MODELAREA PROCESELOR

ECONOMICE
Conf. univ. dr. Nicolae BÂRSAN-PIPU
MODELE PENTRU MANAGEMENTUL
PROIECTELOR
Cursul 3
Obiective

❑ Definirea conceptelor generale referitoare la

managementul proiectelor
❑ Prezentarea metodei drumului critic
❑ Analiza metodei drumului critic cu durate aleatoare
❑ Metode pentru bugetarea costurilor în proiecte
❑ Prezentarea conceptelor și metodelor pentru reducerea
duratelor / costurilor
Cuprins

❑ Concepte generale în managementul proiectelor

❑ Metoda drumului critic – PERT/CPM
❑ Metoda drumului critic – Durate aleatoare
❑ Metoda drumului critic – Bugetarea costurilor
❑ Metoda drumului critic – Reducerea duratelor / costurilor
 Concepte generale
în managementul proiectelor
Concepte generale

❑ Managementul proiectelor (Project management) este

arta de a gestiona toate aspectele unui proiect, de la
începere până la închidere, folosind o metodologie
științifică și structurată.
❑ Pentru conceptele, definițiile și activitățile de bază
pentru managementul proiectelor, vom utiliza următoarele
documente:
❑ ISO 21500:2012 – Guidance on project management (Ghid
pentru managementul proiectelor);
❑ PMBOK:2017 – Project Management Body Of Knowledge
(Corpul de cunoștințe pentru managementul proiectelor).
Concepte generale

❑ Un proiect (project) constă dintr-un set unic de procese

(processes) alcătuite din activități (activities) coordonate
și controlate, cu date de începere (start dates) și date de
terminare (end dates), efectuate pentru atingerea
obiectivelor proiectului (project objectives).
❑ Atingerea obiectivelor proiectului necesită furnizarea de
rezultate (delivrables) în conformitate cu cerințele
(requirements) specifice.
❑ Un proiect poate fi supus mai multor constrângeri sau
restricții (restrictions).
Concepte generale

❑ Managementul proiectelor (project management)

reprezintă aplicarea de metode, instrumente, tehnici și
competențe pentru managementul unui proiect.
❑ Managementul proiectelor include integrarea diferitelor
faze ale ciclului de viață (life cycle) ale proiectului.
❑ Managementul proiectelor se realizează prin procese.
❑ Procesele selectate pentru realizarea unui proiect trebuie
să fie aliniate într-o abordare sistemică.
Concepte generale

❑ Modul în care conceptele de managementului proiectelor sunt

legate între ele sunt prezentate în Figura 3.1.
❑ Organizațiile identifică din strategia generală oportunități.
❑ Oportunitățile sunt evaluate și trebuie să fie documentate.
❑ Oportunitățile selectate sunt în continuare dezvoltate într-un
plan de afaceri sau alt document similar, care pot duce la unul
sau mai multe proiecte care prevăd rezultate.
❑ Aceste rezultate pot fi folosite pentru a realiza beneficii.
❑ Beneficiile pot fi o contribuție la realizarea și dezvoltarea în
continuare a strategiei organizaționale.
 Concepte generale
Mediul Mediul organizației
extern
Strategia organizațională Oportunități

Mediul proiectului Guvernanța

Beneficii Plan de afaceri proiectului

Organizarea proiectului
Proiect

Operații Procese de managementul proiectului

Livrabile
Procese de managementul produselor

Procese suport
Figura 3.1
Concepte generale

❑ Părțile interesate de proiect, inclusiv organizarea

proiectului, trebuie să fie descrise suficient de detaliat pentru
ca proiectul să aibă succes.
❑ Rolurile și responsabilitățile părților interesate trebuie să
fie definite și comunicate pe baza obiectivelor organizației și
de proiect.
❑ Interfețele părților interesate trebuie să fie gestionate în
cadrul proiectului prin intermediul proceselor de management
de proiect.
❑ Părțile interesate tipice ale proiectului sunt prezentate în
Figura 3.2
Concepte generale

Guvernanța proiectului
Comitetul director/board-ul
Sponsorul Parteneri
Organisme de proiectului de afaceri
reglementare
Angajați Clienți Acționari
Departamentul pt.
Managerul Furnizori
managementul
proiectului
proiectelor
Echipa de management Finanțatori
Grupuri de a proiectului
interese
Echipa de proiect

Organizarea proiectului
Figura 3.2
Concepte generale

❑ Procesele de managementul proiectelor pot fi privite din

două perspective diferite:
❑ Ca grupuri de procese pentru managementul proiectului;
❑ Ca grupuri de subiecte pentru agregarea proceselor în funcție
de subiect.
❑ Fiecare grup de procese constă din procese care sunt
aplicabile oricărei faze sau proiect
❑ Relațiile și interacțiunile dintre grupurile de procese
sunt prezentate în Figura 3.3
Concepte generale

Control

Inițiere Planificare Închidere

Implementare

Figura 3.3
Concepte generale

(1) Grupul de procese de Inițiere (Initiation)

❑ Procesele de inițiere sunt folosite pentru a porni o fază
de proiect sau un proiect, pentru a defini faza proiectului
sau obiectivele proiectului și, de asemenea, să autorizeze
managerul de proiect pentru a continua cu activităţile
proiectului.
Concepte generale

(2) Grupul de procese de Planificare (Planning)

❑ Procesele de planificare sunt folosite pentru a dezvolta
planificarea proiectului în detaliu.
❑ Acest nivel de detaliu ar trebui să fie suficient pentru a
stabili valorile de referință pe baza cărora implementarea
proiectului de poate fi gestionată și performanța
proiectului poate fi măsurată și controlată.
Concepte generale

(3) Grupul de procese de Implementare (Implementing)

❑ Procesele de Implementare sunt utilizate pentru a
efectua activitățile de managementul proiectului și pentru
a sprijini furnizarea de rezultate ale proiectului, în
conformitate cu planurile proiectului.
Concepte generale

(4) Grupul de procese de Control (Controlling)

❑ Procesele de control sunt utilizate pentru a monitoriza,
măsura și evalua performanța proiectului față de planul
proiectului.
❑ În consecință, acțiunile preventive și corective tebuie
luate și trebuie aplicate cereri de modificare, atunci când
sunt necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului.
Concepte generale

(5) Grupul de procese de Închidere (Closing)

❑ Procesele de închidere sunt folosite pentru a stabili în
mod oficial că faza de proiect sau proiectul este terminat,
și pentru a oferi lecțiile învățate (lesson learned) care să
fie luate în considerare și puse în aplicare în funcție de
necesități.
Concepte generale

❑ În Figura 3.4 sunt reprezentate relațiile și interacțiunile

dintre grupurile de procese, cu specificarea intrărilor și
ieșirilor reprezentative în și din fiecare grup de procese.
❑ Simbolurile utilizate în Figura 3.4:
- Documente cu informații cheie;
- Interacțiuni între grupurile de procese
- Intrări sau ieșiri reprezentative
- Grupuri de documente / informații
 Acțiuni
corective
Rapoarte de
progres
Documentație Raport închidere
Modificări
proiect fază / proiect
aprobate

Modificări aprobate
Control
Planuri proiect Rapoarte progres
Registru de risc Rapoarte realizări
Docum. Modificări
proiect aprobate
Inițiere Rapoarte Cereri modificări
Planificare Închidere
progres Probleme apărute
Planuri
proiect Date progres
Planuri proiect
Registru de risc
Planuri de Implementare
Probleme apărute
afaceri / Lecții învățate Lecții învățate
Contracte din proiecte
Rezultate anterioare
anterioare Lecții învățate

Figura 3.4
Concepte generale

❑ Grupurile de subiecte sunt formate din procese aplicabile

oricărei faze de proiect sau unui proiect.
❑ Aceste procese sunt definite în ceea ce privește scopul,
descrierea, intrările și ieșirile primare, și sunt
interdependente.
❑ Cele 10 grupuri de subiecte sunt independente de zona
de aplicare sau de industria asupra căreia se focalizează.
Concepte generale

(1) Integrare (Integration)

❑ Grupul de subiecte de Integrare include procesele necesare
pentru a identifica, defini, combina, unifica, coordona,
controla și închide diferitele activități și procese legate de
proiect
(2) Părți interesate (Stakeholder)
❑ Grupul de subiecte al Părților interesate include procesele
necesare pentru a identifica și de a gestiona sponsorul de
proiect, clienții și alte părți interesate.
Concepte generale

(3) Domeniu (Scope)

❑ Grupul de subiecte de Domeniu (Scope) include procesele
necesare pentru identificarea și definirea activiților
(lucrărilor) și a rezultatelor ce trebuie livrate
(4) Resurse (Resources)
❑ Grupul de subiecte de Resurse include procesele necesare
pentru a identifica și de a asigura resursele adecvate
pentru proiecte, cum ar fi oameni, instalații, echipamente,
materiale, infrastructură și instrumente.
Concepte generale

(5) Timp (Time)

❑ Grupul de subiecte de Timp include procesele necesare pentru
a programa activitățile proiectului și pentru a monitoriza și
controla progresul proiectului față de planificare.
(6) Cost (Cost)
❑ Grupul de subiecte de Cost include procesele necesare pentru
elaborarea bugetului și pentru a monitoriza progresele
înregistrate pentru controlul costurilor.
Concepte generale

(7) Risc (Risk)

❑ Grupul de subiecte de Risc include procesele necesare pentru
a identifica și de a gestiona amenințările și oportunitățile.
(8) Calitate (Quality)
❑ Grupul de subiecte de Calitate include procesele necesare
pentru a planifica și a stabili asigurarea și controlul calității.
Concepte generale

(9) Aprovizionare (Procurement)

❑ Grupul de subiecte de Aprovizionare include procesele
necesare pentru a planifica și achiziționa produse, servicii sau
rezultate, precum și pentru a gestiona relațiile cu furnizorii.
(10) Comunicare (Communication)
❑ Grupul de subiecte de Comunicare include procesele necesare
pentru a planifica, gestiona și a distribui informațiile relevante
pentru proiect.
Concepte generale

❑ Matricea relațiilor între grupurile de procese și

grupurile de subiecte este prezentată în Figura 3.5
❑ Relațiile sunt reprezentate prin unul sau mai multe
marcatoare ( ), în funcție de numărul de relații dintre
procese și subiecte.
❑ Din Figura 3.5, rezultă că avem 39 de procese care
interrelaționează cu grupurile de subiecte.
 Concepte generale
Grupuri de procese Inițiere Planificare Implementare Control Închidere
Grupuri de subiecte
1. Integrare
2. Părți interesate
3. Domeniu
4. Resurse
5. Timp
6. Cost
7. Risc
8. Calitate
9. Aprovizionare
10. Comunicare
Figura 3.5
Metoda drumului critic – PERT/CPM
Metoda drumului critic

❑ În majoritatea proiectelor, indiferent de complexitatea

lor, managerii de proiect trebuie să planifice și să
coordoneze o multitudine de activități, astfel încât
proiectele să fie realizate la termen și cu încadrarea în
costurile estimate.

❑ Un element important îl reprezintă interdependența

dintre activități: unele activități depind de realizarea altor
activități, respectiv ele pot să înceapă numai după
finalizarea unor activități anterioare.
Metoda drumului critic

❑ Metodele de planificare și urmărire a realizării proiectelor

trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
(1) Care este timpul total de realizare a proiectului;
(2) Care sunt datele de începere și de terminare pentru fiecare
activitate?
(3) Care sunt activitățile “critice”, respectiv cele care trebuie
realizate exact conform planificării, astfel încât durata totală a
proiectului să fie aceeași?
(4) Cât timp pot fi decalate activitățile “necritice”, astfel încât
durata totală a proiectului să fie aceeași?
❑ Metoda drumului critic poate răspunde la aceste întrebări.
Metoda drumului critic

❑ Metoda drumului critic este cunoscută sub denumirea

PERT/CPM, respectiv:
❑ PERT = Program Evaluation and Review Technique;
❑ CPM = Critical Path Method.
❑ Inițial PERT și CPM au fost dezvoltate separat, respectiv PERT
pentru dezvoltarea unor proiecte ale marinei americane, iar CPM
pentru implementarea unor proiecte industriale.
❑ În prezent, programele software specializate pe PERT/CPM
combină caracteristice ambelor metode.
Metoda drumului critic

❑ Vom exemplifica metoda PERT/CPM cu următoarea

aplicație de planificare a activităților unui proiect de
realizare și implementare a unui sistem informatic (SI):
❑ O firmă de e-commerce doreşte extinderea unei aplicaţii
existente şi implementarea de noi funcţionalităţi în
aplicaţia existentă.
❑ Codurile și descrierile activităților proiectului,
predecesorii (activitățile care preced), succesorii
(activitățile care urmează sau succed), cât și duratele
estimate (în săptămâni) sunt cele din tabelul următor.
Metoda drumului critic

Durate
Activitatea Descrierea activității Predecesori Succesori
estimate
A Analiză cerinţe - B, C 5
B Proiectare ecrane A D 4
C Proiectare rapoarte A D 6
D Proiectarea bazei de date B, C E, F 2
E Documentaţie utilizator D H 6
F Programare D G 5
G Testare F H 3
H Instalare E, G - 1
Metoda drumului critic

❑ Vom defalca activitățile proiectului SI printr-o diagramă

(grafic) Gantt, în funcție de duratele, succesorii și
predecesorii fiecărei activități
❑ O diagramă Gantt reprezintă o reprezentare grafică a
proiectului, care arată fiecare activitate ca o bară
orizontală a cărei lungime este proporțională cu timpul său
pentru finalizare.
❑ Diagrama (graficul) Gantt pentru proiectul SI este redată
în Figura 3.6
 Metoda drumului critic

Activitatea Calendar (săptămâni)

Responsabili Resurse
Cod Denumire 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
A Analiză cerinţe
B Proiectare ecrane
C Proiectare rapoarte
D Proiectarea bazei de date
E Documentaţie utilizator
F Programare
G Testare
H Instalare

Figura 3.6
Metoda drumului critic

❑ Pe baza activităților și a predecesorilor acestora, vom construi în

continuare o reprezentare grafică a proiectului, denumită rețeaua
proiectului.
❑ Activitățile corespund nodurilor rețelei (reprezentate prin
dreptunghiuri sau cercuri), iar arcele rețelei (săgețile) arată
relațiile de precedență dintre activități.
❑ Rețeaua este de tipul Activitate în Nod (AON = Activity on Node)
❑ Rețeaua proiectului din aplicația considerată este prezentată în
Figura 3.7, în care nodurile conțin numai codurile activităților,
respectiv în Figura 3.8, în care nodurile conțin codurile și
descrierile activităților.
Metoda drumului critic

4
6
B
5 E
2

A D H
1
C F G
5 3
6

Figura 3.7
 Metoda drumului critic

4 6

B - Proiectare E – Documen-
ecrane taţie utilizator
1
5 2

A - Analiză D - Proiectarea H - Instalare

cerinţe bazei de date
6 5 3

C - Proiectare F - Programare G - Testare

rapoarte

Figura 3.8
Metoda drumului critic

❑ Vom analiza în continuare durata de realizare a

proiectului.
❑ Pentru a stabili durata proiectului, vom analiza rețeaua
proiectului, pentru a determina drumul critic.
❑ Un drum este o secvență de activități conectate, de la
start (A) la finiș (H).
❑ Drumul de lungime (durată) maximă se numește drum
critic.
❑ Activitățile situate pe drumul critic se numesc activități
critice.
Metoda drumului critic

❑ Pentru aplicația considerată, vom determina, în tabelul următor,

toate drumurile din rețeaua proiectului, cât și lungimile (duratele)
acestora:
Drumul Lungime (durată)
A>B>D>E>H 5 + 4 + 2 + 6 + 1 = 18
A>B>D>F>G>H 5 + 4 + 2 + 5 + 3 + 1 = 20
A>C>D>E>H 5 + 6 + 2 + 6 + 1 = 20
A>C>D>F>G>H 5 + 6 + 2 + 5 + 3 + 1 = 22
❑ Rezultă că drumul critic are o lungime (durată) de 22 săptămâni, iar
activitățile critice sunt: A, C, F, D, F, G, H (Figura 3.9), hașurate cu
roșu și în diagrama Gantt din Figura 3.10
Metoda drumului critic

B
E

A D H

C F G

Figura 3.9
 Metoda drumului critic

Activitatea Calendar (săptămâni)

Responsabili Resurse
Cod Denumire 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
A Analiză cerinţe
B Proiectare ecrane
C Proiectare rapoarte
D Proiectarea bazei de date
E Documentaţie utilizator
F Programare
G Testare
H Instalare

Figura 3.10
Metoda drumului critic

❑ Metoda prin care determinăm toate drumurile și lungimile

acestora din rețeaua proiectului este aplicabilă numai
proiectelor cu un număr relativ mic de activități.
❑ Vom prezenta în continuare un algoritm general pentru
determinarea drumului critic, aplicabil tuturor proiectelor,
indiferent de complexitatea acestora.
❑ În final, vom analiza și forma tabelară a algoritmului, care
ne va permite să determinăm drumul critic.
Metoda drumului critic

❑ Algoritmul PERT/CPM pentru planificarea activităților

proiectelor constă din următorii pași:
Pasul 1: Se întocmește o listă a activităților proiectului.
Pasul 2: Se determină predecesorii (activitățile care preced)
pentru fiecare activitate a proiectului.
Pasul 3: Se determină durata estimată pentru fiecare din
activitățile proiectului.
Pasul 4: Se reprezintă rețeaua proiectului, pe baza activităților
de la Pasul 1 și a predecesorilor de la Pasul 2.
Metoda drumului critic

Pasul 5: Se determină pentru fiecare activitate, printr-o trecere

(parcurgere) directă de la Start la Finiș (forward pass):
❑ timpul/durata de start/începere cel mai devreme (ES = Earliest Start);
❑ timpul/durata de finiș/terminare cel mai devreme (EF = Earliest Finish);

Timpul/durata de finiș/terminare cel mai devreme al ultimei

activități reprezintă durata estimată necesară pentru
finalizarea întregului proiect.
Metoda drumului critic

Pasul 6: Se determină pentru fiecare activitate, pe baza

timpului/duratei de terminare determinată la Pasul 5, printr-o
trecere (parcurgere) inversă de la Finiș la Start (backward pass):
❑ timpul/durata de start/începere cel mai târziu (LS = Latest Start);
❑ timpul/durata de finiș/terminare cel mai târziu (LF = Latest Finish);
Pasul 7: Se determină pentru fiecare activitate, durata de
întârziere (slack), prin diferența dintre timpul/durata de
start/începere cel mai târziu (LS = Latest Start) și timpul/durata
de start/începere cel mai devreme (ES = Earliest Start).
Metoda drumului critic

Pasul 8: Se determină activitățile cu duratele de întârziere

(slack) egale cu 0, care sunt activitățile critice ale proiectului.
Pasul 9: Se organizează datele tabelar, pentru aplicarea pașilor
algoritmului prezentat.
Metoda drumului critic

❑ Duratele de start/începere și finiș/terminare cele mai

devreme se determină astfel:
❑ Notăm:
❑ ESi = timpul/durata de start/începere cel mai devreme pentru
activitatea i;
❑ EFi = timpul/durata de finiș/terminare cel mai devreme pentru
activitatea i;
❑ ti = durata estimată a activității t.
❑ Relația de calcul este:
EFi = ESi + ti
Metoda drumului critic

❑ Regula pentru duratele de start/începere și de finiș/terminare cele

mai devreme, cu parcurgere directă a rețelei, se determină astfel:
❑ Dacă o activitate i are un singur predecesor i-1, atunci:
ESi = EF a activității predecesoare
❑ Timpul/durata de start/începere cel mai devreme a unei activități
este egală cu timpul/durata maximă de finiș/terminare cel mai
devreme ale acivităților predecesoare:
ESi = max{EF ale activităților predecesoare}
 Metoda drumului critic

❑ Să calculăm acum timpul/duratele de start/începere cele mai

devreme (ES), respectiv cele de finiş cel mai devreme (EF):
Durate
Activitatea Descrierea activității Predecesori ESi EFi
estimate
A Analiză cerinţe - 5 0 0+5 = 5
B Proiectare ecrane A 4 5 4+5 = 9
C Proiectare rapoarte A 6 5 6+5 = 11
D Proiectarea bazei de date B, C 2 Max(9,11) = 11 11+2 = 13
E Documentaţie utilizator D 6 13 13+6 = 19
F Programare D 5 13 13+5 = 18
G Testare F 3 18 18+3 = 21
H Instalare E, G 1 Max(19, 21) = 21 21+1 = 22
Metoda drumului critic

❑ Duratele de start/începere și finiș/terminare cel mai târziu

se determină astfel:
❑ Notăm:
❑ LSi = timpul/durata de start/începere cel mai târziu pentru
activitatea i;
❑ LFi = timpul/durata de finiș/terminare cel mai târziu pentru
activitatea i;
❑ ti = durata estimată a activității t.
❑ Relația de calcul este:
LSi = LFi - ti
Metoda drumului critic

❑Regula pentru duratele de start/începere și de finiș/terminare cele

mai târziu, cu parcurgere inversă a rețelei, se determină astfel:
❑ Timpul/durata de finiș/terminare cel mai târziu a unei activități
este egală cu timpul/durata minimă de start/începere cel mai
târziu ale activităților succesoare (succesori):
LFi = min{LS ale activităților succesoare}
❑ Această regulă arată că o activitate trebuie să se încheie la timp,
pentru a permite succesorilor ei imediați să înceapă la
timpul/durata de start/începere cel mai târziu.
 Metoda drumului critic

❑ Să calculăm acum timpul/duratele de start/începere cele mai

târziu (LS), respectiv de finiş cel mai târziu (LF):
Durate
Activitatea Descrierea activității Succesori LSi LFi
estimate
A Analiză cerinţe B, C 5 5-5 = 0 Min(7, 5) = 5
B Proiectare ecrane D 4 11-4 = 7 11
C Proiectare rapoarte D 6 11-6 = 5 11
D Proiectarea bazei de date E, F 2 13-2 = 11 Min(15,13) = 13
E Documentaţie utilizator H 6 21-6 = 15 21
F Programare G 5 18-5 = 13 18
G Testare H 3 21-3 = 18 21
H Instalare - 1 22-1 = 21 22 (EFH =22)
Metoda drumului critic

❑ Să calculăm acum pentru fiecare activitate i, conform Pasului

7 al algoritmului, durata de întârziere/fluctuație (slack), prin
diferența dintre timpul/durata de start/începere cel mai târziu
și timpul/durata de start/începere cel mai devreme, respectiv
diferența dintre timpul/durata de finiș/terminare cel mai târziu
și timpul/durata de finiș/terminare cel mai devreme.
❑ Avem relațiile:
Slacki = LSi – ESi
sau
Slacki = LFi – EFi
Metoda drumului critic

❑ Să determinăm acum, conform Pasului 8 al algoritmului,

activitățile cu duratele de întârziere (slack) egale cu 0, care sunt
activitățile critice ale proiectului.
❑ Conform Pasului 9 organizăm datele tabelar, pentru aplicarea
pașilor algoritmului prezentat.
❑ Conform Pasului 9, datele sunt calculate în tabelul următor.
❑ Am obținut următoarele rezultate:
❑ Durata proiectului: 22 săptămâni
❑ Activitățile critice: A, C, D, F, G, H
 Metoda drumului critic

❑ Să calculăm acum timpul/duratele de start/începere cele mai

târziu (LS), respectiv de finiş cel mai târziu (LF):
Activitatea Descrierea activității ESi EFi LSi LFi Slack
A Analiză cerinţe 0 5 0 5 5-5 = 0
B Proiectare ecrane 5 9 7 11 11-9 = 2
C Proiectare rapoarte 5 11 5 11 11-11 = 0
D Proiectarea bazei de date 11 13 11 13 13-13 = 0
E Documentaţie utilizator 13 19 15 21 21-19 = 2
F Programare 13 18 13 18 18-18 = 0
G Testare 18 21 18 21 21-21 = 0
H Instalare 21 22 21 22 22-22 = 0
Metoda drumului critic

❑ Să determinăm acum drumul critic cu ajutorul

programului QM – Quantitative Management - Modulul
Project Management (Pert/CPM)1
❑ Datele de intrare, soluţia şi reprezentările grafice sunt
redate în figurile următoare

1 http://wps.prenhall.com/bp_weiss_software_1/
 Metoda drumului critic

Ecranul de
creare a
setului de
date
 Metoda drumului critic

Datele de
intrare
Metoda drumului critic

Soluţia
Metoda drumului critic

Reţeaua proiectului
Metoda drumului critic

Graficul Gantt – timpii cel mai devreme

 Metoda drumului critic

Graficul Gantt – timpii cel mai târziu

Metoda drumului critic

Graficul Gantt – drumul critic