UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA TRANSPORTURI

Departamentul Telecomenzi și Electronică în Transporturi

PROIECT
ELECTROALIMENTARE

Îndrumător Student
Ș.l. Dr. Ing. Valentin IORDACHE Andrei – Cristian SIMION

București
2019
Cuprins

TEMA PROIECTULUI ........................................................................................................... 1

CAPITOLUL 1. SURSA STABILIZATĂ CU COMPONENTE DISCRETE ................ 3

1.1 SCHEMA BLOC ............................................................................................................. 3

1.2 STABILIZATORUL PARAMETRIC CU TRANZISTOR SERIE. CONSIDERENTE TEORETICE .... 3

1.3 STABILIZATORUL CU REACȚIE, CU TRANZISTOR SERIE ................................................. 4

1.3.1 Dimensionarea Elementului Regulator Serie ......................................................... 5

1.3.2 Alegerea amplificatorului operațional .................................................................... 6
1.3.3 Dimensionarea sursei de tensiune de referință ....................................................... 7
1.3.4 Dimensionarea convertorului tensiune – tensiune .................................................. 8

1.4 ETAJUL DE REDRESARE ȘI FILTRUL DE NETEZIRE ....................................................... 10

1.4.1 Determinarea parametrilor electrici ...................................................................... 11
1.4.2 Dimensionarea punții redresoare .......................................................................... 11
1.4.3 Dimensionarea filtrului de netezire ...................................................................... 12

1.5 TRANSFORMATORUL ................................................................................................. 13

1.6 ELEMENTE DE PROTECȚIE .......................................................................................... 16

1.6.1 Protecția la supracurenți ....................................................................................... 16

1.6.2 Protecția la supratensiuni ...................................................................................... 17

1.7 SURSA 1 ..................................................................................................................... 22

1.7.1 Componente electronice folosite .......................................................................... 22
1.7.2 Schema electrică completă ................................................................................... 23

CAPITOLUL 2. SURSA STABILIZATĂ ÎN COMUTAȚIE CU CIRCUIT

INTEGRAT SPECIALIZAT ................................................................................................. 24

2.1 EVALUAREA TEORETICĂ A MODELULUI TPS54239 (SURSA 2) ................................... 24

2.1.1 Descriere ............................................................................................................... 24
2.1.2 Schema bloc internă.............................................................................................. 24
2.1.3 Rol componente .................................................................................................... 25
2.1.4 Alte formule de calcul .......................................................................................... 25
2.1.5 Tipuri de protecții ................................................................................................. 25

2.2 EVALUAREA PRACTICĂ A MODELULUI TPS54239 (SURSA 2) ..................................... 26

2.2.1 Schema electrică ................................................................................................... 26
2.2.2 Eficiență, putere de ieșire și puterea disipată maximă.......................................... 27
 2.2.3 Componentele electronice folosite ....................................................................... 27
2.2.4 Valorile parametrilor de funcționare .................................................................... 28
2.2.5 Simulare circuit .................................................................................................... 29
2.2.6 Cablaj imprimat .................................................................................................... 29
2.2.7 Mențiuni ............................................................................................................... 30

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 31
ANEXA 1 ................................................................................................................................. 32

ANEXA 2 ................................................................................................................................. 33
Tema proiectului
Să se proiecteze două surse stabilizate de tensiune continuă, conform următoarelor
cerințe:
• o sursă stabilizată cu componente discrete, cu element regulator în configurație
serie (sursa 1);
• o sursă stabilizată în comutație cu circuit integrat specializat, conform temei
individuale (sursa 2).
Condițiile inițiale și parametrii de pornire pentru calculul surselor sunt:
• Alimentarea surselor se va face de la o rețea monofazată de tensiune alternativă,
cu frecvența de 50 Hz, cu tensiune sinusoidală cu valoare nominală de 230 V,
având variații admise de -10%…+10% din valoarea nominală.
• Se consideră Z, ziua nașterii și L, luna nașterii studentului:
- Format ZZ.LL.AAAA: 17.10.1996
• Pentru sursa cu componente discrete parametrii de pornire sunt: tensiunea de
ieșire U0, curentul de ieșire I0, ce se vor calcula după formulele:
Z 17
U0 = 8 + = 8 + = 8 + 8,5 = 16,5 V
2 2
I0 = 30 + L ∙ 50 = 30 + 10 ∙ 50 = 30 + 500 = 530 mA = 0,53 A
• Pentru sursa în comutație cu circuit integrat parametrii de pornire sunt:
Z 17
Vin Max = 10 + = 10 + = 10 + 8,5 = 18,5 V
2 2
Z 17
Vin Min = 8 + = 8 + = 8 + 5,66 = 13,66 V
3 3
Z 17
Vout = 3 + = 3 + = 3 + 3,4 = 6,4 V
5 5
L 10
Iout Max = 1 + =1+ = 1 + 0,83 = 1,83 A
12 12
• Sursele vor fi protejate la supratensiuni și/sau supracurenți.
• Temperatura maximă a mediului ambiant va fi ta max = 35 °C.
Proiectul va trebui să conțină:
• Memoriu de calcul al sursei 1, inclus în acest document, cuprinzând toate etajele
proiectate.
• Schema electrică finală a sursei 1, ce trebuie să conțină valorile componentelor
rezultate în urma determinărilor, realizată într-un program de proiectare
specializat (Multisim, Proteus).
• Tabel cu componentele electronice utilizate la sursa 1: denumirea componentei,
codul acesteia, valoare, dimensiuni etc.
• Desenul cablajului imprimat pentru sursa 2, realizat într-un program de
proiectare specializat (Multisim/Ultiboard, Proteus).
• Bibliografie.

1
Bibliografie recomandată:
• I. Ristea, C.A. Popescu, Stabilizatoare de tensiune, Editura Tehnica, București,
1983.
• M.A. Ciugudean, Stabilizatoare de tensiune cu circuite integrate liniare.
Dimensionare, Editura de Vest, Timișoara, 2001.
• Mihai Dincă, Electronică. Manualul studentului, Vol. I și II.
• Agenda radio-electronistului.
• Cursurile de Electroalimentare, Materiale și Componente, Componente
Electronice Fundamentale.

2
Capitolul 1. Sursa stabilizată cu componente discrete
1.1 Schema bloc

230 V U0, I0
TRAF RED FN ERS
50 Hz

Elemente de protecție REF AEU U/U

Figura 1. Schema bloc a sursei stabilizate cu componente discrete

Sursa stabilizată cu componente discrete cuprinde următoarele blocuri funcționale:

• Transformator de rețea (TRAF).
• Redresor (RED).
• Filtru de netezire (FN).
• Element regulator serie (ERS):
- menține tensiunea de ieșire la nivelul specificat, sub controlul
amplificatorului de eroare;
- furnizează curentul de ieșire;
- micșorează rezistența serie a stabilizatorului.
• Sursă de tensiune de referință (REF): furnizează o tensiune de referință
caracterizată printr-o mare stabilitate în timp, față de variația tensiunii de intrare
sau a temperaturii.
• Amplificator de eroare tensiune (AEU): compară tensiunea de referință cu o
parte din tensiunea de ieșire, pentru a acționa asupra elementului regulator serie.
• Convertorul tensiune – tensiune (U/U): furnizează o tensiune proporțională cu
tensiunea de ieșire.
• Elemente de protecție (la supratensiuni și supracurenți).

1.2 Stabilizatorul parametric cu tranzistor serie. Considerente teoretice

Stabilizatoarele de tensiune controlează și reglează în mod continuu nivelul tensiunii de
ieșire. Componenta principală este elementul regulator serie (ERS), care este elementul de
execuție al schemei.
Pentru configurația serie se folosește un tranzistor bipolar în serie cu sarcina, cu rolul
de a amplifica curentul furnizat de un stabilizator parametric simplu, realizat de obicei cu o
diodă Zener. Funcționarea unui stabilizator parametric se bazează pe capacitatea diodei Zener
de a menține tensiunea constantă la bornele sale într-un domeniu dat (numit domeniu de

3
stabilizare). Performanțele de stabilizare a tensiunii de ieșire, asigurate de un astfel de
stabilizator, sunt strict determinate de caracteristica tensiune – curent a diodei folosite.

Figura 2. Stabilizator parametric cu tranzistor serie

Rezistența RB are rol de limitare a curentului prin dioda Zener (rezistență de balast) și
de polarizare a bazei tranzistorului.

1.3 Stabilizatorul cu reacție, cu tranzistor serie

Stabilizatorul cu reacție se bazează pe utilizarea unei scheme de amplificator cu reacție
negativă. În acest caz tensiunea de ieșire se menține constantă printr-un proces de reglare
automată la care o fracțiune din tensiunea de ieșire se compară cu o tensiune de referință.
Semnalul diferență, numit și de eroare, este amplificat și utilizat pentru a comanda elementul
regulator serie în vederea restabilirii valorii prescrise a tensiunii de ieșire.

Figura 3. Stabilizator cu reacție, cu tranzistor serie

Stabilizatoarele de tensiune realizate cu amplificatoare operaționale (Figura 3) sunt

stabilizatoare cu componente discrete la care, ca amplificator de eroare, se folosește un
amplificator operațional în configurație ne-inversoare. Pe intrarea ne-inversoare se aplică
tensiunea de referință, obținută de la un stabilizator parametric, iar pe intrarea inversoare se
aplică o fracțiune din tensiunea stabilizată, obținută de la un divizor al tensiunii de ieșire.
Amplificatorul operațional, având amplificarea în buclă deschisă foarte mare, lucrează astfel

4
încât potențialul bornei inversoare să fie mereu egal cu cel al bornei ne-inversoare. Orice
abatere a tensiunii de ieșire care determină o dereglare a acestei egalități înseamnă apariția la
ieșire a unei tensiuni diferențiale, de o anumită polaritate, în funcție de sensul de variație a
tensiunii de ieșire (creștere sau micșorare).
De exemplu, o scădere a tensiunii de ieșire U0 determină apariția unei tensiuni
diferențiale pozitive, care înseamnă o creștere a curentului de ieșire al amplificatorului
operațional, față de situația anterioară modificării tensiunii de ieșire. În acest fel crește și
intensitatea curentului de comandă în baza tranzistorului regulator. Ca urmare, tensiunea
colector – emitor a acestuia scade, iar tensiunea de ieșire revine la valoarea U0.

1.3.1 Dimensionarea Elementului Regulator Serie

Tensiunea minimă de la intrarea stabilizatorului – UC – la care se va conecta ieșirea
redresorului cu filtru de netezire) se alege astfel încât să fie puțin mai mare (0,5 V) decât suma
dintre tensiunea de ieșire a stabilizatorului (U0) și căderea de tensiune pe Elementul Regulator
Serie, adică:
UC = U0 + Ustab + 0,5 = 16,5 + 0,5 + 0,5 = 17,5 V, (1.1)
unde Ustab = 0,5 V deoarece căderea de tensiune pe stabilizator este de fapt căderea de tensiune
pe tranzistorul din ERS între colector și emitor (vezi Figura 3), atunci când acesta se află în
saturație, deci se va considera a fi Ustab = UCE sat = 0,5 V (o valoare tipică pentru tranzistoarele
de uz general).
Pentru a putea determina valorile componentelor stabilizatorului este necesară
cunoașterea variațiilor de tensiune de la intrarea acestuia (valoarea nominală fiind UC). Prin
urmare, ținând cont de variațiile tensiunii de rețea menționate în tema proiectului, se determină:
10
UC min = UC − 10%UC = 17,5 − ∙ 17,5 = 17,5 − 1,75 = 15,75 V (1.2)
100
10
UC max = UC + 10%UC = 17,5 + ∙ 17,5 = 17,5 + 1,75 = 19,25 V (1.3)
100
Pentru a putea alege tranzistorul din componența elementului regulator serie avem
nevoie de trei parametri: tensiunea colector – emitor în gol (adică cu tranzistorul nepolarizat)
UCE0, curentul maxim de colector IC max și puterea disipată maximă PD max. Fiecare dintre ei
trebuie să fie mai mare decât o valoare minimă necesară funcționării tranzistorului în schema
propusă, conform următoarelor formule:
UCE0 > UC max (1.4)
IC max > 2 ∙ I0 = 2 ∙ 530 = 1060 mA = 1,06 A (1.5)
PD max > 2 ∙ (UC max − U0 ) ∙ I0 = 2 ∙ (19,25 − 16,5) V ∙ 0,53 A = 2,915 W (1.6)
Se va alege un tranzistor de uz general, care să îndeplinească toate cele trei condiții,
dar fără a depăși cu mult valorile minime necesare.
Respectând condițiile impuse, am ales tranzistorul 2N1481, având următoarele
caracteristici:
• UCE0 = 40 V → UCE0 > 19,25 V
• IC max = 1,5 A → IC max > 1,06 A
5
 • PD max = 5 W → PD max > 2,915 W
• βmin = hFE min = 35

Figura 4. Tranzistorul 2N1481

1.3.2 Alegerea amplificatorului operațional

Primul criteriu de care se va ține cont va fi modalitatea de alimentare a amplificatorului
operațional. Amplificatorul operațional clasic se alimentează de la două surse de tensiune
simetrice, pentru ca la ieșire să poată fi obținute atât tensiuni pozitive cât și tensiuni negative
față de un potențial de referință, care este potențialul bornei comune a celor două surse de
alimentare. Există însă și amplificatoare operaționale ce pot fi alimentate de la o singură sursă,
semnalul de ieșire având, în acest caz, numai valori pozitive.
Pentru sursa proiectată se va alege un amplificator operațional de uz general, care se
poate alimenta de la o singură sursă de alimentare, domeniul tensiunii de alimentare specificat
în foaia de catalog a acestuia trebuind să includă domeniul de tensiune de la intrarea
stabilizatorului, adică UC min – UC max.
Al doilea criteriu de alegere a amplificatorului operațional este curentul maxim de
ieșire al acestuia (notat de obicei IO în foile de catalog), ce nu trebuie să fie mai mic decât
curentul de bază necesar Elementului Regulator Serie (IO AO > IB ERS), pentru ca acesta să poată
furniza la ieșire curentul maxim de colector necesar. Curentul de bază se calculează cu
următoarea formulă:
IC I0 530
IB ERS = = = = 15,14 mA, (1.7)
βmin βmin 35
unde 𝛽 (notat, de obicei, în foile de catalog cu hFE) este factorul de amplificare al tranzistorului
ales pentru ERS. Din foaia de catalog se va alege valoarea minimă.
Respectând condițiile impuse, am ales amplificatorul operațional LM158, având
următoarele caracteristici:
• Domeniul tensiunii de alimentare al amplificatorului operațional: 5 – 30 V.
• Domeniul tensiunii de alimentare obținut din calcule: 15,75 – 19,25 V.
• IO AO = 20...40 mA → IO AO > IB ERS

Figura 5. Amplificatorul operațional LM158

6
1.3.3 Dimensionarea sursei de tensiune de referință
Sursa de tensiune de referință constă din rezistorul R1 și dioda Zener DZ, menționate în
schema stabilizatorului cu reacție folosit.
Valoarea tensiunii de stabilizare a diodei Zener se alege astfel încât să fie mai mică decât
tensiunea de ieșire U0 și în funcție de comportarea diodei la variații de temperatură. Astfel,
diodele Zener cu tensiuni sub 5 V, au un coeficient de variație al tensiunii cu temperatura, de
valoare negativă, iar cele peste 6 V, au coeficient pozitiv. Prin urmare, dacă este posibil, pentru
a obține o stabilitate mai bună a tensiunii cu temperatura, se va alege o diodă Zener în plaja de
tensiuni 5...6 V. Se va căuta o valoare standard UZ pentru o astfel de diodă.
În afară de tensiunea de stabilizare, este importantă și valoarea maximă a curentului ce
poate trece prin diodă. Pentru determinarea acestui curent se alege mai întâi o diodă Zener de
putere mică, conform celor menționate anterior, și apoi se calculează valoarea rezistenței R1
ținând cont de curentul minim prin diodă (IZm), specificat în foaia de catalog a acesteia.
Respectând condițiile impuse, am ales dioda Zener 1N5919B BK, având următoarele
caracteristici:
• UZ = 5,6 V
• IZm = 66,9 mA = 0,0669 A
• IZM = 267 mA = 0,267 A
• Ptot = 1,5 W

Figura 6. Dioda Zener 1N5919B BK

Rezistența R1 are rol de limitare a curentului prin dioda Zener (rezistență de balast).
Valoarea ei se calculează cu următoarea formulă (considerând curentul absorbit de intrarea ne-
inversoare a amplificatorului operațional ca fiind neglijabil):
UC min − UZ (15,75 − 5,6) V 10,15 V
R1 = = = = 151,72 Ω, (1.8)
IZm 66,9 mA 0,0669 A
unde IZm este curentul minim prin dioda Zener (din foaia de catalog) ce trebuie să corespundă
tensiunii minime aplicate sursei de referință, adică UC min.
Valoarea rezistenței se standardizează și se va alege din domeniul de toleranță de ±10%,
corespunzător seriei de valori E12.
Standardizând valoarea rezistenței R1 din seria de valori E12, obținem R1 = 180 Ω (vezi
tabelul 7 din Anexa 2).

7
 Figura 7. Caracteristica unei diode Zener

Cunoscând rezistența R1, se calculează curentul maxim prin diodă (IZ max) și puterea
maximă disipată de aceasta (PDZ), atunci când tensiunea aplicată sursei de referință are valoarea
maximă, adică UC max. Valorile calculate nu trebuie să depășească valorile maxime menționate
în foaia de catalog a diodei Zener alese (de obicei notate cu IZM și Ptot).
UC max − UZ (19,25 − 5,6) V
IZ max = = = 0,075 A = 75 mA < IZM = 267 mA (1.9)
R1 180 Ω
PDZ = UZ ∙ IZ max = 5,6 V ∙ 0,075 A = 0,42 W < Ptot = 1,5 W (1.10)
Se calculează apoi și puterea disipată pe rezistorul R1, alegându-se o valoare standard.
PR1 = R1 ∙ IZ max 2 = 180 ∙ (0,075)2 = 180 Ω ∙ 0,005 A = 0,9 W (1.11)
Ținând cont de calcule, am ales rezistorul PCF1C181K, având următoarele
caracteristici:
• Rezistență: 180 Ω
• Toleranță: ±10%
• Puterea disipată: 1 W

Figura 8. Rezistorul PCF1C181K

1.3.4 Dimensionarea convertorului tensiune – tensiune

Condiția de echilibru a stabilizatorului, când tensiunea de ieșire are valoarea U0, este:
U+ = U− (1.12)
Tensiunea pe intrarea ne-inversoare este U+ = UZ , iar tensiunea pe intrarea inversoare
este tensiunea de pe rezistența R3, ce se obține din formula divizorului de tensiune:
R3
U− = U0 (1.13)
R2 + R3

8
 Rezultă, deci:
R2
U0 = (1 + )U (1.14)
R3 Z
Se consideră curentul prin divizorul de tensiune (ce traversează ambele rezistențe,
deoarece curentul absorbit de intrarea inversoare este neglijabil) ca fiind:
I0 530
ID = = = 5,3 mA = 0,0053 A, (1.15)
100 100
ales astfel pentru a fi mult mai mic ca valoare decât I0.
Rezultă:
U0
R2 + R3 = (1.16)
ID
Din relațiile 1.14 și 1.16 se determină valorile rezistențelor R2 și R3. Acestea se
standardizează și se vor alege din domeniul de toleranță de ±2%, corespunzător seriei de valori
E48.
Din relația 1.14, obținem:
(U0 − Uz )R 3
R2 = (1.17)
Uz
Din relația 1.16, obținem:

(U0 − Uz )R 3 U0 (16,5 − 5,6)R 3 16,5

+ R3 = → + R3 = → R 3 = 1058,91 Ω (1.18)
Uz ID 5,6 0,0053

Standardizând valoarea rezistenței R3 din seria de valori E48, obținem R3 = 1,10 kΩ

(vezi tabelul 8 din Anexa 2).
Din relația 1.16, mai obținem:
U0 16,5
R2 = − R3 → R2 = − 1100 = 2013,20 Ω (1.19)
ID 0,0053
Standardizând valoarea rezistenței R2 din seria de valori E48, obținem R2 = 2,05 kΩ
(vezi tabelul 8 din Anexa 2).
La final se vor calcula și puterile disipate pe rezistoarele R2 și R3, alegându-se valori
standard.
PR2 = R 2 ∙ ID 2 = 2050 ∙ (0.00532 ) = 2050 ∙ 0,000028 = 0,0574 W = 57,4 mW (1.20)
PR3 = R 3 ∙ ID 2 = 1100 ∙ (0.00532 ) = 1100 ∙ 0,000028 = 0,0308 W = 30,8 mW (1.21)
Ținând cont de calcule, am ales rezistoarele RN55E2051FB14 (R2) și
RN50C1101FB14 (R3), având următoarele caracteristici:
• RN55E2051FB14 (R2) → Rezistență: 2,05 kΩ; Toleranță: ±1% (nu am găsit cu ±2%);
Putere disipată: 100 mW.

Figura 9. Rezistorul RN55E2051FB14

9
 • RN50C1101FB14 (R3) → Rezistență: 1,10 kΩ; Toleranță: ±1% (nu am găsit cu ±2%);
Putere disipată: 50 mW.

Figura 10. Rezistorul RN50C1101FB14

1.4 Etajul de redresare și filtrul de netezire

Se va folosi un etaj de redresare dublă alternanță în punte cu filtru capacitiv. Filtrul de
netezire de tip capacitiv este suficient deoarece după acesta urmează un stabilizator de tensiune.
Filtrarea capacitivă constă în conectarea unui condensator C în paralel, la ieșirea
redresorului, cu respectarea polarității în cazul condensatoarelor polarizate (electrolitice).

Figura 11. Schema unei surse de alimentare nestabilizată

Forma tensiunii de la ieșirea sursei, fără filtru de netezire (Ured) și cu filtru de netezire
(UC), este ilustrată în Figura 12. Condensatorul se va încărca pe porțiunea crescătoare a
semialternanței tensiunii de intrare (US), pe porțiunea descrescătoare fiind cel care furnizează
curentul de sarcină. Tensiunea pe acesta se reface apoi pe porțiunea crescătoare a următoarei
semialternanțe. Această variație a tensiunii se numește riplu (URpl) și depinde de mărimea
condensatorului și de mărimea curentului de sarcină.

Figura 12. Forma tensiunii la intrarea și ieșirea unei surse de tensiune nestabilizată
10
 O particularitate importantă a filtrării capacitive constă în faptul că, în absența
consumatorului (sursa cu ieșirea în gol), tensiunea de ieșire este egală cu valoarea de vârf a
pulsurilor, depășind astfel de √2 ori valoarea efectivă a tensiunii alternative care se redresează.
De exemplu, dacă transformatorul furnizează în secundar o tensiune de 10 V (valoare efectivă),
valoarea de vârf a pulsurilor este de √2∙10 V = 14,1 V, neglijându-se căderile pe diode. Prin
filtrare capacitivă, tensiunea în gol la ieșirea redresorului va fi, deci, de cca. 14 V.

1.4.1 Determinarea parametrilor electrici

Deoarece după filtrul de netezire se va utiliza un stabilizator, nu este necesară obținerea
unei tensiuni de riplu foarte mici, prin urmare se consideră valoarea riplului:
U0 16,5
URpl = = = 2,75 V (1.22)
6 6
Rezultă că valoarea de vârf a tensiunii redresate va fi:
Ured = UC + URpl = 17,5 + 2,75 = 20,25 V (1.23)
Tensiunea redresată va trebui însă să fie mai mare, datorită pierderii de tensiune pe
diodele punții redresoare. Tensiunea de conducție a unei diode (UD) cu siliciu se aproximează
în mod normal la o valoare de 0,6...0,7 V, dar trebuie ținut cont că se apropie de 1 V la curenți
mari.
Deoarece, în cazul redresării tensiunii folosind o punte redresoare, pentru fiecare
semialternanță se află în conducție două diode, tensiunea efectivă în secundar va avea valoarea
de vârf:
Ured UC + URpl + 2UD 20,25
US = = = = 14,36 V (1.24)
√2 √2 1,41
Curentul de sarcină IL, menționat în Figura 11, este curentul care va intra în stabilizator,
prin urmare este format din suma dintre curentul maxim absorbit de dioda Zener (IZ max),
curentul de bază al elementului regulator serie (IB ERS), curentul prin divizorul de tensiune (ID)
și curentul de ieșire (I0), adică:
IL = IZ max + IB ERS + ID + I0 = 267 + 15,14 + 5,3 + 530 = 817,44 mA (1.25)

1.4.2 Dimensionarea punții redresoare

Puntea redresoare conține patru diode identice. Se poate opta pentru utilizarea lor ca și
componente electronice distincte sau pentru o punte redresoare monobloc.
Puntea redresoare trebuie aleasă în funcție de doi parametri:
• Intensitatea maximă a curentului suportat de diodă (notat de obicei cu IO în foile
de catalog), ce trebuie să fie mai mare decât IL.
• Tensiunea inversă maximă (notată de obicei cu VR, VRWM sau VRRM în foile de
catalog) suportată de diodă, ce trebuie să fie mai mare decât US.
Respectând condițiile impuse, am ales puntea redresoare DB101-G, având următoarele
caracteristici:
• IO = 1 A → IO > IL = 817,44 mA

11
 • VRRM = 50 V → VRRM > US = 14,36 V

Figura 13. Puntea redresoare DB101-G

1.4.3 Dimensionarea filtrului de netezire

Condensatorul utilizat în filtrul de netezire este unul de tip electrolitic.
Pentru ca în timp de o semiperioadă (Δt = 10 ms) acesta să se încarce/descarce cu ΔU =
URpl sub un curent IL, capacitatea lui trebuie să aibă valoarea:
∆Q IL ∙ ∆t 0,81744 A ∙ 0,01 s
C1 = = = = 0,00297 F = 2,97 mF = 2970 μF (1.26)
∆U URpl 2,75 V
Valoarea capacității condensatorului se va alege din domeniul de toleranță de ±20%,
corespunzător seriei de valori E24.
Standardizând valoarea capacității C1 din seria de valori E24, obținem C1 = 3000 μF
(vezi tabelul 9 din Anexa 2).
Un alt parametru important este tensiunea maximă pe care trebuie să o suporte
condensatorul, iar în acest caz trebuie să fie mai mare decât Ured. Se va alege, căutând foi de
catalog pentru condensatoare, o valoare standard și pentru tensiunea maximă.
Respectând condițiile impuse, am ales condensatorul electrolitic UBY1E302MHL1TO,
având următoarele caracteristici:
• Capacitate: 3000 μF
• Toleranță: ±20%
• Tensiune maximă suportată: 25 V > Ured = 20,25 V

Figura 14. Condensatorul UBY1E302MHL1TO

12
1.5 Transformatorul
Transformatorul se compune dintr-un miez (cadru) din ferosiliciu ce realizează un
circuit magnetic închis, format din tole izolate între ele cu lac sau cu hârtie. Pe miez se
bobinează două înfășurări (bobine) din sârmă de cupru. Miezul magnetic realizează un cuplaj
magnetic strâns între acestea. Circuitul căruia i se aplică tensiunea de alimentare se numește
primar. Al doilea circuit se numește secundar.

Figura 15. Transformator

Datele de pornire cunoscute pentru calculul transformatorului de rețea sunt:

• UP = 230 V, US, IS = IL.
Puterea totală în secundar va fi:
PS = US ∙ IL ∙ 1,1 = 14,36 ∙ 0,81744 ∙ 1,1 = 12,91 W, (1.27)
unde 1,1 este un coeficient de siguranță.
În mod ideal PP = PS, dar pentru un transformator real, puterea totală în primar va fi:
PP = PS ∙ (1 + PFe + PCu ) = 12,91 ∙ (1 + 0,035 + 0,045) = 13,94 W, (1.28)
unde PFe = 0,035 reprezintă pierderile în miezul magnetic, iar PCu = 0,045 reprezintă pierderile
în conductoarele de cupru.
Valoarea curentului în primarul transformatorului este:
PP 13,94 W
IP = = = 0,06 A (1.29)
UP 230 V
Calculul ariei secțiunii miezului se face pentru frecvența f = 50 Hz după formula:

50 ∙ PP 50 ∙ 13,94
SFe ≥ (1,4 … 1,9)√ = 1,7 ∙ √ = 1,7 ∙ 3,73 = 6,341 cm2 , (1.30)
f 50
unde valori mai reduse ale coeficientului se adoptă pentru puteri mai mici (de ordinul a câțiva
wați).

13
 Figura 16. Aria secțiunii miezului magnetic

Numărul de spire pe volt (necesar pentru a se obține cu o tensiune de 1 V, o anumită

inducție maximă B) pentru înfășurarea primară se calculează după formula:
104 10000 sp
wP = = = 7,103 , (1.31)
4,44 ∙ f ∙ B ∙ SFe 4,44 ∙ 50 ∙ 1 ∙ 6,341 V
unde inducția magnetică B = 0,8...1,2 T (recomandându-se valoarea superioară pentru puteri
mai mici).
Numărul de spire pe volt pentru înfășurarea secundară se calculează după formula:
sp
wS = wP (1 + PFe ) = 7,103 ∙ (1 + 0,035) = 7,351 (1.32)
V
Numărul de spire în înfășurarea primară va fi:
nP = wP ∙ UP = 7,103 ∙ 230 = 1633,69 (1.33)
Numărul de spire în înfășurarea secundară va fi:
nS = wS ∙ US = 7,351 ∙ 14,36 = 105,56 (1.34)
Numărul de spire trebuie să fie o valoare întreagă, deci valorile rezultate din formulele
1.33 și 1.34 trebuie rotunjite superior.
• nP = 1634 sp
• nS = 106 sp
Diametrul conductoarelor de bobinaj dP și dS (fără izolație) se calculează după formulele
1.35 și 1.36, alegându-se valori standardizate conform tabelului din Anexa 1 (coloana 1), prin
rotunjire superioară față de valoarea rezultată din calcul.

IP 0,06
dP ≥ 1,13√ = 1,13√ = 1,13 ∙ 0,141 = 0,159 mm (1.35)
J 3

IS 0,81744
dS ≥ 1,13√ = 1,13√ = 1,13 ∙ 0,522 = 0,589 mm, (1.36)
J 3
𝐴
unde 𝐽 = 3 𝑚𝑚2 este densitatea de curent admisibilă recomandată pentru conductoarele de
cupru, astfel încât să nu se încălzească excesiv.
14
 Standardizând valorile lui dp și ds, obținem pentru dp = 0,160 mm, iar ds = 0,630 mm.
După alegerea valorilor standard, se extrag din tabel (coloana 2) valorile dPi și dSi ce
reprezintă diametrele conductoarelor cu tot cu izolație.
Se alege un transformator cu tole de tip E + I.

Figura 17. Transformator cu tole de tip E + I

Se determină dimensiunea tolelor, alegându-se o valoare standardizată conform

tabelului 1, prin rotunjire superioară față de valoarea rezultată din calcul, după formula:
a = (3,7 … 4,4)√SFe = 4,1 ∙ √6,341 = 10,32 mm (1.37)
Standardizând dimensiunea tolelor, obținem noua valoare a lui a, a = 10 mm.
Atenție! Unitatea de măsură pentru SFe rămâne în cm2 atunci când va fi folosită în alte calcule.

Tabelul 1. Dimensiuni standard pentru tole

Tip E4 E5 E6,4 E8 E10 E12,5 E14 E16 E18 E20 E25 E32
a (mm) 4 5 6,4 8 10 12,5 14 16 18 20 25 32

Se determină grosimea pachetului de tole:

100SFe 100 ∙ 6,341 634,1
b= = = = 31,705 mm (1.38)
2a 2 ∙ 10 20
Se verifică dacă bobinajele încap în fereastra transformatorului, prin determinarea
factorului de umplere, definit ca raportul dintre aria totală ocupată de înfășurări în fereastra tolei
și aria ferestrei, cu ajutorul formulei:
2 2
𝑛𝑃 𝑑𝑃𝑖 + 𝑛𝑆 𝑑𝑆𝑖 1634 ∙ 0,1872 + 106 ∙ 0,6482 101,648
𝐹𝑢 = = = = 0,338 (1.39)
3𝑎2 3 ∙ 102 300
Dacă Fu < 0,3 (rămâne spațiu nefolosit în fereastră) se pot micșora SFe sau a.
Dacă Fu > 0,41 (bobinajul nu încape în fereastră) se cresc mărimile SFe sau B.

15
 Se alege grosimea tolei g = 0,3 mm, și rezultă numărul de tole (prin rotunjire superioară
a valorii rezultate):
b 31,705
nrtole = = = 105,68 = 106 (1.40)
g 0,3

1.6 Elemente de protecție

Figura 18. Elemente de protecție

1.6.1 Protecția la supracurenți

Este realizată prin intermediul siguranțelor fuzibile F1, F2, F3 și F4.
Deoarece sursa de alimentare lucrează cu conductor de împământare se vor amplasa
siguranțe pe ambele fire de alimentare. Siguranțele F1 și F2 vor fi de tip lent și vor avea valoarea
curentului nominal mai mare de 1,5·Ip, unde Ip este curentul nominal din primarul
transformatorului.
1,5 ∙ Ip = 1,5 ∙ 0,06 A = 0,09 A = 90 mA (1.41)
Respectând condițiile impuse, am ales pentru F1 și F2 siguranța fuzibilă 37401250000,
având următoarele caracteristici:
• Tip: lentă
• Valoarea curentului nominal: 125 mA > 90 mA (valoare standardizată: 100 mA)

Figura 19. Siguranța fuzibilă 37401250000

Siguranța F3 este tot de tip lent și protejează la supracurent secundarul

transformatorului. Valoarea curentului nominal va fi mai mare de 1,5·IL.
1,5 ∙ IL = 1,5 ∙ 817,44 mA = 1,226 A (1.42)

16
 Respectând condițiile impuse, am ales pentru F3 siguranța fuzibilă 39711500000, având
următoarele caracteristici:
• Tip: lentă
• Valoarea curentului nominal: 1,5 A > 1,226 A (valoare standardizată: 1,25 A)

Figura 20. Siguranța fuzibilă 39711500000

F4 este o siguranță ultrarapidă inserată pentru a decupla alimentarea stabilizatorului în

cazul în care este acționată protecția cu tiristor. Valoarea curentului nominal va fi mai mare de
1,5·IL.
Respectând condițiile impuse, am ales pentru F4 siguranța fuzibilă PCH-1-1/2-R, având
următoarele caracteristici:
• Tip: ultrarapidă
• Valoarea curentului nominal: 1,5 A > 1,226 A (valoare standardizată: 1,25 A)

Figura 21. Siguranța fuzibilă PCH-1-1/2-R

1.6.2 Protecția la supratensiuni

Se realizează pentru intrare și pentru ieșire, iar supratensiunile ce pot apare pot fi de
lungă durată, sau scurte (impuls).
Protecția la impulsuri scurte pe intrare se face cu filtrul R4C2 având valorile R4 = 47 Ω
/ 0,5 W, iar C2 = 100 nF și tensiune de lucru mai mare de 220 V.
Dioda D6 protejează la tensiuni inverse ce pot apărea la înserierea mai multor surse sau
datorită unor sarcini inductive. Se va alege o diodă de uz general având VRRM > U0 și IO > I0.
Respectând condițiile impuse, am ales dioda de uz general 1N4933-E3/73, având
următoarele caracteristici:
• VRRM = 50 V → VRRM > U0 = 16,5 V
• IO = 1 A → IO > I0 = 530 mA

17
 Figura 22. Dioda de uz general 1N4933-E3/73

Condensatoarele C4 și C5 absorb supratensiuni în impuls și micșorează impedanța de

ieșire a sursei. Pentru frecvențe joase și medii protecția este asigurată de condensatorul
electrolitic, iar la frecvențe înalte, protecția este asigurată de cel ceramic. Se mai numesc și
condensatoare de decuplare. Se vor alege condensatoare cu valorile C4 = 470 μF și C5 = 0,1 μF,
cu o tensiune de lucru mai mare decât U0.
Respectând condițiile impuse, am ales condensatorul 678D477M020DG3D (C4),
respectiv condensatorul ESMG500ELLR10ME11D (C5), având următoarele caracteristici:
• 678D477M020DG3D (C4) → Capacitate: 470 μF; Toleranță: ±20%; Tensiune
de lucru: 20 V > U0 = 16,5 V.

Figura 23. Condensatorul 678D477M020DG3D

• ESMG500ELLR10ME11D (C5) → Capacitate: 0,1 μF; Toleranță: ±20%;

Tensiune de lucru: 50 V > U0 = 16,5 V.

Figura 24. Condensatorul ESMG500ELLR10ME11D

18
 Protecția la supratensiuni în regim permanent se face prin scurtcircuitare și este
asigurată de tiristorul Th. Acesta se alege în funcție de doi parametri:
• Tensiunea repetitivă de vârf atunci când tiristorul este blocat (notată de obicei
cu VDRM, VRRM sau VRM), care trebuie să fie mai mare decât 1,5·Ured.
1,5 ∙ Ured = 1,5 ∙ 20,25 = 30,375 V (1.43)
• Intensitatea medie a curentului atunci când tiristorul este în conducție (notată de
obicei cu IT(AV)), care trebuie să fie mai mare decât 1,5·IL.
1,5 ∙ IL = 1,5 ∙ 817,44 mA = 1,226 A (1.44)
După alegerea tiristorului se va găsi în foaia de catalog a acestuia valoarea tensiunii de
poartă necesară deschiderii tiristorului, notată de obicei cu VGT.
Respectând condițiile impuse, am ales tiristorul TYN058RG, având următoarele
caracteristici:
• VDRM = 50 V → VDRM > 30,375 V
• IT(AV) = 5 A → IT(AV) > 1,226 A
• VGT = 1,5 V

Figura 25. Tiristorul TYN058RG

Funcționarea circuitului de protecție la supratensiuni de lungă durată este următoarea:

• În stare normală de funcționare, prin dioda Zener DZ7 (D7) circulă curentul de
stabilizare, iar tensiunea la bornele ei rămâne constantă, dar tensiunea care este
aplicată porții tiristorului nu este suficientă pentru ca acesta să se deschidă.
• La apariția unei supratensiuni pe ieșire, tensiunea la bornele diodei Zener rămâne
în continuare constantă, dar crește tensiunea aplicată pe poarta tiristorului care
se va deschide, scurtcircuitând ieșirea punții redresoare și distrugând siguranța
F4 datorită supracurentului produs.
Dioda Zener se va alege astfel încât:
UD7 + VGT ≅ U0 + 2 V
(1.45)
UD7 ≅ U0 + 2 V − VGT = 16,5 + 2 − 1,5 = 17 V,
unde 2 V reprezintă nivelul peste care se consideră supratensiune față de U0.
Deoarece dioda Zener standardizată se va alege în funcție de tensiunea UD7 rezultată,
trebuie ținut cont de faptul că, datorită domeniului redus de valori standard, este posibil ca
valoarea standard aleasă să fie cu 1…2 V mai mare decât cea rezultată din calcul, lucru care
poate determina creșterea valorii supratensiunii detectate, sau deschiderea tiristorului la valori
prea mici ale acesteia. O soluție în acest caz este înserierea a două diode Zener, astfel încât
suma celor două tensiuni să fie mai apropiată de valoarea rezultată din calcule.

19
 Respectând condițiile impuse, am ales dioda Zener 1N5247B, având următoarele
caracteristici:
• Tensiune: 17 V
• Toleranță: ±5%
• Putere disipată: 500 mW

Figura 26. Dioda Zener 1N5247B

Deoarece deschiderea tiristorului trebuie să se facă la supratensiuni de lungă durată,

amorsarea la impulsuri foarte scurte de tensiune trebuie împiedicată folosind filtrul R5C3.
Valorile acestora sunt R5 = 220  / 0,25W și C3 = 100 μF, cu o tensiune de lucru mai mare
decât U0.
Valorile rezistențelor R4 și R5 se aleg din domeniul de toleranță de ±20%, corespunzător
seriei de valori E6.
Respectând condițiile impuse, am ales condensatoarele DMT2P1K-F (C2),
TAP107K020CCS (C3), și rezistoarele PCF1/2C470K (R4), respectiv CFR-25JR-52-220R (R5),
având următoarele caracteristici:
• DMT2P1K-F (C2) → Capacitate: 0,1 μF (100 nF); Tensiune de lucru: 250 V.

Figura 27. Condensatorul DMT2P1K-F

• TAP107K020CCS (C3) → Capacitate: 100 μF; Tensiune de lucru: 20 V.

Figura 28. Condensatorul TAP107K020CCS

20
• PCF1/2C470K (R4) → Rezistență: 47 Ω, Toleranță: ±10% (nu am găsit cu
±20%); Putere disipată: 500 mW.

Figura 29. Rezistorul PCF1/2C470K

• CFR-25JR-52-220R (R5) → Rezistență: 220 Ω, Toleranță: ±5% (nu am găsit cu

±20%); Putere disipată: 250 mW.

Figura 30. Rezistorul CFR-25JR-52-220R

21
1.7 Sursa 1

1.7.1 Componente electronice folosite

Tabelul 2. Componentele electronice utilizate în sursa 1
Preț/buc.
Comp. Producător Număr componentă Cant. Caracteristici
[RON]
R = 180 Ω, ±10%,
R1 KOA Speer PCF1C181K 1 2,33
Pd = 1 W
R = 2,05 kΩ, ±1%,
R2 Vishay-Dale RN55E2051FB14 1 2,59
Pd = 100 mW
R = 1,1 kΩ, ±1%,
R3 Vishay-Dale RN50C1101FB14 1 2,84
Pd = 50 mW
R = 47 Ω, ±10%,
R4 KOA Speer PCF1/2C470K 1 5,10
Pd = 500 mW
R = 220 Ω, ±5%,
R5 Yageo CFR-25JR-52-220R 1 0,404
Pd = 250 mW
IO AO = 20...40 mA
AO Texas Instruments LM158-N 1 40,74
VCC = 5...30 V
UCE0 = 40 V
Central
T (ERS) 2N1481 1 27,84 IC max = 1,5 A
Semiconductor
PD max = 5 W
C = 3000 μF, ±20%,
C1 Nichicon UBY1E302MHL1TO 1 7,70
VDC = 25 V
C = 100 nF, ±10%,
C2 Cornell Dubilier DMT2P1K-F 1 5,89
VDC = 250 V
C = 100 μF, ±10%,
C3 AVX TAP107K020CCS 1 18,24
VDC = 20 V
C = 470 μF, ±20%,
C4 Vishay-Dale 678D477M020DG3D 1 14,89
VDC = 20 V
C = 0,1 μF, ±20%,
C5 United Chemi-Con ESMG500ELLR10ME11D 1 1,42
VDC = 50 V
UZ = 5,6 V
Central IZm = 66,9 mA
DZ1 1N5919B BK 1 0,455
Semiconductor IZM = 267 mA
Ptot = 1,5 W
DZ7 ON Semiconductor 1N5247B 1 0,566 Uz = 17 V
VRRM = 50 V
D6 Vishay-Dale 1N4933-E3/73 1 1,10
IO = 1 A
VDRM = 50 V
Th STMicroelectronics TYN058RG 1 5,64 IT(AV) = 5 A
VGT = 1,5 V
IO = 1 A
Pr Comchip Technology DB101-G 1 2,51
VRRM = 50 V
F1, F2 Littelfuse 37401250000 2 4,46 125 mA, Lentă
F3 Littelfuse 39711500000 1 3,85 1,5 A, Lentă
F4 Eaton PCH-1-1/2-R 1 40,88 1,5 A, Ultrarapidă

22
1.7.2 Schema electrică completă
Schema electrică a primei surse a fost proiectată în Proteus, versiunea 8.6 SP2.
Din Figura 3 și Figura 18, rezultă schema electrică completă a primei surse:

Figura 31. Schema electrică a sursei 1

23
Capitolul 2. Sursa stabilizată în comutație cu circuit
integrat specializat
2.1 Evaluarea teoretică a modelului TPS54239 (sursa 2)

2.1.1 Descriere
TPS54239 – coborâtor de tensiune – permite proiectanților de sistem să finalizeze suita
de diferite regulatoare de magistrală a echipamentelor de ultimă generație cu o soluție eficientă
din punct de vedere al costurilor, cu număr scăzut de componente, cu o soluție de curent redusă
în așteptare. Buclele principale de control pentru modelul TPS54239 utilizează comanda
modului D-CAP2 ™, care oferă un răspuns rapid tranzitoriu fără componente externe de
compensare. TPS54239 are, de asemenea, un circuit care permite dispozitivului să adopte atât
condensatoare de ieșire de rezistență în serie echivalentă redusă (ESR), cum ar fi POSCAP sau
SP-CAP, cât și condensatoare ceramice ESR ultra-scăzute. Dispozitivul se alimentează între
4,5 volți și 23 volți. Tensiunea de ieșire poate fi programată între 0,76 volți și 7 volți. De
asemenea, dispozitivul oferă un timp reglabil de pornire. TPS54239 este valabil în pachetul
DDA de 8 pini, și este făcut să funcționeze la temperaturi cuprinse între –40°C și +85°C.

2.1.2 Schema bloc internă

Figura 32. Schema bloc internă a sursei 2

24
2.1.3 Rol componente

2.1.3.1 Cout
Filtrul de ieșire folosit cu modelul TPS54239 este un circuit LC. Acest filtru LC are un
pol dublu la:
1
FP = (2.1)
2π√LOUT ∙ COUT

2.1.3.2 Rload
Este recomandat să se folosească un rezistor cu toleranța de 1%. Pentru îmbunătățirea
eficienței la încărcări ușoare se pot folosi rezistoare cu valori mari. O rezistență ridicată este
mai susceptibilă la zgomot, iar erorile de tensiune din curentul de intrare VFB sunt mai vizibile.
R1
VOUT = 0,765 ∙ (1 + ) (2.2)
R2

2.1.3.3 Cboot
Un condensator de 0,1 μF trebuie să fie conectat între VBST și SW pentru a asigura
stabilitate circuitului. Este recomandat să se folosească un condensator ceramic.

2.1.4 Alte formule de calcul

2.1.4.1 Soft start

CSS (nF) ∙ Vref ∙ 1,1 CSS (nF) ∙ 0,765 ∙ 1,1
t SS (ms) = = (2.3)
ISS (μA) 6

2.1.4.2 Curentul de riplu vârf-la-vârf, valorile de vârf și RMS ale inductanței L1

Vout Vin(Max) − Vout
ILp−p = ∙ (2.4)
Vin(Max) LO ∙ fSW
ILp−p
ILp = IO + (2.5)
2
1
ILO(RMS) = √IO 2 + I 2 (2.6)
12 Lp−p

2.1.4.3 Valoarea RMS a curentului care trece prin Cout

Vout ∙ (Vin − Vout )
ICout(RMS) = (2.7)
√12 ∙ Vin ∙ LO ∙ fSW

2.1.5 Tipuri de protecții

2.1.5.1 Protecție la curent

Protecția la supracurent de ieșire (OCP) este implementată cu ajutorul unui circuit de
control. Curentul comutatorului este monitorizat prin măsurarea tensiunii întrerupătorului FET
25
de la partea inferioară dintre pinul SW și GND. Această tensiune este proporțională cu curentul
comutatorului. Pentru a îmbunătăți precizia, senzorul de tensiune este compensat la
temperatură.

2.1.5.2 Protecție la supratensiune

TPS54239 detectează condițiile de supratensiune prin monitorizarea tensiunii de reacție
(VFB). Această funcție este activată după aproximativ 1,7 ori mai mare decât timpul de pornire
(soft start).

2.1.5.3 Protecție împotriva blocării sub tensiune

Monitorizează tensiunea pinului VREG5. Când tensiunea VREG5 este mai mică decât
tensiunea de prag, TPS54239 este oprit.

2.1.5.4 Oprire termică

TPS54239 monitorizează temperatura în sine. Dacă temperatura depășește valoarea
pragului (de obicei 165 ° C), dispozitivul este oprit.

2.2 Evaluarea practică a modelului TPS54239 (sursa 2)

2.2.1 Schema electrică

Figura 33. Schema electrică a sursei 2

26
2.2.2 Eficiență, putere de ieșire și puterea disipată maximă

Figura 34. Graficele pentru eficiența sursei, puterea de ieșire și puterea disipată maximă

2.2.3 Componentele electronice folosite

Tabelul 3. Componentele electronice utilizate în sursa 2
Preț/buc.
Comp. Producător Număr componentă Cant. Caracteristici
[RON]
Samsung C = 13 pF
Cff CL21C130JBANNNC 1 0,04
Electro-Mechanics ESR = 0 Ω
C = 8,2 nF
Css MuRata GRM033R71A822KA01D 1 0,04
ESR = 1 mΩ
C = 10 μF
Cin MuRata GRM332ER71J106KA12L 2 1,18
ESR = 1 mΩ
R = 174 kΩ, ±1%
Rfbt Vishay-Dale CRCW0805174KFKEA 1 0,04
Pd = 125 mW
R = 23,7 kΩ, ±1%
Rfbb Yageo RC0201FR-0723K7L 1 0,04
Pd = 50 mW
C = 22 μF
Cout TDK C1608X5R1A226M080AC 2 0,53
ESR = 3,71 mΩ
R = 10 kΩ, ±1%
Ren Yageo RC0201FR-0710KL 1 0,04
Pd = 50 mW
C = 1 μF
Creg Kemet C0805C105K4RACTU 1 0,08
ESR = 0,015 Ω
C = 100 nF
Cboot MuRata GRM155R71A104KA01D 1 0,04
ESR = 1 mΩ
U1 Texas Instruments TPS54239DDAR 1 2,44 -
L = 4,7 μH
L1 TDK CLF7045T-4R7N 1 1,71 DCR = 0,03 Ω
IDC = 4,1 A

27
2.2.4 Valorile parametrilor de funcționare
Tabelul 4. Parametrii de funcționare ai sursei 2
Nume Valoare Categorie Descriere
BOM Count 13 System Information Total Design BOM count
Input capacitor RMS
Cin IRMS 0,877 A Capacitor
ripple current
Input capacitor power
Cin Pd 384 μW Capacitor
dissipation
Input capacitor power
Cin Pd 384 μW Power
dissipation
Output capacitor RMS
Cout IRMS 0,430 A Capacitor
ripple current
Output capacitor power
Cout Pd 344 μW Capacitor
dissipation
Output capacitor power
Cout Pd 344 μW Power
dissipation
Duty Cycle 35,7% System Information Duty Cycle
Efficiency 92,88% System Information Steady state efficiency
Total footprint area of
Footprint 208 mm2 System Information
BOM components
Frequency 616 kHz System Information Switching frequency
IC Ipk 2,575 A IC Peak switch current in IC
IC Iq P d 0,01 W IC IC Iq P d
IC P d 0,77 W IC IC power dissipation
IC P d 0,77 W Power IC power dissipation
IC T j 65,7 °C IC IC junction temperature
IC junction-to-ambient
ICThetaJA 46,2 °C/W IC
thermal resistance
Iin Avg 0,682 A IC Average input current
Iout 1,830 A System Information Iout operating point
Peak-to-peak inductor
L Ipp 1,491 A Inductor
ripple current
Inductor power
L Pd 0,12 W Inductor
dissipation
Inductor power
L Pd 0,12 W Power
dissipation
Mode CCM System Information Conduction Mode
Pout 11,7 W System Information Total output power
Total BOM 7,90 RON System Information Total BOM Cost
Total Pd 0,89 W Power Total Power Dissipation
Vin 18,500 V System Information Vin operating point
Operational Output
Vout 6,400 V System Information
Voltage
Vout Actual 6,381 V System Information Based on selected VDR
Vout p-p 0,046 V System Information P-p output ripple voltage
Vout Tolerance 3,64% System Information Based on IC Tolerance

28
2.2.5 Simulare circuit

Figura 35. Simularea circuitului de tipul „Input Transient”

2.2.6 Cablaj imprimat

Pentru a obține cablajul imprimat al modelului TPS54239, mai întâi s-a proiectat
schema electrică a modelului (Figura 33) în Multisim, iar apoi s-a făcut transferul către
Ultiboard, proiectându-se astfel PCB-ul pentru TPS54239. Versiunea fiind aceeași pentru
ambele programe, 14.1.

Figura 36. Cablajul imprimat al sursei 2

29
2.2.7 Mențiuni
Informațiile despre modelul TPS54239 au fost preluate din aplicația WEBENCH®
Power Designer, aplicație furnizată de către cei de la Texas Instruments, și din foaia de catalog
a acestuia.
Totodată, din aplicația WEBENCH® Power Designer, s-au extras graficele pentru
eficiența circuitului, puterea de ieșire și puterea disipată maximă, graficul cu simularea
circuitului de tipul „Input Transient”, schema electrică, tabelul cu parametrii de funcționare și
tabelul cu componentele electronice folosite.

30
Bibliografie
[1] Mircea A. Ciugudean, Stabilizatoare de tensiune cu circuite integrate liniare.
Dimensionare, Editura de Vest, Timișoara, 2001.
[2] Tranzistor (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[3] Amplificator operațional (sursa 1): http://www.ti.com/
[4] DZ1 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[5] R1 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[6] R2 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[7] R3 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[8] Punte redresoare (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[9] Filtru de netezire (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[10] Siguranțele fuzibile (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[11] D6 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[12] C4 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[13] C5 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[14] Tiristor (sursa 1): https://uk.farnell.com/stmicroelectronics/
[15] DZ7 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[16] C2 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[17] C3 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[18] R4 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[19] R5 (sursa 1): https://ro.mouser.com/
[20] TPS54239 (sursa 2): http://www.ti.com/
[21] Seriile E6, E12 și E48 ale rezistoarelor: https://www.electronics-notes.com/
[22] Seria E24 a condensatoarelor: https://www.bourns.com/

31
Anexa 1
Tabelul 5. Diametre standard ale conductoarelor din cupru
Diametrul Imax [A] Diametrul Imax [A]
Diametrul Diametrul
cu izolație pentru cu izolație pentru
conductorului conductorului
de gradul densitate de gradul densitate
neizolat [mm] neizolat [mm]
1 [mm] 3A/mm2 1 [mm] 3A/mm2
0,050 0,062 0,006 0,630 0,648 0,935
0,063 0,078 0,008 0,710 0,765 1,190
0,071 0,088 0,012 0,750 0,809 1,327
0,080 0,098 0,015 0,800 0,861 1,520
0,090 0,110 0,018 0,850 0,915 1,710
0,100 0,121 0,024 0,900 0,965 1,910
0,12 0,134 0,030 0,950 1,017 2,130
0,125 0,149 0,037 1,000 1,068 2,360
0,140 0,166 0,046 1,060 1,130 2,640
0,160 0,187 0,060 1,120 1,192 1,970
0,180 0,209 0,076 1,180 1,254 3,280
0,200 0,230 0,094 1,250 1,325 3,660
0,224 0,256 0,118 1,320 1,397 4,060
0,250 0,284 0,148 1,400 1,479 4,610
0,280 0,315 0,185 1,500 1,581 5,290
0,315 0,352 0,234 1,600 1,683 6,030
0,355 0,395 0,297 1,700 1,785 6,790
0,400 0,442 0,377 1,800 1,888 7,630
0,450 0,495 0,477 1,900 1,990 8,620
0,500 0,548 0,588 2,000 2,092 9,420
0,560 0,611 0,737

32
Anexa 2
Tabelul 6. Seria de valori E6 pentru rezistoare
1.0 1.5 2.2
3.3 4.7 6.8

Tabelul 7. Seria de valori E12 pentru rezistoare

1.0 1.2 1.5
1.8 2.2 2.7
3.3 3.9 4.7
5.6 6.8 8.2

Tabelul 8. Seria de valori E48 pentru rezistoare

1.00 1.05 1.10
1.15 1.21 1.27
1.33 1.40 1.47
1.54 1.62 1.69
1.78 1.87 1.96
2.05 2.15 2.26
2.37 2.49 2.61
2.74 2.87 3.01
3.16 3.32 3.48
3.65 3.83 4.02
4.22 4.42 4.64
4.87 5.11 5.36
5.62 5.90 6.19
6.49 6.81 7.15
7.50 7.87 8.25
8.66 9.09 9.53

Tabelul 9. Seria de valori E24 pentru condensatoare

1.0 1.1 1.2
1.3 1.5 1.6
1.8 2.0 2.2
2.4 2.7 3.0
3.3 3.6 3.9
4.3 4.7 5.1
5.6 6.2 6.8
7.5 8.2 9.1

33
Figura 37. Prima pagină din foaia de catalog a tranzistorului 2N1481

34
Figura 38. Prima pagină din foaia de catalog a amplificatorului operațional LM158

35
Figura 39. Prima pagină din foaia de catalog a primei diode Zener (1N5919B BK)

36
Figura 40. Prima pagină din foaia de catalog a rezistorului R1 (PCF1C181K)

37
Figura 41. Prima pagină din foaia de catalog a rezistorului R2 (RN55E2051FB14)

38
Figura 42. Prima pagină din foaia de catalog a rezistorului R3 (RN50C1101FB14)

39
Figura 43. Prima pagină din foaia de catalog a punții redresoare DB101-G

40
Figura 44. Prima pagină din foaia de catalog a filtrului de netezire C1 (UBY1E302MHL1TO)

41
Figura 45. Prima pagină din foaia de catalog a siguranțelor F1 și F2 (37401250000)

42
Figura 46. Prima pagină din foaia de catalog a siguranței F3 (39711500000)

43
Figura 47. Prima pagină din foaia de catalog a siguranței F4 (PCH-1-1/2-R)

44
Figura 48. Prima pagină din foaia de catalog a diodei D6 (1N4933-E3/73)

45
Figura 49. Prima pagină din foaia de catalog a condensatorului C4 (678D477M020DG3D)

46
Figura 50. Prima pagină din foaia de catalog a condensatorului C5 (ESMG500ELLR10ME11D)

47
Figura 51. Prima pagină din foaia de catalog a tiristorului TYN058RG

48
Figura 52. A treia pagină din foaia de catalog a diodei DZ7 (1N5247B)

49
Figura 53. A doua pagină din foaia de catalog a condensatorului C2 (DMT2P1K-F)

50
Figura 54. A doua pagină din foaia de catalog a condensatorului C3 (TAP107K020CCS)

51
Figura 55. Prima pagină din foaia de catalog a rezistorului R4 (PCF1/2C470K)

52
Figura 56. Prima pagină din foaia de catalog a rezistorului R5 (CFR-25JR-52-220R)

53
Figura 57. Prima pagină din foaia de catalog a modelului TPS54239

54