UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

TEMĂ SDTF

GSM-R
Specificații generice

Îndrumător Student
Conf. Dr. Ing. Marius MINEA Andrei – Cristian SIMION
Grupa 8412

București
2019
Cuprins

CAPITOLUL 1. GENERALITĂȚI ..................................................................................... 1

1.1 INTRODUCERE.............................................................................................................. 1
1.2 INTEROPERABILITATE .................................................................................................. 1

1.2.1 Specificațiile EIRENE – MORANE: ..................................................................... 2

1.2.2 ERTMS și ETCS .................................................................................................... 2

1.3 ACOPERIRE GSM-R .................................................................................................... 3

1.4 CUM ESTE GSM-R IMPLEMENTAT? ............................................................................. 3

1.5 SPECTRUL DE FRECVENȚE AL GSM-R ......................................................................... 3

1.6 FURNIZORI GSM-R ..................................................................................................... 4

CAPITOLUL 2. TERMENI GSM-R ................................................................................... 5

2.1 LISTA TERMENILOR FOLOSIȚI ÎN GSM-R ..................................................................... 5

2.1.1 Baliză ...................................................................................................................... 5

2.1.2 Difuzare apel........................................................................................................... 5
2.1.3 Radioul de cabină ................................................................................................... 5
2.1.4 Modul direct ........................................................................................................... 5
2.1.5 Dispozitiv de siguranță pentru mecanic ................................................................. 5
2.1.6 Numerotarea funcțională ........................................................................................ 5
2.1.7 Identitatea funcțională ............................................................................................ 6
2.1.8 Radio cu scop general ............................................................................................. 6
2.1.9 Handover ................................................................................................................ 6
2.1.10 Link assurance signal (LAS) .............................................................................. 6
2.1.11 Adresă dependentă de locație ............................................................................. 6
2.1.12 MSISDN ............................................................................................................. 6
2.1.13 Teleconferință ..................................................................................................... 6
2.1.14 Comunicații multiple .......................................................................................... 6
2.1.15 Comunicații operaționale .................................................................................... 6
2.1.16 Radio operativ .................................................................................................... 7
2.1.17 Controlorul primar .............................................................................................. 7
2.1.18 Radio Block Center (RBC) ................................................................................. 7
2.1.19 REC (apel de urgență feroviar) ........................................................................... 7
2.1.20 Roaming ............................................................................................................. 7
2.1.21 Baza de date de rutare ......................................................................................... 7
2.1.22 Controlorul secundar .......................................................................................... 8
2.1.23 Comandă de urgență pentru mutare .................................................................... 8
 2.1.24 Echipa de mutare ................................................................................................ 8
2.1.25 Comunicații de sprijin ........................................................................................ 8
2.1.26 Sistemul de control al trenurilor (TCS) .............................................................. 8
2.1.27 Controlorul trenurilor ......................................................................................... 8
2.1.28 VGCS (serviciul de apeluri vocale) .................................................................... 8

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 9
Capitolul 1. Generalități
1.1 Introducere
La sfârșitul secolului trecut, toate căile ferate naționale erau dotate cu sisteme analogice,
ele nefiind compatibile cu comunicarea între căi.
Standardul GSM-R nu a fost menit numai pentru a face un salt către era digitală, ci și
pentru interoperabilitatea între diverse companii de căi ferate.
Un grup de producători s-au aliat pentru a defini un standard universal pentru
comunicațiile între căile de rulare feroviare, rezultatul fiind GSM-R.
Specificațiile standardului GSM-R au fost stabilite de EIRENE (European Integrated
Radio Enhanced Network) și au fost validate de MORANE (Mobile Radio for Railway
Networks in Europe), și eventual adoptate de reprezentanți relevanți de standardizare.
GSM-R este folosit pentru comunicarea vocală cu controlorul de trafic și pentru
comunicarea de date între tren și RBC (Radio Block Center). Se realizează astfel: când un tren
trece peste un transponder (baliză), viteza lui exactă și locația sunt transmise automat către
centrul de control. Centrul de control trimite înapoi către tren o permisiune să intre pe
următoarea rută.

Figura 1. Diagrama rețelei GSM-R

1.2 Interoperabilitate
La sfârșitul anilor ‘90, mai mult de 35 de sisteme de comunicații amplasate pe calea
ferată au fost folosite în Europa. Companiile de transport feroviar au convenit împreună să
creeze un standard cost-eficiență, interoperabil și digital pentru comunicațiile pe calea ferată.
Ținta a fost să înlocuiască toate sistemele analogice folosite atunci.

1
1.2.1 Specificațiile EIRENE – MORANE:
- Comunicații operaționale ale controlorului (mecanicului)
- Control automat al trenurilor
- Șuntare
- Telecomenzi
- Zona de urgență difuzată
- Comunicații de asistență pentru tren
- Comunicații locale la stații și depozite
- Servicii pentru pasageri

1.2.2 ERTMS și ETCS

Standardul ERTMS constă în două părți: ETCS și GSM-R. ETCS este folosit pentru
siguranța feroviară și pentru controlul la bordul trenurilor. GSM-R este folosit pentru toate
felurile de comunicații în și pe lângă tren și calea ferată. Totodată, și standardul GSM-R joacă
un rol vital pentru siguranța feroviară.
ERTMS este adoptat în prezent sau în curs de adoptare de aproape toate companiile de
transport feroviar în Europa. GSM-R a fost mandatat ca standard pentru comunicațiile feroviare
de către Comisia Europeană în 1997. În absența altor standarde digitale pentru comunicațiile
feroviare, GSM-R a devenit rapid nu doar un standard European, ci unul mondial.

Figura 2. Funcționarea standardului ERTMS

2
1.3 Acoperire GSM-R
În 2007, GSM-R a fost perfect funcțional pe mai multe căi de rulare. Țări precum
Norvegia și Olanda au fost cu mult înainte, oferind acoperire completă GSM-R pe toate liniile.
Italia oferă aproape 10 000 de kilometri de căi ferate acoperite de GSM-R, în timp ce multe
dintre trenurile de mare viteză ale Franței, cum ar fi LGV Est Européenne, TGP Pos, rulează și
ele pe standardul GSM-R. Primul tren de viteză care depinde complet de comunicații GSM-R
a fost trenul nemțesc ICE din Saarbrücken către Paris, Franța. Noi rute sunt acoperite cu GSM-
R în fiecare an în Europa, dar și în afara Europei. În Africa de Nord, GSM-R este implementat
în prezent, în timp ce în Rusia, Argentina, Brazilia și SUA, standardul este în curs de dezvoltare,
aproape finalizat.

1.4 Cum este GSM-R implementat?

Sub-sistemul radio al rețelei GSM-R este implementat în mod obișnuit folosind stații de
emisie – recepție de bază și turnuri de comunicație cu antene care sunt amplasate lângă calea
ferată cu intervale de aproximativ opt până la douăzeci de kilometri. Prin intermediul sistemului
GSM-R, trenurile au o conexiune modem cu comutare constantă la centrul de control al
trenurilor. Dacă se pierde conexiunea modemului, trenul se va opri automat. Acest modem
funcționează cu o prioritate mai mare decât utilizatorii normali. Serviciul îmbunătățit de
preempțiune și preempțiune multiplă (eMLPP) oferă niveluri diferite de prioritate pentru
configurarea apelurilor și continuitate în cazul predării, oferind trenurilor o prioritate mai mare
decât alți utilizatori.
În plus, GSM-R este de asemenea utilizat pentru aplicații cum ar fi supravegherea video,
sistemele de informare a pasagerilor și urmărirea încărcăturii.

Figura 3. Implementarea standardului GSM-R

1.5 Spectrul de frecvențe al GSM-R

Frecvența rețelelor GSM-R poate diferi ușor de la o țară la alta. GSM-R utilizează o
extensie mai mică a frecvenței de 900 MHz: 876 MHz – 915 MHz pentru uplink și 921 MHz –
3
960 MHz pentru downlink. În Europa, benzile de la 876 MHz la 880 MHz și de la 921 MHz la
925 MHz sunt utilizate pentru transmisia de date și pentru recepția de date. Distanțarea
canalului este de 200 kHz. În China, GSM-R ocupă o gamă largă de 4 MHz a benzii E-GSM
(900 MHz – GSM).
Modularea utilizată în GSM-R este GMSK. GSM-R este un sistem TDMA, ceea ce
înseamnă că transmisia de date constă în cadre periodice cu perioade de 4,615 ms pentru fiecare
canal fizic. Fiecare cadru TDMA este alcătuit din 8 canale logice (sloturi de timp) care poartă
148 de biți de informații.
Fiecare rețea GSM-R necesită servicii constante, neîntrerupte și disponibilitate ridicată,
în special în timp ce se deplasează la viteze mari prin diverse terenuri. Standardul GSM-R oferă
un transfer fără cusur și performanță garantată la viteze de până la 500 km/h. Dat fiind că
informațiile de semnalizare GSM-R sunt transmise direct la tren, prin GSM-R: viteze mai mari
și o densitate mai mare de trafic posibile, crescând nivelul de siguranță.

Figura 4. Spectrul de frecvențe al GSM-R

1.6 Furnizori GSM-R

Există trei furnizori principali de echipamente de rețea GSM-R pentru operatorii
feroviari: Huawei, Nokia Siemens Networks și Nortel. Aceste companii lucrează adesea
împreună cu consultanții de telecomunicații pentru planificarea, validarea și optimizarea
rețelelor GSM-R. O astfel de consultanță specializată în GSM-R este Clear CinCom.
Echipamentul de la bord este fabricat de Alstom, Center Systems, Hoermann Funkwerk
Kolleda, Huawei, NEC Portugal, Nortel, Sagem (principalul furnizor de echipamente GSM-R),
Siemens Transportation System și Triorail.

4
Capitolul 2. Termeni GSM-R
2.1 Lista termenilor folosiți în GSM-R

2.1.1 Baliză
Un dispozitiv instalat pe calea ferată pentru a comunica cu trenurile care trec. O baliză
poate fi activă sau pasivă.

Figura 5. Baliză

2.1.2 Difuzare apel

În GSM-R, grupurile pot fi definite într-o anumită zonă geografică la care pot fi plasate
apeluri. Persoana care a pornit apelul poate vorbi; alți membri ai grupului nu pot decât să
asculte.

2.1.3 Radioul de cabină

Radioul de cabină este utilizat în principal de conducătorul (mecanicul) locomotivei.

2.1.4 Modul direct

Modul direct, în contextul GSM-R, se referă la comunicațiile celulare fixe.

2.1.5 Dispozitiv de siguranță pentru mecanic

Un dispozitiv de siguranță al mecanicului este montat în tren și monitorizează vigilența
lui. În caz de îndoială cu privire la vigilența mecanicului, dispozitivul trimite un semnal de
avertizare către alte sisteme din rețeaua GSM-R.

2.1.6 Numerotarea funcțională

Numerotarea funcțională sau adresarea funcțională descriu procesul de plasare a unui
apel utilizând un număr care se referă la funcția pe care un utilizator o efectuează la un moment
dat, spre deosebire de simpla identificare a echipamentului terminal utilizat.

5
2.1.7 Identitatea funcțională
Descrierea funcției efectuate de către o persoană apelată sau o persoana care plasează
un apel, prin care utilizatorul este identificat prin funcție, și nu prin echipamentul radio sau
abonamentul utilizat.

2.1.8 Radio cu scop general

Un radio GSM care se bazează îndeaproape pe unitățile disponibile în rețea, mai degrabă
decât pe anumite echipamente GSM-R. Așa cum este sugerat de denumire, în mod obișnuit,
radioul cu destinație generală este pus în aplicare pentru utilizare generală.

2.1.9 Handover
Procesul prin care se menține legătura dintre un dispozitiv bazat pe GSM-R și rețeaua
GSM-R, deoarece dispozitivul se deplasează de la o zonă la alta. Comanda canalului de
comunicare este trecută de la o stație de bază la alta sau între diferite canale dintr-o celulă.

2.1.10 Link assurance signal (LAS)

În timpul manevrelor critice, un semnal de asigurare a legăturii este transmis periodic
sau chiar în mod constant într-o direcție, de la un radio la altul, pentru ca utilizatorul care
primește să detecteze o întrerupere a transmisiei radio.

2.1.11 Adresă dependentă de locație

Adresarea unei anumite funcții bazată pe locația curentă a utilizatorului.

2.1.12 MSISDN
Un număr care identifică un abonament unic într-o rețea GSM-R (sau orice altă rețea
radio GSM celulară).

2.1.13 Teleconferință
Un apel de grup în care pot participa mai multe părți. Toate părțile pot vorbi simultan
în orice moment.

2.1.14 Comunicații multiple

Comunicațiile între mecanicii fiecărei cabine active.

2.1.15 Comunicații operaționale

Căi de comunicații feroviare care sunt direct vizate de circulația sau funcționarea
trenului.

6
2.1.16 Radio operativ
Un radio portabil care poate fi folosit de persoane implicate în operațiuni feroviare, cum
ar fi membrii echipei de manevră.

2.1.17 Controlorul primar

Controlorul primar este responsabil de funcționarea unei zone de cale ferată și este, de
obicei, coordonatorul apelurilor de urgență a trenurilor. Un controler primar poate fi identificat
în mod unic prin poziția și direcția unui tren.

2.1.18 Radio Block Center (RBC)

Acest sistem ERTMS/ETCS descrie unitatea centralizată de siguranță utilizată pentru
stabilirea și controlul separării trenului.

Figura 6. Operarea RBC

2.1.19 REC (apel de urgență feroviar)

Un apel de urgență feroviar în GSM-R este un apel de grup VGCS cu o prioritate ridicată
(nivelul 0), folosit pentru a informa mecanicii, controlorii și ceilalți membri ai personalului cu
un nivel de pericol care necesită întreruperea întregii circulații a trenurilor într-o anumită zonă.

2.1.20 Roaming
Utilizarea GSM-R în orice rețea care nu este rețeaua de domiciliu a utilizatorului.

2.1.21 Baza de date de rutare

Această bază de date conține relațiile dintre un număr funcțional și MSISDN.

7
2.1.22 Controlorul secundar
Un controlor secundar este responsabil pentru operarea în siguranță a trenurilor pe o
zonă desemnată a pistei. Controlorii secundari necesită comunicarea cu trenurile în orice
situație posibilă. Împărțirea responsabilităților între controlorii primari și controlorii secundari
diferă între organizațiile feroviare.

2.1.23 Comandă de urgență pentru mutare

Apel de urgență feroviar folosit pentru a instrui echipele de manevră să-și înceteze
imediat activitatea.

2.1.24 Echipa de mutare

Un grup de oameni care manevrează trenuri pentru a-și schimba compoziția.
Comunicațiile pentru manevrare sunt deosebit de importante atunci când un mecanic aflat în
partea din față a unui tren îl împinge înapoi spre anumite. Adesea, un observator va raporta
progresul către mecanic.

2.1.25 Comunicații de sprijin

Toate comunicațiile feroviare care nu se referă imediat la mișcarea sau exploatarea
trenurilor. Comunicațiile de sprijin în context GSM-R pot implica trecerea de catering,
întreținere sau informațiile pasagerului.

2.1.26 Sistemul de control al trenurilor (TCS)

Procesul prin care mișcarea unui tren este influențată fără nici o acțiune a conducătorului
auto (mecanicului). Acestea includ protecția automată a trenului, funcționarea automată a
trenului și semnalizarea în cabină.
Sistemul european de control al trenurilor (ETCS) este un sistem de semnalizare, control
și de protecție a trenurilor care, în sistemul GSM-R, înlocuiește multe sisteme de siguranță
incompatibile care au fost utilizate anterior în și în jurul Europei, în special pe rutele de mare
viteză.

2.1.27 Controlorul trenurilor

Persoană care este responsabilă cu circulația în siguranță a trenurilor.

2.1.28 VGCS (serviciul de apeluri vocale)

Un apel adresat tuturor membrilor unui grup dintr-o anumită zonă geografică. Doar un
membru al grupului poate vorbi în orice moment, în timp ce ceilalți membri ai grupului vor
asculta.
Spre deosebire de un apel difuzat, toți participanții pot participa la apel. Dar, față de un
apel teleconferință, un singur utilizator poate vorbi oricând.

8
 Apăsând sau eliberând așa-numitul buton PTT (Push-to-Talk), un ascultător poate lua
cuvântul sau un vorbitor poate deveni ascultător.

Bibliografie
[1] http://gsmr-info.com/
[2] https://www.google.ro/imghp