CUPRINS

LABORATORUL 1: PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM ........................... 1

1.1 Modelul pragului de rentabilitate........................................................................................ 1
1.2 Aplicația A1.1 ..................................................................................................................... 3
1.3 Aplicația A1.2 ..................................................................................................................... 6
1.4 Aplicația A1.3 ................................................................................................................... 10
1.5 Aplicația A1.4 ................................................................................................................... 13

1-1
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM1
Breakeven / Cost-Volume Analysis

1.1 Modelul pragului de rentabilitate

Analiza relației cost-volum-profit este un model de evoluție a costului care

evidențiază legătura dintre cost, volumul producției și profit și reprezintă un
instrument important în optimizarea profitului și controlul managerial. Această
analiză se regăsește în metoda direct-costing.
Un indicator util în analiza relației cost-volum-profit este pragul de rentabilitate
(punctul mort).
Pragul de rentabilitate (break-even point) reprezintă acel nivel al producției
pentru care firma nu realizează profit, dar nici pierdere.
Analiza relației cost-volum-profit permite:
▪ optimizarea profitului într-o perspectivă previzională;
▪ determinarea pragului de rentabilitate;
▪ arată influența costurilor fixe și variabile asupra variației profitului;
▪ evidențiază produsele mai rentabile în funcție de volumul realizat;
▪ reprezintă un suport important pentru luarea deciziilor legate de: politica
de investiții, programul de producție, retehnologizarea proceselor de
fabricație.

Funcţionarea unei firme implică:

a) costuri fixe care sunt independente de nivelul producţiei (de exemplu:
amortismente, chirii, asigurări, cheltuieli administrative, licenţe, salariile
personalului indirect productiv);
b) costuri variabile care depind de nivelul producţiei (ex: manopera directă,
materii prime, costuri energetice).

1Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universităţii „Transilvania”,

Braşov, 2017, pag. 107

1-1
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Modelul liniar de determinare a pragului de rentabilitate presupune două

ipoteze:
▪ I1: cantitatea realizată = cantitatea vândută;
▪ I2: costul variabil unitar este constant în raport cu volumul producției.

Observație. Cele două ipoteze simplificatoare ale modelului liniar nu sunt în

general respectate în realitatea economică. Niciun manager nu poate fi sigur că
întreaga producție realizată va fi vândută, iar costul variabil unitar poate scădea
cu volumul producției, datorită scăderii timpului de manoperă care implică
reducerea costurilor cu forța de muncă.
Introducem notațiile:
▪ 𝑌 – volumul producției;
▪ 𝐹 – costurile fixe totale;
▪ 𝑐𝑣 – costul variabil unitar;
▪ 𝑝 – prețul unitar de vânzare.

Din ipoteza I1 rezultă că veniturile totale = costurile totale, adică

𝑝 ∙ 𝑌 = 𝐹 + 𝑐𝑣 ∙ 𝑌. (1.1)

se poate determina pragul de rentabilitate

𝐹
𝑃𝑅 = . (1.2)
𝑝 − 𝑐𝑣

Profitul se obține din ecuația Profitul = veniturile totale − costurile totale

𝑃 = 𝑝 ∙ 𝑌 − (𝐹 + 𝑐𝑣 ∙ 𝑌) = (𝑝 − 𝑐𝑣) ∙ 𝑌 − 𝐹. (1.3)

1-2
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

1.2 Aplicația A1.12

Pentru realizarea unui produs cunoaștem costurile fixe totale ( 𝐹 = 1000$),

costul variabil unitar ( 𝑐𝑣 = 10$) și prețul unitar de vânzare ( 𝑝 = 15$). Să se
calculeze pragul de rentabilitate (𝑃𝑅) și să se determine profitul în situația
producerii a 500 de unități.
Rezolvare:
Înlocuind date de intrare în relația (1.2) obținem pragul de rentabilitate
cantitativ:
𝐹 1000
𝑃𝑅𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣 = = = 200 (unități de produs)
𝑝 − 𝑐𝑣 15 − 10
Înlocuind 𝑃𝑅𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣 = 200 în relația (1.1) obținem pragul de rentabilitate
valoric:
𝑃𝑅𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑐 = 𝑝 ∙ 𝑌 = 𝐹 + 𝑐𝑣 ∙ 𝑌 = 15 ∙ 200 = 1000 + 10 ∙ 200 = 3000$
Înlocuind datele calculate în relația (1.3) obținem profitul în situația producerii
a 500 de unități
𝑃 = (𝑝 − 𝑐𝑣) ∙ 𝑌 − 𝐹 = (15 − 10) ∙ 500 − 1000 = 1500$
În QM utilizăm modulul Breakeven/Cost-Volume Analysis, opțiunea Breakeven
Analysis (Cost vs. Revenue)
▪ Ecranul de start pentru crearea setului de date este redat în Figura 1.1.1
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 1.1.2
▪ Rezultatele soluției calculate sunt redate în Figura 1.1.3
▪ Graficul pragului de rentabilitate este redat în Figura 1.1.4
Conlcuzii:
▪ Pragul de rentabilitate: 200 unități și 3000$;
▪ Profitul net la 500 unități: 1500$.

2Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universităţii „Transilvania”,

Braşov, 2017, pag. 108, Problema 1

1-3
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.1.1

Figura 1.1.2

1-4
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.1.3

Figura 1.1.4

1-5
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

1.3 Aplicația A1.23

O firmă poate realiza un produs în două din filialele sale aflate în țări diferite.
Materialele, manopera și utilitățile sunt asigurate local (în $):

Denumire cost Tip cost Opțiunea 1 Opțiunea 2

Costuri generale Fix 800 500
Materiale Variabil 6 7
Manoperă Variabil 2 3
Utilități Variabil 2 4

Se pune problema unei analize cost-volum, pentru alegerea opțiunii care

asigură un cost minim, în situația unei comenzi de 200 unități.
Rezolvare:
Să analizăm mai întâi modelul economic pentru așa-numitul „punct de
indiferență” (în engleză Crossover Point), respectiv punctul în care costul total
este egal pentru cele două opțiuni:
Notații:
▪ 𝑌 – volumul producției;
▪ 𝐹1 – costurile fixe totale pentru Opțiunea 1;
▪ 𝐹2 – costurile fixe totale pentru Opțiunea 2;
▪ 𝑐𝑣1 – costul variabil unitar pentru Opțiunea 1;
▪ 𝑐𝑣2 – costul variabil unitar pentru Opțiunea 2;
▪ 𝐶1 – costurile totale pentru Opțiunea 1;
▪ 𝐶2 – costurile totale pentru Opțiunea 2;
Relații de calcul:
▪ Costuri totale Opțiunea 1 = Costuri totale Opțiunea 2

𝐹1 + 𝑐𝑣1 ∙ 𝑌 = 𝐹2 + 𝑐𝑣2 ∙ 𝑌 (1.4)

3Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universităţii „Transilvania”,

Braşov, 2017, pag. 109, Problema 2

1-6
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

▪ Punctul de indiferență (𝑃𝐼):

𝐹1 + 𝑐𝑣1 ∙ 𝑌 = 𝐹2 + 𝑐𝑣2 ∙ 𝑌 ↔ 𝐹1 − 𝐹2 = (𝑐𝑣2 − 𝑐𝑣1 ) ∙ 𝑌

𝐹1 − 𝐹2 (1.5)
𝑃𝐼 = .
𝑐𝑣2 − 𝑐𝑣1

Pentru Opțiunea 1 costul variabil cumulat este 𝑐𝑣1 = 6 + 2 + 2 = 10$, iar

pentru Opțiunea 2 costul variabil cumulat este 𝑐𝑣2 = 7 + 3 + 4 = 14$.
Înlocuind datele de intrare în relația (1.5) obținem punctul de indiferență
cantitativ
𝐹1 − 𝐹2 800 − 500
𝑃𝐼𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣 = = = 75 unități de produs.
𝑐𝑣2 − 𝑐𝑣1 14 − 10
Înlocuind datele de intrare în relația (1.4) și pentru 𝑌 = 75 obținem punctul de
indiferență valoric
𝑃𝐼𝑣𝑎𝑙𝑜𝑟𝑖𝑐 = 800 + 10 ∙ 75 = 500 + 14 ∙ 75 = 1550$
Pentru 𝑌 = 200 obținem costurile totale:
▪ Opțiunea 1:
𝐶1 = 𝐹1 + 𝑐𝑣1 ∙ 𝑌 = 800 + 10 ∙ 200 = 2800$
▪ Opțiunea 2:
𝐶2 = 𝐹2 + 𝑐𝑣2 ∙ 𝑌 = 500 + 14 ∙ 200 = 3300$
Alegem costul total minim pentru Opțiunea 1.
În QM utilizăm modulul Breakeven/Cost-Volume Analysis, opțiunea Cost-
Volume Analysis.
▪ Ecranul de start pentru crearea setului de date este redat în Figura 1.2.1,
cu 4 tipuri de costuri și 2 opțiuni
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 1.2.2
▪ Rezultatele soluției calculate sunt redate în Figura 1.2.3
▪ Graficul dreptelor de costuri totale și a punctului de indiferență este redat
în Figura 1.2.4

1-7
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Concluzii:
▪ Punctul de indiferență: 75 unități și 1550$;
▪ Costul minim la 200 (> 75) unități comandate: 2800$ pentru Opțiunea 1
(graficul costului total pentru Opțiunea 1 este situate sub graficul costului
total pentru opțiunea 2).

Figura 1.2.1

1-8
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.2.2

Figura 1.2.3

1-9
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.2.4

1.4 Aplicația A1.34

O firmă are posibilitatea de alegere a centrului de servicii cloud computing.

Centrele oferă un abonament (în $), la care se adaugă o sumă variabilă în funcție
de timpul de utilizare (pay-per-use):

Denumire cost Tip cost Centrul 1 Centrul 2 Centrul 3

Abonament Fix 1000 1500 3000
Pay-per-use Variabil 0,09 0,07 0,04

Să se determine centrul de servicii care oferă costul cel mai mic pentru un volum
de 30000 de ore.

4Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universităţii „Transilvania”,

Braşov, 2017, pag. 110, Problema 3

1-10
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Rezolvare:
Rezolvarea contă în determinarea punctului de indiferență, considerând
intersecția dintre câte 2 centre de servicii: C1 ⋂C2, C1 ⋂C3, C2 ⋂C3.
Pe intervalele definite de cele 3 puncte de intersecție alegem dreptele de costuri
totale situate cel mai jos.
În QM utilizăm modulul Breakeven/Cost-Volume Analysis, opțiunea Cost-
Volume Analysis.
▪ Ecranul de start pentru crearea setului de date este redat în Figura 1.3.1,
cu 2 tipuri de costuri și 3 opțiuni
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 1.3.2
▪ Rezultatele soluției calculate sunt redate în Figura 1.3.3
▪ Graficul dreptelor de costuri totale și a punctelor de indiferență este redat
în Figura 1.3.4
Conlcuzii:
▪ Pe intervalul (0, 25000] alegem Centrul 1;
▪ Pe intervalul (25000, 50000] alegem Centrul 2;
▪ Pentru valori mai mari de 50000 alegem Centrul 3.

Figura 1.3.1

1-11
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.3.2

Figura 1.3.3

1-12
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.3.4

1.5 Aplicația A1.4

O firmă are realizează 4 produse. Datele privind prețurile de vânzare, costurile

variabile unitare, costurile fixe totale și cantitățile prognozate pentru anul
următor sunt cele din tabelul următor:

Preț unitar Cost variabil Costuri fixe Prognoză

Denumire
(𝑝𝑖 ) unitar (𝑐𝑣𝑖 ) totale (𝐹) vânzări (𝑌𝑖 )
Produsul 1 10 6 1200
Produsul 2 12 8 1500
5000
Produsul 3 8 4 2000
Produsul 4 7 3 3000

Să se determine pragul de rentabilitate multi-produs.

1-13
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Rezolvare:
Pentru determinarea pragului de profit multi-produs utilizăm următorul
algoritm:
Pasul 1: Calculăm raportul dintre costul variabil unitar 𝑐𝑣𝑖 și prețul unitar 𝑝𝑖 ,
respectiv 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖 .
Pasul 2: Calculăm diferența 1 − 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖 .
Pasul 3: Calculăm vânzările prognozate pe fiecare produs, cu relația
𝑉𝑖 = 𝑌𝑖 ∙ 𝑝𝑖 .
Pasul 4: Calculăm proporția vânzărilor prognozate pe fiecare produs, cu relația
%𝑉𝑖 = 𝑉𝑖 ⁄∑ 𝑉𝑖 .
Pasul 5: Calculăm contribuția ponderată în vânzările prognozate pentru fiecare
produs, cu relația
𝐶𝑃𝑖 = %𝑉𝑖 ∙ (1 − 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖 ).
Pasul 6: Calculăm Pragul de Rentabilitate Multi-Produs (PRMP) cu relația:
𝐹
𝑃𝑅𝑀𝑃$ = .
∑ 𝐶𝑃𝑖
Vom rezolva problema pragului de profit multi-produs, utilizând algoritmul de
mai sus și aplicând relațiile de calcul în tabelul următor:

Vânzări
Denumire 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖 1 − 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖
𝑉𝑖 = 𝑌𝑖 ∙ 𝑝𝑖
Produsul 1 6⁄10 = 0,60 1 − 0,60 = 0,40 12000
Produsul 2 8⁄12 = 0,67 1 − 0,67 = 0,33 18000
Produsul 3 4⁄8 = 0,50 1 − 0,50 = 0,50 16000
Produsul 4 3⁄7 = 0,43 1 − 0,43 = 0,57 21000
Total - ∑ 𝑉𝑖 67000

%Vânzări Contribuția ponderată

Denumire
%𝑉𝑖 = 𝑉𝑖 ⁄∑ 𝑉𝑖 𝐶𝑃𝑖 = %𝑉𝑖 ∙ (1 − 𝑐𝑣𝑖 ⁄𝑝𝑖 )
Produsul 1 12000⁄67000 = 0,18 0,18 ∙ 0,40 = 0,07
Produsul 2 18000⁄67000 = 0,27 0,27 ∙ 0,33 = 0,09
Produsul 3 16000⁄67000 = 0,24 0,24 ∙ 0,50 = 0,12
Produsul 4 21000⁄67000 = 0,31 0,31 ∙ 0,57 = 0,18
Total ∑ 𝐶𝑃𝑖 0,46

1-14
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Obținem cu datele din tabelul anterior, pentru 𝐹 = 5000 și ∑ 𝐶𝑃𝑖 = 0,46:

5000
𝑃𝑅𝑀𝑃$ = = 10876,62$.
0,46

În QM utilizăm modulul Breakeven/Cost-Volume Analysis, opțiunea

Multiproduct Breakeven Analysis.
▪ Ecranul de start pentru crearea setului de date este redat în Figura 1.4.1,
cu un număr de 4 itemi (4 produse)
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 1.4.2
▪ Rezultatele soluției calculate sunt redate în Figura 1.4.3

Figura 1.4.1

1-15
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Figura 1.4.2

Figura 1.4.3

1-16
 LABORATORUL 1
PRAGUL DE RENTABILITATE / ANALIZA COST–VOLUM

Conlcuzii:
Am obținut un prag de rentabilitate multi-produs valoric la un nivel de 10877$
Pe produse, pragurile de rentabilitate valorice și cantitative se ating după cum
urmează:

▪ Pragul de rentabilitate valoric pe fiecare produs, cu relația:

𝑃𝑅$𝑖 = %𝑉𝑖 ∙ 𝑃𝑅𝑀𝑃

▪ Pragul de rentabilitate cantitativ pe fiecare produs, cu relația:

𝑃𝑅𝑖 = 𝑃𝑅𝑀𝑃/𝑝𝑖

Denumire %Vânzări 𝑃𝑅$𝑖 = %𝑉𝑖 ∙ 𝑃𝑅𝑀𝑃 𝑃𝑅𝑖 = 𝑃𝑅𝑀𝑃/𝑝𝑖

Produsul 1 0,18 0,18 ∙ 10877 = 1948$ 1948⁄10 = 195
Produsul 2 0,27 0,27 ∙ 10877 = 2922$ 2922⁄12 = 244
Produsul 3 0,24 0,24 ∙ 10877 = 2597$ 2597⁄8 = 325
Produsul 4 0,31 0,31 ∙ 10877 = 3409$ 3409⁄7 = 487
Total ∑ 10877$ 1250

1-17