Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com

Electronică
Articol

Sistem de măsurare în timp real multicanal activat SDR pentru

evaluarea in situ a expunerii la EMF
Annamaria Sârbu 1,* , Marco Donald Migliore 2 , Emil S, orecău 1,3, Mirela S, orecău 1,3, Simona Miclăus, 1
și Paul Bechet1

1
Departamentul Comunicații, IT și Apă rare Cibernetică , Academia Forțelor Terestre „Nicolae
Bă lcescu”, 550170 Sibiu, Româ nia
2
Departamentul de Inginerie Electrică și Informațională , Universitatea Cassino și Lazio de Sud,
03043 Cassino, Italia
3
Departamentul de Electrotehnică și Mă sură tori, Universitatea Tehnică din Cluj
Napoca, 400114 Cluj-Napoca, Româ nia
* Corespondenţă :paljanosanna@yahoo.com

Abstract:Variabilitatea spațială și temporală a semnalelor emise de dispozitivele moderne de

comunicație a produs o schimbare de paradigmă în abordarea expunerii umane la câ mpurile
electromagnetice (EMF). Această variabilitate inerentă necesită soluții de mă surare a CEM in situ,
agile, capabile să perceapă .formâ nd mă sură tori izotrope în timp real. Scopul acestei lucră ri este de a
descrie un nou sistem de mă surare EMF multicanal, în timp real, foarte flexibil, care constă dintr-un
senzor conectat la echipamente radio definite de software (SDR) de ultimă generație. În această
lucrare este propus un senzor de câ mp electric, dar oferim și informații despre extinderea sondei la
câ mpuri electrice și magnetice. În secțiunea receptor, soluția propusă este comparată din punct de
vedere al performanțelor (sensibilitate și precizie), costurilor și cerințelor, cu soluții standard bazate
pe analizoare de spectru sau un osciloscop digital. În cele din urmă , soluția propusă a fost testată luâ nd
în considerare semnalele emise în diferite scenarii de operare de că tre un dispozitiv mobil care
funcționează în standardele de comunicații mobile LTE-A și IEEE 802.11ax.

Citare:Sâ rbu, A.; Migliore, MD; S,

Cuvinte cheie:evaluarea expunerii in situ; mă sură tori EMF multicanal; radio definite de
oreca˘u, E.;S , oreca˘u, M.; Micla˘us, ,
software; analizor de spectru; osciloscop digital
S.;
Bechet, P.Sistem de mă surare în
timp real multicanal activat SDR
pentru
Evaluare in situ a expunerii la CEM.
Electronică2022, 11, 2670.https://
doi.org/10.3390/electronics11172670
1. Introducere
Primit: 29 iulie 2022
Acceptat: 23 august 2022
Noul radio de a 5-a generație de astă zi (5G NR) introduce îmbună tă țiri
Publicat: 26 august 2022 semnificative în caracteristici precum flexibilitatea, scalabilitatea și eficiența, atâ t în
ceea ce privește utilizarea energiei, câ t și spectrul. Experiențele utilizatorului final sunt
Nota editorului:MDPI ră mâ ne neutru
îmbună tă țite prin folosirea de noi resurse de frecvență și tehnici de partajare a
în ceea ce privește pretențiile
spectrului combinate cu o densificare puternică a celulelor. Thesistemul 5G NR folosește
jurisdicționale în hărțile publicate și
o schemă de acces optimizată bazată pe multiplexarea prin diviziune ortogonală a frecvenței
afilierile instituționale.
cu prefix ciclic (CP-OFDM) împreună cu formarea fasciculului și ieșirea multiplă cu intră ri
multiple pentru utilizatori multipli (MU-MIMO). Pe mă sură ce sunt implementate, sistemele
5G NR sunt proiectate să funcționeze în mai multe benzi cuprinzâ nd frecvențe sub 6 GHz
(majoritatea rețelelor comerciale lansate în Europa) pâ nă la 66–71 GHz [1].
Drepturi de autor:© 2022 de că tre
Densificarea arhitecturii rețelei mobile datorită tehnologiilor de comunicație 5G
autori. Licențiat MDPI, Basel, Elveția.
Acest articol este un articol cu acces
NR nou implementate ridică în mod continuu îngrijoră ri cu privire la posibilele efecte
deschis distribuit în conformitate cu
asupra să nă tă ții ale CEM. Apariția tehnologică cu care ne confruntă m în zilele noastre
termenii și condițiile licenței Creative îndeamnă la acaracterizarea relevantă a expunerii utilizatorului la astfel de CEM complexe.
Commons Attribution (CC BY) Ca exemplu, metodologii relevante pentru evaluarea expunerii stației de bază 5G au fost
(https:// dezvoltate în [2,3].
creativecommons.org/licenses/by/ Standardele privind expunerea umană la CEM au fost recent actualizate pentru a
4,0/). acoperi aplicațiile emergente [4,5]. Conform standardelor, trebuie efectuate mă sură tori
specifice ratei de absorbție (SAR) pentru a respecta restricțiile de bază ale ghidurilor.
Electronică2022, 11, 2670.https://doi.org/10.3390/electronics11172670 https://www.mdpi.com/journal/electronics
Electronică2022, 11, 2670 2 din 18

SAR este o mă sură a ratei depunerii energiei EMF în interiorul țesuturilor, iar restricțiile
bazate pe această mă sură iau în considerare numai efectul termic al EMF. Deoarece
mă sură torile SAR sunt imposibil de efectuat in vivo, standardele de reglementare oferă , de
asemenea, limite externe în ceea ce privește nivelurile de referință care sunt mai ușor de
evaluat. Peste 2 GHz, nivelul de referință pentru expunerea locală medie la EMF (durată mai
mare de 6 min) este exprimat în termeni de densitate de putere incidentă (PD) exprimată în
W/m2. În plus, pentru medierea intervalelor de timp mai scurte de 6 minute, ICNIRP a
introdus densitatea energiei incidente (în J/m2) ca nivel de referință pentru expunerea
locală .4]. Pentru a determina densitatea energiei incidente, trebuie accesat variația
temporală a puterii semnalului în timp, o cerință care devine complicată pe mă sură ce
lă țimea de bandă de frecvență permisă de standardele moderne de comunicații se extinde
continuu.
Pe piață sunt disponibile în prezent diferite tipuri de sisteme de mă surare care pot
determina experimental fie SAR, intensitatea câ mpului electric incident (E), fie PD.6].
Acestea includ sisteme bazate pe sonde E-field [7], bazat pe sonde electro-opticesisteme
[8] și sisteme bazate pe senzori termici cu fibră optică [9]. În plus, o serie de sisteme de
mă surare non-invazive, cum ar fi sistemele de mă surare în infraroșu [10], sisteme de
scanare termică [11], mă sură tori PD [12] și sisteme optice SAR [13] există și ele. Conform
unei analize recente în domeniul evaluă rii expunerii la radiofrecvență (RF), incertitudinile
majore din evaluarea expunerii sunt probabil legate de variabilitatea inerentă a expunerilor
din lumea reală , mai degrabă decâ t de imprecizia tehnicilor de mă surare [14]. Mai mult,
odată cu creșterea numă rului de abonați de telefonie mobilă , există studii care indică faptul
că expunerea utilizatorului este dominată de echipamentele mobile proprii sau vecine
[15,16]. Cu 5G NR, importanța expunerii autoproduse crește atâ t datorită contribuțiilor
semnalelor uplink (UL) câ t și downlink (DL) [17]. Prin urmare, acest lucru necesită
mă sură tori extensive EMF in situ care să fie efectuate în apropierea echipamentului
utilizatorului.
Sunt disponibile mai multe metode pentru evaluarea PD incidentă în apropierea
adispozitiv [18]. Prima metodă propusă necesită mă surarea atâ t E, câ t și magnetică
(H) câ mpuri pe o suprafață de evaluare. În această mă sură , câ mpurile E și H sunt mă surate
secvenţial și apoi combinate pentru a calcula valoarea locală PD. Această activitate este
extrem de consumatoare de timp, deoarece ambele intensită ți ale câ mpului trebuie
mă surate în toate cele trei direcții ortogonale, iar variabilitatea lor în timp trebuie numă rată
continuu. Pentru a depă și această problemă , a fost propus un algoritm de reconstrucție de
fază în [19]. Metoda se referă la mă surarea componentei câ mpului E (atâ t amplitudinea, câ t
și faza) la o distanță mai mare de suprafața de evaluare urmată de retroproiecția câ mpului.
Aceste sisteme pot fi utilizate în condiții de laborator cu configurații experimentale
controlate pentru a caracteriza antenele sau pentru a efectua evaluă ri de conformitate. Cu
toate acestea, metodele menționate nu sunt aplicabile pentru mă sură tori in situ, în
apropierea dispozitivelor mobile, care necesită regă sirea simultană a componentelor vector-
câ mp ortogonale.
Cele mai multe sonde de câ mp disponibile comercial care pot fi utilizate pentru
mă sură tori selective de frecvență sunt unidirecționale [7], dar sunt disponibile și unele
sonde/antene izotrope comutate electronic [20,21]. Dimensiunea sondelor (415 mm 87 mm
×
– de că tre R&S) nu le recomandă pentru mă sură tori de proximitate din cauza rezoluției
spațiale scă zute și a modifică rii semnificative a câ mpului. Pentru a mă sura intensitatea
totală a câ mpului care decurge din toate direcțiile, senzorii izotropi tipici constau din trei
sonde aliniate ortogonal care sunt pornite electronic [22]. Cu toate acestea, pe lâ ngă
dimensiunea sondei, timpul de stație sau comutare
timpul antenelor izotrope curente (10 µs) [20] pare a fi inadecvat pentru variația rapidă
a simbolurilor a tehnologiei 5G NR — unde durata simbolului este de 16,67 µs pentru o
distanță de subpurtă toare de 60 kHz [23].
Pentru a rezolva problema regă sirii simultane a componentelor vectorului E-field, am
propus un prototip de senzor bazat pe sonde miniaturale de câ mp apropiat poziționate
ortogonal. Poziționarea apropiată a sondelor le face susceptibile la cuplarea reciprocă chiar
și în modul de recepție [24]. Astfel, putem analiza analitic fenomenul de cuplare reciprocă și
evalua erorile de cuplare reciprocă pe baza unei abordă ri originale care necesită mă surarea
parametrilor de împră știere a sondelor (S).
Electronică2022, 11, 2670 3 din 18

Senzorul propus trebuie să fie conectat la un echipament selectiv de frecvență adecvat

pentru a permite o mă surare în timp real a câ mpului EMF multicanal cu un ră spuns adecvat
în timp, corespunză tor variațiilor minime de timp ale tehnologiilor de comunicație
investigate. În mod tradițional, pentru mă sură torile in situ selective în funcție de frecvență ,
sunt utilizați analizoare de spectru (SA) [25,26]. Odată cu dezvoltarea tehnologică recentă ,
instrumentele cu mai multe canale, cum ar fi osciloscoapele [27] și transceiver radio
definite de software (SDR) [28,29] a devenit o alternativă viabilă pentru mă sură torile
EMF. Prin urmare, în această lucrare, propunem un sistem de mă surare multicanal în
timp real activat SDR pentru a fi utilizat pentru EMF in situ.evaluă ri ale expunerii.
Sistemul de mă surare este analizat, caracterizat și comparat cu soluția standard de utilizare
a SA și a unui osciloscop digital multicanal (DO). După calibrare și validare, sistemul de
mă surare activat SDR a fost utilizat pentru o campanie de mă surare in situ a unui dispozitiv
mobil care funcționează în standardele de comunicare LTE-A și IEEE 802.11ax în diferite
scenarii de operare.
Motivația acestei cercetă ri provine din necesitatea de a obține ră spunsuri izotrope
sincrone în timp real de la dipolii câ mpului ortogonal. Acest lucru este necesar pentru a
elimina intervalele de timp de comutare dintre elementele senzorului și pentru a obține
o adevă rată capacitate izotropă în timp real. În plus, sistemul de mă surare proiectat
trebuie să fie flexibil, agil,și personalizat pentru campaniile de mă surare in situ. Prin
urmare, noutatea abordă rii noastre constă într-un sistem de mă surare multicanal capabil să
recupereze simultan componente de câ mp E și/sau H. Acest lucru avansează sistemele
actuale de mă surare izotropă care se bazează pe comutarea între sonde, oferind
determinarea simultană în timp real a semnalelor foarte stocastice pe toate cele trei axe
spațiale, urmată de calculul suplimentar al intensită ții totale a câ mpului E. În plus, am
analizat comparativ performanța, costul și adecvarea sistemelor de mă surare în ceea ce
privește evaluarea precisă a câ mpurilor emise de 5G/6G în apropierea dispozitivelor mobile.
Restul lucră rii este structurat după cum urmează : secțiunea materiale și metode, care
este împă rțită în două subsecțiuni dedicate senzorilor și instrumentației de mă surare,
secțiunea rezultate și discuții împă rțită în trei subsecțiuni și concluzii.

2. Materiale și metode
2.1. Senzorul propus
În această secțiune va fi discutată în detaliu o sondă compactă tri-axială capabilă să
mă soare cele trei componente ale câ mpului E.
Deoarece analiza completă a câ mpului E/H necesită un sistem de mă surare cu 6 canale,
care nu este disponibil în timpul sesiunilor de mă surare, în această lucrare ne vom
concentra atenția asupra soluției sondei E-field. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că
geometria se pretează la realizarea unui senzor pentru mă surarea atâ t a câ mpului E câ t și a
câ mpului H, așa cum va fi discutat pe scurt în această secțiune.
Senzorul de câ mp E este compus din trei sonde identice poziționate ortogonal,
oferind un ră spuns izotrop în banda de frecvență de 1–6 GHz cu perturbare scă zută a
câ mpului incident. A fost construit folosind 3 sonde de câ mp comerciale în miniatură
identice (setul PBS-1 de la Aaronia AG) [30].
Poziția sondelor a fost aleasă pentru a menține pozițiile ortogonale între cele 3 axe
carteziene prin fixarea sondelor pe un trepied din plexiglas la comandă . Deoarece
vâ rfurile lor nu puteau fi suprapuse practic, un spațiu foarte mic de volum de aer a fost
delimitat de dimensiunile vâ rfurilor în timpul mă sură torilor. Pe baza dimensiunilor
vâ rfului sondei șidistanța dintre sonde, volumul de mă surare a fost definit ca o sferă cu o
rază de 1 cm. Figura1a prezintă o descriere schematică a senzorului de câ mp E proiectat
și a conexiunilor prevă zute.
După cum s-a menționat mai sus, geometria senzorului reprezintă , de asemenea, un
bun punct de plecare pentru o sondă tri-axială de câ mp E și H, care este în prezent în curs de
dezvoltare. Acest lucru poate fi obținut prin adă ugarea a trei antene cu bobină ortogonală ,
așa cum se arată în figura1b.
Electronică2022, 11, 2670 4 din 18

Figura 1.Descrierea schematică a senzorului de câ mp E (a) și a senzorului de câ mp E și H (b) propus.

Poziționarea apropiată a dipolilor sondei poate provoca cuplare reciprocă , ceea ce

ar putealimita eficacitatea sondei [31]. Cuplarea reciprocă este de obicei analizată în modul
de transmisie, în timp ce analiza în modul de recepție este mai puțin discutată . O evaluare
precisă poate fi obținută folosind simulă ri cu undă completă . Simulă rile numerice sunt un
instrument puternic care, totuși, suferă de unele dezavantaje. Soluția depinde de câ mpul
incident specific care se modifică odată cu direcția de impact în cazul unei undă plană
simplă și într-un mod mai complex în cazul în care nu există câ mp incident de undă plană .
Mai mult, soluția numerică face dificilă clarificarea mecanismelor care stau la baza cuplă rii
reciproce, a că ror înțelegere poate fi utilă în proiectarea sondei.
În cele ce urmează , vom urma o abordare diferită , adică nouă după cunoștințele
autorilor, bazată pe o analiză simplificată a problemei. Chiar dacă soluția suferă de unele
aproximă ri, această abordare are avantajul de a oferi câ teva perspective asupra fizicii
problemei și de a oferi o estimare simplă a impactului cuplă rii reciproce asupra mă rimii
mă surate.
Cu referire la un regim armonic, să consideră m o antenă în modul de recepție,
(Figura2) închis pe o sarcină avâ nd impedanța ZL care modelează receptorul. Antena
poate fi modelată ca un circuit Thevenin [31], în care V0 este tensiunea la intervalul
anteneiînchis pe un circuit deschis, iar ZIN este impedanța de intrare a antenei în modul de
recepție. Energia disipată pe sarcina ZL este energia „utilă ”, adică energia disponibilă pentru
aplicații. Cu toate acestea, ZIN are și o parte reală și, în consecință , o parte de energie se
disipează pe impedanța ZIN. Această energie este re-iradiată de antenă . În general, energia
reiradiată depinde de nepotrivirea dintre cele două impedanțe ZL și ZIN. În cazul unei
sarcini perfect adaptate (ZL = ZIN*), energia reiradiată este egală cu energia absorbită de
sarcină .

Figura 2.Circuit cu antenă în modul recepție; (a) diagramă schematică ; (b) schema de circuit
Chiar dacă energia reiradiată este destul de mică , ea poate fi recepționată de antene care sunt
foarte aproape de antena de reiradiere, provocâ nd cuplare reciprocă . Analiza cuplă rii reciproce
pentru antenele de recepție este destul de complexă . În cele ce urmează , vom introduce un model
simplificat care ne permite să avem o idee aproximativă a impactului cuplă rii reciproce.

Cu referire la figura3, să consideră m un model simplu format din două elemente

receptoare plasate la distanță foarte apropiată și o undă plană incidentă Ei (să geată
albastră ). Rețineți că câ mpul incident de pe cele două antene (antena 1 și antena 2) are
aceeași amplitudine, dar faze diferite, în funcție de direcția undei plane. Câ mpul de pe
Electronică2022, 11, 2670 5 din 18

două antene vor fi numite Ei1 și Ei2, în care Ei1 = Ei2 exp(jϕ), ϕ fiind diferența de fază .
Două sisteme de coordonate diferite (z1 și z2) sunt utilizate pentru ca cele două antene
să aibă definiții de tensiune coerente cu definițiile standard folosind parametrii de
împră știere în microunde S, care vor fi utilizați în discuția urmă toare.

Figura 3.Schema de cuplare reciprocă în modul recepție (2 antene).

Să consideră m antena 1. Câ mpul incident Ei1 excită o undă de tensiune V1− = k1

Ei1 (k1 fiind o mă rime reprezentâ nd ră spunsul în amplitudine și fază al antenei 1,
această mă rime depinde de direcția de propagare și polarizare a câ mpului incident. )
care se deplasează de la antenă că tre sarcină (adică receptorul R1). La nivel de
câ mpsisteme de mă surare, antenele sunt adaptate la receptor. În consecință , în cele ce
urmează , presupunem că jumă tate din energie este absorbită de sarcină , în timp ce cealaltă
jumă tate este re-radiată .
de cela√antena. În consecinţă , noi presupune A Voltaj valV1+, avâ nd amplitudine egal la
|V1−|/ 2 amplitudine, care hră nește antenă 1, provocâ nd A camp ES21 incident pe
antenă 2.
În practică , antena 2 a primit două contribuții, Ei2 și ES21. Tensiunea de pe
receptor (adică , R2) este interferența dintre cele două unde de tensiune V2i− și V2s−
asociate lui Ei2 și ES21−.
Sistemul de antenă 1 și antena 2 poate fi modelat ca un dispozitiv liniar cu microunde
cu două porturi, ale că rui relații intrare-ieșire pot fi modelate folosind coeficienți de
împră știere S [32]. Coeficientul de împră știere S21 este definit ca S21 = V2−/V1+ atunci
câ nd nu se deplasează unde de tensiune
din celrreceptor R2 spre antenă 2.În consecință , avem că dispersarea√d Es
dă o undă de tensiune la decalajul antenei 2 egală cu V2s+= V1+ S21 = k2 Ei1 S21/ 2, în
timp ce
câ mpul incident Ei pe antena 2 dă o tensiune de undă egală cu V2i+= k2 Ei2. Rețineți că k2
este în general diferit de k1, deoarece acestea depind în general de orientarea antenelor
în spaţiul faţă de câ mpul incident. Tensiunea la intervalul antenei este
V 2+ = (k2 Ei2 +k1 Ei1 S21/2). Pentru a avea o estimare aproximativă , să presupunem că k1 ≈ k2
= k.
În acest caz, avem V2+ ≈ k Ei2 (1 + S21 exp(jϕ)/ 2) în loc de k Ei2, adică valoarea în
absența cuplă rii reciproce. Deoarece faza celui de-al doilea termen nu este cunoscută ,
mă rimea relativă mă surată variază în
∆E≈ k Ei2 1 ± S21/√2 )/(k|Ei2|) = 1 ± S21/√2(1)
.
Trebuie remarcat faptul că acesta este un model extrem de simplificat. De exemplu,
prezența antenei 2 modifică și curenții pe antena 1, nepotriviri între antenă șisarcina
modifică energia re-iradiată , antenele scurte utilizate în mă sură torile de câ mp au de obicei
pierderi (care ajută la mă rirea lă țimii de bandă evitâ nd rezonanțe prea profunde) și așa mai
departe. În ciuda simplifică rilor, modelul poate oferi o indicație grosieră , dar utilă , a
incertitudinii care afectează mă sură torile din cauza cuplă rii reciproce.
Revenind la sonda E-field propusă în această lucrare, aceasta este modelată ca o rețea
de microunde cu 3 porturi (cele trei antene), unde fiecare port reprezintă terminalul
antenei. Matricea rezultată a parametrilor S este prezentată în (2).
Electronică2022, 11, 2670 6 din 18

S11S12S13
S=  S21S22S23 
(2)
S31S32S33

unde în Sij este parametrul care corespunde tensiunii de undă care că lă torește de la portul j
la portul i atunci câ nd toate celelalte porturi sunt închise la sarcini perfect potrivite. Valorile
scă zute ale Sij indică o cuplare scă zută între antene. Vorbind vag, este interesant să se
obțină și valori scă zute ale Sii, cu Sii fiind al-lea coeficient de reflexie al i-a antene cu toate
celelalte antene închise la o sarcină potrivită .
Parametrii de împră știere pot fi mă surați folosind analizoare de rețea vectorială (VNA).
Am folosit un VNA cu 2 porturi, model R&S ZNB 40, conectâ nd alternativ toate sondele
senzorilor la cele două porturi VNA. În timpul mă sură torilor, porturile care nu au fost
conectate la VNA au fost conectate la o impedanță de 50 Ω. VNA a fost calibrat în intervalul
de frecvență 0,8–6 GHz, fiind luate 100.000 de puncte de mă surare pentru fiecare baleiaj.
Rezoluția frecvenței în lă țimea de bandă de interes a fost de 50 kHz. Puterea VNA a fost
−
setată la 20 dBm, care este cel mai înalt nivel de semnal mă surat de obicei în jurul surselor
noastre RF de interes de că tre aceste sonde. Figura4a prezintă configurația utilizată în
timpul mă sură rii parametrilor S.

(a) (b)

Figura 4.(a) Setarea de mă surare a parametrilor S; (b) Configurație de mă surare S11 pentru antena cu
patch.

În cele din urmă , pentru a evalua influența senzorului asupra echipamentului emitent,
am investigat variația parametrului de reflexie S11 pentru o antenă cu patch personalizată
în prezența senzorului plasat la 1, 2 și, respectiv, 3 cm distanță , în absența senzorului.
Antena de corecție a fost proiectată mai întâ i folosind software-ul CST Studio Suite și apoi
tipă rită pe o placă de circuit imprimat (PCB). Figura4b prezintă configurația de mă surare
S11 a antenei patch folosind R&S VNA.

2.2. Secțiunea de receptor

Pentru a mă sura simultan cele trei componente E-field, a fost dezvoltată o soluție nouă
de mă surare bazată pe un SDR multicanal avâ nd cel puțin 3 canale de radiofrecvență
sincronizate. În special, USRP (Universal Software Radio Peripheral) N310, echipament
multicanal SDR de ultimă generație, a fost selectat pentru a completa sistemul de mă surare
care este prezentat în figura5A.
Câ mpul din configurația prezentat în figura5a a fost generat de un generator de semnal
model R&S SMBV 100 A echipat cu opțiunea SMBV-K85 pentru generarea de semnal Long
Term Evolution-Advanced (LTE-A) conectat la o antenă directivă Aaronia HyperLog 4060.
Această soluție a permis simularea unui semnal LTE-A uplink avâ nd o lă țime de bandă de
canal de 20 MHz (100 Resource Blocks (RB)/slot) cu format de modulație Quadrature Phase
Shift Keying (QPSK).
Electronică2022, 11, 2670 7 din 18

(A)( b)

Figura 5.(a) sistem de mă surare activat SDR, (b) sistem de mă surare activat SA.

Trei canale RF ale USRP au fost conectate la elementele corespunză toare ale sondelor
E-field. USRP a fost conectat printr-o conexiune Ethernet de 10 Gb la computerul care
rulează un sistem de operare Ubuntu. A fost construită o diagramă de flux GNU Radio pentru
a efectua mă sură tori ale puterii canalului (CP) - Figura6.

Figura 6.Diagramă GNU Radio utilizată pentru mă sură tori CP folosind SDR (USRP N310).

GNU Radio este un cadru de dezvoltare software gratuit care oferă funcții de procesare
a semnalului pentru SDR. Este folosit de amatori și mediul academic și suportă atâ t
cercetarea comunicațiilor fă ră fir, câ t și sistemele radio operaționale. Cele mai recente
aplicații ale mediului GNU Radio includ mă sură tori în câ mp apropiat [33], dezvoltarea
sistemului de comunicații fă ră fir [34,35], detectarea spectrului și disponibilitatea [36,37] și
învă țarea automată [37,38].
CP a fost mă surat pe baza capacită ții SDR de a accesa eșantioanele de semnal în
domeniul timp. Nivelul de putere instantaneu al semnalului a fost calculat ca ră dă cina
pă trată a produsului dintre puterea eșantionului reprezentată în formă complexă
șiconjugatul să u [39]. Am proiectat o interfață cu utilizatorul care permite vizualizarea atâ t
în timp, câ t și în frecvență a probelor de semnal mă surate, precum și a valorii CP calculate.
Valorile instantanee ale puterii sunt introduse într-un bloc personalizat programat pentru
medierea și salvarea datelor. Limită rile acestui model USRP în raportarea nivelurilor de
câ mp precise și a procedurilor de calibrare au fost analizate în [28].
Sistemul de mă surare activat SDR a fost testat prin efectuarea de mă sură tori
pesemnale emise de un telefon mobil model Huawei P40 Pro (DUT). DUT a fost secvenţial
Electronică2022, 11, 2670 8 din 18

mă surat în timpul funcționă rii în standardul de comunicare Long Term Evolution-

Advanced (LTE-A) și în standardul Wi-Fi IEEE 802.11ax.
În timpul conectivită ții LTE, DUT a fost conectat la stația de bază desemnată public
și au fost luate în considerare trei scenarii experimentale:
- încă rcare fișiere (fișiere video mari trimise prin WhatsApp)
- streaming (video YouTube 4k la 720 p)
- test de viteză (folosind o aplicație gratuită de testare a vitezei [40]).
Pentru conectivitatea Wi-Fi, DUT-ul a fost conectat la un router Wi-Fi IEEE
802.11ax model TP-Link Archer AX10 care funcționează în intervalul de frecvență de 5
GHz (plasat în aceeași cameră la 5 m distanță de DUT). În timpul conexiunii Wi-Fi au
fost luate în considerare patru scenarii experimentale:
- descă rcare fișier — lă țime de bandă a canalului de 20 MHz (BW)
- încă rcarea fișierului—lă țime de bandă a canalului de 20/40/80 MHz realizată prin
intermediul unei aplicații Android gratuite [41].
Volumul de detectare al sondei de câ mp E (vâ rful piramidei) a fost poziționat la 8 cm de
DUT, iar poziția DUT-ului, a sondelor și a routerului a fost menținută constantă în timpul
tuturor mă sură torilor. Masa1rezumă principalele caracteristici ale scenariilor
experimentale investigate.

Tabelul 1.Scenariile experimentale luate în considerare.

Comunicare Centrala Canalului Lățimea de bandă a

Nu. Scenariu canalului
Standard Frecvență (MHz) (ChBw) (MHz)
1 LTE-A Fișier încă rcat 1750 20
2 LTE-A Streaming 1750 20
3 LTE-A Test de viteza 1750 20
4 IEEE 802.11ax Descă rcare 5220 20
TCP
5 IEEE 802.11ax Încă rcare TCP 5220 20
6 IEEE 802.11ax Încă rcare TCP 5230 40
7 IEEE 802.11ax Încă rcare TCP 5210 80

Valorile puterii mă surate au fost transformate în valori ale intensită ții câ mpului E prin
aplicare
(3) (extras din fișierul de calibrare a sondei E-field furnizat de producă tor).

V P+ 113,2 − 20 ∗ lg( f )
E = 10ˆ
m 2 (3)

unde P este citirea CP în dBm și f reprezintă frecvența centrală a canalului în MHz.

După aceea, intensitatea câ mpului electric total poate fi calculată astfel:
q
Et= Ex2+ Ei2+ Ez2 (4)

unde Ex, Ey și Ez reprezintă intensită țile medii în timp ale câ mpului electric (ră dă cină
pă tratică medie — valori RMS) pe direcțiile ortogonale.
Dacă mă sură torile sunt efectuate în condiții de câ mp îndepă rtat, cunoașterea
câ mpului E/Hputerea este suficientă numai pentru calcularea densită ții de putere (PD) prin
aplicarea ecuației (5) [3]:

PD= .E .2 =ζ0 .H2. (5)

..
ζ0
unde ζ0 este impedanța caracteristică a spațiului liber.
Sistemul de mă surare SDR a fost comparat cu soluții activate folosind trei SA
și un DO multicanal cu lă țime de bandă mare.
Electronică2022, 11, 2670 9 din 18

Modelul SA R&S FSL 13 a fost utilizat pentru configurarea sistemului de mă surare

activat SA. Deoarece este necesară mă surarea simultană multicanal, sistemul trebuie să
utilizeze 3 SA. Fiecare sondă de câ mp E a fost conectată la un SA care a furnizat
mă sură tori CP. Cele 3 SA au fost declanșate de un semnal extern, iar datele au fost
preluate automat printr-o aplicație Python personalizată [42]. Configurația
experimentală utilizată pentru sistemul de mă surare SA este prezentată în figura5b.
Al treilea sistem de mă surare a fost bazat pe un model DO cu 4 canale R&S RTO6024 și
este prezentat în figura7A. Fiecare dintre cele 3 sonde E-field a fost conectată la un canal de
intrare DO dedicat. Osciloscopul are o lă țime de bandă de 6 GHz și o rată de eșantionare
maximă de 20 G mostre/s cu o rezoluție verticală de pâ nă la 16 biți. Câ nd sunt activate mai
multe canale, lă țimea de bandă a osciloscopului se reduce la 4 GHz. DO permite analiza
spectrului multicanal prin efectuarea unei transformă ri rapide Fourier (FFT) pe probele de
timp mă surate. Opțiunea de mă surare CP este de asemenea disponibilă . Mă sură torile de la
distanță cu DO au fost efectuate printr-o aplicație Python care a permis, de asemenea,
recuperarea automată a datelor. Valorile CP mă surate au fost salvate într-un fișier și
procesate în continuare. În figură 7b, prezentă m o captură de ecran a osciloscopului în
timpul mă sură torilor simultane ale CP pe toate cele trei canale.

Figura 7.(a) sistem de mă surare activat pentru DO, (b) ecran DO în timpul unei activită ți de mă surare.

3. Rezultate
3.1. Senzor E-Field
Figura8prezintă variația tuturor parametrilor S mă surați pentru senzor.

Figura 8.Variația cu frecvența a coeficienților de reflexie și transmisie ai elementelor senzori

atunci câ nd este prezentă cuplarea reciprocă .

Coeficienții de reflexie (Sii) sunt mai mari la frecvențele inferioare, iar frecvențele
de rezonanță se gă sesc mai ales în intervalul de frecvență mai mare al lă țimii de bandă
de operare. Valoarea medie S11 este -9,06 dB, cu o abatere standard de 3,93 dB și o
valoare minimă de
Electronică2022, 11, 2670 10 din

27,64 la frecvența de rezonanță de 4222 MHz. În general, figura arată o potrivire

−
suficient de bună pentru aplicația specifică .
Parametrii Sij sunt destul de mici (valoarea medie a S12 este de 38,13 dB, cu o abatere
−
standard de 3,78 dB și o valoare minimă de 53,12 dB), indicâ nd o mică cuplare reciprocă .
−
Estimarea erorii de cuplare reciprocă pe baza ecuației (1) este prezentată în figura9.
Datele S21 obținute din mă surare au fost mai întâ i transformate de la dB într-o valoare
naturală pentru a fi introduse în ecuația (1), apoi convertite înapoi în dB și reprezentate
grafic în figură 9.

(a) (b)

Figura 9.(a) Estimarea erorii datorate efectului de cuplare reciprocă față de frecvență pentru toate
elementele senzorului. (b) Diagrame cu casete pentru variația erorilor.

Valoarea este în general scă zută , cu o eroare maximă sub 0,2 dB, confirmâ nd un
impact destul de mic al efectelor de cuplare reciprocă asupra semnalului primit.
Figura10prezintă rezultatele mă sură torii S11 pentru antena patch în absența unei
perturbații externe, respectiv, cu senzorul plasat în vecină tatea antenei la distanțe de 1, 2 și,
respectiv, 3 cm.

Figura 10.Variația parametrului antenei patch S11 cu frecvența în diferite scenarii experimentale.

Variația antenei patch S11 poate fi observată în principal în jurul frecvențelor de

rezonanță ale antenei. Deoarece antena are mai multe frecvențe de rezonanță , cea mai mare
variație S11 (aproximativ 3 dB) are loc la cea mai joasă frecvență și la cea mai mică distanță
de antenă .
Electronică2022, 11, 2670 11 din

Cu toate acestea, pe mă sură ce frecvența crește, variația S11 datorită prezenței senzorului este
redusă , iar variația medie S11 pe întregul interval de frecvență investigat s-a dovedit a fi
0,21 dB, 0,11 dB și 0,08 dB pentru cele trei distanțe prezentate în boxplot-urile din figura10.
Se așteaptă ca perturbația câ mpului să fie proporțională cu dimensiunile senzorului, mai
ales dacă sunt utilizate structuri metalice. Trebuie să rețineți că senzorul propus a fost
fabricat folosind sonde E-field disponibile comercial, dar în evoluțiile viitoare, nu vom
exclude fabricarea sondelor personalizate, care va permite proiectarea în miniatură și S11.
optimizarea parametrilor.

3.2. Performanțe comparative ale instrumentelor de măsurare

O caracteristică importantă a lanțului de mă surare este nivelul de zgomot prezent la
receptor. Acest lucru devine important pentru aplicațiile care necesită un raport semnal-
zgomot (SNR) adecvat atunci câ nd semnalul de mă surat are o amplitudine scă zută . Pentru
cele trei instrumente, puterea de zgomot a fost aleasă ca indicator al sensibilită ții
instrumentului.
Puterea zgomotului instrumentului este compusă din zgomotul termic calculat
conform ecuației (6) și cifra de zgomot a instrumentului. Cifra de zgomot este cantitatea de
putere de zgomot adă ugată de circuitele electronice din receptor la puterea de zgomot
termic de la intrarea receptorului. Zgomotul termic poate fi calculat pe baza ecuației (6).

Zgomot Ptermal[dBm] = -173,8 dBm + 10log10(BW) (6)

unde BW este lă țimea de bandă a canalului în Hz. Pentru a investiga puterea zgomotului și
pentru a nu capta semnale RF din mediu, o terminație de 50 Ω a fost conectată la intrarea
canalului RF al instrumentului.
În figură 11a am reprezentat valoarea medie a puterii de zgomot pentru cele trei
instrumente de mă sură împreună cu limita de zgomot termic calculată . Puterea de zgomot a
fost mă surată folosind CP pe mai multe lă țimi de bandă între 1,6 și 100 MHz. Frecvența
centrală a canalului a fost setată la 2 GHz, în timp ce la SA și DO, lă țimea de bandă de
rezoluție (RBW) a fost setată la 100 kHz. După cum se aștepta teoretic și este descris de
ecuația (6), puterea zgomotului crește odată cu lă țimea de bandă a canalului, rezultâ nd cele
mai înalte niveluri CP. Cifrele de zgomot ale tuturor instrumentelor urmă resc variația
zgomotului termic cu lă țimea de bandă . Trebuie remarcat faptul că puterea CP mă surată de
instrumentul SDR nu este calibrată și eliberată în dB fă ră o putere de referință absolută .6. O
analiză detaliată a unei proceduri interne de calibrare grosieră poate fi gă sită în [28].

(A)( b)

Figura 11.(a) Puterea canalului a nivelului de zgomot la diferite lă țimi de bandă de canal cu diferite
instrumente. (b) Puterea canalului semnalului LTE - variație cu frecvența mă surată de cele trei
instrumente.
Electronică2022, 11, 2670 12 din

Cea mai mică valoare a zgomotului pentru mă sură torile puterii canalului poate fi
observată pentru DO. Acest lucru se datorează rezoluției scă zute ale osciloscopului
utilizat (opt biți - maximdisponibil) combinat cu setarea minimă a scă rii verticale a
osciloscopului (1 mV/div). Creșterea scă rii verticale va crește automat nivelul CP. De obicei,
semnalele mă surate nu depă șesc 20 mV (amplitudine maximă ) ceea ce face posibilă
utilizarea unei scale verticale de 4 mV/div (pentru a utiliza în mod optim rezoluția verticală
disponibilă ) care mă rește CP mă surat cu 2–3 dB. O altă posibilitate de a crește sensibilitatea
DO este utilizarea unei lă țime de bandă a filtrului mai mică (sub 1 GHz). Filtrul reduce
zgomotul, crescâ nd astfel SNR. Cu toate acestea, această opțiune nu este la fel de fezabilă
pentru semnalele de înaltă frecvență precum cele utilizate în aparatele moderne care
necesită utilizarea lă țimii de bandă maxime disponibile a canalului (4 GHz).
În figură 11b am reprezentat CP mă surat prin cele trei instrumente de mă sură pe
intervalul de frecvență 800–6000 GHz. Pentru acest experiment, la generatorul de
semnal a fost configurat un semnal LTE uplink de 20 MHz cu o putere de 40 dBm.
−
Generatorul de semnal a fost conectat direct prin cablu la canalul instrumentului de
mă surare. Putem observa că CP mă surat SA prezintă cea mai plată și mai precisă citire.
Pentru SA, abaterea de la valoarea reală de 40 dBm se datorează pierderii cablului, care
−
creștecu frecventa. DO prezintă o abatere mai mare de la nivelul puterii de referință , dar
este încă capabil să indice corect CP. Abaterea CP mă surată cu DO de la CP mă surată SA nu
depă șește 3 dB pentru frecvențe sub 4 GHz. Peste 4 GHz se poate observa degradarea rapidă
a performanțelor DO, din cauza limită rii maxime a lă țimii de bandă de 4 GHz care acționează
ca un filtru trece-jos pentru semnalul mă surat. CP-ul indicat de SDR a fost calibrat pentru
frecvența de 1,75 GHz prin setarea unei valori adecvate a constantei de multiplicare în
diagrama de flux Gnu Radio. La frecvența calibrată , se poate observa o concordanță foarte
bună între CP mă surat prin SDR și CP indicat SA. In orice caz,28].
În figură 12, noi am reprezentatrezultatele calibră rii SDR în două benzi de
frecvență : 3,3–3,7 GHz și 5–5,9 GHz. Cele două benzi de frecvență au fost alese deoarece
sunt folosite pentru comunicarea 5G NR FR1 și standardele Wi-Fi de 5 GHz. Graficele de
susprezintă valorile comparative ale puterii canalului mă surate de SA și SDR pe benzile de
frecvență investigate, în timp ce în graficele de jos, există boxplot ale variației CP. Putem
observa că am obținut un acord foarte bun între valorile DST și SA. După cum era de
așteptat, valorile sunt mai ră spâ ndite pentru a doua bandă de frecvență (Figura12dreapta)
ca și în acest caz, lă țimea de bandă de calibrare a fost de 1 GHz. Chiar și așa, observă m că cele
mai multe dintre valorile din întreaga bandă de frecvență (primul pâ nă la al treilea quartile)
prezintă o mică variație față de mediană (<1 dB). Cu câ t lă țimea de bandă de calibrare este
mai mică , cu atâ t rezultatul calibră rii este mai bun. În această mă sură consideră m că acest
tip de SDR demonstrează un ră spuns în frecvență satisfă că tor, deoarece canalele RF utilizate
în prezent sunt la 100 MHz (5G NR FR1) sau 160 MHz (standard IEEE 802.11ax).
Pe baza performanțelor instrumentului de mă surare, am efectuat o analiză
comparativă a sistemului de mă surare multicanal propus. Masa2prezintă analiza
comparativă a sistemului de mă surare pe baza cerințelor hardware și software, flexibilitate,
cost și performanță investigată . Criteriile au fost selectate pe baza adecvă rii lor pentru
mă sură tori in situ ale EMF emise în vecină tatea dispozitivelor de comunicație RF actuale.
Ar trebui să rețineți că instrumentele SDR nu pot fi considerate la fel de fiabile și
precise ca instrumentele tradiționale de mă surare. După cum se poate observa în
figura11Sistemele de masurare , SA prezinta cele mai inalte performante in ceea ce
priveste cele afisatenivelul mediu de zgomot (DANL) și precizia. Cu toate acestea, pentru a
efectua mă sură tori multicanal sincrone, avem nevoie de un numă r semnificativ de
instrumente de mă surare (trei în scenariul prezentat dacă urmează să fie utilizat SA). Acest
lucru are ca rezultat costuri excesive, mobilitate redusă și flexibilitate redusă . Aceste
probleme fac ca un astfel de sistem de mă surare să nu fie adecvat pentru mă sură tori in situ,
lâ ngă un dispozitiv emiță tor în diferite medii de operare.
Electronică2022, 11, 2670 13 din

Figura 12.Calibrarea SDR are ca rezultat o bandă de frecvență de 3,3–3,7 GHz (stâ nga) și o bandă
de frecvență de 5–5,9 GHz (dreapta).

Masa 2.Analiza comparativă a sistemelor de mă surare.

Sistem de Sistem de Sistem de măsurare

Criter măsurare activat măsurare activat SA activat pentru DO
SDR
• Senzor de câ mp E
• Senzor de câ mp E
• 3 × SA-uri • 1 × DO
• Senzor de câ mp E
1USRP × 3 Calculatoare
× • Calculator pentru
Cerințe hardware Computer cu fibră pentru mă sură tori cu
• mă sură tori cu
placă de rețea optică telecomandă Sursă
telecomandă Sursă
pentru legă tura de 10 externă de semnal •
externă de semnal
GB cu USRP pentru declanșare
• pentru declanșare
GNU Radio (sursă
Softwarecerințe Aplicație Python Aplicație Python pentru procesul
deschisă ) pentru procesul de de control de la distanță
aplicarea
control de la distanță
Flexibilitate MediuRedus
MediuDANBineBineBineCel mai bun

Performanţă Precizi Bun, poate fi îmbună tă țit În Bun, dar limitat la intervalul de
dacă este calibrat frecvență sub 4 GHz
anterior
Cost(Euro)17.00063.50033.500

Dezvoltarea tehnologică recentă a DO a fă cut posibil ca aceste instrumente să fie

utilizate și pentru mă sură tori în domeniul frecvenței. Am studiat oportunitatea utiliză rii
unui DO de înaltă performanță pentru mă sură tori RF multicanal sincronizate.
Capacită țile actuale ale DO permit mă sură tori CP pentru frecvențe mai mici decâ t
lă țimea de bandă maximă disponibilă pentru osciloscop. Limită rile impuse de DO-
activatsistemul de mă surare se referă la timpul de ră spuns al instrumentului, proba maximă
Electronică2022, 11, 2670 14 din
disponibilă
Electronică2022, 11, 2670 15 din

rata și lă țimea de bandă . La dezvoltarea tehnologică actuală , aceste limită ri sunt adesea
insuficiente, mai ales pentru aplicațiile cu frecvență mai mare.
Prin urmare, receptorul SDR are mai multe avantaje în ceea ce privește cerințele
hardware și software, costuri și flexibilitate. În plus, am obținut performanțe similare ale
sistemului de mă surare activat SDR în comparație cu abordă rile tradiționale luate în
considerare. Chiar și așa, utilizarea SDR implică și alte probleme care necesită o rezolvare
atentă . Aceste probleme se referă în principal la calibrarea ră spunsului de amplitudine,
pentru care am folosit o procedură simplificată , dar eficientă . După calibrare, sistemul de
mă surare SDR devine o soluție agilă pentru campaniile de mă surare EMF vizate, așa cum
demonstrează rezultatele prezentate în subsecțiunea urmă toare.

3.3. Măsurătorile semnalelor LTE-A și IEEE 802.11ax

În figură 13am reprezentat evoluția temporală a intensită ților câ mpului pentru
testul de viteză LTE-A și scenariile de streaming prezentate în tabel1. Pentru
raportatrezultate, medierea a fost efectuată pe 10.000 de probe de semnal, corespunzâ nd la
0,5 ms la o rată de eșantionare a semnalului de 20 MHz. S-a obținut o bună sincronizare
între valorile mă surate de cele trei canale SDR activate marcate cu urme roșii, albastre și
galbene, vizibile mai ales la începutul unei sesiuni de transmisie atâ t pentru testul de viteză ,
câ t și pentru streaming. Intensită țile absolute ale câ mpului mă surate de sondele de câ mp E
diferă pe cele trei canale considerate, cu sondele care mă soară pe direcția Oy și Ox fiind
poziționate mai aproape de DUT în comparație cu sonda care mă soară pe direcția Oz.

(a) (b)

Figura 13.Evoluția în timp a Ex, Ey, Ez și Etotal pentru testul de viteză LTE-A (a) și streaming (b).

În figură 14, am reprezentat evoluția temporală a intensităților câmpului pentru

descărcarea fișierului 802.11ax (a) și încă rcarea fișierului—20 MHzChBw (b) cazuri.
Observă m că valorile câ mpului mă surat sunt sub 1 V/m. Pentru acest standard de
comunicare, mă suratintensită țile câ mpului sunt mai mari pe axa Ox, urmată de axa Oz și
Oy. În comparație cu scenariul LTE-A, acest lucru trebuie analizat luâ nd în considerare
diferitele antene utilizate de DUT. Valorile câ mpului E obținute pentru încă rcarea fișierului
sunt mai mari decâ t pentru descă rcarea fișierului deoarece în timpul încă rcă rii fișierului,
dispozitivul DUT este dispozitivul emiță tor, în timp ce pentru descă rcarea fișierului, trimite
doar cadre de confirmare, iar routerul Wi-Fi este dispozitivul emiță tor.
În figură 15, am reprezentat evoluția temporală a intensită ților câ mpului pentru
scenariile experimentale LTE-A (a) și IEEE 802.11ax (b). Pentru datele mă surate LTE-A,
testul de viteză forțează resursele rețelei LTE atâ t în direcția uplink, câ t și în downlink și
acest lucru a dus la cele mai mari valori ale intensită ții câ mpului E (29,8 V/m). Valorile
câ mpurilor mă surate pentru streaming au fost cele mai mici, chiar dacă streamingul este o
aplicație care consumă lă țime de bandă . În plus, streamingul a dus la cea mai mare
variabilitate în câ mpul E, deoarece acest tip de serviciu are cerințe scă zute în ceea ce
privește latența rețelei.
Electronică2022, 11, 2670 16 din

(a) (b)

Figura 14.Evoluția în timp a Ex, Ey, Ez și Etotal pentru descă rcarea fișierelor IEEE 802.11ax (a) și
încă rcarea fișierelor 20 MHz (b).

(A)( b)
Figura 15.Evoluția în timp a scenariilor experimentale Efor LTE-A (a) și 802.11ax (b).

Pentru rețeaua IEEE 802.11ax, am investigat capabilită țile sistemului de mă surare SDR
activat în regă sirea în timp continuă a datelor CP pentru lă țimi de bandă de frecvență mai
mari (40/80 MHz). După cum se poate observa din figura15b creșterea lă țimii de bandă a
canalului nu este asociată cu o modificare substanțială a nivelului câ mpului mă surat ca
urmare a variației parametrului antenei cu lă țimea de bandă de funcționare.

4. Concluzii
Variabilitatea temporală și spațială inerentă a viitoarei generații de rețele de
comunicație va necesita mă sură tori extinse de EMF in situ. În această mă sură , în acest
articol, am propus un sistem de mă surare FEM in situ, selectiv în frecvență , real în timp real,
care poate fi utilizat în apropierea dispozitivelor moderne de comunicație. Noutatea
abordă rii se bazează pe capacitatea sistemului proiectat de a mă sura în mod sincron atâ t
componentele câ mpului E și/sau H, utilizâ nd o soluție eficientă și agilă destinată în mod
specific semnalelor stocastice foarte dinamice. Sistemul este compus dintr-un senzor
construit din sonde de câ mp E disponibile din comerț și un receptor SDR multicanal.
Recuperarea simultană a componentelor câ mpului avansează capacită țile izotrope curente
selective de frecvență care, pâ nă în prezent, s-au bazat pe comutarea electronică (întâ rziere
prezentă ) între elementele senzorului. În acest fel, sunt posibile capturi de semnal izotrop în
timp real și spațial, pe scara variabilită ții în timp sub-microsecunde. Geometria propusă a
senzorului permite recuperarea intensită ții câ mpului E pe trei direcții ortogonale, într-un
volum mic delimitat de vâ rfurile senzorului. Extinderea sondei la mă surarea câ mpului A/H
este, de asemenea, pe scurt
Electronică2022, 11, 2670 17 din

discutat. Se efectuează o analiză simplificată a efectului de cuplare reciprocă , care arată

impactul scă zut al cuplă rii reciproce asupra nivelului semnalului la ieșirea sondei.
Sonda a fost conectată la un receptor SDR multicanal. Soluția propusă a fost comparată
în termeni de performanțe, costuri și cerințe cu o soluție standard activată de SA și un DO.
Performanțele celor trei instrumente au fost evaluate comparativ în funcție de sensibilitatea
(nivelul de zgomot), acuratețea, cerințele hardware și software, flexibilitate și cost. Ca
urmare, demonstră m performanțe similare ale sistemului de mă surare propus în
comparație cu abordarea tradițională evidențiind avantajele acestuia în ceea ce privește
costul și flexibilitatea.
În cele din urmă , SDR-activatSistemul de mă surare a fost utilizat pentru mă surarea
in situa semnalelor emise de un dispozitiv mobil în standardele de comunicație LTE-A și
IEEE 802.11ax. Prin utilizarea diferitelor configurații experimentale, sistemul propus își
demonstrează capacită țile de recuperare a înregistră rilor sincrone a trei canale RF pâ nă la o
lă țime de bandă de 80 MHz. Prin efectuarea acestei cercetă ri, am demonstrat că tehnologia
SDR oferă o soluție eficientă din punct de vedere al costurilor, agilă pentru mă sură tori EMF
multicanale simultane care pot fi utilizate pentru semnalele emise în standardele moderne
de comunicație. Versatilitatea unei soluții bazate pe SDR a fost demonstrată încă o dată în
cazul unui sistem multicanal în timp real, conceput pentru campanii de mă surare in situ a
EMF.

Contribuții ale autorului:Conceptualizare,AS, MDM și SM; Metodologie, AS, ES, . şi MS, .;

Software, PB și ES, .; Validare, AS, SM și PB; Analiză formală , MDM; Investigație, AS, MS, . și ES, .;
Redactare—pregă tirea proiectului original, AS; Scriere — revizuire și editare, AS, SM și MDM;
Vizualizare, PB și MDM; Supraveghere, SM și PB; Administrarea proiectelor, AS; Achiziție de
finanțare, AS, SM și PB Toți autorii au citit și au fost de acord cu versiunea publicată a
manuscrisului.
Finanțarea:Această lucrare a fost susținută de un grant al Ministerului Educației și Cercetă rii din
Româ nia, CNCS—UEFISCDI, numă rul de proiect PN-III-P1-1.1-PD-2019-0500, în cadrul PNCDI III.
Conflicte de interes:Autorii nu declară niciun conflict de interese.

Referințe
1. Mazar (Madjar), H. RF Riscuri umane: Implementarea 5G pentru bine: contează EMF? În Proceedings of the ITU Regional
Forum for Europe: 5G Strategies, Policies and Implementation, Varșovia, Polonia, 22–23 octombrie 2020.
2. Aerts, S.; Verloock, L.; Bossche, MVD; Colombi, D.; Martens, L.; Tornevik, C.; Joseph, W. Metodologia de mă surare in situ
pentruEvaluarea expunerii stației de bază MIMO masive 5G NR la frecvențe sub-6 GHz. IEEE Access 2019, 7, 184658–184667.
[CrossRef]
3. Migliore, MD; Franci, D.; Pavoncello, S.; Grillo, E.; Aureli, T.; Adda, S.; Suman, R.; D'Elia, S.; Schettino, F. O nouă paradigmă
înExtrapolarea puterii maxime 5G pentru evaluarea expunerii umane: forțarea traficului gNB că tre echipamentul de mă surare.
Acces IEEE 2021, 9, 101946–101958. [CrossRef]
4. ICNIRP. Orientă ri pentru limitarea expunerii la câ mpuri electrice, magnetice și electromagnetice care variază în timp (pâ nă la 300
GHz). Să nă tate Fiz. 2020, 118, 483–524. [CrossRef] [PubMed]
5. C95.1-2019; Standardul IEEE pentru niveluri de siguranță cu privire la expunerea umană la câ mpuri electrice, magnetice și
electromagnetice, de la 0 Hz la 300 GHz. IEEE: New York, NY, SUA, 2019. [CrossRef]
6. Alon, L.; Gabriel, S.; Cho, GY; Brown, R.; Deniz, CM Prospects for Millimeter-Wave Compliance Measurement Technologies
[Measurements Corner]. Antene IEEE Propag. Mag. 2017, 59, 115–125. [CrossRef]
7. Schmid, T.; Egger, O.; Kuster, N. Sistem automat de scanare E-field pentru evaluă ri dozimetrice. IEEE Trans. Microw. Teoria
Tehnol. 1996, 44, 105–113. [CrossRef]
8. Le, DT; Hamada, L.; Watanabe, S.; Onishi, T. O metodă de estimare a sondelor vectoriale utilizate în determinarea SAR a
sistemelor de transmisie cu antene multiple. În Proceedings of the 2014 International Symposium on Electromagnetic
Compatibility, (EMC'14/Tokyo), Tokyo, Japonia, 4–8 august 2014; p. 629–632.
9. Okano, Y.; Shimoji, H. Mă surarea comparativă pentru rata de absorbție specifică cu o procedură diferită din punct de vedere
fizic. IEEE Trans. Instrum. Mă s. 2012, 61, 439–446. [CrossRef]
10. Gladman, AS; Davidson, SRH; Easty, AC; Bucurie, ML; Sherar, MD Mă sură torile SAR termografice în infraroșu ale
aplicatoarelor de hipertermie interstițială : Erori datorate conducției și convecției termice. Int. J. Hyperth. 2004, 20, 539–555.
[CrossRef]
11. Alon, L.; Cho, GY; Yang, X.; Sodickson, DK; Deniz, CM O metodă pentru testarea siguranței dispozitivelor care emit
radiofrecvență /micunde folosind RMN. Magn. Reson. Med. 2015, 74, 1397–1405. [CrossRef]
Electronică2022, 11, 2670 18 din

12. Miclaus, S.; Bechet, P. Valori estimate și mă surate ale densită ții de putere a radiației de radiofrecvență în jurul stațiilor de bază
celulare.
Mediul. Fiz.2007, 52, 429–440.
13. Hodzic, V.; Gammon, RW; Balzano, Q.; Davis, CC Mă sură tori optice rapide SAR; Universitatea din Maryland: College Park, MD,
SUA, 2016; Disponibil online:https://www.ece.umd.edu/rrd/98-sarposterrrd09.pdf(accesat la 5 iulie 2022).
14. Foster, KR; Ziskin, MC; Balzano, Î. Trei sferturi de secol de cercetare privind evaluarea expunerii la RF și dozimetrie — Ce am
învă țat? Int. J. Environ. Res. Să nă tate Publică 2022, 19, 2067. [CrossRef]
15. Joseph, W.; Frei, P.; Roö sli, M.; Thuró czy, G.; Gajsek, P.; Trcek, T.; Bolte, J.; Vermeeren, G.; Mohler, E.; Juhá sz, P.; et al.
Comparație a expunerii personale la câ mpul electromagnetic de frecvență radio în diferite zone urbane din Europa. Mediul.
Res. 2010, 110, 658–663. [CrossRef] [PubMed]
16. Vallauri, R.; Bertin, G.; Piovano, B.; Gianola, P. Zonele de câ mp electromagnetic din jurul unei antene pentru evaluarea expunerii
umane: Evaluarea expunerii umane la CEM. Antene IEEE Propag. Mag. 2015, 57, 53–63. [CrossRef]
17. Velghe, M.; Aerts, S.; Martens, L.; Joseph, W.; Thielens, A. Protocol pentru studii personale de mă surare a expunerii la RF-EMF
în rețelele de telecomunicații de generația a 5-a. Mediul. Să nă tate 2021, 20, 36. [CrossRef] [PubMed]
18. Lundgren, J.; Helander, J.; Gustafsson, M.; Sjoberg, D.; Xu, B.; Colombi, D. O tehnică de mă surare și calibrare în câ mp
apropiat:Evaluarea expunerii la câ mpul electromagnetic la radiofrecvență a dispozitivelor 5G cu unde milimetrice. Antene IEEE
Propag. Mag. 2021, 63, 77–88. [CrossRef]
19. Pfeifer, S.; Fallahi, A.; Xi, J.; Neufeld, E.; Kuster, N. Transformare directă de la câ mpul apropiat reactiv la câ mpul apropiat și
îndepă rtat la frecvențe milimetrice ale undelor. Aplic. Sci. 2020, 10, 4780. [CrossRef]
20. Disponibil online:https://www.anritsu.com/en-us/components-accessories/products/2000-1791-r(accesat la 9 aprilie 2022).
21. Disponibil online: https://scdn.rohde-schwarz.com/ur/pws/dl_downloads/dl_common_library/
dl_brochures_and_datasheets/ pdf_1/TS-EMF_dat-sw_en_3608-9918-22_v0200.pdf(accesat la 6 iulie 2022).
22. Disponibil online:https://www.wavecontrol.com/rfsafety/images/data-sheets/en/WaveMon_RF-
60_Datasheet_EN.pdf(accesat la 9 aprilie 2022).
23. Lipovac, A.; Lipovac, V.; Modlic, B. PHY, MAC și RLC Estimarea bazată pe straturi a lungimii optime a prefixului ciclic. Senzori
2021,
21, 4796. [CrossRef]
24. Amado, J.; Fano, G. Model de cuplare antenă în modul de recepție. În Proceedings of the 2016 IEEE Global Electromagnetic
Compatibility Conference (GEMCCON), Mar del Plata, Argentina, 7–9 noiembrie 2016; pp. 1–5. [CrossRef]
25. Moraitis, N.; Popescu, I.; Nikita, KS Mă sură tori EMF selective de frecvență și evaluarea expunerii în medii de birouri
interioare. În Proceedings of the 2020 14th European Conference on Antennas and Propagation (EuCAP), Copenhaga,
Danemarca, 15-20 martie 2020; pp. 1–5. [CrossRef]
26. Chiaramello, E.; Bonato, M.; Fiocchi, S.; Tognola, G.; Parazzini, M.; Ravazzani, P.; Wiart, J. Evaluarea expunerii la câ mpurile
electromagnetice de frecvență radio în medii interioare: o revizuire. Int. J. Environ. Res. Să nă tate Publică 2019, 16, 955. [CrossRef]
27. Jomaa, K. Caracterizarea câ mpului apropiat electromagnetic și expunerea profesională la undele RF în mediul industrial.
Ph.D. Teză , Universitatea Grenoble Alpes, Saint-Martin-d'Hères, Franța, 2018.
28. Sâ rbu, A.; Bechet, P.; Miclă us, , S.; Helbet, R.; S, orecă u, E. Sistem izotrop de mă surare în câ mp apropiat pentru semnale de
comunicație de nouă generație: Proiectare preliminară și calibrare USRP. În Proceedings of the 2021 International Conference on
Applied and Theoretical Electricity (ICATE), Craiova, Româ nia, 27–29 mai 2021; pp. 1–5. [CrossRef]
29. Helbet, R.; Bechet, P.; Monda, V.; Miclaus, S.; Bouleanu, I. Senzor low-cost bazat pe platforme SDR pentru monitorizarea semnalelor
TETRA.
Senzori2021, 21, 3160. [CrossRef]
30. Disponibil online:https://aaronia.com/antennas/rf-and-near-field-probes/(accesat la 3 aprilie 2022).
31. Balanis, CA Antenna Theory, Analysis and Design, ed. I; John Wiley & Sons: New York, NY, SUA, 1982.
32. Collin, RE Foundations for Microwave Engineering, a 2-a ed.; Wiley-IEEE Press: New York, NY, SUA, 2000.
33. Perotoni, MB; Silva, LA; Silva, W.; Santos, KMG Sistem de mă surare în câ mp apropiat bazat pe un radio definit de software.
Prog. Electromagn. Res. Lett. 2022, 102, 87–94. [CrossRef]
34. Abbas, YMO; Asami, K. Design of Software-Defined Radio-Based Adaptable Packet Communication System for Small Satellites.
Aerospațial2021, 8, 159. [CrossRef]
35. Armas Jimé nez, S.; Sanchez-Garcia, J.; Castillo-Soria, FR Anularea autointerferenței pe un sistem Full Duplex DFT-OFDM
folosind GNU Radio și USRP. IEEE Lat. A.m. Trans. 2021, 19, 1781–1789. [CrossRef]
36. Avuthu, AR; Battula, RB; Gopalani, D. O detectare eficientă a spectrului peste decolorarea η-µ pe benzi sub 6 GHz: O
implementare în timp real pe USRP RIO. Wirel. Netw. 2022, 28, 2567–2577. [CrossRef]
37. Cao, K.; Jiang, M.; Gao, S. Predicția disponibilită ții spectrului bazată pe modelul RCS-GRU. Fiz. comun. 2021, 49, 101479. [CrossRef]
38. Zhang, L.; Lin, C.; Yan, W.; Ling, Q.; Wang, Y. Clasificarea modulă rii semnalului OFDM în timp real, bazată pe învă țare
profundă și radio definită de software. IEEE Commun. Lett. 2021, 25, 2988–2992. [CrossRef]
39. Bechet, AC; Helbet, R.; Bouleanu, I.; Sarbu, A.; Miclaus, S.; Bechet, P. Soluție cu cost redus bazată pe radio definite de software
pentru evaluarea expunerii la RF: o analiză de performanță . În lucră rile celui de-al 11-lea Simpozion Internațional de Subiecte
Avansate în Inginerie Electrică (ATEE), 2019, București, Româ nia, 28-30 martie 2019. [CrossRef]
40. Disponibil online:https://consumer.huawei.com/uk/community/details/App-Gallery-Speedtest-by-Ookla/topicId_38770/
(accesat la 5 iulie 2022).
Electronică2022, 11, 2670 19 din

41. Blogul lui PZolee. Disponibil online:http://pzoleeblogen.wordpress.com/2013/11/26/wifi-speed-test-for-androidhow-(accesat la

5 iulie 2022).
42. Paljanos, A.; Miclă us, , S.; Bechet, P.; Munteanu, C. Evaluarea expunerii utilizatorilor de telefoane mobile la semnalele UMTS și
LTE:Niveluri comparative de putere radiată în câ mp apropiat pentru diverse servicii de aplicații de date și voce. J. Electromagn.
Aplicația Waves. 2016, 30, 1101–1115. [CrossRef]