CUPRINS

LABORATORUL 3 .............................................................................................................. 1

APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI) ........................................................................................ 1

3.1 Concepte generale despre rețele (grafuri) ........................................................................... 1
3.2 Problema drumului minim (Shortest Route) ................................................................... 2
3.3 Aplicația A3.1 – Drumul minim ..................................................................................... 3
3.4 Aplicația A3.1a – Drumul minim – Rezolvare ca PPL ....................................................... 6
3.5 Aplicația A3.1b – Drumul minim într-o rețea neorientată – Problema 2........................ 11
3.6 Problema drumului minim într-un arbore extins (Minimum Spanning Tree) .................. 15
3.7 Aplicația A3.2 – Drumul minim într-un arbore extins ................................................... 16
3.8 Aplicația A3.3 – Drumul minim – Problema 1............................................................... 19
3.9 Aplicația A3.4 – Fluxul maxim (Maximal Flow) – Problema 4 ............................................. 23
3.10 Aplicația A3.5 – Fluxul maxim (Maximal Flow) – Problema 5 ........................................... 28
3.11 Aplicația A3.6 – Drumul minim într-un arbore extins direcționat ..................................... 34
3.12 Aplicația A3.7 – Fluxul maxim (Maximal Flow) într-o rețea feroviară ............................... 38

3-1
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)1
Networks

3.1 Concepte generale despre rețele (grafuri)

O rețea (network) este un aranjament al unor drumuri conectate în diferite
puncte, denumite noduri, prin care unul sau mai multe elemente se deplasează
de la un punct la altul
În matematică, conceptul utilizat pentru rețele poartă denumirea de graf.
Modelul fluxului rețelei (network flow) descrie fluxul de elemente prin
intermediul unui sistem grafic
Rețelele sunt reprezentate ca diagrame formate din două componente
principale: noduri (nodes) și ramuri (branches).
Nodurile reprezintă punctele de intersecție, iar ramurile conectează nodurile și
reflectă fluxul dintr-un nod din rețea în altul.
Nodurile sunt reprezentate în diagrama rețelei prin cercuri, iar ramurile sunt
reprezentate de liniile care leagă nodurile.
Nodurile reprezintă de obicei localități, cum ar fi orașe, intersecții sau terminale
de cale ferată sau aeriană; ramurile sunt căile care leagă nodurile, cum ar fi
drumurile care leagă orașele și intersecțiile sau căile ferate sau rutele aeriene
care leagă terminalele
Nodul inițial se numește origine, iar ultimul nod in rețea se numește destinație
Nodurile sunt în general numerotate (1, 2, ...)
În mod obișnuit, pentru fiecare ramură este atribuită o valoare care reprezintă
o distanță, o durată de timp sau un cost.
Astfel, scopul rețelei este de a determina distanța cea mai scurtă, durata cea mai
scurtă sau cea mai scurtă rută între nodurile din rețea
Vom discuta despre utilizarea modelelor de flux de rețea pentru a analiza trei
tipuri de probleme:
▪ Problema drumului minim (Shortest Route)
▪ Problema drumului minim într-un arbore (Minimum Spanning Tree)
▪ Problema fluxului maxim (Maximal Flow)

1Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”,

Braşov, 2017, pag. 27

3-1
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.2 Problema drumului minim (Shortest Route)

Problema drumului minim (Shortest Route) este de a determina distanța cea mai
scurtă dintre un punct de origine și mai multe puncte de destinație
Considerăm rețeaua de mai jos, cu 7 noduri, cu originea în nodul 1 și destinația
în nodul 72.
Ramurile conțin duratele de timp (în ore) dintre noduri
Ne interesează să determinăm drumul (ruta) cu durata cea mai scurtă de la
nodul 1 la toate celelalte noduri, până la nodul 7

7
2 5
2 5
2 4

5
1 3 1 7

4 1 3 7

4 6
4

Algoritmul pentru determinarea drumului (rutei) minim(e):

[1] Selectăm nodul cu cea mai scurtă rută directă de la origine.
[2] Stabilim o rută permanentă cu nodul de origine și nodul care a fost
selectat în pasul 1.
[3] Determinăm toate nodurile conectate direct la nodurile din ruta
permanentă.
[4] Selectăm nodul cu cel mai scurt traseu (ramificație) din grupul de noduri
conectate direct la nodurile din ruta permanentă.
[5] Repetăm pașii 3 și 4 până când toate nodurile s-au alăturat rutei
permanente
[6] Stabilim rutele cele mai scurte de la origine până la celelalte noduri

2
Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”, Braşov, 2017, pag.
29, Fig. 2.2.3

3-2
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Din rețeaua definită anterior rezultă următoarele ramuri:

Ramura Nod initial Nod final Durata

Ramura 1 1 2 2
Ramura 2 1 3 5
Ramura 3 1 4 4
Ramura 4 2 3 2
Ramura 5 2 5 7
Ramura 6 3 4 1
Ramura 7 3 5 4
Ramura 8 3 6 3
Ramura 9 4 6 4
Ramura 10 5 6 1
Ramura 11 5 7 5
Ramura 12 6 7 7

3.3 Aplicația A3.1 – Drumul minim

Considerăm rețeaua cu 7 noduri, cu originea în nodul 1 și destinația în nodul 7,

definită anterior.
Pentru rezolvarea problemei drumului minim în QM utilizăm modulul Networks
cu opțiunea Shortest Route
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.1.1):
▪ Number of Branches: 12
▪ Network type: Undirected
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.1.2
Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.1.3
Drumurile minime sunt redate în matricea din Figura 3.1.4

3-3
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1.1

Figura 3.1.2

3-4
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1.3

Figura 3.1.4

3-5
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Soluția obținută este secventa de noduri: 1  2  3  5  7 cu lungimea

drumului minim: 2 + 2 + 4 + 5 = 13.

7
2 5
2 5
2 4

5
1 3 1 7

4 1 3 7

4 6
4

3.4 Aplicația A3.1a – Drumul minim – Rezolvare ca PPL

Vom rezolva problema drumului minim considerând o problemă de programare

liniara cu variabile binare 0/1.
Definim o variabilă de decizie pentru fiecare ramură din rețea, după cum
urmează:
▪ 𝑥𝑖𝑗 = 0 dacă ramura 𝑖 − 𝑗 nu este selectată ca parte a rutei celei mai
scurte
▪ 𝑥𝑖𝑗 = 1 dacă este selectată ramura 𝑖 − 𝑗 ca parte a rutei celei mai scurte
Considerăm fluxul de la nodul 𝑖 la nodul 𝑖 + 1
Funcția obiectiv este formulată prin minimizarea sumei înmulțirii fiecărei valori
de ramură 𝑥𝑖𝑗 și a timpului de deplasare pentru fiecare ramură:
min {𝑧 = 2𝑥12 + 5𝑥13 + 4𝑥14 + 2𝑥23 + 7𝑥25 + 1𝑥34 + 4𝑥35 + 3𝑥36
+ 4𝑥46 + 1𝑥56 + 5𝑥57 + 7𝑥67 }

3-6
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Există o constrângere pentru fiecare nod, indicând faptul că tot ce intră într-un
nod trebuie să iasă.
Aceasta se numește conservarea fluxului.
Acest lucru înseamnă că un "mijloc de transport" iese nodul 1 fie către ramura
1-2, ramura 1-3, fie ramura 1-4.

1 3

Această restricție pentru nodul 1 este formulată ca:

𝑥12 + 𝑥13 + 𝑥14 = 1
La nodul 2, un mijloc de transport ar intra prin ramura 1-2 și se va deplasa prin
2-3 sau 2-5:

2 5

1 3

Această restricție pentru nodul 2 este formulată ca:

𝑥12 = 𝑥23 + 𝑥25 ⇔ 𝑥12 − 𝑥23 − 𝑥25 = 0
Restricțiile pentru nodurile 3, 4, 5, 6 și 7 sunt construite în mod similar, rezultând
modelul complet de programare liniară, după cum urmează:

3-7
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Funcția obiectiv:
min {𝑧 = 2𝑥12 + 5𝑥13 + 4𝑥14 + 2𝑥23 + 7𝑥25 + 𝑥34 + 4𝑥35 + 3𝑥36
+ 4𝑥46 + 𝑥56 + 5𝑥57 + 7𝑥67 }
Restricții:
𝑥12 + 𝑥13 + 𝑥14 = 1
𝑥12 − 𝑥23 − 𝑥25 = 0
𝑥13 + 𝑥23 − 𝑥34 − 𝑥35 − 𝑥36 = 0
𝑥14 + 𝑥34 − 𝑥46 = 0
𝑥25 + 𝑥35 − 𝑥56 − 𝑥57 = 0
𝑥36 + 𝑥46 + 𝑥56 − 𝑥67 = 0
𝑥57 + 𝑥67 = 1
{ 𝑥𝑖𝑗 = 0/1
În QM utilizăm modulul Integer Programming & Mixed Integer Programming
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.1a.1):
▪ Number of Constrains: 7
▪ Number of Variables: 12
▪ Objective: Minimize
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.1a.2
Rezultatele soluției calculate sunt redate în Figura 3.1a.3/4

3-8
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1a.1

Figura 3.1a.2

3-9
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1a.3

Figura 3.1a.4
Am obținut soluția: 𝑥12 = 1, 𝑥23 = 1, 𝑥35 = 1, 𝑥57 = 1, de unde rezultă
secvența de ramuri 1  2  3  5  7 și soluția minimă optimă 13, care este
lungimea drumului minim.

3-10
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.5 Aplicația A3.1b – Drumul minim într-o rețea neorientată – Problema 23

O firmă de logistică și distribuție dorește optimizarea activității de transport prin

stabilirea rutei optime între două localități, o localitate de plecare și o localitate
de destinație. Costul asociat drumului dintre cele două localități este o funcție
agregată care depinde de distanță, gradul de dificultate, consumul de
combustibil, timpul necesar parcurgerii.
Pe traseele dintre cele două localități există noua localități intermediare, care
vor constitui nodurile unei rețele (graf) neorientate. S-au determinat costurile
de transport dintre cele 14 perechi de localități care reprezintă ramurile rețelei
(muchiile grafului).
Rețeaua de transport este dată în figura următoare:

3
1 7 9

8
5

3
Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”, Braşov, 2017, pag.
33

3-11
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Costurile de transport aferente rețelei anterioare sunt următoarele:

Ramura Nod initial Nod final Costul
Ramura 1 1 2 70
Ramura 2 1 3 50
Ramura 3 1 4 60
Ramura 4 1 5 30
Ramura 5 2 3 60
Ramura 6 2 6 45
Ramura 7 3 6 55
Ramura 8 3 7 80
Ramura 9 3 8 40
Ramura 10 4 8 75
Ramura 11 5 8 35
Ramura 12 6 9 35
Ramura 13 7 9 70
Ramura 14 8 9 50

Pentru rezolvarea problemei drumului minim utilizăm modulul Networks cu

opțiunea Shortest Route
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.1b.1):
▪ Number of Branches: 14
▪ Network type: Undirected
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.1b.2
Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.1b.3
Drumurile minime sunt redate în matricea din Figura 3.1b.4

Figura 3.1b.1

3-12
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1b.2

Figura 3.1b.3

3-13
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.1b.4

3-14
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.6 Problema drumului minim într-un arbore extins (Minimum Spanning

Tree)

În problema drumului minim prezentată în secțiunea anterioară, obiectivul a

fost acela de a determina cele mai scurte rute între origine și nodurile de
destinație din rețea.
Problema drumului minim într-un arbore este similară celei mai scurte probleme
de rută, cu excepția faptului că obiectivul este de a conecta toate nodurile din
rețea astfel încât lungimile totale ale ramurilor să fie reduse la minimum.
Rețeaua rezultată se extinde (conectează) toate punctele din rețea la o distanță
(sau lungime) totală minimă.
Etapele metodei soluției drumului minim într-un arbore sunt următoarele:
[1] Selectăm orice nod de pornire (convențional, este selectat nodul 1).
[2] Selectăm nodul cel mai apropiat de nodul de pornire pentru a-l alătura
arborelui extins.
[3] Selectăm cel mai apropiat nod care nu se află în prezent în arborele extins.
[4] Repetăm pasul 3 până când toate nodurile s-au alăturat arborelui extins.
Considerăm rețeaua din secțiunea anterioară

7
2 5
2 5
2 4

5
1 3 1 7

4 1 3 7

4 6
4

3-15
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.7 Aplicația A3.2 – Drumul minim într-un arbore extins

Pentru rezolvarea problemei cu rețeaua de mai sus a drumului minim într-un

arbore extins în QM utilizăm modulul Networks cu opțiunea Minimal Spanning
Tree
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.2.1):
▪ Number of Branches: 12
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 3.2.2
▪ Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.2.3/4

Figura 3.2.1

3-16
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.2.2

Figura 3.2.3
3-17
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.2.4

Am obtinut secvența de ramuri 1, 4, 6, 8, 10, 11 care conțin toate nodurile

rețelei 1, 2, ..., 6, 7, cu drumul minim de lungime 2 + 2 + 1 + 3 + 1 + 5 = 14.

7
2 5
2 5
2 4

5
1 3 1 7

4 1 3 7

4 6
4

3-18
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.8 Aplicația A3.3 – Drumul minim – Problema 14

O firmă de instalații rețele electrice studiază posibilitatea de legare a 7

consumatori (C1, C2, ..., C7) la punctul de alimentare (A). Condițiile tehnice de
instalare permit stabilirea unui număr de 14 legături. Legăturile i costurile de
instalare sunt date în tabelul următor:
A C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
A - 15 25 10 20 - - -
C1 - 12 - - - - -
C2 - 18 - 11 - 15
C3 - 10 8 - -
C4 - - 17 20
C5 - 13 -
C6 - 18
C7 -

Să se determine modul de realizare a conexiunilor astfel încât costul total de

instalare să fie minim.
Rezolvare
Avem o problemă de determinare a drumului minim într-un arbore extins,
pentru a lega punctul de alimentare (A) cu toți consumatorii C1, C2, ..., C7.
Vom redenumi nodurile:
Consumator A C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7
Nodul 1 2 3 4 5 6 7 8

Pe baza datelor din tabelul de mai sus și după renumerotarea nodurilor, obținem
o rețea cu 8 noduri și 14 ramuri:

4
Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”, Braşov, 2017, pag.
31

3-19
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Ramura Nod initial Nod final Costul

Ramura 1 1 2 15
Ramura 2 1 3 25
Ramura 3 1 4 10
Ramura 4 1 5 20
Ramura 5 2 3 12
Ramura 6 3 4 18
Ramura 7 3 6 11
Ramura 8 3 8 15
Ramura 9 4 5 10
Ramura 10 4 6 8
Ramura 11 5 7 17
Ramura 12 5 8 20
Ramura 13 6 7 13
Ramura 14 7 8 18

Utilizăm modulul Networks cu opțiunea Minimal Spanning Tree

În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.3.1):
▪ Number of Branches: 14
▪ Datele de intrare sunt redate în Figura 3.3.2
▪ Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.3.3/4

Figura 3.3.1

3-20
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.3.2

Figura 3.3.3

3-21
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.3.4

Observăm că drumul minim în arborele extins cu toate nodurile incluse și cost

minim de 79 u.m. este:

A(1)
10

C3(4)
8 ) 10

C5(6) C4(5)
11 13
) )
C2(3) C6(7)
12 ) 15
)
C1(2) C7(8)
) )

3-22
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.9 Aplicația A3.4 – Fluxul maxim (Maximal Flow) – Problema 45

Problemele de flux maxim pot implica fluxul de apă, gaz sau petrol printr-o rețea
de conducte; fluxul de trafic prin intermediul unei rețele rutiere; sau fluxul de
produse printr-un sistem de linii de producție.
În fiecare dintre aceste exemple, ramurile rețelei au capacități limitate și deseori
fluxuri diferite
Având în vedere aceste condiții, ne interesează să determinăm fluxul maxim
care poate fi obținut în sistem.
Etapele metodei fluxului maxim sunt după cum urmează:
[1] Selectăm arbitrar orice drum din rețea de la origine la destinație.
[2] Reglăm capacitățile la fiecare nod prin scăderea fluxului maxim pentru
drumul selectat în pasul 1.
[3] Adăugăm fluxul maximal de-a lungul drumului în direcție opusă la fiecare
nod.
[4] Repetăm pașii 1, 2 și 3 până când nu mai există alte drumuri cu capacitatea
de flux disponibilă.

Problema 4
Într-un parc de aventură se desfășoară activtăți sportive și recreative în aer liber.
Există mai multe trasee care pot fi parcurse de participanți între punctul de
plecare și cel de sosire. Traseele se intersectează și fiecare segment are o
capacitate limitată.
Se pune problema optimizării încasărilor prin determinarea fluxului maxim de
participanți și definirii traseelor de parcurs pentru evitarea aglomerării și
eliminarea pericolului de accidente.
Harta traseelor din parc este dată în figura următoare.

5
Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”, Braşov, 2017, pag.
38

3-23
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3
A D
5 9
1 4

7
Start B 1 Sosire
3
2
4 6
4
C E

Vom redenumi nodurile:

Pe hartă Start A B C D E Sosire
Nodul 1 2 3 4 5 6 7

Cu notațiie nodurilor de mai sus, obținem următoarea descompunere a rețelei

parcului de aventură:

Ramura Nod initial Nod final Capacitate Capacitate

directă inversă
Ramura 1 1 2 5 -
Ramura 2 1 3 7 -
Ramura 3 1 4 4 -
Ramura 4 2 3 1 -
Ramura 5 2 5 3 -
Ramura 6 3 4 2 -
Ramura 7 3 5 4 -
Ramura 8 3 6 3 -
Ramura 9 4 6 4 -
Ramura 10 5 7 9 -
Ramura 11 6 5 1 -
Ramura 12 6 7 6 -

3-24
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Pentru rezolvarea problemei fluxului maxim într-o rețea utilizăm modulul

Networks cu opțiunea Maximal Flow
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.4.1):
▪ Number of Branches: 12
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.4.2
Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.4.3/4.

Figura 3.4.1

3-25
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.4.2

Figura 3.4.3

3-26
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.4.4

Soluția optimă rezultată este de a admite într-un interval de timp dat, un număr
maxim de 14 participanți, repartizați pe 5 trasee astfel:

Nr. traseu Traseul Nr. participanti

1 Start – B – D – Sosire 4
2 Start – C – E – Sosire 4
3 Start – A – D – Sosire 3
4 Start – B – E – Sosire 2
5 Start – A – B – E – D – Sosire 1

Segmentul de traseu B – C rămâne neutilizat.

3-27
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.10 Aplicația A3.5 – Fluxul maxim (Maximal Flow) – Problema 56

Un oraș este alimentat printr-un sistem modern de apeducte din trei surse
(râuri/puțuri de mare adâncime) R1, R2 R3, aflate la mare distanță. Aducerea
apei în rețeaua de alimentare a orașului se face cu ajutorul a șase pompe de
mare capacitate (A, B, C, D, E, F).
Sistemul de apeducte este prezentat în figura următoare:

A D

R1

R2 B E Oraș

R2

C F

Capacitățile de pompare (în mii de mc) sunt:

Spre Spre Spre

A B C D E F Oraș
De la De la De la
R1 75 65 - A 70 45 - D 120
R2 40 50 60 B 70 55 45 E 190
R3 - 80 70 C - 70 60 F 130

Să se determine fluxul maximal de apa pentru alimentarea orașului.

6
Lixăndroiu D. – „Modele economice rezolvate în QM”. Editura Universității „Transilvania”, Braşov, 2017, pag.
40

3-28
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Rezolvare
Pentru rezolvarea problemei de determinare a fluxului maximal adăugăm rețelei
din figura anterioară un nod (vârf) X0 legat de R1, R2 și R3 prin ramuri (arce) cu
capacitatea fiecărei surse, respectiv:
▪ X0 – R1: 75 + 65 = 140 mii mc
▪ X0 – R2: 65 + 50 + 80 = 150 mii mc
▪ X0 – R3: 80 + 70 = 150 mii mc
Obținem rețeaua orientată din figura următoare.

A D

R1
140

150
X0 R2 B E Oraș

150

R2

C F

Pentru stabilirea listei de ramuri și a nodurilor de start / finiș, redenumim

nodurile rețelei astfel:

In rețea X0 R1 R2 R3 A B C D E F Oraș
Nodul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

3-29
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Cu notațiie nodurilor de mai sus, obținem următoarea descompunere a rețelei

de alimentare cu 11 noduri și 20 de ramuri:

Ramura Nod initial Nod final Capacitate Capacitate

directă inversă
Ramura 1 1 2 140 -
Ramura 2 1 3 150 -
Ramura 3 1 4 150 -
Ramura 4 2 5 75 -
Ramura 5 2 6 65 -
Ramura 6 3 5 40 -
Ramura 7 3 6 50 -
Ramura 8 3 7 60 -
Ramura 9 4 6 80 -
Ramura 10 4 7 70 -
Ramura 11 5 8 70 -
Ramura 12 5 9 45 -
Ramura 13 6 8 70 -
Ramura 14 6 9 55 -
Ramura 15 6 10 45 -
Ramura 16 7 9 70 -
Ramura 17 7 10 60 -
Ramura 18 8 11 120 -
Ramura 19 9 11 190 -
Ramura 20 10 11 130 -

Pentru rezolvarea problemei fluxului maxim utilizăm modulul Networks cu

opțiunea Maximal Flow
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.5.1):
▪ Number of Branches: 20
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.5.2
Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.5.3/4.

3-30
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.5.1

Figura 3.5.2

3-31
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.5.3

Figura 3.5.4

3-32
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Schema de funcționare optimă a sistemului de alimentare în funcție de

capacitățile de pompare este formată din următoarele fluxuri:

Nr. crt. Fluxul de alimentare Cantitate livrată

1 R1  A  D  Oraș 70
2 R3  C  E  Oraș 70
3 R2  C  F  Oraș 60
4 R1  B  E  Oraș 55
5 R2  B  D  Oraș 50
6 R3  B  F  Oraș 45
7 R2  A  E  Oraș 40
8 R1  A  E  Oraș 5
Total (mc): 395

3-33
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.11 Aplicația A3.6 – Drumul minim într-un arbore extins direcționat

Un exemplu de drum minim într-un arbore extins direcționat.

Rețeaua direcționată este formată din patru noduri, A, B, C și D. Nodurile din
rețeaua direcționată sunt complet conectate între ele și au alocate pentru
ramuri valori întregi cuprinse între 1 și 12.

Redenumim nodurile rețelei direcționate de mai sus:

Retea A B C D
Nodul 1 2 3 4
Să se determine drumul minim în acest arbore direcționat.
Rezolvare
Pentru rezolvarea problemei drumului minim într-un arbore extins în QM
utilizăm modulul Networks cu opțiunea Minimal Spanning Tree
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 3.6.1):
▪ Number of Branches: 12
Datele de intrare sunt redate în Figura 3.6.2.
Toate nodurile conțin direcțiile 1->2 și direcțiile inverse 2 -> 1, ș.a.m.d.
Rezolvarea problemei este redată în Figura 3.6.3/4

3-34
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.6.1

Figura 3.6.2

3-35
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 3.6.3

Figura 3.6.4

3-36
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Arborele minim este:

3-37
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

3.12 Aplicația A3.7 – Fluxul maxim (Maximal Flow) într-o rețea feroviară

Considerăm rețeaua unui sistem feroviar dintre prezentată în figura următoare.

Există o limită a numărului de vagoane pe care compania feroviară le poate
asigura pe fiecare ramură pe parcursul unei săptămâni.

Numărul de vagoane disponibile pe fiecare ramură de cale ferată este indicat de

numărul din dreapta sus de pe ramură până la nodul imediat următor.
De exemplu, șase vagoane sunt disponibile de la nodul 1 la nodul 2, opt vagoane
sunt disponibile de la nodul 2 la nodul 5, cinci vagoane sunt disponibile de la
nodul 4 la nodul 6 și așa mai departe.
Numărul din în stânga jos al fiecărei ramuri a fiecărui nod este numărul de
vagoane disponibile pentru transport în direcția opusă.
De exemplu, nu sunt disponibile vagoane de la nodul 2 la nodul 1.
Ramura de la nodul 1 la nodul 2 este denumită ramură direcționată, deoarece
fluxul este posibil numai într-o singură direcție (de la nodul 1 la nodul 2, dar nu
de la 2 la 1). Observăm că fluxul este posibil în ambele direcții pe ramurile dintre
nodurile 2 și 4 și nodurile 3 și 4. Acestea sunt denumite ramuri nedirecționate.
Să se determine fluxul maxim de transport în acestă rețea feroviară.

3-38
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Rezolvare
Descompunem rețeaua feroviară figura anterioară cu 6 noduri și 9 ramuri:
Ramura Nod initial Nod final Capacitate Capacitate
directă inversă
Ramura 1 1 2 6 0
Ramura 2 1 3 7 0
Ramura 3 1 4 4 2
Ramura 4 2 4 3 3
Ramura 5 2 5 8 0
Ramura 6 3 4 2 2
Ramura 7 3 6 6 0
Ramura 8 4 6 5 0
Ramura 9 5 6 4 0

Pentru rezolvarea problemei drumului minim într-un arbore extins în QM

utilizăm modulul Networks cu opțiunea Maximal Flow
În ecranul de creare a setului de date alegem opțiunile (Figura 4.7.1):
▪ Number of Branches: 9
Datele de intrare sunt redate în Figura 4.7.2
Rezolvarea problemei este redată în Figura 4.7.3/4

Figura 4.7.1

3-39
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 4.7.2

Figura 4.7.3

3-40
 LABORATORUL 3
APLICAȚII DE REȚELE (GRAFURI)

Figura 4.7.4

3-41