UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Digitally signed by Technical Scientific Library, TUM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

Îndrumar metodic

Lucrarea individuală nr.1

PROIECTAREA ÎN FRECVENȚĂ A REȚELELOR DE
COMUNICAȚII MOBILE

Chișinău
2022
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII ȘI SISTEME ELECTRONICE

Îndrumar metodic
Lucrarea individuală nr.1
PROIECTAREA ÎN FRECVENȚĂ A REȚELELOR DE
COMUNICAȚII MOBILE

Chișinău
Editura „Tehnica-UTM”
2022
 CZU 621.395(075)
A 95
Îndrumarul metodic a fost discutat și aprobat pentru editare la ședința
Consiliului Facultății Electronică şi Telecomunicații, proces-verbal nr.1
din 24.08.22.
Îndrumarul metodic pentru îndeplinirea lucrului individual al
studenților include un scurt material teoretic și explicarea consecutivității
proiectării în frecvență a rețelelor de comunicații mobile (RCM).
Sarcinile individuale ale studenților pentru proiectarea în frecvență a
RCM le vor ajuta să-și consolideze cunoștințele obținute și să le aplice în
practică.
Îndrumarul metodic este destinat studenților Facultății Electronică şi
Telecomunicații, specialitățile 0714.1 Tehnologii și sisteme de
telecomunicații, 0714.2 Rețele și software de telecomunicații, 0714.3
Comunicații radio și televiziune, 0710.1 Inginerie și management în
telecomunicații şi altor specialități ale facultăților UTM cu formele de
studii la zi şi cu frecvenţă redusă pentru efectuarea lucrării individuale
nr.1 la disciplinele Comunicaţii mobile și Rețele de comunicații mobile,
Ciclul I, Licență, pentru însușirea mai profundă a disciplinelor
menționate, precum și persoanelor care studiază tehnologiile
comunicațiilor mobile și care proiectează sisteme și RCM.
Autor: conf. univ., dr. Ion Avram
Recenzent: conf. univ., dr. Pavel
Nistiriuc
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN
RM
Avram, Ion.
Proiectarea în frecvență a rețelelor de comunicații mobile: Îndrumar
metodic: Lucrarea individuală nr. 1 / Ion Avram; Universitatea Tehnică
a Moldovei, Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii, Departamentul
Telecomunicații și Sisteme Electronice.
– Chişinău: Tehnica-UTM, 2022. – 15 p.: fig., tab.
Aut. indicat pe vs. f. de tit. – Bibliogr.: p. 12 (4 tit.). – 50
ex. ISBN 978-9975-45-832-0.
621.395(075)
A 95

ISBN 978-9975-45-832-0 © UTM, 2022

 CUPRINS

I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND COMUNICAȚIILE.

COMUNICAȚII MOBILE................................................4
II. PROIECTAREA RCM......................................................6
2.1. Etapele proiectării RCM...................................................6
2.2. Sarcinile pentru lucrarea individuală nr.1......................6
Bibliografie........................................................................12
Anexă................................................................................13

3
 I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND
COMUNICAȚIILE COMUNICAȚII
MOBILE
Definiție. Procedura de transmitere a informației utile de la și
către abonați se definește ca procedură de comunicații. Inițial, în
calitate de informație utilă se utiliza doar vocea omului. Și pentru a
putea transmite sau recepționa vocea omului se utilizau niște
echipamente, care se numeau telefoane. Aceste echipamente erau
amplasate în diferite locuri: acasă, la serviciu sau în oricare alt loc și
erau conectate la o rețea telefonică. Pentru a putea comunica,
abonatul trebuia să se afle în locul conectării la rețea a acestui
telefon. Asemenea tip de comunicație a primit denumirea de
comunicație fixă. Acest tip de comunicație avea dezavantajul că
abonatul trebuia să se afle în locul amplasării telefonului în
momentul comunicației.
Pe de o parte, a apărut necesitatea abonaților de a transmite și
a recepționa mai multe tipuri de informații utile, cum ar fi: imagini,
texte, muzică, video ș.a. Pe de altă parte, abonații doreau să
comunice nu doar din locul conectării telefonului la rețea, ci din
orice loc s-ar afla și în orice moment de timp.
Au fost elaborate mai multe tipuri și modele de noi
echipamente terminale, care să corespundă cerințelor înaintate. Cel
mai efectiv s-a dovedit a fi așa-numitul echipament terminal radio,
care conținea un emițător cu o antenă de emisie și un receptor cu o
antenă de recepție, sau avea un emițător-receptor și o singură antenă
de emisie-recepție. Comunicația finală cu abonatul, în acest caz, se
efectua de către un echipament fix numit BS (Base Station – Stație
de bază) și un echipament mobil numit ME (Mobile Equipment –
Echipament Mobil) prin semnale transmise prin două benzi de
frecvențe ΔF1și ΔF2 a așa-numitele unde radio (figura 1).
Datorită faptului că ME poate însoți abonatul în timpul aflării
sau deplasării lui în orice loc și în orice moment de timp și abonatul
poate transmite și recepționa diferite tipuri de informație utilă,
aflându-se chiar și în mișcare, acest tip de comunicații a fost numit
4
comunicații mobile.

5
 Fig.1. Organizarea comunicațiilor mobile între BS și ME

În banda de frecvențe ΔF1 se formează canale de comunicație

în direcția de la ME către BS, iar în banda de frecvențe ΔF 2 se
formează canale de comunicație în direcția inversă - de la BS către
ME. E de menționat ca întotdeauna frecvențele purtătoare ale
canalelor din banda ΔF2 au valoare mai mare (după modul) decât
frecvențele purtătoare ale canalelor din banda ΔF1. Canalele de
comunicații din benzile de frecvențe ΔF1 și ΔF2 reprezentă așa-
numitele canale simplex de comunicație. Două canale simplex cu
același număr din benzile de frecvențe ΔF1 și ΔF2 formează un
canal duplex de comunicație prin care informația utilă poate fi
concomitent transmisă în ambele direcții.

6
 II. PROIECTAREA RCM

2.1. Etapele proiectării RCM

La proiectarea oricărei RCM se efectuează consecutiv mai
multe etape, dintre care cele mai importante sunt:
1 – calculul numărului total de canale și a numărului
canalelor de trafic; calculul numărului de celule în cluster;
elaborarea planului de frecvențe și a seturilor de canale
pentru fiecare celulă a clusterului RCM, adică, proiectarea
în frecvență a RCM;
2 – planificarea acoperirii teritoriului RCM proiectate;
3 – planificarea capacității RCM proiectate ș.a.
În lucrarea individuală nr.1 se vor realiza doar sarcinile
prevăzute în etapa 1 a proiectării RCM.

2.2. Sarcinile pentru lucrarea individuală nr.1

Pentru îndeplinirea lucrării individuale nr.1, fiecare student, în
termen de 2 săptămâni de la începutul semestrului, va primi de la
titularul unității de curs datele inițiale personalizate pentru
efectuarea lucrării individuale corespunzătoare. Utilizând datele
inițiale personalizate primite, fiecare student inițial va calcula, după
care va perfecta, conform unor cerințe speciale, lucrarea individuală
nr.1 în formă electronică și o va prezenta titularului unității de curs
în termenul stabilit.
În lucrarea individuală nr.1 trebuie să se conțină următoarele:
1.
Controlul egalității modulelor benzilor de frecvențe ΔF1 și
ΔF2, adică, se controlează dacă |𝛥𝐹1| = |𝛥𝐹2|. Dacă egalitatea
se adeverește, atunci se efectuează calculele propriu-zise.

2.
Se calculează numărul total N al canalelor în RCM
proiectată după formula:

7
 |ΔF1| |ΔF2|
𝑁= Δfc = Δfc , (1)

unde |𝛥𝐹1| și |𝛥𝐹2| sunt modulele benzilor de frecvențe

corespunzătoare, iar 𝛥𝑓c reprezintă lățimea de bandă a unui canal de
trafic.

3.
Se calculează numărul canalelor de trafic 𝑁tr în RCM
proiectată. Dacă RCM proiectată trebuie să funcționeze în unul din
sistemele GSM, atunci se va utiliza formula:

𝑁tr = 𝑁 — 1, (2)

iar dacă RCM proiectată nu va funcționa în unul din sistemele

GSM, atunci se va utiliza formula:

𝑁tr = 𝑁. (3)

4.
Se calculează numărul k de celule în cluster după formula:

𝑘 = 𝑖2 + 𝑖 · 𝑗 + 𝑗2, (4)

unde i și j se numesc factori de deplasare, iar sensul lor va fi

explicat mai târziu în lucrarea individuală nr.2, unde se va efectua
acoperirea teritoriului pentru RCM proiectată.

Definiție. Se numește cluster un grup de celule în care se

utilizează doar o singură dată toate canalele de trafic ale RCM
proiectate.

5.
Se calculează numărul canalelor de trafic în fiecare celulă a
clusterului după formula:

8
 Ntr
𝑁tr/celulă = . (5)
k

După calculul prin formula (5) este OBLIGATORIU a

formula o concluzie. Concluzia are 2 variante și depinde de valoarea
numărului calculat 𝑁tr/celulă , și anume:
a. Dacă rezultatul calculului 𝑁tr/celulă reprezintă un număr
întreg m (de exemplu), atunci concluzia va trebui formulată în felul
următor: „Din cauza obținerii rezultatului de număr întreg al
parametrului 𝑁tr/celulă se poate trage concluzia că în fiecare celulă
a clusterului se vor utiliza câte m canale de trafic”.
b. Dacă rezultatul calculului 𝑵𝒕𝒓/𝒄𝒆𝒍𝒖𝒍ă reprezintă un număr
fracționar, atunci concluzia va trebui formulată în felul următor:
„Din cauza obținerii rezultatului de număr fracționar al parametrului
𝑵𝒕𝒓/𝒄𝒆𝒍𝒖𝒍ă se poate trage concluzia că în unele celule ale clusterului se
va utiliza câte un număr de canale de trafic egal cu partea întreagă
a rezultatului obținut, iar în celelalte celule ale clusterului se va
utiliza câte un număr de canale de trafic egal cu „partea întreagă a
rezultatului obținut + 1”.

6.
Se formează seturi de canale pentru fiecare celulă a
clusterului.

Definiție. Totalitatea canalelor de trafic nevecine, ce se

utilizează de către o stație de bază pe teritoriul unei singure celule,
se numește set de canale al acestei celule.
În teoria și la proiectarea RCM se utilizează mai multe
algoritme de formare a seturilor de canale. În lucrarea individuală
nr.1, pentru formarea seturilor de canale se va utiliza algoritmul de
distribuire fixă a canalelor sau care se mai numește algoritm
tabelar. Principiul acestui algoritm constă în faptul că se
9
construiește un tabel, numărul coloanelor căruia coincide cu
numărul de celule în cluster. Coloanele tabelului se numerotează ca
și celulele clusterului. În interiorul tabelului, pe liniile lui, se înscriu
în ordine crescătoare toate canalele de trafic ale RCM proiectate.
Totalitatea canalelor de trafic din coloana i a tabelului formează
setul de canale i al RCM proiectate (tabelul 1). Nuanțele și
particularitățile vor fi explicate în exemplul ce va urma.

Tabelul 1. Seturile de canale pentru celulele

clusterului
1 2 3 . . i . . n
1 2 3 . . . . . n
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
Setul i de canale
Fig.2. Indicarea setului de canale i
7.
Se construiește planul de frecvențe al RCM proiectate și
canalul duplex corespunzător.
Canalul duplex reprezintă canalul de trafic prin care
informația utilă poate fi transmisă concomitent în ambele direcții,
adică atât de la ME→BS, cât și de la BS→ME.
Planul de frecvențe al RCM proiectate constă din 3 axe de
frecvențe, și anume:
a. Axa de frecvențe ΔF1 sau ME→BS. Până la jumătatea
acestei axe se construiesc canalele simplex de trafic numerotate în
care ME emit informația utilă, iar BS o recepționează.
b. Axa de frecvențe ΔF2 sau BS→ME. Pe a doua jumătate a
acestei axe se construiesc canalele simplex de trafic, numerotate la
fel ca pe prima axă, în care BS emit informația utilă, iar ME o
recepționează.

1
 c. A treia axă de frecvențe pe care se construiește canalul
duplex corespunzător. Canalul duplex corespunzător se construiește
pe această axa prin metoda FDD, proiectând de pe prima axa un
canal simplex, de exemplu, canalul l, și de pe axa a doua se
proiectează pe axa a treia același canal l. Între frecvențele purtătoare
ale acestor două canale, ambele cu același număr l, se calculează
caracteristica ΔFd, care are aceeași valoare pentru fiecare canal
duplex al RCM proiectate. Caracteristica ΔFd poartă denumirea de
departajare în frecvență a canalelor simplex ale unui canal
duplex și se calculează ca diferența dintre valoarea frecvenței
purtătoare a canalului l de pe axa BS→ME și valoarea frecvenței
purtătoare a canalului l de pe axa ME→BS.

Fig.3. Construirea planului de frecvențe și a canalului

duplex nr.2

Observații:
a. La construirea planului de frecvențe este OBLIGATORIU
ca pe primele două axe de frecvențe să se calculeze și să se indice
frecvențele purtătoare ale canalelor simplex de la canalul cu cea mai
mică frecvență purtătoare (de obicei de la canalul cu numărul 1)

1
până la canalul, numărul căruia coincide cu numărul canalului
duplex care trebuie construit, iar ultimul se indică canalul cu cea
mai mare frecvență purtătoare.
b. În unele variante ale sarcinilor pentru lucrarea individuală
nr.1 este posibil ca numărul total de canale să nu fie un număr
întreg. Și atunci partea fracționară a numărului de canale se
construiește în partea de sus a axelor 1 și 2 și se notează că nu se
utilizează.

8.
Concluzii
Concluziile la lucrarea individuală nr.1 se scriu pentru fiecare
punct al calculelor din lucrarea individuală. Și la fiecare punct din
concluzii este necesar a fi indicat:
a) ce parametru sau caracteristică se calculează în acest punct;
b) prin ce metodă (formulă, algoritm) se efectuează calculul;
c) ce valoare a paramerului calculat s-a obținut;
d) asupra cărui fapt și cum acționează parametrul calculat și
valoarea obținută în rezultatul calculului.

1
 Bibliografie

1. Ion Avram. Comunicaţii mobile. Ciclu de prelegeri.

Chișinău: Secţia Redactare şi Editare a UTM, 2011. - 103 p.
2. Ajay R. Mishra. Fundamentals of Cellular Network
Planning and Optimisation: 2G/2.5G/3G. Evolution to 4G, ISBN:
978-0-470-86268-1, 2004. - 304 p.
3. Ajay R. Mishra. Fundamentals of network planning and
optimisation 2G/3G/4G: evolution to 5G, John Wiley & Sons, Ltd,
2018. - 404 p.
4. Бабков В.Ю., Вознюк М.А., Михайлов П.А. Сети
мобильной связи. Частотно-территориальное планирование.
Учебное пособие для вузов, 3-е изд., 2013 г. - 220 с.

1
 ANEXĂ
Tabelul 2. Variante-sarcini pentru lucrarile individuale
nr.1, 2 la UC CM, RCM

Canal duplex
Nr. variantă

Set canale
Sistem

R, km
i j Bandă frecvenţe, ΔF1/ΔF2, MHz

1 1 2 GSM 1800 1710…1719,3/1805…1814,3 0,3 3 5

2 1 3 GSM 1800 1710,1…1741/1805,1…1836 0,4 2 7
3 1 4 GSM 1800 1717,3…1739/1812,3…1834 0,6 2 18
4 1 5 NMT 450 454…455,65/464…465,65 Δfc=20 kHz 0,8 3 27
5 1 6 NMT 900 891…895,76/936…940,76 Δfc=25 kHz 0,9 2 41
6 1 7 AMPSclasic 825,7…837,1/870,7…882,1 1,1 1 55
7 1 8 AMPS mod 825,15…840,5/870,15…885,5 1,2 2 71
8 2 1 NMT 900 891…895,76/936…940,76 Δfc=12,5kHz 1,4 3 6
9 2 2 GSM 900 890,55…912/935,55…957 1,6 3 10
10 2 3 GSM 1800 1717,35…1738/1812,35…1833 1,8 2 16
11 2 4 NMT 900 895…898,66/940…943,66 Δfc=12,5 kHz 2 1 25
12 2 5 NMT 450 453…455,3/463…465,3 Δfc=20 kHz 2,2 1 35
13 2 6 AMPSclasic 825,3…837,1/870,3…882,1 2,4 2 47
14 3 1 AMPS mod 824,15…840,5/869,15…885,5 2,6 2 11
15 3 2 NMT 900 896…897,55/941…942,55, Δfc=25 kHz 2,8 4 18
16 3 3 NMT 450 454…457,35/464…467,35, Δfc=20 kHz 3 3 24
17 3 4 EGSM 880…903,25/925…948,25 2 4 34
18 3 5 GSM 1800 1715,55…1731/1810,55…1826 4 2 46
19 3 6 GSM 1800 1710…1719,75/1805…1814,75 3 3 59
20 4 1 GSM 1900 1851,15…1900,3/1931,15…1980,3 12 2 20
21 4 2 GSM 1800 1717…1739,25/1812…1834,25 13 2 26
22 4 3 AMPS mod Toată banda 3,4 3 34
23 4 4 NMT 900 891,3...901,2/936,3...946,2, Δfc=25 kHz 5 5 45
24 4 5 EGSM 900 881,3…901,6/926,3…946,6 2,2 4 58
25 5 1 AMPSclasic 826...835,4/871...880,4 6 2 29

1
 Tabelul 2 (continuare)

Canal duplex
Nr. variantă

Set canale
Sistem

R, km
i j Bandă frecvenţe, ΔF1/ΔF2, MHz

26 5 2 GSM 1900 Toată banda 1,2 1 37

27 5 3 GSM 900 890,7...914,2/935,7...959,2 2,4 3 44
28 5 4 NMT 450 Toată banda 8 2 57
29 6 2 GSM 1800 1711,3...1734,4/1806,3...1829,4 1,4 5 47
30 6 3 AMPS mod 824,5...848/869,5...893 9 4 61
31 6 4 GSM 900 892,1...913,6/937,1...958,6 2,5 3 72
32 7 1 NMT 900 Toată banda 10 2 55
33 7 2 GSM 1800 1710,3...1775/1805,3...1870 1,5 1 65
34 8 1 AMPS mod 825,7...848,8/870,7...893,8 11 2 71
35 8 2 EGSM 900 881...914,3/926...959,3 2,7 3 82
36 3 0 NMT 450 Toată banda 12 4 7
37 4 0 GSM 1900 1853...1894/1933...1974 1,8 5 13
38 5 0 GSM 900 892,5...902,2/937,5...947,2 1,3 3 23
39 6 0 AMPSclasic 825,5...844,6/870,5...889,6 13 3 32
40 7 0 GSM 1800 1710,9...1784/1805,9...1879 1,5 2 43
41 8 0 NMT 450 4,54...4,56/4,64...4,66, Δfc=20 kHz 14 2 62
42 0 3 EGSM 900 Toată banda 3,1 4 7
43 0 4 GSM 1900 1851...1900/1931...1980 1,8 4 14
44 0 5 AMPSclasic 826,1...843,2/871,1...888,2 15 1 21
45 0 6 GSM 900 892,5...913,6/937,5...958,6 2,2 2 33
46 0 7 NMT 450 4,53...4,5554,63...4,65, Δfc=25 kHz 11 3 44
47 0 8 GSM 1800 1710,1...1784,6/1805,1...1879,6 2,1 4 61
48 3 AMPS mod 825,7...847,2/870,7...892,2 13 5 17
49 2 4 GSM 900 891,3...900,4/916,3...925,4 3,1 4 26
50 2 5 NMT 900 Toată banda 12 3 35

1
PROIECTAREA ÎN FRECVENȚĂ A REȚELELOR
DE COMUNICAȚII MOBILE

Îndrumar metodic
Lucrarea individuală nr.1

Autor: Ion Avram

Redactor Eugenia Balan

Bun de tipar 25.08.22
Formatul 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO
Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,0
Comanda nr. 79
UTM, 2004, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168, Chişinău
Editura „Tehnica-UTM” 2045, str. Studenţilor 9/9, Chişinău