Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

com
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6 septembrie
2019.

Evaluarea intensității câmpului electric în

vecinătatea dispozitivelor care emit
semnale în standardul de comunicare IEEE
802.11ac
Andrei Cristian Bechet
Robert Helbet Simona Miclaus Catedra
Departamentul de Electromagnetism şi
Departamentul de Electromagnetism şi de Științe Tehnice
Măsurătorile
Măsurătorile Academia Forțelor Terestre din
Universitatea Tehnică din Cluj
Universitatea Tehnică din Cluj Sibiu Sibiu,
Napoca Cluj Napoca,
Napoca Cluj Napoca, Româniasimo.miclaus@gmail.
Româniaabechet@gmail.com
Româniahelbet@gmail.com com
Iulian Bouleanu Catedra
de Științe Tehnice Annamaria Sarbu Catedra
de Stiinte Tehnice Paul Bechet
Academia Forțelor Terestre din
Sibiu Sibiu, Academia Forțelor Terestre din Departamentul de Științe Tehnice
Româniaibouleanu@gmail.co Sibiu Sibiu, Academia Forțelor Terestre din
m Româniapaljanosanna@yahoo. Sibiu Sibiu,
com Româniapbechet@gmail.com

Abstract—Măsurarea nivelurilor de expunere realiste ale raportul dintre

semnalelor cvasi-stochastice din standardul de comunicare
IEEE 802.11ac a fost realizată prin aplicarea modului de
funcție de distribuție cumulativă complementară a unui
analizor de spectru în timp real conectat la un laptop.
Statisticile au fost folosite pentru a evidenția diferențele dintre
direcțiile de transfer de date.
Cuvinte cheie—WiFi, semnale cvasi-stochastice, expunere
umană, CCDF, analizor de spectru în timp real

I. euNTRODUCERE
Familia de standarde IEEE 802.11 a cunoscut o
dezvoltare continuă în ceea ce privește rata de transfer de
date, acoperirea semnalului, calitatea serviciului, securitatea
informațiilor și mobilitatea clienților [1]. Standardul IEEE
802.11ac, cunoscut sub numele de Gigabit Wireless Fidelity
(WiFi), reprezintă a 5-a generație de standarde Wireless
Local Area Network (WLAN) și aduce îmbunătățiri
substanțiale în ceea ce privește rata de transfer de date și alte
servicii (streaming video etc.). IEEE 802.11ac operează în
banda de 5 GHz cel mai puțin aglomerată și extinde lățimea
de bandă a canalului la 80 MHz sau chiar la 160 MHz, în
comparație cu lățimea de bandă a canalului de maxim 40
MHz utilizată în cel mai vechi standard IEEE 802.11n. IEEE
802.11ac folosește tehnologia de acces Orthogonal
Frequency Division Multiplexing (OFDM) cu scheme de
modulație de ordin înalt, cum ar fi 256-Quadrature
Amplitude Modulation (256-QAM). În plus, 802.11ac
îmbunătățește tehnica Multiple Input Multiple Output
(MIMO) prin transmiterea simultană a fluxurilor de date
către diferite stații de lucru client folosind resursele aceluiași
canal. Această tehnică este cunoscută sub numele de Multi
User Multiple Input Multiple Output (MU-MIMO) [2], [3].
Precizia în evaluarea expunerii la radiații
electromagnetice emise de dispozitivele WLAN este
influențată de natura cvasi-stohastică a semnalelor WiFi.
Aspectul devine critic în cazul tehnicii de acces OFDM,
caracterizată prin raportul vârf/medie (PAR) ridicat al
amplitudinilor semnalului. Experții în domeniu au propus
mai multe proceduri de măsurare, care țin cont de
caracteristicile naturii variabile ale semnalului WiFi.
Verloock și alții [4] au propus ponderarea nivelului maxim
al câmpului electric cu ciclul de lucru (DC), care exprimă
 Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6 septembrie
2019.
durata activă a semnalului până la durata totală de
monitorizare. Practic, cântărirea cu DC exprimă expunerea
cu o mai mare acuratețe, ținând cont de distribuția
temporală a câmpului electromagnetic. Mai mulți autori au
raportat rezultate privind valorile DC în diferite scenarii de
operare fără fir WLAN [5], [6], [7], [8]. În [5], autorii au
arătat că DC are valori medii ridicate, peste 60%, în cazul
transferului de fișiere și valori medii scăzute, aproximativ
1%, în cazul aplicațiilor în timp real precum voce Skype.
Rata de transfer de date are o influență asupra parametrului
DC, cu rate scăzute rezultând valori DC mari. Autorii
prezentei lucrări au propus un factor de ponderare egal cu
raportul dintre puterea medie și cea maximă, luând astfel în
considerare atât distribuția timpului, cât și distribuția
amplitudinii semnalului WiFi [9].
Modul de măsurare a funcției de distribuție cumulativă
complementară (CCDF) implementat în unele modele de
analizoare de spectru în timp real disponibile recent pe
piață este o metodă adecvată pentru măsurarea naturii
cvasi-stochastice a semnalelor WLAN (în special pentru
metoda de acces OFDM). În
[14] autorii prezintă avantajele aplicării acestei proceduri
pentru semnalele standard Worldwide Interoperability for
Microwave Access (WiMax). Autorii prezentei abordări au
folosit ei înșiși această metodă atunci când au evaluat
expunerea la puterea radiată în apropierea telefoanelor
mobile [15].
Obiectivul lucrării actuale este de a caracteriza și analiza
nivelul câmpului electric în vecinătatea unui client 802.11ac
care utilizează capacitatea CCDF disponibilă a unui analizor
de spectru în timp real. Aceste tipuri de măsurători sunt
importante pentru evaluarea corectă a expunerii.
Structura lucrării este următoarea: în Secțiunea II este
prezentată procedura de măsurare și este descris sistemul de
măsurare. Secțiunea III prezintă analiza rezultatelor
măsurătorilor, iar concluziile sunt prezentate în Secțiunea
IV.

978-1-7281-0594-9/19/31,00 USD  IEEE

1025
2019
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6
II. MATERIALE ȘIMETODE
Pentru a extrage informații utile din semnalele
„asemănătoare zgomotului”, sunt necesari descriptori
statistici corespunzători. Funcția de distribuție cumulativă
(CDF) este obținută prin calcularea mai întâi a funcției de
densitate a probabilității (PDF). CDF oferă informații cu
privire la valorile minime. CCDF este complementul CDF,
adică CCDF = 1 - CDF [16]. CCDF implementat pe
analizoare în timp real este o metodă care se potrivește
foarte bine cu obiectivul actual deoarece poate discrimina cu
precizie durate de vârf foarte scurte ale semnalului. Toate
valorile măsurate sunt clasificate în raport cu nivelul mediu
al puterii semnalului. Practic, curba CCDF ilustrează cât
timp semnalul este mai mare decât un anumit nivel de putere
(nivelul mediu de putere al semnalului). Ca o regula,
nivelurile de putere măsurate sunt exprimate în dB în raport
cu puterea medie a semnalului (exprimată de obicei în dBm).
Fig. 1 prezintă afișajul analizorului de spectru în modul de
funcționare CCDF. Curba CCDF indică probabilitatea față
de nivelul de putere relativă. După cum se poate observa în
Fig. 1, o deplasare de 7,74 dB de la nivelul mediu de putere
de -74,82 dBm are probabilitatea ca 0,01% să se întâmple.
Aceasta înseamnă că pentru 0,01% din timpul de achiziție
(setat de noi la 4 µs, adică pentru 0,4 ns) nivelul semnalului
a depășit puterea medie a semnalului de -
74,82 dBm cu 7,74 dB.
Fig. 1. Analizor de spectru display capter cu modul de măsurare CCDF
Pentru a evalua expunerea electromagnetică a
utilizatorului la semnalele emise de dispozitivele wireless
IEEE 802.11ac, a fost conceput un scenariu de operare
simplificat. Acesta consta dintr-un punct de acces (AP)
EAP330 și două stații de lucru, una era conectată wireless la
AP, iar cealaltă era conectată prin cablu la AP. AP-ul a fost
setat să funcționeze pe canalul 38 (frecvență centrală de
5,192 GHz) cu lățime de bandă de 40 MHz. Măsurătorile au
fost efectuate în vecinătatea stației de lucru conectate la AP
(Fig. 2), deoarece ne-am concentrat pe expunerea
utilizatorului.
Fig. 2. Structura experimentală
10
Primul set de măsurători a fost făcut într-un singur punct
în fața display-ului laptopului, pe cele trei direcții ortogonale
Ox, Oy și Oz (captură izotropă a semnalului). Poziția
punctului de măsurare a fost: înălțimea față de planul
tastaturii = 15 cm; distanta fata de display, pe o linie centrala
perpendiculara = 29 cm (Fig. 2). Expunerea a fost evaluată
în timpul transferului fișierului de date într-una dintre
direcțiile: încărcare sau descărcare de la AP (s-a presupus că
transferul de fișiere generează cea mai mare expunere, așa
cum este raportat în [5]). Transferul de date poate fi observat
prin setarea analizorului de spectru în modul ZERO SPAN.
Fig. 3 prezintă ciclul de încărcare și Fig. 4 ciclul de
descărcare. În cazul încărcării se poate observa că nivelul
câmpului de date (câmpul DATE) este ridicat. Pentru
descărcare, Confirmarea (câmpul ACK) are cel mai înalt
nivel în timp ce câmpul de date este scăzut; acest lucru se
întâmplă deoarece AP este situat mai departe de laptop (la
aproximativ 4 m), măsurătorile făcându-se lângă laptop.
Fig. 3. Diagrama temporală a transmisiei datelor în cazul încărcării fișierului
Fig. 4. Diagrama temporală a transmisiei datelor în cazul descărcarii
fișierului
Al doilea set de măsurători a fost realizat pe un plan,
descris printr-o suprafață perpendiculară pe afișajul stației de
lucru, prezentată în Fig. 5, care conține 45 de puncte de
măsurare, acoperind o suprafață de (40 x 20) cm2 cu un pas
de grilă de 5 cm, care este exact similar cu lungimea de undă
(5,7 cm).
Sistemul de măsurare a inclus: Sondă E-field (Aaronia
Probe Set / EMC Sniffer Set PBS 1: DC-9GHz); Sistem
automat de sonde Rotator - pentru masuratori in 3 directii
ortogonale; analizor de spectru Rohde & Schwarz model
FSVR7. Analizorul de spectru a fost setat în modul CCDF,
cu următoarele setări: timpul de achiziție al unei singure
măsurători CCDF egal cu durata simbolului standard IEEE
802.11ac (4 µs); frecvența centrală egală cu
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6
frecvența canalului 38 (5,192 GHz); lățimea de bandă de
rezoluție (RBW) egală cu lățimea de bandă a canalului de 40
MHz; număr de măsurători: 10968 (corespunde la 8 cadre,
un cadru durează 5,484 ms). Controlul sistemului de rotație,
setarea instrumentului și achiziția de date de la analizorul de
spectru au fost efectuate folosind o aplicație personalizată
Python. Datele dobândite la setarea analizorului în modul
CCDF au fost: Putere medie, Factor de crestă (CF) și 0,01
% probabilitate. Parametrul de probabilitate 0,01% indică
nivelul relativ de putere pentru care valoarea medie a puterii
a fost depășită în 0,01% din timp. În acest caz, pentru o
singură durată totală de măsurare de 4 µs, probabilitatea de
0,01 % corespunde unei durate de vârf de 0,4 ns. Motivul
din spatele probabilității de 0,01 % este evidențierea
statistică a procentului de timp în timpul transmisiei de date
când semnalul este la valoarea sa de vârf.
Fig. 5. Grila punctelor de măsurare într-un plan orizontal, perpendicular pe
display-ul laptopului, la o distanță similară cu poziția normală a unei
persoane în timp ce stă pe scaun
III. RREZULTATE ŞIDDISCUTII
Figurile 6 și 7 au fost obținute prin mediarea valorilor
tuturor quartilelor pe parcursul celor douăsprezece repetări
ale fiecărui set de date de înregistrări. Fiecare repetiție (șir
de date) are o dimensiune de 9597 de valori atât pentru CF
cât și pentru puterile medii radiate. Prin aplicarea mediei
peste toate șirurile de date (repetări), maximele, minimele,
primul și al treilea quartile, împreună cu valorile mediane,
sunt reprezentate ca medii unice pe cele douăsprezece
statistici descriptive.
Fig. 6. Boxplot ale valorilor medii ale factorului de creastă pe fiecare
direcție ortogonală de captare, în funcție de situația de transfer al fișierului
10
Intervalul valorilor CF din Fig. 6 este puțin mai mic
pentru descărcare decât pentru încărcare, dar valorile
mediane sunt foarte asemănătoare. Maximele pentru cazul de
descărcare sunt puțin mai mici. Distribuțiile quartile ale
boxploturilor CF sunt, de asemenea, foarte asemănătoare. Cu
toate acestea, din cauza răspândirii mari a valorilor CF, nu
este posibil să se distingă diferențele, dacă există, între
valorile mediane corespunzătoare cazurilor de încărcare și de
descărcare. Pentru a evidenția acest lucru, Fig. 8 prezintă
doar valorile medii ale CF mediană, pentru ambele cazuri. În
această reprezentare „mărită” vedem că CF la încărcare
depășește, pe toate cele trei axe, valorile pentru descărcare.
Cu toate acestea, ca o observație generală, statisticile CF nu
arată diferențe semnificative între cele două direcții de
transfer. Figura 7 prezintă distribuția nivelurilor de câmp E
la punctul de măsurare (pe baza măsurătorilor de putere
radiată). În acest caz, se poate observa o diferență foarte
mare între valorile medii medii, pe fiecare direcție spațială,
la încărcare, în comparație cu cazurile de descărcare. Pe
direcția Oy, de exemplu, ar putea fi înregistrată o intensitate
maximă a câmpului de aproximativ 1 V/m, pentru ambele
direcții de transfer de fișiere. O diferență netă între direcțiile
de transfer de fișiere este, de asemenea, observată în
intervalul de quartile Q1 până la Q3, care sunt mult mai dens
distribuite în jurul valorii mediane pentru descărcare decât
pentru încărcare. Figura 8 evidențiază, de asemenea, că
medianele sunt mai mari decât mediile la încărcare, în timp
ce, la descărcare, se poate observa contrariul. Prin urmare,
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament aproape
opus pentru factorii de creastă (Fig. 6). la încărcare în
comparație cu cazurile de descărcare pot fi văzute. Pe
direcția Oy, de exemplu, ar putea fi înregistrată o intensitate
maximă a câmpului de aproximativ 1 V/m, pentru ambele
direcții de transfer de fișiere. O diferență netă între direcțiile
de transfer de fișiere este, de asemenea, observată în
intervalul de quartile Q1 până la Q3, care sunt mult mai dens
distribuite în jurul valorii mediane pentru descărcare decât
pentru încărcare. Figura 8 evidențiază, de asemenea, că
medianele sunt mai mari decât mediile la încărcare, în timp
ce, la descărcare, se poate observa contrariul. Prin urmare,
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament aproape
opus pentru factorii de creastă (Fig. 6). la încărcare în
comparație cu cazurile de descărcare pot fi văzute. Pe
direcția Oy, de exemplu, ar putea fi înregistrată o intensitate
maximă a câmpului de aproximativ 1 V/m, pentru ambele
direcții de transfer de fișiere. O diferență netă între direcțiile
de transfer de fișiere este, de asemenea, observată în
intervalul de quartile Q1 până la Q3, care sunt mult mai dens
distribuite în jurul valorii mediane pentru descărcare decât
pentru încărcare. Figura 8 evidențiază, de asemenea, că
medianele sunt mai mari decât mediile la încărcare, în timp
ce, la descărcare, se poate observa contrariul. Prin urmare,
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament aproape
opus pentru factorii de creastă (Fig. 6). O diferență netă între
direcțiile de transfer de fișiere este, de asemenea, observată
în intervalul de quartile Q1 până la Q3, care sunt mult mai
dens distribuite în jurul valorii mediane pentru descărcare
decât pentru încărcare. Figura 8 evidențiază, de asemenea, că
medianele sunt mai mari decât mediile la încărcare, în timp
ce, la descărcare, se poate observa contrariul. Prin urmare,
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament aproape
opus pentru factorii de creastă (Fig. 6). O diferență netă între
direcțiile de transfer de fișiere este, de asemenea, observată
în intervalul de quartile Q1 până la Q3, care sunt mult mai
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6

dens distribuite în jurul valorii mediane pentru descărcare

decât pentru încărcare. Figura 8 evidențiază, de asemenea,
că medianele sunt mai mari decât mediile la încărcare, în
timp ce, la descărcare, se poate observa contrariul. Prin
urmare, histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare
și spre dreapta la descărcare. Se observă un comportament
aproape opus pentru factorii de creastă (Fig. 6).
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament
aproape opus pentru factorii de creastă (Fig. 6).
histogramele sunt înclinate spre stânga la încărcare și spre
dreapta la descărcare. Se observă un comportament
aproape opus pentru factorii de creastă (Fig. 6).

Fig. 7. Boxplot ale câmpului E mediufiul tare fiecare direcție

ortogonală de captare, în funcție de situația de transfer al fișierelor

Fig. 9 sintetizează rezultatele datelor măsurate după

repetări, pe toate cele trei direcții spațiale, oferind
distribuția intensității totale a câmpului E în punctul de
măsurare. Cu maximele atingând valori similare, adică 1,27
V/m și, respectiv, 1,21 V/m, pentru cazurile de încărcare și
descărcare, valorile mediane sunt totuși extrem de diferite
pentru cele două sensuri de circulație. Un factor de 5,5 ori
mai mare intensitatea medie a câmpului E a fost obținut la
încărcare decât la descărcare. Nivelurile medii ale
câmpului E sunt, de asemenea, foarte diferite, dar raportul
este doar de 2,3.
Folosind facilitatea CCDF a analizorului în timp real,
am putea extrage, pentru prima dată (din cunoștințele
noastre), informații energetice, care pot fi potențial de
interes valoros atunci când exprimăm doza de expunere a
unor astfel de semnale. Comparând energia medie a
semnalului (putere medie * timp), cu energia (care ia în
considerare și valorile de vârf și timpul lor de apariție), sa
înregistrat o creștere de 6 %.

10
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6
observate (atât pentru încărcare, cât și pentru descărcare),
ceea ce duce la o creștere echivalentă a nivelului câmpului E
de 2,5 %. Având în vedere că valoarea maximă a intensității
câmpului acceptată ca sigură pentru publicul larg la f = 5,19
GHz este E_max=61 V/m [17], observăm că câmpul
măsurat, în orice caz, este departe de a fi nociv.
Fig. 8. Valorile factorului de creastă direcțională (media medianelor),
comparativ între direcțiile de transfer de fișiere
Figurile. 10 și 11 prezintă histogramele distribuțiilor la
nivel de câmp. Fig. 10 indică faptul că PDF-ul este de tip
Wakeby – pentru încărcarea fișierelor și de tip Cauchy –
pentru descărcare. Asimetria este negativă, iar excesul de
curtoză este pozitiv la încărcare (-1,18; 1,52), în timp ce atât
asimetria, cât și curtoza sunt pozitive și ridicate, la
descărcare (4,43; 21,12). Ambele indică o distribuție departe
de normală a datelor, care poate fi observată și în funcția
CDF, în Fig. 11.
Fig. 9. Distribuția locală a câmpului E într-un punct situat la o distanță de
29 cm de afișajul laptopului, după 12 repetări de înregistrare a datelor.
Fig. 10. Funcții de densitate de probabilitate ale distribuției nivelurilor de
câmp E la situații de încărcare (stânga) și descărcare (dreapta).
Fig. 11. Funcții de distribuție cumulativă ale distribuției nivelurilor de câmp
E la situațiile de încărcare (stânga) și de descărcare (dreapta).
10
Fig. 12 prezintă distribuția valorii medii a intensității
câmpului E în plan orizontal (grilă de puncte de măsurare
prezentată în Fig. 5) în vecinătatea laptopului. De-a lungul
unei linii de 20 cm lungime, îndepărtându-se de laptop,
câmpul își reduce practic puterea la jumătate. De asemenea,
se poate observa că distribuția nivelurilor de câmp, în
principal lângă laptop (de-a lungul liniei A) este dependentă
de poziția antenei emițătoare (Fig. 12a – upload). În cazul
Fig. 12b, care ilustrează scenariul de descărcare, un câmp
maxim poate fi observat în partea stângă, care este partea în
care a fost situat punctul de acces în raport cu laptopul.
Convergent cu rezultatele anterioare, nivelurile câmpurilor
sunt mai mari pentru încărcare decât pentru descărcare, iar
raportul mediu al expunerilor este de 5,5-6 ori mai mare la
încărcarea fișierelor.
Fig. 12. Distribuția valorilor mediane ale intensității câmpului E într-un
plan orizontal, perpendicular pe afișajul laptopului, la o distanță similară cu
poziția normală a unei persoane în timp ce se așează: a) încărcarea
fișierului; b) descărcarea fișierului.
Fig. 13. Variația câmpului E de-a lungul unei linii: a) paralelă cu afișajul
(linia A); b) perpendicular pe afișaj (linia B)
Pentru a discerne mai bine variațiile locale ale nivelului
câmpului, Fig. 13 afișează comportamentul paralel și
perpendicular pe afișaj, comparativ pentru încărcare și
descărcare. La încărcare, expunerea este mult mai sensibilă
la locație, în ceea ce privește direcția de plecare de pe afișaj,
în timp ce la descărcare, se poate observa doar o ușoară
atenuare cu distanța. Încărcarea arată că în medii realiste
expunerea nu scade neapărat odată cu creșterea distanței față
de dispozitiv. În oricare dintre situațiile studiate de-a lungul
prezentei lucrări, intensitatea câmpului nu a depășit 2,1 %
din nivelul de siguranță ICNIRP pentru populație [17].
Incertitudinea de măsurare a rezultatelor a fost calculată
la ±3 dB.
IV. CONCLUZII
Lucrarea de față a investigat expunerea umană la
radiațiile electromagnetice emise de o stație de lucru (laptop)
în timpul comunicării cu un AP, folosind standardul IEEE
802.11ac, fie la încărcarea, fie la descărcarea unui fișier de
date. Sa presupus că transferul de fișiere generează cea mai
mare expunere, așa cum este raportat în [5].
Metoda de măsurare folosește capacitatea CCDF a unui
analizor de spectru în timp real, care este recomandat pentru
evaluarea semnalelor cvasi-stochastice. Au fost surprinse și
analizate următoarele valori: media
Proc. Simpozionului internațional 2019 privind compatibilitatea electromagnetică (EMC Europe 2019), Barcelona, Spania, 2-6
puterea radiată (transformată după calcule în niveluri medii
ale intensității câmpului electric), factorul de creastă și
nivelurile de putere cuprinse în 0,01% din timpul total de
achiziție corespunzător limitelor cele mai înalte ale puterii
(vârfurile).
Rezultatele obţinute pentru factorul de creastă mediu
evidenţiază valori relativ mari, de circa 7,5 dB, ceea ce
evidenţiază raportul PAR ridicat al semnalului OFDM. Nu
există diferențe semnificative în funcție de direcția de
transfer al fișierelor.
Intensitatea câmpului electric arată un comportament
foarte diferit pentru cazurile de încărcare și descărcare.
Nivelul câmpului este mai mare și mai răspândit în timpul
încărcării. Acest lucru se datorează câmpului de date care nu
este constant și care este mai mare în timpul încărcării.
Dimpotrivă, în timpul descărcării, valorile măsurate sunt
mult mai strânse, cauzate în principal de câmpul ACK care
este constant pe parcursul ciclului de transfer de date.
Expunerea medie este de aproximativ 5,5 ori mai mare în
timpul încărcării fișierului decât în timpul descărcării
fișierului. Cea mai mare intensitate a câmpului înregistrată în
timpul încărcării a fost de 1,27 V/m la 29 cm de afișajul
laptopului, pe baza puterii radiate medii. Folosind metricile
energetice și pe baza capacității CCDF de a furniza fracția
de timp în care sunt atinse vârfurile, am putea calcula în
continuare, pentru prima dată, contribuția acestora la
întreaga expunere.
În concluzie, s-a măsurat că un exces de cca
2,5 % din intensitatea câmpului, pentru ambele sensuri de
circulație, trebuie luată în considerare atunci când se
exprimă expunerea realistă. Din punctul de vedere al
siguranței utilizatorului, în toate scenariile, expunerea este
scăzută, nedepășind 2,1% din nivelul de referință ICNIRP
pentru populație.
Un studiu viitor poate lua în considerare evaluarea
expunerii la dispozitivele standard de comunicații fără fir
IEEE 802.11ac prin analizarea mai multor scenarii de
operare în funcție de: lățimea de bandă a canalului, numărul
de stații de lucru conectate la AP și alte servicii de
comunicații furnizate.
ARECUNOAȘTERE
Autorii sunt recunoscători pentru sprijinul continuu oferit
de Rohde & Schwarz România SRL
RREFERINȚE
[1] Farhan Siddiqui, Sherali Zeadally și Khaled Salah, „Gigabit Wireless
Networking with IEEE 802.11ac: Technical Overview and
Challenges”, Journal of networks, Vol.10, Nr. 3, martie 2015.
[2] C. Zhu, C. Ngo, A. Bhatt și Y. Kim, „Enhancing WLAN Backoff
Procedures for Downlink MU-MIMO Support”, în Proceedings of the
IEEE Wireless Communications and Networking Conference, 2013.
[3] Sharon, O. și Alpert, Y., „Scheduling Strategies and Throughput
Optimization for the Uplink for IEEE 802.11ax and IEEE 802.11ac
Based Networks”, Wireless Sensor Network, 9, pp. 250-273, 2017.
10
[4] Verloock Leen, Wout Joseph, Günter Vermeeren și Luc Martens,
„Procedura de evaluare a expunerii publicului general de la WLAN în
birouri și în bancul de testare al rețelei de senzori fără fir.”, Fizica
sănătății 98, nr. 4, p. 628-638, 2010.
[5] Joseph Wout, Daan Pareit, Günter Vermeeren, Dries Naudts, Leen
Verloock, Luc Martens și Ingrid Moerman, „Determinarea ciclului de
lucru al WLAN pentru evaluarea realistă a expunerii la câmpul
electromagnetic de frecvență radio, Progress in Biophysics and
Molecular Biology 111, nr. 1, p. 30-36, 2013.
[6] Yang Wanchun, Yanxia Hu, Xieping Gao, Kai Hu, Fen Xiao și
Chunhong Cao, „The Duty Cycle Analysis for Electromagnetic Field
Exposure From WLAN in a Busy Period“, IEEE Transactions on
Electromagnetic Compatibility, 58, nr. 6, p. 1772-1775, 2016.
[7] M. Khalid, T. Mee, A. Peyman, D. Addison, C. Calderon, M.
Maslanyj și S. Mann, „Expunerea la câmpurile electromagnetice de
radiofrecvență din rețelele de calculatoare fără fir: factorii de sarcină a
dispozitivelor Wi-Fi care operează în şcoli”, Progress in Biophysics
and Molecular Biology, 107(3), pp. 412-420, 2011.
[8] M. Koprivica, V. Slavković, M. Popović, J. Milinković și A.
Nešković, A., „Experimental analysis of duty factor for WLAN user
devices” În Telecommunications Forum Telfor (TELFOR), 2015 23rd
IEEE, pp. 145 -148, noiembrie 2015.
[9] Paul Bechet, Simona Miclaus și Andrei Cristian Bechet,
„Îmbunătățirea acurateței evaluării expunerii la semnale de
radiofrecvență de tip stochastic”, IEEE Transactions on
Electromagnetic Compatibility 54, nr. 5, p. 1169-1177, 2012.
[10] P. Bechet, S. Miclaus și AC Bechet, „O analiză a dependenței
nivelului de expunere electromagnetică în mediul interior de direcția
traficului, rata de date instantanee și poziția dispozitivelor într-o rețea
WLAN”, Măsurare, 67, pp. 34-41, 2015.
[11] Simona Miclaus, Paul Bechet, și Dimitrios Stratakis, „Niveluri de
expunere datorate dispozitivelor WLAN în medii interioare corectate
printr-un factor timp-amplitudine de distribuție a semnalelor cvasi-
stochastice”, Dozimetrie de protecție împotriva radiațiilor 162, nr. 4,
p. 536-543, 2014.
[12] S. Miclaus și P. Bechet, „Intensitatea câmpului electromagnetic în
apropierea dispozitivelor WLAN în timpul transmiterii fișierelor de
date și video”, Electronics Letters 50, nr. 19, p. 1397-1399, 2014.
[13] S. Miclaus, P. Bechet, I. Bouleanu și R. Helbet, „Evaluarea
distribuției câmpului de radiofrecvență în zonele interioare acoperite
de rețele locale fără fir”, Advances in Electrical and Computer
Engineering, 9(1), pp.52-55 , 2009.
[14] T. Letertre, V. Monebhurrun și Z. Toffano, „Măsurarea exactă a
expunerii la RF din sistemele de comunicații fără fir emergente”, IOP
Conf. Seria: Mater. Sci. ing. 44 12015, 2013.
[15] A. Sârbu, A. Bechet, T. Bălan, D. Robu, P. Bechet și S. Miclăuș,
„Utilizarea statisticilor CCDF pentru caracterizarea dinamicii puterii
radiate în câmpul apropiat al unui telefon mobil care operează în
standardele de comunicare 3G+ și 4G+ ”, Măsurare, 134, p. 874-887,
2019.
[16] Notă de aplicare 5668-6875E, „Caracterizarea semnalelor modulate
digital cu curbe CCDF”, Keyseight, 2014.
[17] ICNIRP, Comisia Internațională pentru Protecția împotriva Radiațiilor
Neionizante. Orientări pentru limitarea expunerii la câmpuri electrice,
magnetice și electromagnetice care variază în timp (până la 300 GHz),
Health Phys. 74: 494–522 1998.