ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE COMERT

Lucrare de Diploma

Evolutia serviciilor de telecomunicatii oferite de

Vodafone in Romania
si implicatii economico- sociale

Coordonator: Autor:

Bucuresti, 2007
 Cuprins

Introducere..............................................................................................................pag. 3
1) Servicii de telecomunicatii...............................................................................pag. 4
1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii.................................................pag. 4
1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania............................................pag. 6
2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania..........................................pag. 9
2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România...............pag. 10
2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii........................pag. 15
2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici.............pag. 18
Concluzii...............................................................................................................pag. 22
Bibliografie...........................................................................................................pag. 23
Anexe....................................................................................................................pag. 24

Introducere

Din 1876, anul in care Alexander Graham Bell si Elisha Gray au inventat un aparat
care era capabil sa transmita vocea unui om puternic pe o distanta de 150 de metri, telefonul
a traversat o era la sfarsitul careia a devenit aproape nelipsit din casele oamenilor in intreaga
lume. Concomitent telecomunicatiile au devenit industrie, una care in prezent e cifrata la 1.78
trilioane $, adica 3% din produsul global brut pe plan mondial.
Unul din sectoarele cele mai dinamice atat la nivel mondial, cat si in Romania il
constituie fara indoiala sectorul telecomunicatiilor mobile.
Primul sistem de telefonie celulara a fos lansat in 1979 in SUA si se numea AMPS -
Advanced Mobile Phone Service. In Europa primul sistem de telefonie celulara a fost
implementat in Suedia in anul 1981 si se numea NMT - Nordic Mobile Telephone
Ritmul de inovatie tehnologica constituie supoitui pentru evolutia raportului calitate-
pret in favoarea consumatorului final si, implicit, in consolidarea pozitiei concurentiale a
sectorului in ansamblul sau in raport cu sectoarele concurente: telefonia fixa , transmisii prin
cablu si, mai nou, aparatele foto clasice. In unele tari, rata de penetrare a telecomunicatiilor
mobile a atins valori incredibile cel putin la o prima citire: peste 100% in Cehia, pentru a da
un singur exemplu.
Rata de penetrare a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii
din România este net inferioară ( cca 70%) celorlalte ţări din Europa Centrală şi de Est datorita
in primul rand decalajului tehnologic si al nivelului de trai scazut fata de tarile dezvoltate.

-2-
 Ma voi rezuma la prezentarea pe larg a serviciilor mobile de telecomunicatii (atingand
doar aspectele esentiale ale telecomunicatiei fixe), intrucat constituie subiectul pricipal al
lucrarii.

1) Servicii de telecomunicatii

Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea,

emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura
prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului
de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de
telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de
informatii.
Baza fizica a tuturor transmisiilor efectuate in telecomunicatii o constituie undele
electromagnetice, ce reprezinta suportul fizic de transmisie al informatiei.
Sistemele de comunicare au evoluat de la telegraf, trecand prin sistemele de telefonie
fixa si sisteme de comunicatii radio( initial utilizate de catre armata, aveau costuri mari), pana
la radiotelefonie si sisteme operationale de transmisie prin satelit ca INMARSAT sau sisteme de
comuncare , informare si pozitionare precum GPS ( Global Position System).
In timp ce la comunicatiile fixe transmisia informatiei se realizeaza prin circuite de
comutare (evoluand de la analogice la cele digitale), telecomunicatiile mobile folosesc drept
agenti undele radio si undele sonore, transmisia fiind asigurata de antene si echipamente
speciale.

1.1) Notiuni de servicii de telecomunicatii

-3-
 In cadrul retelelor de telefonie fixa prezinta imporata tipul semalului transmis
pe firul de cupru, in prezent realizandu-se o modernizare a tuturor centralelor
analogice( capacitate de tranmisie limitata la voce) si anume trecerea la semnalul
digital ce presupune extinderea majora a capacitatii liniilor.
O retea de telefonie mobila se poate imagina ca fiind un fagure de miere.
Deplasarea unui utilizator pe o anumita ruta presupune deplasarea dintr-o celula in
alta.
Scopul principal al retelei GSM este de a asigura continuitatea apelului, cu un
nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de intretinere si inregistrare
monitorizeaza la anumite intervale de timp miscarile statiilor mobile ( telefon cu SIM
(Subscriber Identiti Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite, dar sunt in
modul stand-by.
Cand un apel este in desfasurare la limita sferei de acoperire a celulei
respective (ex: utilizator in miscare), el poate scadea calitatea transmisiei fata de
limita calitativ specificata, insa prin monitorizarea pozitiilor este posibil transferul
automat de la o celula la alta. Acest proces poara denumirea de HANDOVER.
In reteaua GSM, de-a lungul unei convorbiri , statia mobila statia mobila
monitorizeaza toate antenele inconjuratoare si trimite continuu rapoarte despre
puterea semnalului acestora catre un echipament de control. Aceste rapoarte trimise
controler-ului duc la adoptarea unei decizii optime in momentul in care este initiat
procesul de handover si alegerea unei noi celule.
Viteza de prelucrare a datelor si desfasurarea tuturor acestor procese este foarte
mare, practic insesizabil pentru utilizator.
Securizarea transmisiei este pe deplin asigurata prin folosirea tuturor metodelor de
codare digitala. Partea radio din telefon ( emisie- receptie) si antena ( statia de baza emisie -
receptie) folosesc coduri de criptare-decriptare a datelor conversatiei si digitalizarea acestora
impreuna cu vocea. Aceasta criptare face practic imposibil pentru orice sistem de interceptare
ascultarea, descifrarea si inregistrarea convorbirii sau datelor conversatiei.
Una dintre caracteristicile tehnice ale telefoanelor mobile este nivelul de radiatii emis
SAR (Specific Absorbtion Rate), ce reprezinta cantitatea de energie corespunzatoare undei de
radiofrecventa absorbita de corpul uman in timpul utilizarii telefonului. Valoarea maxima
admisa a SAR este de 2W/kg.
Inca din 1992 se manifesta o ingrijorare privind efectele nefaste ale telefonelor mobile
asupra sanatatii.
Radiatia in radio-comunicatii este emisia de energie sub forma de unde
electromagnetice. Toate echipamenetele ce folosesc unde radio produc radiatii neionizate
( caldura), iar telefoanele mobile nu fac exceptii de la acest lucru. Nu este demonstrat insa
stiintific ca radiatiile emise de retelele si aparatele telefonice GSM provoaca daune sanatatii.
In studii efectuate in Marea Britanie asupra efectelor radiatiei electromagnetice ai
expunerea in campuri elctromagnetice, Comitetul International de Radiatii Neionizate si
Comisia Nationala de Protectie Radiologica au concluzionat: ''Sunt dovezi insuficiente pentru a
sprijini existenta oricarui efect pe termen lung (ex:cancer) la toate nivelele de dezvoltare
biologica"
Practic telefoanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sanatate decat aparatele
radio FM sau televiziunea si sunt mult mai putin periculoase decat cuptoarele cu microunde.

-4-
 De asemenea Organizatia Mondiala a Sanatatii a certificat ca nivelul de radiatii emis de
catre aparatura si echipamentele radio GSM este cu mult sub nivelul mediu de radiatii acceptat
de normele internationale ( de 8 ori mai mic ).
Transmisiile radio pot interfera cu cateva tipuri de aparate electrocasnice, cele mai
susceptibile fiind echipamentele personale audio, aparatele auditive sau dispozitive electronice
pentru cardiaci. Totusi pentru a preveni anumite fenomene este recomandat a nu se folosi
telefoanele mobile in salile de reanimare sau langa dispozitive de mentinere a vietii ,
benzinarii, aeroporturi, aeronave sau alte locuri unde pot provoca reactii din partea aparaturii
electrocasnice sensibile la astfel de unde.

Principalele sisteme utilizate in telecomunicatia mobila cuprind urmatoarele standarde:

 GSM 900 Mhz: - Standard pan-European functionabil din 1991, bazat pe

tehnologie digitala de telecomunicatii. Acest standard are aplicatii diverse in foarte
multe domenii de utilizare: telefonie, transmisii de date si fax, mesaje scrise,
servicii suplimentare( mesagerie vocala, apel in asteptare, multiparty, etc),
roaming, wap, acces internet
 DCS 1800 Mhz: DIgital Cellular System - 1800 Mhz lansat in 1900 in Marea
Britanie. Acest sistemeste si el raspandit in majoritatea tarilor din Europa. Prezinta
aceleasi implicatii si tehnologii ca si GSM - 900 Mhz, singura diferenta este ca
functioneaza pe alta banda de frecventa.
 PCS 1900 Mhz: - Personal Communications Services - 1900 Mhz. Acest sistem este
un concept privind comunicatiile mobile personale folosite in SUA pentru trecerea
de la sistemul de comunicatie analog la cel digital pe suportul unor retele
telefonice analogice;
 UMTS 2000 Mhz: - Universal Mobile Telecomunications System (UMTS) este
urmatoarea generatie de telefonie celulara, standardizata de organizatii
internationale de standardizare , precum Third Generation Partnership Project
(3GPP) si International Telecomunications Union (ITU). ITU clasifica UMTS ca
tehnologia oficiala de generatia a treia (3G). UMTS a fost proiectat astfel incat sa
poata fi aplicata atat retelelor GSM cat si celor GPRS, permitand astfel operatorilor
o imbunatatire a serviciilor si o crestere a capacitatii, prin implementarea graduala
a acestei tehnologii. UMTS nu este un inlocuitor al GSM.

In anul 1982 Conferinta Europeana de Posta si Telecomunicatii ( CEPT) a decis

infiintarea unei echipe cu numele Grup Special Mobil pentru a dezvolta un set de standarde
comune pentru o viitoare retea celulara pan-Europeana si a propus rezevarea a doua benzi de
frecventa de 900 Mhz pentru sistem.
In 1986 majoritatea standardelor erau deja redactate si s-a dat o directiva pentru
rezervarea celor doua benzi de frecventa( 890 - 915/ 935 - 960 Mhz), aceste urmand a fi
folosite exclusiv de noul sistem ce se dorea a fi lansat in 1991.
GSM a fost reluat in 1989 ETSI ( Institutul European de Telecomunicatii si Standarde)
si ei au definitivat standardul in 1990.

-5-
 Serviciul GSM a inceput in 1991 si tot atunci a fost redenumit in Sistemul Global de
Comunicatii Mobile.
Din 1992 acest sistem a fost adoptat de foarte multe tari din Europa, dar si din
lume( Japonia, Australia, tarile arabe, statel asiatice).
In 1994 se lanseaza primele servicii de date/fax in retelele GSM.
 HSCSD(High Speed Circuit Switched Data) incepe sa se implementeze de
operatori din 1999
 GPRS(General Packed Radio Services) este dezvoltat si implementat incepand cu
anul 2000
 EDGE (Enhanced Data for GSM Evolution) se implementeaza in retelele GSM in
2004
 UMTS este implementat prima data in 2001 de catre operatorul NTT , DoCoMo,
Japonia.

1.2) Serviciile de telecomunicatii in Romania

Începutul activităţii de cercetare poate fi considerat anul 1955, an în care a

fost înfiinţat LCT (Laboratorul de Cercetări de Telecomunicaţii) în cadrul Ministerului Poştelor şi
Telecomunicaţiilor M.P.Tc.).
La rândul său, naşterea LCT coincide cu darea în funcţiune a primei staţii de
Tv din România, staţie experimentală construită de specialiştii LCT. Numele propriu
care trebuie asociat acestui eveniment este Prof. Alexandru Spătaru.
LCT a avut la început două domenii de activitate: Radio-TV şi Telefonia.
Ulterior a luat naştere şi un sector pentru activităţi poştale.
În decursul timpului LCT a avut diverse denumiri: I.C.T.Tc; I.C.P.T.Tc., iar
după 1990 C.N.S.C.C. şi I.N.S.C.C.
De menţionat că, deşi LCT a funcţionat în coordonarea MPTc - minister cu
specific de exploatare şi oferire de servicii, Sectorul de Cercetare şi-a propus să aibă
şi preocupări puternic tehnologice, respectiv de elaborare de echipamente de Tc,
care să fie apoi introduse în fabricaţie de serie.
Deschiderea manifestată după anul 1990, s-a resimţit în mod deosebit în
domeniul telecomunicaţiilor, unde tehnologiile pe plan internaţional evoluează rapid,
iar producţia de echipamente şi aparatură, precum şi furnizarea de sisteme
complexe, se asigură, în general de către concerne puternice, fie direct, fie prin

-6-
companii asociate.
Astfel, zona unde cercetarea naţională tehnologică de echipamente, putea
juca un rol activ, a fost aceea a sistemelor dedicate şi specifice unor aplicaţii, ce
urmau a fi asigurate prin concepţia proprie şi producţie relativ limitată, în condiţii
competitive.
Aceasta a fost preocuparea pe care cu preponderenţă, a abordat-o Institutul
de Cercetări pentru Echipamente de Telecomunicaţii - PROCETEL, urmând ca
C/I.N.S.C.C., Institut Naţional de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Comunicaţiilor, să se
implice cu precădere în studii şi cercetării de sisteme şi servicii de telecomunicaţii în
elaborarea de normative tehnice, metodologii şi proceduri de test, precum şi de studii de
sistem privind introducerea noilor servicii de telecomunicaţii şi utilizarea optimă a resurselor
naturale limitate, respectiv spectrul radioelectric şi sistemul de numerotare.
Comunicaţiile reprezintă astăzi pentru România, ca şi pentru majoritatea statelor lumii,
un sector strategic al economiei naţionale. Amploarea investiţiilor atrase, expansiunea rapidă
şi mai ales capacitatea de a induce un efect multiplicativ de creştere economică, prin
potenţialul deosebit de stimulare a dezvoltării altor sectoare au transformat în ultimii douăzeci
de ani comunicaţiile într-unul din cele mai importante motoare ale economiei, atât la nivelul
fiecăruia dintre statele lumii, cât şi la nivel global.
Promovarea intereselor utilizatorilor finali reprezintă un obiectiv specific de importanţă
majoră al strategiei de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor. Instrumentele la care statul
trebuie să recurgă pentru atingerea acestui obiectiv sunt multiple şi complexe, mergând de la
impunerea unor obligaţii de transparenţă menite să ajute utilizatorii finali în luarea unei decizii
informate până la protejarea acestora în relaţia cu furnizorii prin mecanismele de soluţionare a
litigiilor, administrate de autoritatea de reglementare. Totodată, statul trebuie să vegheze la
implementarea unor sisteme adecvate de apărare a dreptului la viaţă privată în acest sector,
în vederea combaterii ameninţărilor specifice, inerente utilizării noilor tehnologii de
comunicaţie, precum şi la asigurarea integrităţii şi securităţii reţelelor publice de comunicaţii
electronice. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu nevoi sociale
speciale trebuie să constituie o prioritate, în spiritul politicilor europene de promovare a
incluziunii sociale.
În centrul oricărui program de acţiuni destinat promovării intereselor utilizatorilor finali
trebuie să se afle însă definirea şi implementarea unei politici şi strategii de serviciu universal
eficiente şi coerente. Accesul la un set minim de servicii de comunicaţii electronice este
considerat un drept fundamental al cetăţenilor, esenţial pentru integrarea acestora în
comunitate şi, în sens mai larg, în societatea informaţională. Serviciile de comunicaţii
electronice depăşesc latura personală şi de afaceri a comunicării, constituind un instrument
esenţial pentru furnizarea către public a tuturor tipurilor de informaţii, bunuri şi servicii, atât
de către administraţia publică (servicii sociale, de învăţământ sau medicale, de exemplu), cât
şi de către sectorul privat (serviciile societăţii informaţionale). Cei care nu au acces la servicii
de comunicaţii electronice riscă să fie marginalizaţi în societatea secolului XXI.
Totodată, asigurarea serviciului universal este un instrument eficient de promovare a
coeziunii sociale, economice şi culturale în cadrul comunităţii, cu atât mai important pentru
România în contextul procesului de integrare europeană. De asemenea, dezvoltarea serviciilor
de comunicaţii electronice încurajează o distribuţie mai echilibrată a populaţiei, având ca efect
decongestionarea zonelor metropolitane, reducerea poluării şi a traficului în marile oraşe, şi
contribuie la estomparea diferenţelor de dezvoltare dintre zonele rurale şi cele urbane.

-7-
Furnizarea accesului la reţeaua publică de telefonie, la un punct fix, în condiţii de
disponibilitate, calitate şi accesibilitate, este considerată o premisă esenţială a tranziţiei către
Societatea Informaţională. De aceea, dacă pe termen scurt se poate aprecia că fixarea unei
ţinte  de  penetrare similară mediei înregistrate în ţările membre ale Uniunii Europene ar
implica înregistrarea unor costuri nete deosebit de ridicate, pe termen mediu şi lung este
necesară alinierea completă la standardele de serviciu universal, astfel cum sunt prevăzute
acestea în Directiva 2002/22/EC.
În acest sens, MCTI (Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei) apreciază
liberalizarea pieţei comunicaţiilor electronice ca fiind un factor esenţial care va conduce, pe
termen mediu şi lung, la creşterea gradului de penetrare a serviciilor de telefonie la punct fix.
Astfel, ANRC (Autoritatea Nationala de Reglementare în Comunicatii), prin măsurile luate, va
acţiona în continuare pentru eliminarea barierelor de intrare pe piaţă, creând cadrul pentru
dezvoltarea unei concurenţe efective între furnizorii de servicii de comunicaţii electronice, ceea
ce va avea ca rezultat creşterea investiţiilor în infrastructură şi creşterea penetrării serviciilor
de telefonie la punct fix. Totodată, creşterea concurenţei pe piaţă şi presiunea tot mai mare
asupra tarifelor serviciilor de telefonie, determinată de progresul tehnic şi de evoluţia
fenomenului de convergenţă a tehnologiilor, vor duce la ajustarea tarifelor la niveluri accesibile
unor pături din ce în ce mai largi ale populaţiei.
De asemenea, se estimează că pe termen lung regiunile în care furnizarea accesului la
reţeaua publică de telefonie la punct fix este neprofitabilă vor deveni atractive pentru
operatorii de pe piaţă, datorită creşterii puterii de cumpărare şi a nivelului de trai. 
Pe măsură ce evoluţia concurenţei şi evoluţia economico-socială de ansamblu vor duce
la apropierea situaţiei de fapt din România de limitele naturale de creştere a disponibilităţii
serviciilor, şi pe baza îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt, care va acţiona la rândul său în
aceeaşi direcţie, va putea fi luată în considerare folosirea parţială sau chiar integrală a
fondurilor disponibile pentru finanţarea creşterii în continuare a disponibilităţii serviciilor de
telefonie la punct fix, precum şi a serviciilor de Internet de de bandă largă (de tip broadband).
De asemenea, asigurarea accesului pe scară largă la educaţie şi cultură pentru toate
categoriile sociale, prin realizarea conectării la Internet a tuturor instituţiilor de învăţământ,
reprezintă un obiectiv pe termen lung. Creşterea gradului de utilizare şi asigurarea calităţii şi
accesibilităţii conexiunii la Internet în toate sectoarele vieţii economico-sociale conduc la
atingerea dezideratului de Societate Informaţională, oferind întregii societăţi posibilitatea de a
beneficia din plin de avantajele accesului la informaţii, condiţie esenţială a noii direcţii în care
se îndreaptă România
Implementarea obiectivelor stabilite prin prezentul document de politică şi strategie
revine ANRC.
Pe parcursul implementării, MCTI va urmări aplicarea eficientă a măsurilor stabilite,
prin monitorizarea continuă a modului de desfăşurare a acţiunilor întreprinse în direcţia
îndeplinirii obiectivelor fixate, cu scopul de a identifica din timp tendinţele de schimbare şi a
elabora căi de acţiune adecvate noilor situaţii existente pe piaţă. Pentru a putea reacţiona
prompt la cerinţele pieţei, MCTI va pune la punct şi se va baza pe un sistem de indicatori, de
natură să permită identificarea tendinţelor majore ale mediului social-economic şi tehnologic şi
să asigure stabilirea celei mai eficiente strategii pornind de la evoluţiile principalilor factori de
influenţă din acest sector. 
MCTI consideră că implementarea serviciului universal are un rol esenţial în
combaterea excluziunii sociale, în dezvoltarea regională şi, mai ales, în asigurarea posibilităţii
de comunicare pentru toţi cetăţenii, înlăturând astfel barierele din calea dezvoltării structurale

-8-
a societăţii româneşti spre o Societate Informaţională modernă, compatibilă cu standardele
Uniunii Europene, cu baze solide, care să asigure o integrare deplină şi eficientă în structurile
comunitare. Astfel, prezenta politică şi strategie constituie un pas esenţial în direcţia integrării
României din punct de vedere socio-economic în Europa secolului XXI, creând premisele
trecerii într-o nouă etapă de evoluţie, cea a economiei bazate pe cunoaştere.

2) Calitatea serviciilor de telecomunicatii in Romania

Desi devansata din multe puncte de vedere, dar in principal tehnologic fata de tarile
dezvoltate, piata de telecomunicatii romaneasca incearca sa asigure unul dintre cele mai inalte
standarde de calitate existente in serviciile din Romaniei.
Potrivit unei analize recente a companiei PriceWaterhouse Coopers, rata de penetrare
a sistemelor de telefonie fixă sau mobilă pe piaţa de telecomunicaţii din România este net
inferioară celorlalte ţări din Europa Centrală si de Est.
E mentionat si faptul ca a menţionat ca exista un decalaj tehnologic între Romania şi
restul tarilor din zona central si est europeana, din cauza investiţiilor minime ale companiilor
din Romania în infrastructura.
În contextul liberalizării pieţei de telecomunicatii, reprezentantul se considera ca
aceasta nu s-a schimbat prea mult, ca nu exista competitie adevarata (in domeniul
telecomunicatiilor mobile asistam la un duopol Orange - Vodafone, iar in cea fixa persista
monopolul Romtelecom). Conform analizei investitiile vor intarzia in Romania atata timp cat
nu exista o vointa de a reduce din decalajul tehnologic dintre Romania si vecinii sai.

Autoritatea nationala de reglementare in Comunicatii (ANRC) este organismul principal

ce reglementeaza legislatia pietei de telecomunicatii.
Principalele atributii ANRC in domeniul legislatiei sunt:

 monitorizarea si controlul respectarii obligatiilor impuse furnizorilor de retele si de

servicii de comunicatii electronice prin autorizatiile generale;
 gestionarea la nivel national a resurselor de numerotatie si acordarea licentelor de
utilizare a resurselor de numerotatie;
 elaborarea metodologiei pentru efectuarea analizelor de piata si identificarea
pietelor relevante in sectorul comunicatiilor electronice;
 efectuarea analizelor de piata in vederea stabilirii pietelor relevante si, ulterior,
pentru desemnarea companiilor cu putere semnificativa si impunerea obligatiilor
specifice;
 gestionarea mecanismelor de finantare a obligatiilor legate de asigurarea
serviciului universal, prevazute de legislatia speciala;
 controlul indeplinirii obligatiilor impuse furnizorilor de serviciu universal in temeiul
prevederilor legislatiei speciale

2.1) Analiza swot a sectorului de telecomunicaţii din România

-9-
 După identificarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor, se
recomandă evidenţierea cât mai clară a cauzelor care le-au produs şi a efectelor pe care le
generează asupra organizaţiei sau domeniului investigat. Se poate observa că între cele patru
elemente specifice analizei SWOT există corelaţii, în sensul că o serie de oportunităţi, datorită
faptului că au fost valorificate, reprezintă cauze ale punctelor forte sau pot genera în viitor
efecte care să reducă punctele slabe. O parte dintre ameninţări se pot regăsi printre cauzele
punctelor slabe sau pot genera efecte care să reducă punctele forte. De asemenea, în unele
situaţii, o serie de puncte slabe pot reprezenta cauze care generează puncte forte. De
exemplu, faptul că cererea de servicii de telecomunicaţii în ţara noastră este departe de a fi
saturată (teledensitatea redusă, număr mic de utilizatori Internet), poate genera creşterea
atractivităţii sectorului respectiv, respectiv dezvoltarea investiţiilor, înregistrarea unui ritm
rapid de dezvoltare a sectorului etc.
Puncte tari Cauze Efecte Propuneri de
măsuri strategice
în
domeniul
telecomunicaţiilor
Nivel tehnologic 1. Liberalizarea pieţei 1. Eficienţă crescută 2.1 Protejarea şi
ridicat, îndeosebi în 2. Prezenţa pe piaţa în furnizarea stimularea
domeniul telecomunicaţiilor serviciilor de concurenţei
telecomunicaţiilor mobile a unor telecomunicaţii 2.2 Stimularea
mobile companii puternice 2. Tarife mai reduse dezvoltării rapide a
pe 3. Creşterea unui sector de
plan mondial în teledensităţii (în telecomunicaţii
domeniul prezent se manifestă modern,
comunicaţiilor ca un punt bazat pe cele mai noi
3. Creşterea slab) tehnologii şi
atractivităţii ţării 4. Dezvoltarea aplicaţii din domeniu,
pentru investitorii telecomunicaţiilor cu respectarea
străini în bandă largă (în obligaţiilor
(oportunitate) prezent se internaţionale
4. Implementarea manifestă ca un asumate de
celor mai noi punct slab) ţara noastră
tehnologii în 5. Creşterea 2.3 Stimularea cererii
domeniul numărului de pentru
telecomunicaţiilor: utilizatori Internet (în serviciile de
GSM-GPRS, CDMA prezent se telecomunicaţii
450, DECT, VoIP manifestă ca un 2.4 Promovarea
5. Relansarea punct slab), prin intereselor
investiţiilor pe plan dezvoltarea utilizatorilor finali
mondial pentru telecomunicaţiilor în
trecerea la 3G, bandă largă
extinderea şi 6. Prin utilizarea unor
dezvoltarea tehnologii
telecomunicaţiilor şi a adaptate la specificul
aplicaţiilor zonei din punct
specifice acestora de vedere cost-
(oportunitate) eficienţă, se poate
realiza o dezvoltare
echilibrată a
telecomunicaţiilor (în
prezent se
manifestă ca un
punct slab)

- 10 -
 6. Apariţia şi
dezvoltarea pe plan
mondial a unor
tehnologii noi, care
implică costuri reduse
şi oferă lărgimi
de bandă sporite
(oportunitate)
7. Îmbunătăţirea
climatului
economic general din
ţară(oportunitate)
8. Apariţia şi
dezvoltarea pe plan
mondial a unor
tehnologii noi, care
implică costuri reduse
şi oferă lărgimi
de bandă sporite
(oportunitate)
Puncte slabe Cauze Efecte Propuneri de
măsuri strategice
în
domeniul
telecomunicaţiilor
Dezvoltare teritorială 1. Liberalizarea târzie 1. Excluderea din 1. Protejarea şi
neechilibrată a a pieţei telefoniei circuitul stimularea
telecomunicaţiilor fixe informaţional a unei concurenţei
2. Investiţiile reduse părţi importante 2. Stimularea
realizate de din populaţie dezvoltării rapide a
Romtelecom pentru 2. Reducerea ritmului unui sector de
extinderea reţelei de dezvoltare telecomunicaţii
3. Concentrarea a societăţii modern, bazat pe
investiţiilor în zonele informaţionale cele mai noi
urbane 3. Costuri crescute cu tehnologii şi aplicaţii
4. Dezvoltarea comunicaţiile din domeniu,
economică 4. Împiedică punându-se accent pe
neechilibrată, dezvoltarea crearea unei
ceea ce a condus la comerţului electronic infrastructuri de
apariţia unor regiuni 5. Accentuarea telecomunicaţii în
cu diviziunii digitale bandă largă
nivel de trai foarte 6. Accentuarea 3. Stimularea cererii
scăzut decalajelor pentru
5. Lipsa unor politici economice între serviciile de
coerente de regiunile respective telecomunicaţii prin
promovare a şi restul ţării acordarea unor
accesului şi serviciului facilităţi fiscale
universal persoanelor care
6. Nivel redus de trai, achiziţionează un
care limitează calculator şi se
cererea şi conectează la
oportunităţile internet, încurajarea
investiţionale dezvoltării
(ameninţare) infrastructurii şi
7. Capacitatea redusă aplicaţiilor

- 11 -
 de atragere şi specifice societăţii
utilizare a fondurilor informaţionale
europene 4. Promovarea
(ameninţare) intereselor
utilizatorilor finali,
punându-se accent
pe dreptul la accesul
şi serviciul
universal

Propuneri de
măsuri strategice
Oportunităţi Cauze Efecte în domeniul
telecomunicaţiilor
Apariţia şi 5.1 Concurenţa 5.1 Creşterea 5.1 Protejarea şi
dezvoltarea pe plan crescută productivităţii stimularea
mondial a unor 5.2 Dezvoltarea economice concurenţei
aplicaţii societăţii 5.2 Apariţia şi 5.2 Stimularea
noi ale informaţionale, dezvoltarea unor noi dezvoltării rapide a
telecomunicaţiilor în care are la bază activităţi şi servicii unui sector de
diferite domenii de aplicaţiile 5.3 Impulsionarea telecomunicaţii
activitate telecomunicaţiilor investiţiilor în modern, bazat pe
5.3 Apariţia şi economia cele mai noi
dezvoltarea pe plan românească în tehnologii şi aplicaţii
mondial a unor general şi din domeniu,
tehnologii noi, care în telecomunicaţii în punându-se accent pe
implică costuri reduse mod special crearea unei
şi oferă lărgimi de (punct forte) infrastructuri de
bandă sporite 5.4 Impulsionarea telecomunicaţii în
(oportunitate) dezvoltării bandă largă
5.4 Dezvoltarea telecomunicaţiilor în 5.3 Stimularea cererii
comerţului electronic bandă largă pentru
telecomunicaţii (în prezent se serviciile de
5.5 Creşterea manifestă ca un telecomunicaţii prin
dependenţei punct slab) acordarea unor
activităţilor 5.5 Impulsionarea facilităţi fiscale
economice şi sociale dezvoltării persoanelor care
de activitatea de infrastructurii de achiziţionează un
telecomunicaţii calculator şi se
(punct forte) conectează la
5.6 Creşterea internet, încurajarea
teledensităţii (în dezvoltării
prezent se manifestă infrastructurii şi
ca un punct aplicaţiilor
slab) specifice societăţii
5.7 Creşterea informaţionale
numărului de 5.4 Promovarea
utilizatori internet (în intereselor
prezent se utilizatorilor finali,
manifestă ca un punându-se
punct slab) accent pe dreptul la
accesul şi
serviciul universal

- 12 -
Ameninţări Cauze Efecte Propuneri de
măsuri strategice
în
domeniul
telecomunicaţiilor
Nivel redus de trai, 2.1 Întârzierea 2.1 Investiţii reduse 2.1 Protejarea şi
care limitează reformelor economice în anumite stimularea
cererea şi 2.2 Nivel ridicat al regiuni din cauza concurenţei
oportunităţile taxelor şi impozitelor cererii limitate 2.2 Stimularea
investiţionale 2.3 Ponderea mare a 2.1 Dezvoltare dezvoltării rapide a
economiei subterane teritorială unui sector de
în neechilibrată a telecomunicaţii
ansamblul economiei telecomunicaţiilor modern, bazat pe
româneşti (punct slab) cele mai noi
2.4 Nivel ridicat al 2.3 Menţinerea unor tehnologii şi aplicaţii
corupţiei decalaje mari din domeniu,
2.5 Funcţionarea faţă de ţările din punându-se accent pe
deficitară a justiţiei Uniunea crearea unei
2.6 Investiţii străine Europeană în privinţa infrastructuri de
reduse la nivelul indicatorilor care telecomunicaţii în
economiei naţionale reflectă gradul bandă largă
2.7 Instabilitate de dezvoltare a 2.3 Stimularea cererii
legislativă sectorului de pentru
2.8 Persistenţa, pe o telecomunicaţii serviciile de
perioadă îndelungaţă (punct slab) telecomunicaţii prin
a 2.3 Concurenţă acordarea unor
unui nivel ridicat al redusă în ceea ce facilităţi fiscale
inflaţiei priveşte persoanelor care
telecomunicaţiile, mai achiziţionează un
ales calculator şi se
în anumite regiuni conectează la
2.4 Dezvoltare internet, încurajarea
redusă a dezvoltării
telecomunicaţiilor în infrastructurii şi
bandă largă aplicaţiilor
(punct slab) specifice societăţii
2.5 Număr redus de informaţionale
utilizatori 2.4 Promovarea
Internet (punct slab) intereselor
2.6 Reducerea utilizatorilor finali,
ritmului de dezvoltare punându-se
a societăţii accent pe dreptul la
informaţionale accesul şi
serviciul universal

- 13 -
 2.5 Realizarea
sinergiei cu celelalte
sectoare de activitate
astfel încât să
se obţină o creştere a
nivelului de
trai, creşterea cererii,
respectarea
normelor şi
reglementărilor
legale,
evitarea schimbărilor
frecvente în
domeniul legislativ,
reducerea
corupţiei etc.

2.2) Indicatorii specifici ai serviciilor de telecomunicatii

- 14 -
- 15 -
- 16 -
- 17 -
2.3) Evaluarea calitatii serviciilor pe baza indicatorilor specifici

Indicatori minimali de calitate pentru serviciul de telefonie destinat publicului:

1. Timpul necesar pentru începerea furnizarii serviciului
Este reprezentat de intervalul de timp cuprins între momentul primirii de catre
furnizorul de servicii a cererii de furnizare a serviciului si momentul în care acest serviciu
devine disponibil pentru utilizatorul care a formulat cererea. Se vor lua în considerare numai
cererile pentru care exista conditii tehnice de instalare.
Acest indicator se aplica în cazul instalarii unei noi linii telefonice, precum si în cazul în
care este instalata o linie suplimentara de acces, inclusiv în cazul trecerii de la PSTN la ISDN.
Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator
Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:
- intervalul de timp în care 95% din cereri sunt solutionate;
- intervalul de timp în care 99% din cereri sunt solutionate;
- procentajul cererilor solutionate în intervalul de timp convenit cu utilizatorul.
Primii doi parametri vor fi calculati în zile efective, iar nu în zile lucratoare. Din calculul
acestora se vor exclude cazurile în care utilizatorul solicita amânarea începerii furnizarii
serviciului.

2. Deranjamente raportate per linie de acces pe an

Un raport de deranjament valid este un raport asupra întreruperii sau degradarii

serviciului, redactat de catre un utilizator si atribuit retelei prin intermediul careia se
furnizeaza serviciul sau oricarei retele interconectata cu prima, prin intermediul careia se

- 18 -
transporta apelurile generate de serviciul respectiv. Sunt excluse cazurile în care întreruperea
sau degradarea serviciului este cauzata de defectarea unui echipament terminal.
Raportarile privitoare la ratele de acces de baza sau primar (BRA/PRA) sau la accesul
de tip analog multilinie vor fi înregistrate ca o raportare unica, indiferent de numarul de canale
activate sau afe ctate. De asemenea, numarul de linii de acces considerate va fi 1 pentru rate
de acces de baza sau primar, indiferent de numarul de canale activate.
În cazul furnizarii indirecte a serviciului, numarul de linii de acces se va înlocui cu
numarul de utilizatori ai serviciului (înregistrari CLI sau de coduri PIN).
O linie de acces este un circuit capabil sa stabileasca o legatura vocala între punctul
terminal al retelei si centrala locala

3. Timpul de remediere a deranjamentelor

Reprezinta durata de timp masurata între momentul in care deranjamentul a fost
raportat la adresa publica indicata de catre furnizorul de servicii si momentul în care elementul
serviciului sau serviciul reclamat a fost readus la parametrii normali de functionare.
Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:
Furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului va face public intervalul orar în
care se pot depune la adresa publica desemnata în acest scop notificari cu privire la
deranjamente.
Nu se vor lua in calcul cazurile in care furnizorul de servicii încheie cu utilizatorul un
contract in care se obliga sa furnizeze servicii preferentiale de remediere a deranjamentelor,
altele decat cele oferite in mod curent.
Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:

- timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul

raportarilor valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri;
- timpul necesar remedierii deranjamentelor referitoare la linia de acces, in cazul
raportarilor valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri;
- timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor
valide, pentru cele mai rapide 80% din cazuri;
- timpul necesar remedierii tuturor celorlalte deranjamente raportate, in cazul raportarilor
valide, pentru cele mai rapide 95% din cazuri;
- procentajul deranjamentelor totale remediate în termenul convenit cu utilizatorul din
totalul deranjamentelor valide raportate.

Se vor exclude din statistica cazurile referitoare la deranjamentele a caror remediere

rezida în interiorul altor retele de comunica?ii electronice, interconectate cu prima, despre care
furnizorul serviciului de telefonie destinat publicului nu poate primi informatii privind
remedierea problemei aparute.
Statistica va cuantifica deranjamentele remediate în perioada de colectare a datelor,
indiferent de momentul în care s-a produs raportarea deranjamentului.

4.
Un apel nereusit este un apel catre un numar de identificare valid, corect format, la
care nu se obtine nici ton de ocupat, nici ton de apel, nici semnal de raspuns în cel mult 30 de
secunde de când informatiile necesare identificarii utilizatorului apelat au fost receptionate de
retea.

- 19 -
Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:
Rata apelurilor nereusite este reprezentata de raportul procentual dintre numarul de
apeluri nereusite si totalul apelurilor încercate într-o perioada de timp specificata.
Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:
- procentajul apelurilor nereusite la nivel local;
- procentajul apelurilor nereusite la nivel national;
- procentajul apelurilor nereusite la nivel international.
Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare
transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român.
Pentru parametrul international nu se impun valori limita.
5. Timpul de stabilire a conexiunii
Reprezinta intervalul dintre momentul în care informatiile de adresa cerute pentru
stabilirea conexiunii au fost receptionate de retea si momentul în care partea apelanta
receptioneaza ton de ocupat, ton de apel sau semnal de raspuns de la partea
apelata.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:
- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel local;
- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor te lefonice locale sunt stabilite;
- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel national;
- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor tele fonice nationale sunt stabilite;
- valoarea medie (în secunde) pentru stabilirea apelurilor la nivel international;
- timpul (în secunde) în care 95% din totalul legaturilor telefonice internationale sunt stabilite.
Apelurile considerate nereusite nu se iau în calcul.
Valorile parametrilor nationali si internationali vor fi furnizate defalcat pentru fiecare
transportator utilizat si aflat sub jurisdictia statului român.
Pentru parametrul international nu se impun valori limita.

6. Timpul de raspuns pentru servicii de “operatoare”

Reprezinta intervalul de timp dintre momentul în care informatia de adresa pentru un
serviciu de “operatoare” a fost corect receptionata de catre retea si momentul în care
operatorul uman raspunde utilizatorului apelant pentru a-i furniza serviciul solicitat.

Consideratii privind masurarea parametrilor acestui indicator:

Serviciile la care face referinta acest indicator sunt cele care pot fi apelate utilizându-se
formate speciale de accesare (numere scurte de trei cifre, cu exceptia numerelor de acces la
serviciile de urgenta, de tip 112). Serviciile furnizate în întregime în mod automat nu se iau în
calcul.
Se vor raporta valorile urmatorilor parametri:
- timpul mediu de raspuns;
- procentajul apelurilor catre servicii de “operatoare” la care s-a raspuns în maximum 30 de
secunde din totalul apelurilor catre aceste servicii.

- 20 -
7. Disponibilitatea telefoanelor publice cu plata
Este acel echipament terminal de telefonie pus la dispozitia publicului de catre un
furnizor al serviciului de telefonie destinat publicului, care poate functiona atât ca terminal
apelant cât si ca terminal apelat.

Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator

Se va calcula raportul procentual dintre numarul de posturi telefonice publice în
functiune si totalul posturilor telefonice publice apartinând furnizorului.

8. Corectitudinea facturii
O reclamatie ce vizeaza corectitudinea facturii reprezinta o expresie a dezacordului
utilizatorului în legatura cu corespondenta dintre obligatia sa de plata si serviciile efectiv
furnizate. Nu se va confunda reclamatia de acest fel cu o cerere de informatii suplimentare cu
privire la factura primita.

Consideratii privind masurarea parametrului acestui indicator:

Se va calcula raportul procentual dintre numarul reclamatiilor cu privire la corectitudinea
facturii si numarul total al facturilor emise în trimestrul pentru care se face raportarea. Vor fi
luate în calcul toate reclamatiile de acest fel primite, indiferent de validitatea lor.

- 21 -
Concluzii

In conditiile existente azi in Romania, dar si ale tendintelor ce se manifesta in lume, se

recomanda simplificarea proceselor de reglementare, monitorizare etc., cea mai buna solutie
fiind o singula autoritate (One Stop Shop) - fuziunea in ANRC a tuturor entitatilor.
Ideea ca MCTI si ANRC sa fie doua ministere, avand deci aceeasi subordonare, s-a
dovedit contraproductiva in ultimii 14 ani, cand totul s-a concentrat la nivelul guvernului, iar
rezultatul fiind distantarea continuu de tarile vecine, Romania fiind acum una dintre ultimele
tari europene din punctul de vedere al dezvoltarii infrastructurii de telecomunicatii, in special
acolo unde statul este actionar. Guvernul este alcatuit pe criterii politice, obiectivele fund de
cele mai multe ori pe termen scurt. In plus, statul este inca actionar, reprezentat de guvern, la
unii operatori: Teletrans, Radiocomunicatii, RomTelecom, Telecomunicatii CFR, POSTelecom
etc. Subordonarea fata de parlament ar insemna o mai buna separare a operarii de
reglementare. Comisia Nationala de Valori Mobiliare, care monitorizeaza o piata mai mica (cea.
0,5 miliarde $) este subordonata parlamentului. ANRC ar trebui condusa de un Consiliu de
Administratie desemnat de parlament.
. Consiliul de administratie ar trebui alcatuit din eel putin 5 membri (dar nu mai mult
de 9) alesi pe o perioada de 4 sau 5 ani, inamovibili, mandatul lor trebuind a fl garantat pentru
a fi feriti de presiuni politice. In Franta, de exemplu, ca de altfel si in Turcia, consiliul de
administratie are 5 membri. Presedintele Consiliului de administratie ar putea fi desemnat de
membrii consiliului de administratie sau de parlament. Pentru administrarea noii autoritati de
reglementari, Consiliul de Administratie va alege in urma unui concurs un director executiv.
. Modul de colectare a taxelor, proportional cu cota de piata in venituri a fiecarui
operator, conduce la ideea controlului asupra alcatuirii si executarii bugetului.
Taxa de monitorizare perceputa de ANRC vine sa se adauge altor taxe (IGCTI etc.), iar
existenta a prea multor taxe in telecomunicatii face sa creasca riscul de industrie si deci costul
capitalului. Romania este renumita pentru multitudinea de taxe (peste 200) pe care o
companie este obligata sa le plateasca.
Existenta unei singure autoritati de reglementare ar putea duce si la micsorarea
taxelor pe care operatorii de telecomunicatii trebuie sa le plateasca.
In 2003 coeficientul de cheltuieli folosit de ANRC a fost de 0,21%, iar pentru 2004 a
0,23%, la care ar trebui adaugate taxeie catre IGCTI, serviciul universal etc. Trebuie propusa
o cifra maximala pentru intreaga activitate (reglementare, monitorizare, serviciu universal
etc.).
Ingloband si celelalte entitati, ANRC ar putea deveni "One Stop Shop". Aceasta ar
putea sa insemne nu numai taxe minime, dar si simplificarea relatiei operator telecomunicatii
-autoritate. Aceasta mai inseamna ca atributiile trebuie sa inceapa cu acordarea de licente de
operare si sa acopere absolut tot spectrul: control, monitorizare, gestionarea spectrului de
frecvente, legislate, reglementari, taxe etc., operatorii de telecomunicatii avand relatii numai
cu o institutie.

- 22 -
 Bibliografie

Oaca, Nicolae - Anul de telecomunicatii 2004, Tribuna economica nr. 23, p. 48-50,
2004

Oaca, Nicolae - Convergenta in reglementarea telecomunicatiilor, Tribuna economica

nr. 47, p. 76-78, 2004 

Antohi, Dan - Telecom - evolutie dincolo de sperante, Biz nr. 93, p. 48-50, 2004

Oaca, Nicolae - Telecomunicatiile romanesti si integrarea europeana, Tribuna

economica nr. 34, p. 74-75, 2004

Dinu, Eduard - Analiza strategica a sectorului de telefonie celulara, Tribuna economica

nr. 48, p. 55-56, 2004

***http://www.anrc .roDesktopDefault.aspx?tabid=121***

***http://ro.wikipwdia .org/wiki/Telecommunication***

- 23 -