MODELAREA PROCESELOR

ECONOMICE
Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
MODELE DE ANALIZA SCENARIILOR
ȘI ANALIZA DE SENZITIVITATE
Cursul 8
Obiective

❑ Definirea conceptelor generale în analiza scenariilor

❑ Aplicarea analizei scenariilor pentru un model economic
❑ Definirea conceptelor generale în analiza de senzitivitate
❑ Prezentarea unui algoritm general pentru analiza de
senzitivitate
❑ Aplicarea analizei de senzitivitate pentru un model
economic
Cuprins

❑ Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Analiza scenariilor pentru un model economic
❑ Concepte generale în analiza de senzitivitate
❑ Un algoritm general pentru analiza de senzitivitate
❑ Analiza de senzitivitate pentru un model economic
 Concepte generale
în analiza scenariilor
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Analiza scenariilor este procesul de examinare și

evaluare a eventualelor evenimente care ar putea avea loc
în viitor, luând în considerare diverse rezultate sau
rezultate fezabile
❑ În modelarea economică, acest proces este de obicei
utilizat pentru a estima modificările valorilor unei afaceri
sau a profitului, mai ales atunci când există evenimente
potențial favorabile și nefavorabile care ar putea afecta
compania
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Majoritatea managerilor de afaceri utilizează analiza

scenariilor în timpul procesului de luare a deciziilor pentru
a afla cel mai bun caz, precum și cel mai rău caz, în timp
ce anticipează profituri sau pierderi potențiale
❑ La efectuarea analizei, managerii vor genera diferite stări
viitoare ale afacerii, industriei și economiei.
❑ Aceste stări viitoare vor forma scenarii discrete care
includ ipoteze de lucru, cum ar fi prețurile produselor,
valorile clienților, costurile de operare, inflația, ratele
dobânzilor și alți factori care influențează activitățile
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Analiza scenariilor cuprinde, de obicei, 3 scenarii de

bază:
❑ Scenariul de bază sau scenariul realist (Base case scenario sau
Realistic scenario)
❑ Scenariul cel mai rău sau scenariul pesimist (Worst case
scenario sau Pesimistic scenario)
❑ Scenariul cel mai bun sau scenariul optimist (Best case
scenario sau Optimistic scenario)
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Scenariul de bază sau scenariul realist este scenariul

mediu bazat pe ipotezele de management cele mai
probabile, cu cea mai mare probabilitate de apariție sau de
realizare
❑ De exemplu, atunci când se estimează profitul, se vor
utiliza valorile prognozate cele mai probabile pentru
vânzări, prețul unitar de vânzare, cheltuielile variabile
unitare sau cheltuielile fixe
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Scenariul cel mai rău sau scenariul pesimist consideră

rezultatul cel mai grav sau cu impact negativ care se poate
întâmpla într-o anumită situație
❑ De exemplu, atunci când se estimează profitul, se vor
utiliza valorile prognozate cele mai mici pentru vânzări,
prețul unitar de vânzare cel mai mic, cheltuielile variabile
unitare sau cheltuielile fixe cele mai mari
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Scenariul cel mai bun sau scenariul optimist este

scenariul ideal și este aproape întotdeauna pus în acțiune
de către management pentru a-și atinge obiectivele
❑ De exemplu, atunci când se estimează profitul, se vor
utiliza valorile prognozate cele mai mari pentru vânzări,
prețul unitar de vânzare cel mai mare, cheltuielile
variabile unitare sau cheltuielile fixe cele mai mici
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Procesul de analiză a scenariilor:

Definirea Identificarea Evaluarea

Elaborarea
problemei de variabilelor elementelor
scenariilor
decizie relevante scenariilor

Adoptarea Analiza și
deciziilor pe interpretarea
baza scenariilor scenariilor
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Avantajele analizei scenariilor:

❑ Planificarea viitoare: oferă investitorilor o privire
asupra rentabilităților și riscurilor preconizate implicate
atunci când se planifică activități viitoare
❑ Scopul oricărei activități de afaceri este creșterea
veniturilor în timp, și cel mai bine este să se folosească
modele în cunoștință de cauză atunci când se decide
asupra unei anumite acțiuni
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Avantajele analizei scenariilor:

❑ Caracterul proactiv: Companiile pot evita sau reduce
pierderile potențiale care rezultă din factori
incontrolabili prin acțiuni de prevenire în cazurile cele
mai grave, analizând evenimente și situații care pot duce
la rezultate nefavorabile
❑ După cum se spune, este mai bine să fii proactiv decât
reactiv atunci când apare o problemă
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Avantajele analizei scenariilor:

❑ Evitarea riscului și a eșecului: pentru a evita deciziile
de management ineficiente, analiza scenariilor permite
întreprinderilor sau managerilor să evalueze
perspectivele de dezvoltare a afacerii
❑ Este luat în calcul cele mai bune și cele mai reduse
probabilități, astfel încât managerii să poată lua o
decizie în cunoștință de cauză
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Dezavantajele analizei scenariilor:

❑ Analiza scenariilor poate să devină un proces solicitant
și consumator de timp, care necesită abilități și
expertiză la nivel înalt
❑ Datorită dificultății de a prognoza exact ceea ce va
avea loc în viitor, rezultatul real poate fi pe deplin
neașteptat și nu este prevăzut în modelarea financiară
Concepte generale în analiza scenariilor

❑ Dezavantajele analizei scenariilor:

❑ Poate fi foarte dificil să se preconizeze toate scenariile
posibile și să le fie atribuite corespunzător probabilități
❑ Managerii trebuie să înțeleagă că există factori de risc
asociați cu rezultatele și trebuie să ia în considerare o
anumită toleranță la risc pentru a putea urmări un
anumit obiectiv
 Analiza scenariilor
pentru un model economic
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Considerăm modelul economic Venituri-Cheltuieli–Profit

prezentat în Cursul 1, cu următoarele date de intrare:
Producţie Cheltuieli Cheltuieli Cheltuieli
Vânzări Profit
(bucăți) variabile fixe totale
0 0 200 200 0 -200
30 150 200 350 240 -110
55 275 200 475 440 -35
60 300 200 500 480 -20
85 425 200 625 680 55
135 675 200 875 1080 205
150 750 200 950 1200 250
200 1000 200 1200 1600 400
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Modelul economic Venituri-Cheltuieli–Profit:

Analiza Venituri - Cheltuieli - Profit
1800

1600 Vânzări
1400

1200 Cheltuieli totale

1000
Cheltuieli variabile
Mii u.m.

800

600
Profit
400

200 Cheltuieli fixe

0
0 50 100 150 200
-200

-400
Producție (bucăti)
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Modelul economic Venituri-Cheltuieli–Profit prezentat în

Cursul 1, are următoarele variabile:
❑ Variabile de intrare:
❑ Vânzările pe produs si perioada: 𝒙 (bucăți pe perioadă)
❑ Prețul de vânzare pe produs: 𝒑 (mii u.m./produs)
❑ Cheltuielile variabile pe produs: 𝒄𝒗 (mii u.m./produs)
❑ Cheltuielile fixe pe perioadă: 𝒄𝒇 (mii u.m. pe perioadă)
❑ Variabila de ieșire:
❑ Profitul brut: 𝑷 𝒙 (mii u.m. pe perioadă)
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Variabilele de intrare, variabilele calculate și variabila

finală, valorile nominale și relațiile de calcul sunt:
Valori
Cod Variabile UM Relații de calcul
nominale
V1 VÂNZĂRI buc. 200
V2 PREȚ/BUC mii u.m./buc. 8
C1 VENITURI TOTALE mii u.m. 1600 C1 = V1 ∙ V2
V3 CHELTUIELI VAR/BUC mii u.m./buc. 5
C2 CHELTUIELI VARIABILE mii u.m. 1000 C2 = V1 ∙ V3
V4 CHELTUIELI FIXE mii u.m. 200
C3 CHELTUIELI TOTALE mii u.m. 1200 C3 = C2 + V4 = V1 ∙ V3 + V4
VF = C1 - C3
VF PROFIT BRUT mii u.m. 400
VF = V1 ∙ V2 - (V1 ∙ V3 + V4)
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Pentru variabilele de intrare V1, V2, V3, V4 stabilim

intervale de variație, respectiv valori minime și maxime:
Cod Variabile Minim Nominal Maxim
V1 VÂNZĂRI 150 200 250
V2 PREȚ/BUC 5 8 12
C1 VENITURI TOTALE 750 1600 3000
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 4 5 6
C2 CHELTUIELI VARIABILE 600 1000 1500
V4 CHELTUIELI FIXE 180 200 220
C3 CHELTUIELI TOTALE 780 1200 1720
VF PROFIT BRUT -30 400 1280
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Pe baza valorilor minime și maxime ale variabilelor de

intrare V1, V2, V3, V4 stabilim următoarele scenarii:
❑ Scenariul realist (base case): utilizăm valorile nominale, ca
fiind valorile cele mai probabile
❑ Scenariul pesimist (worst case):
❑ pentru variabilele de venituri este „pesimist” să avem valori minime
❑ pentru variabilele de cheltuieli este „pesimist” să avem valori maxime
❑ Scenariul optimist (best case):
❑ pentru variabilele de venituri este „optimist” să avem valori maxime
❑ pentru variabilele de cheltuieli este „optimist” să avem valori minime
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Pentru variabilele de intrare V1, V2, V3, V4 stabilim

intervale de variație, respectiv valori minime și maxime:
Scenariul Scenariul Scenariul
Cod Variabile
pesimist realist optimist
V1 VÂNZĂRI 150 200 250
V2 PREȚ/BUC 5 8 12
C1 VENITURI TOTALE 750 1600 3000
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 6 5 4
C2 CHELTUIELI VARIABILE 900 1000 1000
V4 CHELTUIELI FIXE 220 200 180
C3 CHELTUIELI TOTALE 1120 1200 1180
VF PROFIT BRUT -370 400 1820
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

❑ Din analiza scenariilor rezultă următoarele concluzii:

❑ Scenariul realist (base case) va conduce la un profit de 400
mii u.m.
❑ Scenariul pesimist (worst case) va conduce la o pierdere de
370 mii u.m.
❑ Scenariul optimist (best case) va conduce la un profit de 1820
mii u.m.
❑ Analiza scenariilor depinde direct de abordarea
decidentului, respectiv optimistă sau pesimistă, în alegerea
valorilor minime și maxime ale variabilelor de intrare
Analiza scenariilor – Aplicația 8.1

Analiza scenariilor
2000 1820
Profit brut (mii u.m.)
1500

1000

500 400

-500 -370
Scenariul pesimist Scenariul realist Scenariul optimist
 Concepte generale în
analiza de senzitivitate
Conceptul de analiză de senzitivitate

❑ Analiza de senzitivitate evaluează performanța unui

proces pentru diferite scenarii economice
❑ Conceptul pe care se bazează analiza de senzitivitate este
caeteris paribus
❑ Caeteris paribus este o expresie în limba latină care
înseamnă „cu celelalte lucruri neschimbate”
❑ De asemenea, pentru analiza de senzitivitate se mai
utilizează denumirea One(Factor)-At-a-Time (OAT/OFAT)
Conceptul de analiză de senzitivitate

❑ În știință se numește astfel metoda prin care se mențin

constante toate variabilele unei situații, cu excepția
variabilei a cărei influență se dorește a fi studiată
❑ Expresia caeteris paribus este folosită cu preponderență
în domeniul economic, atunci când se studiază efectul
variației uneia sau mai multor variabile independente și se
impune ca celelalte condiții să rămână neschimbate,
situație descrisă prin această expresie
Conceptul de analiză de senzitivitate

❑ Analiza de senzitivitate este o metodă care are drept

scop evaluarea modului în care variabila de ieşire a
modelului este influenţată de variaţia variabilelor de
intrare
❑ „Sensibilitatea” sau reacţia modelului la diferite nivele
de variabilitate ale variabilelor de intrare este pusă în
evidenţă, de obicei, prin metode analitice și metode
grafice
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Pasul 1: Definirea modelului economic:
❑ variabilele de intrare (n variabile V1, ...,Vn)
❑ variabile de ieșire (variabila finală VF)
❑ relația funcțională dintre variabile VF = f(V1, ...,Vn)
❑ Pasul 2: Definirea scenariului economic:
❑ stabilirea valorilor minime, nominale și maxime pentru
variabilele de intrare
❑ calculul valorii variabilei finale pentru valorile nominale
❑ (opțional) calculul procentelor de variație ale variabilelor de
intrare față de valorile nominale
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Organizăm datele conform modelului din tabelul următor:
Valorile variabilelor de intrare:
Variabile Minim Nominal Maxim
V1 V1-min V1-nom V1-max
... ... ... ...
Vj Vj-min Vj-nom Vj-max
... ... ... ...
Vn Vn-min Vn-nom Vn-min
VF VFnom
VFnom = f(V1-nom,..., Vn-nom)
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Pasul 3: Calculul valorilor variabilei finale pentru
variația succesivă a fiecărei variabile de intrare:
VFj-min = f(V1-nom,...,Vj-min,..., Vn-nom);
VFj-nom = f(V1-nom,...,Vj-nom,..., Vn-nom);
VFj-max = f(V1-nom,...,Vj-max,..., Vn-nom).
unde j = 1, 2, ..., n
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Rezultă valorile variabilei de ieșire din tabelul următor:

Valorile variabilei de ieșire:

Variabile Minim Nominal Maxim
V1 VF1-min VF1-nom VF1-max
... ... ... ...
Vj VFj-min VFj-nom VFj-max
... ... ... ...
Vn VFn-min VFn-nom VFn-min
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Pasul 4: Calculul amplitudinii (în valoare absolută), a
pătratului amplitudinii și a procentului de variație:
𝑟𝑗 = 𝑉𝐹𝑗−𝑚𝑎𝑥 − 𝑉𝐹𝑗−𝑚𝑖𝑛

𝑟𝑗2 = (𝑟𝑗 )2
𝑟𝑗2
𝑝𝑗 % = ∙ 100(%)
σ𝑛𝑗=1 𝑟𝑗2
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Rezultă tabelul următor:
Valorile variabilei de ieșire:
Variabile Amplitudinea Amplitudinea2 %Variație
V1 𝑟1 = 𝑉𝐹1−𝑚𝑎𝑥 − 𝑉𝐹1−𝑚𝑖𝑛 𝑟12 𝑝1 %
... ... ... ...
Vj 𝑟𝑗 = 𝑉𝐹𝑗−𝑚𝑎𝑥 − 𝑉𝐹𝑗−𝑚𝑖𝑛 𝑟𝑗2 𝑝𝑗 %
... ... ... ...
Vn 𝑟𝑛 = 𝑉𝐹𝑛−𝑚𝑎𝑥 − 𝑉𝐹𝑛−𝑚𝑖𝑛 𝑟𝑛2 𝑝𝑛 %
σ𝑛𝑗=1 𝑟𝑗2
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Pasul 5: Se ordonează ultimele două tabele
descrescător după valorile amplitudinii

❑ Pasul 6: Se construiesc fișele de senzitivitate:

❑ fișa tip “spider”
❑ fișa tip “tornado” pentru amplitudine
❑ fișa tip “tornado” pentru procentul de variație
Un algoritm general pentru
analiza de senzitivitate
❑ Pasul 7: Se stabilesc concluziile privind analiza de
senzitivitate:
❑ variabilele cu impact direct / indirect asupra variabilei finale,
pe baza informațiilor din fișa tip “spider”;
❑ variabilele cu amplitudinile cele mai mari în variația variabilei
finale, pe baza informațiilor din fișa tip “tornado” pentru
amplitudine;
❑ variabilele cu procentele cele mai mari în variația variabilei
finale, pe baza informațiilor din fișa tip “tornado” pentru
procentul de variație.
 Analiza de senzitivitate
pentru un model economic
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Vom realiza analiza de senzitivitate pentru modelul

economic de VENITURI-CHELTUIELI-PROFIT din Aplicația 8.1
❑ Vom utiliza în continuare algoritmul general pentru
analiza de senzitivitate, descris anterior, cu organizarea
tabelară a datelor
❑ Vom utiliza pentru analiza de senzitivitate numai
variabilele de intrare, fără variabilele intermediare
calculate, utilizând relația funcțională:
VF = V1 ∙ V2 - (V1 ∙ V3 + V4)
 Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 1-2: Din modelul și scenariul economic, aplicând

pașii 1 și 2 ai algoritmului, rezultă următorul tabel, în care
am calculat și procentele de variație ale variabilelor de
intrare față de valorile nominale:
Cod Variabile Minim Nominal Maxim Minim(%) Nominal(%) Maxim(%)
V1 VÂNZĂRI 150 200 250 75% 100% 125%
V2 PREȚ/BUC 5 8 12 63% 100% 150%
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 4 5 6 80% 100% 120%
V4 CHELTUIELI FIXE 180 200 220 90% 100% 110%
VF PROFIT BRUT 400
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 3: Calculăm valorile variabilei finale pentru

variația succesivă a fiecărei variabile de intrare:
VF1-min = V1-min∙V2-nom-(V1-min∙V3-nom+V4-nom) = 150∙8-(150∙5+200)=250
VF1-nom = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙8-(200∙5+200)=400
VF1-max = V1-max∙V2-nom-(V1-max∙V3-nom+V4-nom) = 250∙8-(250∙5+200)=550

VF2-min = V1-nom∙V2-min-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙5-(200∙5+200)=-200

VF2-nom = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙8-(200∙5+200)=400
VF2-max = V1-nom∙V2-max-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙12-(200∙5+200)=1200
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 3: Calculăm valorile variabilei finale pentru

variația succesivă a fiecărei variabile de intrare:
VF3-min = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-min+V4-nom) = 200∙8-(200∙4+200) = 600
VF3-nom = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙8-(200∙5+200) = 400
VF3-max = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-max+V4-nom) = 200∙8-(200∙6+200) = 200

VF4-min = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-min) = 200∙8-(200∙5+180) = 420

VF4-nom = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-nom) = 200∙8-(200∙5+200) = 400
VF4-max = V1-nom∙V2-nom-(V1-nom∙V3-nom+V4-max) = 200∙8-(200∙5+220) = 380
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 3: Rezultă valorile variabilei de ieșire din tabelul

următor:
Valorile variabilei de ieșire:
Cod Variabile Minim Nominal Maxim
V1 VÂNZĂRI 250 400 550
V2 PREȚ/BUC -200 400 1200
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 600 400 200
V4 CHELTUIELI FIXE 420 400 380
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 4: Calculăm amplitudinea (în valoare absolută):

r1 = | VF1-max - VF1-max | = | 550 - 250 | = 300

r2 = | VF2-max - VF2-max | = | 1200 - (-200) | = 1400
r3 = | VF3-max - VF3-max | = | 200 - 600 | = 400
r4 = | VF4-max - VF4-max | = | 380 - 420 | = 40
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 4: Calculăm pătratul amplitudinii și suma

pătratelor:
𝑟12 = 3002 = 90000
𝑟22 = 14002 = 1960000
𝑟32 = 4002 = 160000
𝑟42 = 402 = 1600
𝑛
෍ 𝑟𝑗2 = 90000 + 1960000 + 160000 + 1600 = 2211600
𝑗=1
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 4: Calculăm procentul de variație:

90000
𝑝1 % = ∙ 100 % = 4.1%
2211600
1960000
𝑝2 % = ∙ 100 % = 88.6%
2211600
160000
𝑝3 % = ∙ 100 % = 7.2%
2211600
1600
𝑝4 % = ∙ 100 % = 0.1%
2211600
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 4: Rezultă tabelul următor cu amplitudinea,

pătratul amplitudinii și procentul de variație:
Valorile variabilei de ieșire:
Cod Variabile Amplitudinea Amplitudinea2 %Variație
V1 VÂNZĂRI 300 90.000 4.1%
V2 PREȚ/BUC 1400 1960000 88.6%
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 400 160000 7.2%
V4 CHELTUIELI FIXE 40 1600 0.1%
σ= 2211600
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 5: Se ordonează ultimele două tabele descrescător

după valorile amplitudinii. Rezultă tabelele ordonate:

Valorile variabilei de ieșire (ordonate descrescător):

Cod Variabile Minim Nominal Maxim
V2 PREȚ/BUC -200 400 1200
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 600 400 200
V1 VÂNZĂRI 250 400 550
V4 CHELTUIELI FIXE 420 400 380
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 5: Se ordonează ultimele două tabele descrescător

după valorile amplitudinii. Rezultă tabelele ordonate:

Valorile variabilei de ieșire (ordonate descrescător):

Cod Variabile Amplitudinea Amplitudinea2 %Variație
V2 PREȚ/BUC 1400 1960000 88.6%
V3 CHELTUIELI VAR/BUC 400 160000 7.2%
V1 VÂNZĂRI 300 90.000 4.1%
V4 CHELTUIELI FIXE 40 1600 0.1%
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 6: Construim fișele de senzitivitate: fișa tip

“spider” cu valorile Minim-Probabil-Maxim:
Analiza de senzitivitate - Fişa Spider (valoric)
1400

1200 1200

1000 PREȚ/BUC
800
Profit (valoric)

600 VÂNZĂRI
600
550
400 420 380
400 CHELTUIELI
200 250
200 FIXE
0 CHELTUIELI
-200 VAR/BUC
-200

-400
Minim Probabil Maxim
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 6: Construim fișele de senzitivitate: fișa tip

“spider” cu valorile de variație procentuale:
Analiza de senzitivitate - Fişa Spider (procentual)
350%

300% 300%
PREȚ/BUC
250%
Profit (procentualc)

200%
VÂNZĂRI
150% 150%
138%
100% 105% 95% CHELTUIELI
63% 100% FIXE
50% 50%

0% CHELTUIELI
VAR/BUC
-50% -50%

-100%
Minim Probabil Maxim
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 6: Construim fișele de senzitivitate: fișa tip

“tornado” pentru amplitudine:
Analiza de senzitivitate - Fişa Tornado - Amplitudine
-400 -200 0 200 400 600 800 1000 1200 1400

PREȚ/BUC -200 1200

CHELTUIELI VAR/BUC 200 600

VÂNZĂRI 250 550

CHELTUIELI FIXE 380 420

Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 6: Construim fișele de senzitivitate: fișa tip

“tornado” pentru procentul de variație:
Analiza de senzitivitate - Fişa Tornado - %Variaţie
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

PREȚ/BUC 88.62%

CHELTUIELI VAR/BUC 7.23%

VÂNZĂRI 4.07%

CHELTUIELI FIXE 0.07%

Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 7: Concluziile privind analiza de senzitivitate:

❑ Variabilele cu impact direct asupra variabilei finale, pe
baza informațiilor din fișa tip “spider” sunt variabilele de
venit, dintre care variabila PREȚ/BUC are cel mai mare
impact direct
❑ Variabilele cu impact indirect asupra variabilei finale,
sunt variabilele de cheltuieli, dintre care variabila
CHELTUIELI VAR/BUC are cel mai mare impact indirect
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 7: Concluziile privind analiza de senzitivitate:

❑ Variabilele cu amplitudinile cele mai mari în variația
variabilei finale, pe baza informațiilor din fișa tip “tornado”
pentru amplitudine sunt variabilele PREȚ/BUC (atunci când
prețul ia valoarea minimă, profitul este negativ (pierdere), iar
atunci când prețul ia valoarea maximă, profitul este de trei ori
mai mare, respectiv 1200 u.m.), precum și variabila CHELTUIELI
VAR/BUC(atunci când cheltuielile variabile unitare iau valoarea
maximă, profitul este 200 u.m., iar atunci când cheltuielile
variabile iau valoarea minimă, profitul este de 600 u.m.)
Analiza de senzitivitate – Aplicația 8.2

❑ Pasul 7: Concluziile privind analiza de senzitivitate:

❑ Variabilele cu ponderile de variație cele mai mari în
variația variabilei finale, pe baza informațiilor din fișa tip
“tornado” pentru procentul de variație sunt variabilele
PREȚ/BUC (cu o pondere de 88,6%), precum și variabila
CHELTUIELI VAR/BUC (cu o pondere de 7,2%).
Bibliografie

1. Lixăndroiu D., „Modelarea deciziei economice”, Editura

Economică, București, 2014.
2. Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM” Editura
Universității Transilvania Braşov, 2017
3. Bârsan-Pipu N., „Modelarea deciziei financiare”, UCDC-FSE Brașov,
2016.