Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.1 Sarcina
Să se calculeze:
1 Numărul de canale într-o celulă;
2 Numărul de celule în cluster;
3 Elaborarea planului de fregvențe și a setului de canale pentru fiecare celulă;
4 Repartizarea canalele în seturi pe celule după algoritmul de distribuire fixă a
canalelor;
4
2 PROIECTAREA REŢELEI DE COMUNICAŢII
2.1 Verificăm dacă în ambele benzi de frecvenţă pot fi formate acelaşi număr
de canale simplex
|ΔF1 | = 457.5 - 453 = 4.5 MHz;
|ΔF2 | = 467.5 – 463 = 4.5 MHz;
(1)
(3)
k=5^2+5⋅4+4^2=25+20+16 = 61 (celule)
5
2.6 Formam setul de canale
6
Δfc = 20 kHz;
2.8 Concluzii:
În lucrarea individială nr.1 de proiectare a RCM, a fost nevoie de efectuat următorii pași:
controlul egalității modulelor benzilor de frecvențe ΔF1 și ΔF2, adică, am verificat dacă |
𝛥𝐹1| = |𝛥𝐹2|, dacă ele sunt egale, atunci continuăm calculele, după care am efectuat calculul
numărului total de canale, calculul numărului canalelor de trafic și pentru că RCM proiectată
nu trebuie să funcționeze în unul din sistemele GSM, atunci am utilizat formula: Ntr = N ,
calculul numărului de celule în cluster, apoi am calculat numărul canalelor de trafic în fiecare
celulă a clusterului după formula Ntr/celulă=Ntr/k, ca rezultat am obținut un număr
fracționar, de aceea în unele celule ale clusterului se va utiliza un număr de canale egal cu
partea întreagă a rezultatului obținu, iar în celelalte celule ale clusterului se va utiliza câte un
număr de canale de trafic egal cu partea întreagă a rezultatului obținut +1, și apoi am elaborat
planul de frecvențe și a seturilor de canale pentru fiecare celulă a clusterului.
7
Calculăm distanţa de reutilizare a frecvenţei, după 2 metode şi
repartizăm celule în cluster şi în afara lui
Cele mai apropiate 6 celule a celor 6 clustere din jurul clusterului cu celula
iniţială ce vor utiliza acelaşi set de canale se determină prin deplasarea din centru
celulei iniţiale perpendicular pe fiecare din laturile celulei iniţiale cu i unităţi (o
unitate este distanţa dintre centrele a 2 celule vecine), apoi cu un unghi pozitiv
(contra acelor de ceasornic) de 60° se deplasează cu j celule. Astfel celulei obţinute
i se atribuie acelaşi set iniţial de canale.
Apoi se alege o altă oarecare celulă ce se află între celulele ce au primit deja
un set de canale şi se repetă principiul de repartizare a celulelor în cluster şi în
afara lui. Acest proces continuă până cînd toate celulele vor conţine cte un set de
canale şi nu vor exista spaţii libere între celule.
Pentru a evita interferenţa canalelor, oricare două celule vecine, nu trebuie să
aibă seturi de canale vecine.
(3)
(4)
8
Figura 1 Harta amplasării celulelor şi repartizarea celulelor în cluster şi în afara lui
în zona de acoperire
9
Există mai multe algoritme de repartizare a canalelor în celule, dintre care
cel mai des se utilizează - algoritmul de alocare fixă a canalelor între BS, ce constă
în aceea că toate canalele de trafic pe teritoriul unei celule într-un moment de timp
pot fi ocupate, în acest caz la apariţia unui apel el primeşte refuz chiar dacă în
celulele vecine pot fi canale libere. Avantajul metodei tabelare este că alocarea
canalului la cerere este cea mai rapidă faţă de alte algoritme.
(5)
10
2.6 Reprezentarea planului de frecvenţe
Unde:
distanţa în frecvenţă între purtătoarele canalelor simplex în canalul duplex;
sunt frecvenţele purtătoare pentru fiecare canal.
CONCLUZIE
12