţia normală este demonstrat reprezentativitate
faptul că probabilitatea ca o valoare a Un indicator statistic determinat la nivel de
variabilei să fie situată în intervalul eşantion se numeşte estimator (sau
simetric faţă de medie, de forma (
x−σ , x +σ ) este 68,37%, iar
statistică). Estimatorul evaluat pentru
datele unui singur eşantion se numeşte
probabilităţile ca o valoare să fie situată în
intervalele ( x−2 σ , x+ σ ) , ( generală
Distribuţia de eşantionare a oricărui
x−3 σ , x +3 σ ), ( x−4 σ , x+ 4 σ ) sunt
indicator statistic are o dispersie şi o
93,45%, 99,73% respectiv 99,94%.
abatere medie pătratică; dacă se cunoaşte
Orice lege de probabilitate este
această abatere medie pătratică, atunci se
caracterizată prin două funcţii: funcţia de
poate şti variaţia aproximativă a
repartiţie şi funcţia de probabilitate.
Funcţia de repartiţie F arată
valoarea sa medie .
Estimatorul abaterii medii pătratice a unui
adică F(x) = P(X≤x); F:R->[0,1]. In cazul
indicator statistic se numeşte eroare medie
repartitiilor discrete,functia de repartitie
de reprezentativitate.
coresunde frecventelor relative cumulate.
Abaterea medie pătratică a mediei de
Funcţia de probabilitate f arată
selecţie, care măsoară eroarea medie de
probabilitatea ca X să ia o anumită valoare
reprezentativitate se calculează după
x, adică f(x) = P(X = x); f : R -> [0,1 ].
relaţiile:
In cazul repartiţiilor discrete, funcţia de
a) pentru caracteristica nealternativă:
probabilitate corespunde frecvenţelor
√ √
σ 20 2
relative. * σ = σ in cazul selecţiei
x ≅
n n
10.Erorile sondajului statistic: aleatoare repetate;
√ ( )√
Teoria şi practica statistică au demonstrat 2
( )
că între indicatorii obţinuţi prin prelucrarea σ0 n σ
2
n
* σ = ∙ 1− ≅ ∙ 1−
x
datelor de selecţie şi cei calculaţi pe baza n N N N
datelor observării totale apar unele abateri, în cazul selecţiei aleatoare nerepetate;
numite erori. Erorile cercetării prin sondaj b) pentru caracteristica alternativă:
√ √
pot fi: erori de înregistrare, comune
• σ W=
P (1−P) w ( 1−w ) în
oricărui fel de observare statistică şi erori ≅
de reprezentativitate, specifice cercetării n n
cazul selecţiei aleatoare repetate;
prin sondaj.
*
√ √
Erorile de reprezentativitate reprezintă
diferenţele dintre valorile statistice
calculate la nivel de eşantion (medii,
σ w=
p(1− p)
n
∙ 1−(n
N
≅ )
W (1−W )
N
∙ 1 (
in cazul selectiei aleatoare nerepetate.
dispersii, etc.) şi parametrii colectivităţii
* eroarea limita de reprezentativitate.
generale din care a fost extras eşantionul.
Eroarea limită de reprezentativitate este
După sursa de provenienţă, erorile de
eroarea maximă admisibilă pentru valoarea
reprezentativitate sunt: sistematice şi
unui estimator al unui parametru
întâmplătoare.
considerat. Mărimea erorii limită depinde
Erorile sistematice de reprezentativitate
de mărimea erorii medii de
se produc mtr-un singur sens, apar ca
reprezentativitate şi de probabilitatea cu
urmare a unei influenţe subiective în
care se garantează rezultateleEroarea limită
efectuarea selecţiei şi pot fi evitate dacă se
se calculează după relaţiile:
• ∆ x =z ∙ σ x pt caracteristica
nealternativa
• σ w =z ∙ σ w pentru caracteristica
alternativă;
Eroarea limită se poate mări sau micşora
fie prin modificarea volumului
eşantionului, fie prin modificarea
probabilităţii cu care se garantează
rezultatele.