Digitally signed by

Technical Scientific Library,

TUM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity of
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
this document

Îndrumar metodic
Lucrarea individuală nr.2
ACOPERIREA TERITORIULUI LA PROIECTAREA
REȚELELOR DE COMUNICAȚII MOBILE

Chișinău
2022
 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII

DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAȚII ȘI SISTEME
ELECTRONICE

Îndrumar metodic
Lucrarea individuală nr.2
ACOPERIREA TERITORIULUI LA PROIECTAREA
REȚELELOR DE COMUNICAȚII MOBILE

Chișinău
Editura „Tehnica-UTM”
2022
 CZU 621.395(075)
A 95
Îndrumarul metodic a fost discutat și aprobat pentru editare la
ședința Consiliului Facultății Electronică şi Telecomunicații, proces-
verbal nr.1 din 24.08.22.
Îndrumarul metodic pentru îndeplinirea lucrului individual al
studenților include un scurt material general și explicarea noțiunii de
acoperire a teritoriului la proiectarea rețelelor de comunicații mobile
(RCM).
Sarcinile individuale ale studenților pentru acoperirea teritoriului la
proiectarea RCM le vor ajuta să-și consolideze cunoștințele obținute și să
le aplice în practică.
Îndrumarul metodic este destinat studenților Facultății Electronică
şi Telecomunicații, specialitățile  0714.1 Tehnologii și sisteme de
telecomunicații, 0714.2 Rețele și software de telecomunicații, 0714.3
Comunicații radio și televiziune, 0710.1 Inginerie și management în
telecomunicații şi altor specialități ale facultăților UTM cu formele de
studii la zi şi cu frecvenţă redusă pentru efectuarea lucrării individuale
nr.2 la disciplinele Comunicaţii mobile și Rețele de comunicaţii mobile,
Ciclul I, Licență, pentru însușirea mai profundă a disciplinelor menționate,
precum și persoanelor care studiază tehnologiile comunicațiilor mobile și
care proiectează sisteme și RCM.
Autor: conf. univ., dr. Ion Avram
Recenzent: conf. univ., dr. Pavel Nistiriuc

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN RM

Avram, Ion.
Acoperirea teritoriului la proiectarea rețelelor de comunicații mobile:
Îndrumar metodic: Lucrarea individuală nr. 2 / Ion Avram; Universitatea
Tehnică a Moldovei, Facultatea Electronică şi Telecomunicaţii, Departamentul
Telecomunicații și Sisteme Electronice.
– Chişinău: Tehnica-UTM, 2022. – 16 p.: fig., tab.
Aut. indicat pe vs. f. de tit. – Bibliogr.: p. 14 (4 tit.). – 50 ex.
ISBN 978-9975-45-833-7.
621.395(075)
A 95

ISBN 978-9975-45-833-7 © UTM, 2022

 CUPRINS

I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACOPERIREA

TERITORIULUI LA PROIECTAREA RCM ...................4
1.1. Acoperirea teritoriului RCM ..............................................4
1.2. Dimensiunile celulelor în RCM ...........................................5
1.3. Formele celulelor în RCM ...................................................6
II. ACOPERIREA TERITORIULUI RCM .............................8
2.1. Noțiuni generale privind acoperirea teritoriului RCM ...8
2.2. Sarcinile pentru lucrarea individuală nr.2 ........................8
2.3. Procedura de acoperire a teritoriului RCM ......................8
2.4. Calcularea distanței de reutilizare a frecvenței D ..........10
2.5. Concluzii ...............................................................................13
Bibliografie ............................................................................14
Anexă.......................................................................................15

3 
 I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ACOPERIREA
TERITORIULUI LA PROIECTAREA RCM

1.1. Acoperirea teritoriului RCM

Etapa de acoperire a teritoriului la proiectarea RCM este o
etapă la care, inițial, tot teritoriul viitoarei rețele, conform
conceptului celular, se împarte în suprafețe mai mici numite celule.
Și tot conform conceptului celular, în centrul geometric al fiecărei
celule se amplasează o Stație de bază (Base Station – BS), care va
deservi toți abonații mobili amplasați la un moment dat pe teritoriul
acestei celule. De aceea, acest tip de rețele se mai numesc și rețele
celulare de comunicații mobile sau pur și simplu rețele celulare.
Celulele reale pot avea în RCM diferite forme și dimensiuni.
Particularitatea de bază a RCM constă în faptul că zona
comună de acoperire a teritoriului rețelei este formată din suma
zonelor de acoperire a celulelor, care la rândul său reprezintă zonele
individuale de acoperire a fiecărei BS. Celulele parțial se suprapun
și toate împreună formează RCM propriu-zisă.
BS reprezintă un emițător-receptor ce interacționează cu
abonații pe un număr de canale speciale și de trafic. Această
interacțiune se efectuează prin aceea că BS emite pe tot teritoriul
celulei niște semnale speciale, care sunt recepționate de către
Echipamentul mobil (Mobile Equipment - ME) al fiecărui abonat
mobil. Totodată, fiecare ME emite în eter semnale speciale, care
sunt recepționate de către BS și care permit BS să identifice ME. În
continuare, se organizează comunicația dintre BS și ME. Pentru
posibilitatea de organizare a comunicației dintre BS și ME, ambele
tipuri de echipamente, adică BS și ME, funcționează cu nivele de
semnale foarte mici (chiar mai mici de minus 100 dBm).
Procedura de acoperire (de către BS) cu semnal a suprafeței
unei celule și organizării schimbului de informații dintre BS și ME
poartă denumirea de acoperire a teritoriului acestei celule. Suma
teritoriilor acoperite ale tuturor celulelor reprezintă teritoriul
acoperit al RCM.
4 
 1.2. Dimensiunile celulelor în RCM
RCM se utilizează în prezent pe larg în diferite condiții, zone
geografice, în diferite benzi de frecvențe, pe arii cu suprafață și
profil foarte diferit. Din acest punct de vedere, RCM au
caracteristici specifice în dependență de zona geografică în care se
utilizează. În literatura de specialitate se evidențiază următoarele
zone geografice și spații de utilizare a RCM:
a) zone rurale;
b) zone suburbane;
c) zone urbane;
d) în construcții multietajate (de locuit sau de lucru);
e) în case individuale de locuit.
În dependență de locul amplasării abonatului mobil și
dimensiunile lor geometrice, celulele se clasifică astfel:
a) femtocelule – celule cu cea mai mică rază de acțiune (10-
20 m), conțin o BS celulară cu putere de emisie mică și se utilizează
predominant în interiorul caselor (poate chiar a apartamentelor) și în
businessul mic. BS a femtocelulelor se pot conecta la rețeaua de
servicii de bandă largă a operatorului pentru efectuarea conexiunii
cu dispozitivul mobil;
b) picocelule – sunt utilizate pentru acoperirea ariilor deosebit
de mici, cum ar fi anumite zone partculare ale clădirilor sau
eventual tuneluri în care acoperirea de la o celulă mai mare a rețelei
celulare nu este posibilă. Picocelulele pot avea raze de la 20 m până
la 200 m;
c) microcelule – celule care se întâlnesc în mod normal în
zonele dens populate, care pot avea un diametru de până la 1 km;
d) macrocelule – celule mari care se utilizează, de obicei,
pentru zonele îndepărtate sau slab populate și au un diametru de 10
km sau mai mare, în dependență de sistem;
e) celule selective – celule care pot fi utilizate acolo, unde nu
este necesară acoperirea completă la 360 de grade. Pot fi folosite
5 
 
pentru a acoperi un gol (sau o umbră de acoperire) în acoperirea
rețelei celulare sau pentru a rezolva o problemă de acoperire, cum ar
fi intrarea într-un tunel ș.a. Razele și formele celulelor selective pot
fi foarte diverse, în dependență de situația apărută;
f) celule umbrelă – sunt folosite pentru acoperirea teritoriului
în care un drum intens circulat traversează o zonă acoperită de
microcelule sau celule cu dimensiuni mici.

1.3. Formele celulelor în RCM

Dacă se presupune că la acoperirea teritoriului RCM antena
BS amplasată în centrul geometric al celulei este o antenă
omnidirecțională, atunci aria de acoperire a BS are forma unui cerc,
dacă mediul de propagare este omogen în toate direcțiile (fig.1). Din

Fig.1. Acoperirea ariilor a trei BS cu antene omnidirecționale

figură se observă că apar suprafețe „cu probleme” de tipul 1 sau
tipul 2, când abonatul amplasat pe suprafața unei asemenea arii nu
poate fi definit exact pe teritoriul cărei BS se află și de care BS
trebuie deservit. Pentru evitarea acestor situații s-a propus a utiliza
în calitate de formă a celulei figuri geometrice regulate cum ar fi
triunghiul, dreptunghiul, pentagonul, hexagonul. Ca urmare, s-a
propus ca la proiectarea și descrierea RCM în calitate de formă a
celulei să se utilizeze celula sub forma unui hexagon regulat, ca

6 
 
forma cea mai apropiată de forma unui cerc în comparație cu alte
forme de celule (fig.2).

Fig.2. Prezentarea celulelor în formă de hexagon regulat

7 
 
 II. ACOPERIREA TERITORIULUI RCM

2.1. Noțiuni generale privind acoperirea teritoriului RCM

La îndeplinirea lucrării individuale nr.2, acoperirea teritoriului
unei RCM va fi efectuată de către fiecare student conform variantei
datelor inițiale indicate. Lucrul studentului se va referi la
construirea a șapte clustere vecine (un cluster central și șase clustere
periferice) conform unor cerințe specifice, care vor fi enumerate
mai jos. Suplimentar, din clusterele construite, fiecare student
trebuie să calculeze distanța de reutilizare a frecvenței D și să
formuleze concluzii.

2.2. Sarcinile pentru lucrarea individuală nr.2

Lucrarea individuală nr.2 trebuie să se conțină următoarele:
a) datele inițiale pentru lucrarea individuală personalizată;
b) rezultatele calculelor punctelor 1, 2, 3, 4 și 5 din licrarea
individuală nr.1;
c) procedura de construire a șapte clustere vecine;
d) procedura de trasare a axelor x și y pe desenul cu 7
clustere;
e) calculul coordonatelor BS a două celule din două clustere
vecine cu același set de canale;
f) calculul distanței de reutilizare a frecvenței după 2 metode;
g) concluzii.

2.3. Procedura de acoperire a teritoriului RCM (de

construire simultană a șapte clustere vecine)
Pentru acoperirea teritoriului RCM se va utiliza o foaie A4 cu
celule hexagonale desenate pe ea. Consecutivitatea procedurii de
acoperire a teritoriului constă în repartizarea tuturor seturilor de
canale pentru celulele clusterului, calculate preventiv în lucrarea
individuală nr.1, amplasate astfel, încât în celulele vecine ale unui
8 
 
cluster sau ale clusterelor vecine să nu se utilizeze seturi de canale
vecine. (Seturile de canale se numesc seturi vecine când sunt notate
cu numere vecine. Celulele se numesc celule vecine când au o
latură comună).
Consecutivitatea construirii simultane a șapte clustere vecine
este următoarea:
1. Pe foaia cu celule desenate se alege o oarecare celulă
inițială, mai aproape de centrul foii, și acestei celule i se atribuie un
oarecare set de canale, de exemplu, setul m.
2. Cele mai apropiate 6 celule, care vor utiliza același set de
canale m, se determină deplasându-se din centrul celulei inițiale m
perpendicular pe fiecare din laturile celulei inițiale m cu i unități
(prin noțiunea de unitate se subînțelege distanța dintre centrele a
două celule vecine).
3. Din punctul ajuns, sub un unghi pozitiv, în sens geometric
(contra acelor de ceasornic), de 60º se deplasează cu j unități.
Celulei obţinute i se atribuie setul iniţial de canale m. După această
procedură, pe foaia cu desen obținem 7 celule ce conțin setul de
canale m.
4. Se alege o oarecare altă celulă mai aproape de celula
inițială și i se atribuie un alt set de canale, nevecin cu setul iniţial de
canale m, și se repetă pașii 1÷3.
5. Procedura finalizează când toate celulele, cuprinse între
setul iniţial de canale m ale celor 7 celule, au primit câte un set de
canale (toate seturile de canale ale RCM au fost utilizate).
După îndeplinirea punctului 5 al procedurii, se obțin 7
clustere identice între care nu ramân celule neacoperite sau celule
cărora le-au fost alocate 2 sau mai multe seturi de canale.
În figura 3, în calitate de exemplu, pentru valorile i=2 și j=3,
este indicată procedura de alocare a setului de canale m unei
oarecare celule inițiale și găsirea celot mai apropiate șase celule,
care vor utiliza același set de canale m.
9 
 
 Fig.3. Construirea concomitentă a 7 clustere vecine utilizând
parametrii de deplasare i=2 și j=3

2.4. Calcularea distanței de reutilizare a frecvenței D

Definiție. Distanța dintre centrele a două celule din clusterele
vecine, ce utilizează același set de canale, se numește distanță de
reutilizare a frecvenței și se notează prin D.
Valoarea distanței de reutilizare a frecvenței D poate fi
calculată după două formule de bază, și anume:
10 
 
 prima formulă:

𝑫 𝑹√𝟑𝒌 (1)
a doua formulă:

𝑫 𝑹 𝟑 𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝟐 𝒙𝟏 𝒙𝟐 𝒚𝟏 𝒚𝟐 𝒚𝟏 𝒚𝟐 𝟐 , (2)

unde:
R este raza celulei, cum este indicat în figura 2;
k este numărul de celule în cluster;
𝒙𝟏, 𝒚𝟏 sunt coordonatele punctului P1;
𝒙𝟐, 𝒚𝟐 sunt coordonatele punctului P2.

Calculul distanței de reutilizare a frecvenței D după formula

(1) este simplu și dacă utilizăm datele exemplului menționat mai
sus, adică i=2 și j=3, atunci se obține valoarea parametrului k:

𝒌 𝒊𝟐 𝒊𝒋 𝒋𝟐 𝟐𝟐 𝟐∗𝟑 𝟑𝟐 =4+6+9=19. (3)

Înlocuind valoarea k în formula (1), se obține:

𝑫 𝑹√𝟑 ∗ 𝟏𝟗 = 𝑹√𝟓𝟕 (km). (4)

Acest rezultat este unul teoretic. Dar pentru a demonstra

veridicitatea acoperirii teritoriului RCM în corespundere cu
rezultatele obținute după formula (1), este necesar a calcula
valoarea distanței de reutilizare a frecvenței D în baza datelor
obținute din figura acoperirii teritoriului cu șapte clustere.
După construirea a șapte clustere vecine se efectuează găsirea
și calcularea practică a distanței de reutilizare a frecvenței D, ca
distanța dintre centrele a două celule P1 și P2 din clusterele vecine

11 
 
ce utilizează același set de canale. În figura 4 este indicat rezultatul
construirii a 7 clustere vecine după datele indicate în figura 3.
În continuare, este necesar a indica axele de coordonate x și y,
care la acoperirea teritoriului RCM celulare au unele particularități.

Fig.4. Calcularea distanței de reutilizare a frecvenței

Particularitățile sunt următoarele:

a) punctele P1 și P2 trebuie să se afle între axele x și y, mai
aproape de origine;
b) axa y trebuie să fie verticală și trebuie să treacă prin
centrele unor celule;

12 
 c) axa x se desenează sub un ungi de 60 grade (în sensul
acelor de ceasornic) față de axa y și de asemenea trebuie să treacă
prin centrul unor celule;
d) punctul de intersecție al axelor x și y se consideră originea
axelor de coordonate și se notează cu 0 (zero);
e) pe axele x și y se notează unitățile, considerând că distanța
pe axe dintre centrele a două celule este egală cu unu (o unitate);
f) se selectează celulele P1 și P2 și se găsesc coordonatele
centrelor lor. După cum se observă în figura 4, coordonatele
centrelor celulelor P1 și P2 au valorile: 𝐏𝟏 𝟐, 𝟏 și 𝐏𝟐 𝟒, 𝟒 .
Introducând în formula (2) coordonatele centrelor celulelor P1
și P2, calculate din figura 4, se obține valoarea distanței de
reutilizare a frecvenței D:

𝐷 𝑅 3 2 4 2 4 1 4 1 4 =
𝑅 3 4 2 3 9 =R 3 4 6 9 = R√3 ∗ 19 = R√57 (km).

Din rezultatul obținut se poate concluziona că distanța de

reutilizare a frecvenței D, calculată conform metodei descrise mai
sus după formula (2), are valoarea D = R√𝟓𝟕 (km).
Rezultatele calculelor distanței de reutilizare a frecvenței D
după formula teoretică (1) și după datele din figura pracică (fig.4)
după formula (2) au coincis. Acest lucru demonstrează că calculul
distanței de reutilizare a frecvenței D este efectuat corect.

2.5. Concluzii
Concluziile la lucrarea individuală nr.2 se scriu pentru fiecare
punct al calculelor din lucrarea individuală. La fiecare punct din
concluzii este necesar a indica:
a) ce parametru sau caracteristică se calculează în acest punct;
b) prin ce metodă (algoritm, formulă) se efectuează calculul;
c) ce valoare a parametrului calculat s-a obținut;
d) asupra cărui fapt și cum acționează parametrul calculat.
13 
 
 Bibliografie

1. Ion Avram. Comunicaţii mobile. Ciclu de prelegeri.

Chișinău: Secţia Redactare şi Editare a UTM, 2011. - 103 p.
2. Ajay R. Mishra. Fundamentals of Cellular Network
Planning and Optimisation: 2G/2.5G/3G. Evolution to 4G, ISBN:
978-0-470-86268-1, 2004. - 304 p.
3. Ajay R. Mishra. Fundamentals of network planning and
optimisation 2G/3G/4G: evolution to 5G, John Wiley & Sons, Ltd,
2018. - 404 p.
4. Бабков В.Ю., Вознюк М.А., Михайлов П.А. Сети
мобильной связи. Частотно-территориальное планирование.
Учебное пособие для вузов, 3-е изд., 2013 г. - 220 с.

14 
 ANEXĂ
Tabelul 1. Variante-sarcini pentru lucrările individuale nr. 1, 2
la UC CM, RCM

Canal duplex
Nr. variantă

Set canale
Sistem

i j Bandă frecvenţe, ΔF1/ΔF2, MHz

R, km
1 1 2 GSM 1800 1710…1719,3/1805…1814,3 0,3 3 5
2 1 3 GSM 1800 1710,1…1741/1805,1…1836 0,4 2 7
3 1 4 GSM 1800 1717,3…1739/1812,3…1834 0,6 2 18
4 1 5 NMT 450 454…455,65/464…465,65 Δfc=20 kHz 0,8 3 27
5 1 6 NMT 900 891…895,76/936…940,76 Δfc=25 kHz 0,9 2 41
6 1 7 AMPSclasic 825,7…837,1/870,7…882,1 1,1 1 55
7 1 8 AMPS mod 825,15…840,5/870,15…885,5 1,2 2 71
8 2 1 NMT 900 891…895,76/936…940,76 Δfc=12,5kHz 1,4 3 6
9 2 2 GSM 900 890,55…912/935,55…957 1,6 3 10
10 2 3 GSM 1800 1717,35…1738/1812,35…1833 1,8 2 16
11 2 4 NMT 900 895…898,66/940…943,66 Δfc=12,5 kHz 2 1 25
12 2 5 NMT 450 453…455,3/463…465,3 Δfc=20 kHz 2,2 1 35
13 2 6 AMPSclasic 825,3…837,1/870,3…882,1 2,4 2 47
14 3 1 AMPS mod 824,15…840,5/869,15…885,5 2,6 2 11
15 3 2 NMT 900 896…897,55/941…942,55, Δfc=25 kHz 2,8 4 18
16 3 3 NMT 450 454…457,35/464…467,35, Δfc=20 kHz 3 3 24
17 3 4 EGSM 880…903,25/925…948,25 2 4 34
18 3 5 GSM 1800 1715,55…1731/1810,55…1826 4 2 46
19 3 6 GSM 1800 1710…1719,75/1805…1814,75 3 3 59
20 4 1 GSM 1900 1851,15…1900,3/1931,15…1980,3 12 2 20
21 4 2 GSM 1800 1717…1739,25/1812…1834,25 13 2 26
22 4 3 AMPS mod Toată banda 3,4 3 34
23 4 4 NMT 900 891,3...901,2/936,3...946,2, Δfc=25 kHz 5 5 45
24 4 5 EGSM 900 881,3…901,6/926,3…946,6 2,2 4 58
25 5 1 AMPSclasic 826...835,4/871...880,4 6 2 29

15 
 Tabelul 1 (continuare)

Canal duplex
Nr. variantă

Set canale
i j Sistem
Bandă frecvenţe, ΔF1/ΔF2, MHz

R, km
26 5 2 GSM 1900 Toată banda 1,2 1 37
27 5 3 GSM 900 890,7...914,2/935,7...959,2 2,4 3 44
28 5 4 NMT 450 Toată banda 8 2 57
29 6 2 GSM 1800 1711,3...1734,4/1806,3...1829,4 1,4 5 47
30 6 3 AMPS mod 824,5...848/869,5...893 9 4 61
31 6 4 GSM 900 892,1...913,6/937,1...958,6 2,5 3 72
32 7 1 NMT 900 Toată banda 10 2 55
33 7 2 GSM 1800 1710,3...1775/1805,3...1870 1,5 1 65
34 8 1 AMPS mod 825,7...848,8/870,7...893,8 11 2 71
35 8 2 EGSM 900 881...914,3/926...959,3 2,7 3 82
36 3 0 NMT 450 Toată banda 12 4 7
37 4 0 GSM 1900 1853...1894/1933...1974 1,8 5 13
38 5 0 GSM 900 892,5...902,2/937,5...947,2 1,3 3 23
39 6 0 AMPSclasic 825,5...844,6/870,5...889,6 13 3 32
40 7 0 GSM 1800 1710,9...1784/1805,9...1879 1,5 2 43
41 8 0 NMT 450 4,54...4,56/4,64...4,66, Δfc=20 kHz 14 2 62
42 0 3 EGSM 900 Toată banda 3,1 4 7
43 0 4 GSM 1900 1851...1900/1931...1980 1,8 4 14
44 0 5 AMPSclasic 826,1...843,2/871,1...888,2 15 1 21
45 0 6 GSM 900 892,5...913,6/937,5...958,6 2,2 2 33
46 0 7 NMT 450 4,53...4,5554,63...4,65, Δfc=25 kHz 11 3 44
47 0 8 GSM 1800 1710,1...1784,6/1805,1...1879,6 2,1 4 61
48 3 AMPS mod 825,7...847,2/870,7...892,2 13 5 17
49 2 4 GSM 900 891,3...900,4/916,3...925,4 3,1 4 26
50 2 5 NMT 900 Toată banda 12 3 35

16 
ACOPERIREA TERITORIULUI LA PROIECTAREA
REȚELELOR DE COMUNICAȚII MOBILE

Îndrumar metodic
Lucrarea individuală nr. 2

Autor: Ion Avram

Redactor Eugenia Balan

Bun de tipar 25.08.22 Formatul 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 1,0 Comanda nr. 80
UTM, 2004, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 168, Chişinău
Editura „Tehnica-UTM” 2045, str. Studenţilor 9/9, Chişinău