Antene de Telecomunicatii

Universitatea: „Transilvania” din Braşov
Facultatea: „Ştiinţa şi Ingineria Materialelor”

Catedra: „Ingineria Materialelor şi Sudură”
Ing. Robert-Cristian ROŞCA
- Rezumat -
CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ

ŞI A PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI ANTENELOR DE TELECOMUNICAŢII
RESEARCH ON IMPROVING TECHNOLOGIES OF ASSEMBLY AND

CONSTRUCTION PARAMETERS OF TELECOMMUNICATIONS ANTENNAS
Conducător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF
Braşov
2011
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
MINISTERUL EDUCAŢ IEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” din BRAŞOV
Braşov, B-dul Eroilor Nr. 29, 500036, Tel. 0040-268-413000, Fax 0040- 268-410525
RECTORAT
Către ..................................................................................................
Vă aducem la cunoştinţ ă că în ziua de 21.10.2011, ora 13, în sala I16, Colina

Universităţ ii, Braşov, va avea loc susţ inerea publică a tezei de doctorat intitulată
„CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢ IREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ
ŞI A PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI ANTENELOR DE
TELECOMUNICAŢ II”, elaborată de ing. Robert-Cristian ROŞCA în vederea
obţ inerii titlului de doctor în domeniul fundamental „ŞTIINŢ E INGINEREŞTI”,
domeniul „INGINERIE INDUSTRIALĂ”.
Componenţ a COMISIEI DE DOCTORAT

numită prin
Ordinul Rectorului Universităţ ii „Transilvania” din Braşov
Nr. 4734 din 01.09.2011
PREŞEDINTE 1. Prof. Univ. Dr. Ing. Mircea Horia Ţ IEREAN

Decan, Facultatea de Ştiinţ a şi Ingineria Materialelor
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢ IFIC 2. Prof. Univ. Dr. Ing. Iacob Nicolae TRIF
REFERENŢ I ŞTIINŢ IFICI 3. Prof. Univ. Dr. Ing. Ion MARGHESCU

Universitatea Politehnica din Bucureşti
4. Prof. Univ. Dr. Ing. Dănuţ MIHĂILESCU

Universitatea Dunărea de Jos din Galaţ i
5. Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor Pisu MACHEDON

În acest scop vă trimitem alăturat rezumatul tezei de doctorat şi vă invităm să luaţ i parte
la susţ inerea publică a tezei de doctorat
Cercetări privind îmbunătăţirea tehnologiilor de montaj şi a parametrilor constructivi
ai antenelor de telecomunicaţii
CUPRINS
TEZĂ DE DOCTORAT
Abrevieri
1. Obiectivele tezei şi fazele cercetărilor
2. Stadiul actual al tehnologiilor de montaj şi parametrii constructivi

2.1. Structura unei staţii de bază de emisie / recepţie
2.1.1. Tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile
2.1.2. Prezentarea reţelelor de comunicaţii mobile
2.2. Turnuri şi piloni în telecomunicaţii
2.2.1. Consideraţii generale
2.2.2. Construcţia turnurilor şi pilonilor pentru telecomunicaţii
2.2.3. Tipuri de turnuri cu zăbrele
2.2.4. Fazele de instalare a staţiei de bază de emisie / recepţie
2.2.5. Estetica în proiectarea stâlpilor şi turnurilor
2.2.6. Antene de comunicaţii mobile instalate pe imobile
2.3. Studiu comparativ între turnul din judeţul Tulcea şi turnul din judeţul Călăraşi -
Cercetări experimentale privind tehnologiile de montaj ale turnurilor metalice
2.3.1. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare MAG cu transfer prin pulverizare
2.3.2. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare manual electric cu electrozi
inveliţi
2.4. Concluzii
3. Cercetări tehnologice de fabricaţie şi montaj

3.1. Sudarea manuală cu electrod învelit a materialelor metalice
3.1.1. Descrierea procedeului manual electric cu electrod învelit. Generalităţi
3.1.2. Materiale de adaos
3.1.3. Materialul de bază
Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 1

3.1.4. Defecte (tehnologice) de sudură

3.1.5. Control cu radiaţii penetrante gama
3.2. Procedeul de sudare MAG cu transfer prin pulverizare.
Contribuţii la stabilirea tehnologiei de sudare
3.3. Metode de verificare a îmbinărilor sudate
3.3.1. Control vizual
3.3.2. Lichide penetrante
3.4. Concluzii
4. Cercetări privind parametrii constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
4.1. Enumerare, clasificare (vânt, seism, chiciură)
4.1.1. Proiectarea turnurilor şi stâlpilor
4.1.2. Comportarea turnurilor la acţiunea vântului
4.1.3. Comportarea turnurilor la seism
4.2. Consideraţii din punct de vedere a sistemelor de telecomunicaţii
4.2.1. Propagarea undelor electromagnetice
4.2.2. Canalul radio
4.2.3. Generarea undelor radio
4.2.4. Conceptul radio
4.2.5. Calea radio
4.3. Sisteme de reglare şi conectare
4.3.1. Sistemul de înclinare electrică de la distanţă (RET)
4.3.2. RET – Instrumente software. Aplicaţia de browser
4.3.3. RET – Managerul sistemului de antene
4.4. Protecţia contra fulgerului pentru electronicele montate pe stâlpul de telefonie
4.5. Concluzii
5. Cercetări experimentale şi îmbunătăţiri funcţionale a antenelor pentru

comunicaţii mobile
5.1. Rezultate ale cercetărilor privind procedeul de sudare - MAG cu
transfer prin pulverizare
5.1.1 Cercetări metalografice la îmbinări sudate - Rezultate experimentale

5.1.2. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate în varianta sudare manuală cu

electrod învelit
5.1.3. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate la varianta de sudare MAG
cu transfer prin pulverizare
5.1.4. Cercetări experimentale asupra proprietăţilor mecanice ale ţevilor sudate
5.2. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei
5.2.1. Zona Fresnel
5.2.2. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei în funcţie de zona Fresnel
5.3. Aspecte privind imbunătăţiri funcţionale
5.3.1. Alimentarea folosind turbine eoliene
5.4. Concluzii
6. Concluzii finale, contribuţii personale şi direcţii de viitor
7. Bibliografie

Abrevieri
A/C Air Conditioning Aer condiţionat

AC Alternating Current Curent alternativ
ASM Antenna System Manager Managerul sistemului de antene
BSC Base Station Controller Controlerul staţiei de bază
BSS Base Station Subsystem Subsistemul staţiilor de bază
BTS Base Transceiver Station Staţie de bază de emisie / recepţie
BTSE Base Transceiver Station Equipment Echipamentul staţiei de bază de emisie / recepţie
CCU Central Control Unit Unitatea de control centrală
CDMA Code Division Multiple Access Acces multiplu cu divizare în cod
DC Direct Current Curent continuu
DDF Digital Distribution Frame Cadrul de distribuţie a datelor
DXU Distribution Switch Unit Unitatea de comutaţie a distribuţiei
EACU External Alarm Connection Unit Unitate de conexiune alarme externe
GPRS General Packet Radio Service Serviciul radio de transfer de pachete de date
GSM Global System for Mobile Communications Sistem global pentru comunicaţiile mobile
IDM Internal Distribution Module Modulul de distribuţie intern
IASS International Association for Shell and Spatial Asociaţia Internaţională pentru Învelişuri şi Structuri
Structures Spaţiale
LAN Local Area Network Reţea locală
LoS Line of Sight Linia de vizibilitate
MAG Metal Active Gas Metal activ gaz
MMA Manual Metal Arc Manual cu electrod învelit
MS Mobile Station Staţia mobilă
MSC Mobile Switching Center Centrul de comutaţie a mobilelor
MSC-S Mobile Switching Centre Server Server centru de comutaţie a mobilelor
NMS Network Management System Sistemul de management al reţelei
OMC Operations and Maintenance Center Centrul de operare şi întreţinere
OSS Operation and Support System Sistemul de operare şi suport
PBC Power Battery Cabinet Cabinet pentru baterii electrice
PSU Power Supply Unit Unitatea de alimentare cu energie
RAN Radio Access Network Reţeaua de acces radio
RBS Radio Base Station Staţie de bază radio
RCU Remote Control Unit Unitate de control de la distanţă
RET Remote Electrical Tilt Înclinare electrică de la distanţă
RF Radio Frequency Frecvenţă radio
RNC Radio Network Controller Controler de reţea radio
Rx Receiver Receptor
TGBT Tableau Général Basse Tension Tabelul general pentru tensiune joasă
TMR Transmission Must Run Cabinet pentru transmisiuni
TRAU Transcoder and Rate Adaptation Unit Unitate de transcodare şi adaptare a ratei
TRx Transceiver Transmiţător / receptor
Tx Transmitter Transmiţător
UE User Equipment Echipamentul utilizatorului
UMTS Universal Mobile Telecommunications Sistem Universal de Telecomunicaţii Mobile
System
WiMAX Worldwide Interoperability for Microwave Interoperabilitate mondială pentru acces microunde
Access

1. Obiectivele tezei şi fazele cercetărilor
Obiectivul principal al tezei este studiul îmbunătăţirii construcţiei şi a tehnologiilor

de fabricaţie a antenelor de telecomunicaţii pentru realizarea staţiilor de bază de emisie /
recepţie destinate comunicaţiilor mobile, astfel încât sa fie asigurată stabilitatea
fiabilitatea construcţiei, autonomia alimentării cu energie electrică, funcţionarea şi
realizarea ei în condiţii economice.
Capitolul 1, prezintă o scurtă introducere şi evidenţiază obiectivele propuse.
Capitolul 2, tratează tehnologiile şi parametrii constructivi, cu vizibilitate la stadiul
actual, studiind tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie, modele constructive de turnuri
şi antene de telecomunicaţii. La studiul de caz sunt tratate comparativ două turnuri de
telecomunicaţii. Pentru calculul structural s-a utilizat metoda elementului finit.
Capitolul 3, prezintă cercetările tehnologice în domeniu. Direcţia de cercetare tinde
spre o analiză comparativă, între două procedee de sudare, cel clasic MMA (sudarea
manuală cu electrod învelit) şi MAG (metal activ gaz) cu transfer prin pulverizare,
procedeu de sudare mai eficient, fără stropi la sudare, care oferă utilizatorilor calea spre
competitivitate. Cercetările întreprinse aduc informaţii utile în ceea ce priveşte
modificarea proprietăţilor mecanice în îmbinările sudate, în funcţie de varianta de sudare.
Capitolul 4, prezintă cercetările privind parametrii constructivi ai antenelor de
telecomunicaţii şi propagarea undelor electromagnetice. Pentru industria de antene,
protecţia contra fulgerului a devenit tot mai necesară cu cât un număr ridicat de
echipamente electronice ultra sensibile la suprasarcini sunt montate pe turnuri. Sunt
recomandate soluţii de securitate şi protecţie a echipamentelor.
Capitolul 5, prezintă cercetările experimentale ale autorului privind procedeul de
sudare MAG cu transfer prin pulverizare şi îmbunătăţirile funcţionale. O tratare aparte în
acest capitol este metoda de calcul a înălţimii antenei de telecomunicaţii. Calculatorul
pentru zona Fresnel şi pentru determinarea înălţimiii antenei ajută în determinarea
acestora amplasării acestora dacă există o ,,linie de vizibilitate directă” între două puncte
distante, sau alternativ, cât de sus trebuie amplasată fiecare antenă pentru a evita un
obstacol. Calculatorul ia în considerare curbura Pământului şi efectele refracţiei în
atmosferă. Sunt prezentate relaţiile matematice care stau la baza acestui program.

Ca sursă de alimentare cu energie electrică a echipamentelor staţiei de bază de emisie /

recepţie, turbinele eoliene montate pe turnurile metalice cu zăbrele reprezintă o soluţie
viabilă. Acestea pot fi considerate ca surse suplimentare sau chiar sursa principală de
energie electrică pentru staţiile de bază de emisie / recepţie din zone dificile.
Capitolul 6, prezintă concluziile şi contribuţiile personale precum şi perspective noi de
cercetare.
Sunt remarcate următoarele contribuţii personale:
● Studiul tehnologiilor de montaj. S-a urmărit ca lucrările de construcţii-montaj să fie
realizate fără deficienţe, să se evite greşelile de orice fel, de orice natură. Pentru
reducerea la minim a imperfectiunilor structurale in fabricaţie şi montaj nivelul
imperfecţiunilor se limitează prin standarde de calitate si norme de toleranţe, iar in
proiectare efectul imperfecţiunilor se ia in considerare prin intermediul coeficienţilor de
siguranţă şi prin proceduri speciale de calcul.
● Studiu comparativ între două turnuri de telecomunicaţii a evidenţiat avantajele unei
tehnologii de fabricaţie şi montaj, în ceea ce priveşte:
– Greutatea redusă a construcţiei fiind executat din ţeavă este mult mai uşor decât cel
din profile, cu 20-30%;
– Rezistenţă şi comportare foarte bună la acţiuni seismice.
– Prinderea tronsoanelor prin şuruburi permite posibilitatea de modificare şi
reconstrucţie, o mare flexibilitate care permite adaptarea la nevoile utilizatorilor.
– Construcţia în întregime din ţeavă, are o rezistenţă minimă la vânt, în comparaţie
cu cel construit din profile.
– O contribuţie importantă este înlocuirea procedeului clasic de sudare manual cu
electrozi înveliţi cu sudarea prin procedeul MAG cu transfer prin pulverizare care asigură
soluţii tehnice şi economice avantajoase
– Controlul nedistructiv şi controlul distructiv efectuat în proporţie de 100% la
probele din experiment, iar la turnuri în proporţie de 30%, au scos în evidenţă deficienţe,
la sudarea manual cu electrod învelit. La sudarea MAG cu transfer prin pulverizare, nu s-
au constatat deficienţe.
● O contribuţie personală este studiul alimentarii cu energie electrică a
echipamentelor de telecomunicaţii, folosind turbine eoliene. Această soluţie este folosită

în special în zonele unde racordarea la reţeaua naţională de alimentare cu energie

electrică nu se poate face sau implică costuri mari;
● Un element de noutate în cadrul tezei este realizarea unui calculator care să
determine înălţimea antenei în funcţie de zona Fresnel dacă există o ,,linie de vizibilitate
directă” între două puncte distante, sau alternativ, cât de sus trebuie ridicată fiecare
antenă pentru a evita un obstacol.
Este tratată protecţia contra fulgerului pentru electronicele montate pe stâlpul pentru
antene. Determinarea nivelului de protecţie, necesită luarea în considerare a factorilor
care pot reduce probabilitatea descărcărilor electrice tip fulger şi a nivelului de protecţie.
2. Stadiul actual al tehnologiilor de montaj şi parametrii constructivi

2.1. Structura unei staţii de bază de emisie / recepţie
O staţie de bază de emisie-recepţie (BTS) sau locaţie radio de celule este un
echipament care facilitează comunicarea fără fir între echipamentul utilizatorului (UE) şi
o reţea. BTS realizează funcţia de emisie / recepţie a semnalelor. BTS mai este denumit
Nod B (în reţelele 3G) sau simplu, staţii de bază (BS). De obicei un BTS are câteva
transmiţătoare / receptoare (TRx-uri) care îi permit să folosească mai multe frecvenţe
diferite şi sectoare de celulă diferite.
Arhitectura generală:
◘ Cutia de protecţie;
◘ Stâlp / turn;
◘ Antena omnidirecţională sau sectorială;
◘ Mini-link cu antenă;
◘ Ghidurile de undă;
◘ Staţia radio de bază;
◘ Redresor;
◘ Cabinet de transmisiune;
◘ Pat de cabluri;
◘ Duplexoare;
◘ Cadrul de distribuţie a datelor (DDF). [15]

2.1.1. Tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile

În figura 2.1 sunt prezentate principalele elemente dintr-o staţie de bază de emisie /
recepţie pentru telecomunicaţii.
Componentele principale sunt: antenele care pot fi amplasate pe turn metalic din
zăbrele, stâlp sau pe suporturi amplasate pe imobile, staţia de bază radio (RBS), PBC
cabinetul pentru baterii electrice (PBC), cabinetul pentru transmisiuni (TMR), unitatea de
conexiune alarme externe (EACU), aer condiţionat (A/C).
Antena
Interfata aer
Radiolink la/dinspre BSC/RNC
Cabluri de
alimentare
A
/ EE
AA Patul
C
CC de cabluri
RBS PBC TMR UU
60 cm
Fig. 2.1. Staţie de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile
2.1.2. Prezentarea reţelelor de comunicaţii mobile

Comunicaţia între staţia mobilă şi reţeaua de comunicaţii mobile se realizează prin
canale radio. Puterea limitată de emisie a staţiei mobile impune împărţirea ariei de
acoperire în celule radio (fig 2.2).
Fig. 2.2 Celule radio

Tipuri de celule radio: macro-celulă (rază de acoperire 1 - 35 Km), micro-celulă (rază

de acoperire 100 m - 1 Km), pico-celulă (rază de acoperire 10 - 100 m), nano-celulă (rază
de acoperire 1 - 10 m).
În fiecare celulă se montateză una sau mai multe staţii de bază care acoperă, din punct
de vedere radio, teritoriul respectiv.
Antenele folosite pot fi:
− Omnidirecţionale (cu acoperire în toate direcţiile). Se plasează în centrul celulelor care
teoretic au formele unor hexagoane.
− Sectoriale cu:
● Şase sectoare pe celulă şi şase antene, fiecare având o rază de acţiune de 60
● Trei sectoare pe celulă cu unghiul de acoperire de 120
Legăturile dintre BTS pot fi făcute în diverse configuraţii (fig. 2.3). [45]
Fig. 2.3. Tipuri de configuraţii BTSE – BSC
2.2. Turnuri şi piloni în telecomunicaţii

2.2.1. Consideraţii generale
În categoria construcţiilor în formă de turn şi piloni intră: turnurile pentru
radio şi televiziune, pilonii pentru radio, farurile, unele turle înalte, coşurile de fum,
stâlpii liniilor de transport de energie electrică şi altele.
Turnurile şi pilonii sunt construiţi cu zăbrele sau au forma unei suprafeţe
cilindrice pline, alcătuită din tablă subţire. Secţiunea transversală poate fi pătrată,
triunghiulară sau rotundă. Raportul dintre înălţimea construcţiei şi dimensiunile

transversale este foarte mare. În secţiune verticală ramurile construcţiei pot fi

verticale, uşor înclinate sau cu oarecare curbură, secţiunea verticală lărgindu-se spre
bază.
2.2.2. Construcţia turnurilor şi pilonilor pentru telecomunicaţii

Turnurile pentru susţinerea antenelor de telecomunicaţii se fac cu secţiune pătrată sau
triunghiulară, deci cu patru sau trei ramuri legate cu zăbrele; în elevaţie turnul prezintă o
lărgire la bază, rezultată dintr-o înclinare constantă a ramurilor sau din aşezarea nodurilor
pe o curbă. Zăbrelele folosite la turnuri (fig. 2.4) sunt cu diagonale încrucişate, cu bare
suplimentare la încrucişarea diagonalelor şi eventual cu montanţi pe linia nodurilor sau în
sistem rombic cu bare suplimentare; se urmăreşte reducerea lungimilor de flambaj.
Barele turnurilor se fac din corniere, ţevi şi, la turnuri mari, se alcătuiesc din elemente
compuse în H, dublu T şi chiar tubulare (fig. 2.5). Turnurile cu barele din ţevi sunt mai
uşoare decît cele din corniere cu 20-30%. Grosimile elementelor nu vor fi mai mici decât
6 mm.
Fig. 2.4. Sisteme de zăbrele Fig. 2.5. Secţiunile ramurilor turnurilor
2.2.3. Tipuri de turnuri cu zăbrele

În figurile 2.6 – 2.9 sunt prezentate diverse tipuri de turnuri pentru telecomunicaţii.
Turnurile au fost proiectate pentru înălţimi între 8 şi 30m. Diverse înălţimi pot fi
obţinute prin combinaţie de piloni scurţi de 2m, 3m, 4m şi 5m. Turnurile de 10m pot fi
oricând înălţate până la 23m. Materialul complet galvanizat asigură stabilitate şi
durabilitate. Se poate obţine o utilizare sporită a antenelor.

Fig. 2.6. Turn, 10 metri, 2 operatori de Fig 2.7. Turn, 20 metri cu antene
reţea, atât GSM cât şi UMTS omnidirecţionale
Fig. 2.8. Turn, 23 metri, cu 3 sectoare Fig. 2.9. Turn, 26 metri, ridicat temporar
Turnurile din figurile de mai sus sunt construcţii metalice cu zăbrele, asamblate prin
module. Ele se diferenţiază prin secţiune şi amplasarea antenelor.
Structura modulară a turnurilor permite demontarea şi remontarea acestora cu
uşurinţă. Turnurile permit realizarea de îmbunătăţiri şi împărţire între mai mulţi operatori
de telefonie mobilă a staţiei de bază de emisie / recepţie. [47]

2.2.4. Fazele de instalare a staţiei de bază de emisie / recepţie

Am studiat construcţia unui pilon de antenă cu înălţimea totală de 25m, cu un
container pentru utilizare temporară la un parc de maşini.
Instalaţiile pot fi uşor demontate şi reconstruite în locaţii noi (inclusiv fundaţia).
Schema din fig. 2.10 prezintă etapele necesare pentru realizarea unei staţii de bază de
emisie / recepţie.
Fig. 2.10. Etapele necesare pană la exploatarea staţiei de bază de emisie / recepţie
În timp ce înălţimea medie a noilor stâlpi şi turnuri, cel puţin în Europa scade,
extinderea rapidă a radiourilor locale şi comerciale şi a canalelor TV combinat cu
explozia numărului de telefoane celulare cere din ce în ce mai mulţi stâlpi şi turnuri.
Acest lucru a dus deja mai multă atenţie şi grijă din partea companiilor de
telecomunicaţii către o abordare estetică din aranjamentul si proiectarea de noi structuri
de suport a antenelor. Aceasta este o nouă provocare a proiectanţilor şi astăzi proiectarea
noilor stâlpi sau turnuri implică adesea o cooperare strânsă între arhitecţi şi ingineri în
timp ce în trecut inginerii / fabricanţii concepeau complet proiectul.

2.2.5. Estetica în proiectarea stâlpilor şi turnurilor

Există câteva exemple de concepţii noi a structurilor care suportă antene (fig. 2.11,
2.12) unde elementele estetice joacă un rol dominant în proiectare şi în viitor aceasta va fi
în mod sigur o parte a fazei de proiectare. [23]
Fig. 2.11. Turn estetic pentru Fig. 2.12. Înălţarea turnului

comunicaţii mobile
În proiectarea turnurilor, din punct de vedere a metodelor constructive trebuie ţinut
cont de greutatea proprie, presiunea datorată rafalelor de vânt şi încărcarea la gheaţă
pentru turnul echipat cu antene de telecomunicaţii, design-ul turnului, rapiditatea
instalării, uşurinţa de montare şi demontare, capacitatea de alungire sau scurtare prin
intermediul modulelor componente.
2.2.6. Antene de comunicaţii mobile instalate pe imobile

Multe din antenele de telecomunicaţii sunt situate în oraşe pe blocuri de locuit sau
clădiri de birouri.
În fig. 2.13 se prezintă planul de împământare pentru antenele amplasate pe terasa
unui bloc de locuinţe P+17 din Şos. Pantelimon nr. 229, bl. 69T, Bucureşti.

Fig. 2.13. Plan împământare – Izometrie

Structura metalică. Containerul de protecţie se prezintă sub forma unei construcţii
modulare, alcătuit din 22 panouri tip sandwich montate pe un cadru metalic (structura de
rezistenţă), monobloc, de înalta rezistenţă.
Structura de rezistenţă este compusă din: secţiunea de bază, realizată din două
grinzi şi două lonjeroane, iar în interiorul cadrului obţinut se găsesc montate profile U, ce
asigură baza podelei.
Sistemul de climatizare este format ditr-un sistem redundant cu unităţi de aer
condiţionat care este comandată de un termostat setat la 27°C, peste acest prag sistemul
de ventilaţie întrând în funcţiune.

Sistemul de încalzire este format dintr-un convector de 1000W, clasa II de izolaţie

electrică, comandat de un termostat reglat la 10°C.
Sistemul de semnalizare temperatura înaltă, este format dintr-un termostat,
reglabil în plaja 10˚C ÷ 60˚C reglat la 35˚C, plasat la 1700 mm faţă de podea.
Sistemul de semnalizare defecte de alimentare cu energie electrică este transmisă
la cofretul DDF de către R-modul montat în interiorul TGBT.
2.3. Studiu comparativ de caz între turnul din judeţul Tulcea şi turnul din judeţul
Călăraşi - Cercetări experimentale privind tehnologiile de montaj ale turnurilor
metalice
În proiectarea şi realizarea turnurilor pentru comunicaţii mobile s-au avut în vedere
forţele orizontale produse de vânt asupra structurii turnului şi asupra antenelor, acţiunea
cutremurului.
2.3.1. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare MAG cu transfer prin
pulverizare
În fig. 2.14 se prezintă un turn autoportant cu zăbrele cu înălţimea de 40 m, amplasat
în comuna Sarichioi, sat Visterna, jud. Tulcea.
Experimentul a fost realizat la construcţia unui turn metalic din ţeavă, cu secţiune
triunghiulară având înalţimea de 40 m, zona de vânt B, cu suprafaţa activă antene egală
cu 6,5m². Turnul este alcătuit din 8 tronsoane având fiecare înălţimea de 5m; primele 6
tronsoane de la bază au secţiune variabilă iar ultimele două au secţiune constantă. Toate
tronsoanele au zăbrelire cu traverse la mijlocul tronsonului şi diagonale ce leagă mijlocul
traverselor de capetele montanţilor.
În calcul încarcarea din antene de 6,5 m² s-a echivalat astfel:
− 3 antene radio tip Panou RF GSM (2060x562x274) la cota +38m baza antenei;
− 3 antene MWA Ø1,2 m la maxim +36 m axul antenei.
Calculul structural al turnului s-a făcut prin metoda elementelor finite, întrucât, din
punct de vedere al acţiunii vântului, conform SR EN 1991-1-4:2006, turnul a fost
încadrat în categoria C2, componenta fluctuantă a vântului s-a considerat împreună cu
componenta statică, aceasta fiind afectată cu coeficientul de rafală β.

Fig. 2.14. Turn autoportant cu zăbrele

 Confecţionare şi montare structură metalică - pentru turnul cu înălţimea de 40 m şi

secţiune triunghiulară inclusiv accesoriile.
Pentru execuţie s-au folosit următoarele materiale:
- Ţevi trase fără sudură din oţel marca P235, SR EN 10216 şi P255, SR EN 10216 pentru
montanţi, diagonale şi traverse;
- Profile tip cornier cu aripi egale din S235, SR EN 10051 pentru elemente ale platformei;
- Profile U şi/sau cornier pentru suporţii de antenă;
- Table din S235, SR EN 10051 pentru flanşe, gusee, platforme de odihnă etc.;
- Toate îmbinările prin sudură s-au sudat prin procedeul de sudare MAG cu arc
pulverizant.
 Determinarea forţelor din vânt
Având în vedere prevederile de mai sus ale normativului de vânt SR EN 1991-1-
4:2006, turnul de 40 m înalţime poate fi incadrat în categoria C2. [38]
Pentru această categorie, componentele statică şi fluctuantă ale vântului se iau în
considerare împreună.
Forţele aplicate construcţiilor pot fi luate în considerare şi prin rezultantele lor,
determinate pe ansamblul elementelor de construcţie sau prin raportarea la unitatea de
lungime a axei acestora. Intensitatea normată a rezultantei încarcarii forţelor
orizontale Ptn se determină cu relaţia:
Ptn  β  C t  C h  h med  g v  A t [kN] (2.1)

unde:
C t - coeficient aerodinamic al rezultantei;
A t - aria proiecţiei pe planul perpendicular direcţiei vântului a suprafeţei aferente
rezultantei considerate;
g v - presiunea dinamică de bază stabilizată la înalţimea de 10m deasupra terenului plat;
C h  h med (2.2) - coeficientul de variaţie a presiunii dinamice de bază în raport cu
înalţimea deasupra terenului;

β - coeficient de rafală;
2
g v = v (2m) / 1630 (2.3)

v (2m) = 30 m/s (108 km/h) - conform SR EN 1991-1-4:2006 pentru zona C
g v = 0,55 kN/m²
 Componenta statică
(β = 1)
h = 36 m - înalţimea de amplasare, de la nivelul terenului la axul antenei
Φ = 1,25 m - diametrul antenei; A = 1,2 m² - aria antenei
C t = 1,2
C h = (h/10) 0,22 >1 (amplasament tip I) (2.4)

C h = 1,49 >1
g v = 0,55 kN/m²
Ptn  β  Ct  Ch  g v  A t (2.5)
Ptn = 1 ∙ 1,2 ∙ 1,49 ∙ 0,55 ∙ 1,2
Ptn = 1,18 kN
 Componenta fluctuantă
β = 1+µ( z0 ) ∙ β(ε) (2.6)
µ( z0 ) – factor de turbulenţă
z = 36 m  µ( z0 ) = 0,5
β(ε) = [(0,475/ n 0 ) ∙ ε 0,63 +1−1,44 ∙ ε 0,76 ] 1/2 (2.7)
n 0 = 0,01 - fracţiunea din amortizarea critică;
ε = T ∙ v 0 / 1200 = 0,55 ∙ 36,75 / 1200 = 0,01684 (2.8)

T = 0,55 sec
v (2min)
0 = v 2m ∙ (γ F )1/2 =30 ∙ 1,5 1/2 =36,75 (2.9)
β(ε) = 2,13
β = 1+0,5 ∙ 2,13 = 2,06
P n = β ∙ Ptn = 2,06 ∙ 1,18 = 2,43 kN = 243 daN (2.10)

 Calculul conform catalogului Andrews

Conform catalogului Andrews (Ia 200 km/h) pentru acest tip de antenă şi amplasament
rezultă:
Fa = 282 daN - forta axială maximă; Fs = 140daN - forta laterală;
MT = 83 daNcm - momentul de torsiune maxim
Încarcarea de calcul se adoptă Fa = 282 daN
MT = 83 daNcm
 Antena radio RF
Pe baza celor prezentate mai sus
Fa = P n = 2,06 ∙ 1,2 ∙ 1,55 ∙ 0,55 ∙ 2 ∙ 0,56 daN (2.11)

Fa = 236daN – forţa axială maximă
Conform catalog Kathrein: Fa = 1100 N
Fs = 440 N
Fr = 1540 N
Turnul este echipat cu urmatoarele antene:
Radio frecvenţă RF: 3 buc. (2060 x 562 x 274) / ~40 m înalţime
Microunde MWA: 3 buc. / ~36 m înalţime / Φ 1,2 m
 Rezultanta încărcărilor din vânt pe structură
Ptn  β  Ct  Ch  g v  A t (2.12) (coform SR EN 1991-1-4:2006) - valoare normată unde:
β = 1 + µ( z0 )∙β(ε) (2.13)
µ( z0 ) – factor de turbulenţă = 0,6
β(ε) - coeficient de amplificarea efectului fluctuaţiilor
β(ε) = [(0,475/ n 0 ) ∙ ε 0,63 +1−1,44 ∙ ε 0,76 ] 1/2 (2.14)
n 0 = 0,01 – fracţiunea din amortizarea critică;
ε = T ∙ v 0 / 1200 = 0,55 ∙ 36,75 / 1200 = 0,01684 (2.15)
v (2min)
0 = v 2m ∙ (γ F )1/2 =30 ∙ 1,5 1/2 =36,75 (2.16)
β(ε) = 2,13
C ts = C tf 1 ∙(1+η) (2.17)

C t = C tf 1 ∙φ (2.18)
C tf 1 =0,8
φ=Σ Si /S - coeficient de umplere (2.19)

Si - suprapunerea proiecţiei elem. pe planul ei;
S - Suprapunerea formei calculată la gabaritul său exterior.
η = f ∙ (B/H, φ) (2.20)
B/H=1 (2.21)
Forţele din vânt se aplică pe noduri pe fiecare tronson, la jumatatea lungimii
tronsonului.
Rezultanta forţelor orizontale creşte odată cu inălţimea turnului.
 Calculul seismic
Cu ajutorul modelului dinamic s-a efectuat mai întâi o analiză modală, obţinandu-se
valorile şi vectorii proprii pentru 20 moduri de vibraţie.
Perioada fundamentală a structurii, T1 = 0,55 sec, ceea ce dovedeşte că structura este
destul de rigidă (dimensionarea a fost condiţionată de forţele orizontale din vânt, masele
structurii fiind relativ mici).
2.3.2. Turn autoportant cu zăbrele asamblat prin sudare manual electric cu electrozi
inveliţi
În fig. 2.15 se prezintă un turn autoportant cu zăbrele cu înălţimea de 40 m, zona C,
amplasat în comuna Vasilaţi, jud. Calaraşi, cu 6,5 m² încarcare antene şi s-a realizat o
fundaţie de beton tip radier pentru pilonul de 40m înălţime.
Pe pilon s-au montat:
- Trei suporturi, tip H Ø60x3000 mm;
- Trei suporturi, Ø60x3000mm, 350 interax;
- Un suport Ø114x1500mm;
- S-a instalat platforma de lucru la antene radio, H=37m; o platformă de lucru antenă
FH, H=30m.

Fig. 2.15. Turn autoportant cu zăbrele de 40m, 6,5m², zona C

 Date amplasament:
Conform cu noul standard în vigoare NP-082-2004 „Bazele proiectării structurilor în
construcţii, acţiunea vântului” tipul de amplasament este IV. Presiunea de referinţă a
vântului conform hărţii de zonare fig. A2, pag 62 din codul de proiectare menţionat, este
g ref = 0,5 kPa/mp, iar viteza vântului mediată pe 1 minut v = 35m/s. Conform codului de
proiectare „Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, indicativ CR1-1-3-2005
valoarea caracteristică a încarcarii din zăpada pe sol S0, k =2 kN/m2.
Elementele construcţiei turnului au fost executate în atelier, urmând ca la staţia de bază

de emisie / recepţie să se execute numai lucrările de montaj.
2.4. Concluzii
 Turnul nr. 1 din judeţul Tulcea este sudat MAG cu transfer prin pulverizare, un
procedeu mai eficient, de o calitate excepţională a materialului depus (conţinut minim de
hidrogen în sudură) şi soluţii tehnice şi economice mai avantajoase.
Fiind executat din ţeavă este mult mai uşor decât cel din profile, cu 20-30%. Greutatea
redusă a structurii metalice influenţează pozitiv terenul de amplasament prin soluţii de
fundaţie economice. Prinderea tronsoanelor prin şuruburi permite posibilitatea de
modificare şi reconstrucţie, o mare flexibilitate care permite adaptarea la nevoile
utilizatorilor. Turnul construit în întregime din ţeavă, are o rezistenţă minimă la vânt, în
comparaţie cu cel construit din profile. La verificarea sudurilor prin radiaţii gama pentru
sudurile cap la cap şi cu lichide penetrante sudurile de colţ, nu s-au constatat defecte.
 Turnul nr. 2 din judeţul Călăraşi, este realizat din profile şi este mult mai greu
decât cel realizat din ţeavă. Sudarea s-a realizat manual electric cu electrozi înveliţi. La
controlul nedistructiv al sudurilor, s-au constatat pori, incluziuni de gaze şi incluziuni de
zgură. Sudurile au fost remediate prin polizare (excavare) şi scoaterea defectelor, după
care s-au încărcat cu sudură. Singurul mod de înlăturare a defectelor este finisarea
cusăturii după sudare, ceea ce înseamnă consum de timp şi costuri suplimentare.
 Înainte de începerea analizelor şi proiectarea detaliată, este foarte important
pentru proiectant să stabilească cerinţele de bază pentru structura actuală. Aici
profesionalismul clientului cât şi a proiectantului şi a cooperării lor este importantă
pentru rezultat.

3. Cercetări tehnologice de fabricaţie şi montaj
Elaborarea unei tehnologii de sudare, înseamnă a determina valorile parametrilor

tehnologici de sudare, astfel încât să se obţină o structură sudată în condiţii de calitate,
precizie dimensională, productivitate ridicată şi cost de producţie minim.
Lucrarea de doctorat îşi propune să facă diferenţa între două procedee de sudare,
MMA şi MAG cu transfer prin pulverizare, procedeu de sudare mai eficient, fără stropi la
sudare care oferă utilizatorilor calea spre competitivitate.
În programul experimental am studiat fabricaţia prin procedeul de sudare MAG cu
transfer prin pulverizare, a unui turn metalic cu înălţimea de 40 m şi cu suprafaţa activă
antene egală cu 6,5m², construit în comuna Sarichioi, sat Visterna, jud. Tulcea.
Înainte de începerea execuţiei la turn, a îmbinărilor sudate prin procedeul MAG cu
transfer prin pulverizare, pentru documentare, în laborator, am efectuat încercări
mecanice şi metalografice, pe probe sudate, prin procedeul de sudare manual cu electrod
învelit (MMA) şi procedeul metal activ gaz (MAG) cu transfer prin pulverizare.
Sudarea este unul dintre cele mai importante procese de fabricaţie utilizate în
industrie. Ca urmare, teza îşi propune să realizeze o sistematizare a cercetărilor
teoretice şi experimentale actuale asupra unui procedeu de sudare cu o pondere în
continuă creştere la realizarea construcţiilor sudate, datorită pătrunderii mari la sudare,
a calităţii excepţionale a metalului depus (conţinut minim de hidrogen în sudură) cât şi
datorită productivităţii şi aplicabilităţii deosebit de favorabile şi să aducă contribuţii
teoretice şi experimentale pentru evaluarea aspectelor microstructurale, tensionale şi a
caracteristicilor mecanice. [12]
3.1. Sudarea manuală cu electrod învelit a materialelor metalice

Deşi este procedeul cel mai cunoscut şi aplicat la execuţia construcţiilor metalice,
prezintă o varietate de probleme: căldura generată produce cicluri termice, care pot
influenţa în mod semnificativ proprietăţile mecanice şi care fac ca metalul să se dilate
local şi drept urmare pot rezulta în timpul răcirii tensiuni semnificative.

3.1.1. Descrierea procedeului manual electric cu electrod învelit. Generalităţi.

Sudarea cu arc electric este un procedeu de sudare prin topire, care se realizează pe
seama căldurii dezvoltate în arcul electric.
Arcul electric este amorsat între electrodul învelit, constituit dintr-o vergea metalică şi
piesa de sudat. Căldura arcului topeşte vârful electrodului şi metalul de bază, formând
baia de sudare protejată de stratul de zgură provenit din topirea învelişului.
La sudarea manuală cu electrod învelit (fig. 3.1), atât deplasarea în lungul electrodului
cu viteza de avans Va, pentru menţinerea constantă a lungimii arcului electric, deplasarea
de-a lungul rostului cu viteza de sudare VS, precum şi miscarea de pendular se execută
manual.
Fig. 3.1. Sudare manual electric cu electrod învelit

Principalii parametrii care caracterizează procesul de sudare sunt: curentul de sudare -
IS(A), tensiunea de sudare - US(V), viteza de sudare - VS (m/min), viteza de avans – Va
(m/min). [41]
3.1.2. Materiale de adaos

Ca materiale de adaos s-au folosit electrozi din grupa I (supertit, superbaz).
Tabelul 3.1
Diametru ţeavă Strat de Strat de  electrodului [mm]
(marca) rădăcină umplere Str. rădăcină Str. umplere
Ø 168,3 x 8 Supertit fin Superbaz 2,5 3,25
(P235; SR EN 10216)
Ø 168,3 x 6 Supertit fin Superbaz 2,5 3,25
(P235; SR EN 10216)
Ø 114 x 6 Supertit fin Superbaz 2,5 3,25
(P255; SR EN 10216)
(P255; SR EN 10216)


(P255; SR EN 10216)
(P255; SR EN 10216)
(P255; SR EN 10216)
Înainte de utilizare electrozii de sudură au fost uscaţi în cuptoare electrice la
temperatura de 300º C timp de 2 ore. Electrozii de sudură umezi şi în timpul lucrului sau
neutilizaţi pâna la sfârşitul zilei de lucru trebuie reuscaţi.
3.1.3. Materialul de bază

Ţeava folosită este din oţel carbon, P235, SR EN 10216 şi P255, SR EN 10216.
Oţelurile SR EN 10216 şi P255, SR EN 10216 fac parte din grupa oţelurilor pentru ţevi şi
conducte, conform STAS 8183-80.
3.1.4. Defecte (tehnologice) de sudură

În urma procesului de sudare MMA îmbinarea sudată este expusă la o varietate de
defecte metalurgice şi de proces, cum sunt: fisurarea, porii şi lipsa de topire, care pot
conduce la deteriorarea prematură a construcţiei în exploatare. Parametrii tehnologici şi
în special, parametrii tehnologici primari (intensitatea curentului, tensiunea arcului, viteza
de sudare, energia liniară), determină geometria cusăturii sudate. Nealegerea corectă şi
nerespectarea acestora duce la defecte de natură geometrică ale îmbinării. Unul dintre
defectele majore sunt fisurile. Ele se datoresc fragilizării zonei influenţate termic sau
fenomenelor tenso – termice ale cordonului îmbinării sudate. Fisurile trebuie
eliminate, în condiţiile în care sunt la valori mai mari decât cele admisibile, prin operaţii
greoaie de prelucrări mecanice şi apoi cordonul trebuie resudat. [37]
În figurile 3.2 - 3.8 sunt prezentate defectele de sudare. Probele sunt făcute în
laboaratoarele S.C. SAEM Energomontaj S.A.

Cauze: contactul accidental al electrodului cu

suprafaţa tablei, depărtat de sudură. Aceasta are
de obicei ca rezultat mici puncte tari dedesubtul
suprafeţei care pot conţine fisuri şi care trebuie
astfel să fie evitate.
Fig. 3.2. Amprente de electrod,

datorită unui arc electric difuz.
Cauze: Condiţiile de sudare incorecte, cum ar

fi un curent de sudare prea mare şi/sau
consumabilele alterate. Stropii de metal topit
sunt aruncati şi se lipesc de materialul de bază
departe de sudură.
Fig. 3.3. Stropi
Radiografia arată două linii de zgură în zona

rădăcinii sudurii. Cauze: Îndepărtarea
incompletă a zgurii din suduri, adesea asociate
cu prezenţa eroziunii interioare sau a
suprafeţelelor neregulate
Fig. 3.4. Incluziuni liniare

Fig. 3.5. Incluziuni izolate.

Cauze: În mod normal sunt cauzate de prezenţa zgurei şi/sau a ruginei de pe suprafeţele
pregătite pentru sudare sau de electrozii crăpaţi sau degradaţi, de exemplu printr-o uscare
prea rapidă.
Fig. 3.6. Lipsa fuziunii la rădăcină

Cauze: Condiţiile necorespunzătoare de sudare, cum ar fi curentul prea slab şi/sau
pregătirea incorectă a rostului de sudare (şanfrenului), de exemplu o suprafaţă a rădăcinii
prea mare, fig. 3.14.
Fig. 3.7. Fisuri

Fisurile, denivelările şi găurile în suprafaţa liberă a cordonului se datoresc ruginii

marginilor componentelor, umezelii învelişului, petelor de ulei sau vopsea sau răcirii prea
rapide a materialului depus.
Fig. 3.8. Porozitatea suprafeţei.

Cauze: Contaminarea excesivă de la unsoare, umiditate sau conditiile atmosferice,
ocazional cauzat de sulful în exces din consumabile sau materialul de bază.
3.1.5. Control cu radiaţii penetrante gama.

Îmbinările sudate la ţeavă au fost verificate prin control nedistructiv cu radiaţii
penetrante. S-au folosit instalaţii de control cu raze gama, cu surse de Ir192.
 Am folosit ecrane intensificatoare din Pb cu grosimi între 0,02 – 0,2 mm şi
dimensiuni de 240 x 100 mm, iar filtrele din Pb cu grosimi de 1 mm.
 Am utilizat ICI (indicatori de calitate), conform SR EN 462-1;2;3;4-1996.
Am utilizat simboluri de identificare şi marcare din Pb, conform SR EN 444-1996;
densitatea de înnegrire minimă a radiografiilor nu a fost mai mică de 2, măsurată pe
imaginea îmbinării sudate.
S-au utilizat filme radiografice cu ecrane intensificatoare din Pb aşezate în casete.
3.2. Procedeul de sudare MAG cu transfer prin pulverizare. Contribuţii la stabilirea

tehnologiei de sudare
Lucrarea de doctorat îşi propune să studieze posibilitatea folosirii unui procedeu de
sudare sigur şi eficient, care să înbunătăţească calitatea îmbinărilor sudate. Acesta este
procedeul de sudare MAG cu transfer prin pulverizare”.

În comparaţie cu procedeul de sudare manuală cu electrod învelit MMA este cu mult

mai eficient procedeul de sudare MAG cu transfer prin pulverizare.
Lucrarea abordează particularităţile procesului de sudare, care prin încercări
experimentale, s-a demonstrat că este unul dintre cele mai sigure procedee de îmbinare a
materialelor, caracterizându-se în principal printr-o bună reproductibilitate a rezultatelor,
asigură suprafeţe curate şi soluţii tehnice şi economice avantajoase. Sudarea fără
împroşcare de stropi măreşte eficienţa, productivitatea şi calitatea.
Procedeul se caracterizează printr-o pătrundere mai bună a sudurii, avantaj care poate
fi folosit la formarea stratului de rădăcină, la micşorarea volumului rostului sau la
creşterea vitezei de sudare. Arcul de sudură este mai gâtuit şi mai scurt decât cel folosit
de obicei. Acest lucru se manifestă prin faptul că tensiunea arcului scade vizibil cu 2 până
3 V, iar intensitatea curentului este cu circa 20 A mai mare decât valorile folosite în mod
uzual. Un arc aşa de scurt şi care să aibă o putere suficient de mare, însoţit de proprietăţi
bune la sudare, a putut fi folosit numai după apariţia pe scară largă a surselor de curent
pentru sudare cu invertoare şi după apariţia posibilităţii de transmitre digitală a datelor
către sursa de curent. Pentru protecţia cusăturii se folosesc amestecuri de gaze, o variantă
tipică fiind argonul cu un adaos de 8% bioxid de carbon. [4]
3.3. Metode de verificare a îmbinărilor sudate

Verificarea calităţii îmbinărilor sudate s-a făcut prin examinări nedistructive (vizual,
lichide penetrante şi gama) şi examinări distructive (încercări mecanice şi metalografice),
pe probele 108x4,0 - P255, SR EN 10216 şi 168,3x8,0 - P235, SR EN 10216, sudate
în varianta sudare manuală cu electrod învelit (ME) şi sudare în mediu protector de gaz
(MAG cu transfer prin pulverizare).
Verificarea calitaţii îmbinărilor sudate la probele studiate, precum şi la construcţia
turnului, (îmbinările cap la cap şi de colţ), cuprinde urmatoarele examinări şi încercări:
1. Examinarea cu metode de control nedistructiv: vizual, lichide penetrante şi
radiaţii gama;
2. Incercari distructive: mecanice si metalografice.

3.3.1. Control vizual

Examinarea cusaturii sudate s-a executat, în procent de 100%.
Controlul vizual s-a executat înainte de sudare şi după sudare.
- S-a verificat forma, suprafaţa rostului, precum şi poziţionarea şi alinierea pieselor ce se
sudează;
- După sudare s-a examinat cordonul de sudură şi de o parte şi de alta a îmbinării pe o
suprafaţă adiacentă cusăturii sudate de 200 mm.
- Nivelul de acceptare al defectelor de suprafaţă s-a făcut conform reglementărilor ISO
5817 şi SR EN 970.
La îmbinările sudate manual electric la proba de 108x4,0 - P255, SR EN 10216, s-a depistat
un por. La sudarea în mediu protector de gaz nu s-au constatat defecte. [41]
3.3.2. Lichide penetrante

S-au verificat şanfrenele de sudură şi îmbinările sudate după primul şi ultimul strat de
sudură.
S-a urmărit detectarea discontinuităţilor deschise la suprafaţa materialului de examinat
(de exemplu: fisuri, lipsă de topire, suprapuneri, pori, exfolieri etc.).
La una din probele de 108x4,0 - P255, SR EN 10216, sudată ME, s-a constatat un por de
3 mm.
3.4. Concluzii
Din studiul celor două procedee de sudare, manual electric cu electrozi înveliţi şi
MAG cu transfer prin pulverizare, s-a ajuns la următoarele concluzii:
Procedeul de sudare manual electric cu electrozi înveliţi are o serie de dezavantaje de
natură economică şi a productivităţii. Astfel factorul operator este foarte redus, mai mic
de 25%, iar gradul de utilizare al materialului de adaos este din cele mai reduse ,
cifrându-se la mai puţin de 65%. Factorul operator redus şi gradul de utilizare al
materialului de adaos mic se datorează necesităţii schimbării frecvente a electrozilor.
În acestă lucrare am studiat posibilitatea folosirii unui procedeu de sudare mai eficient,
pentru un turn metalic, care s-a realizat în judeţul Tulcea, prin procedeul de sudare MAG
cu transfer prin pulverizare care să înbunătăţească calitatea îmbinărilor sudate. Lucrarea

abordează particularităţile procesului de sudare, care prin încercări experimentale, s-a

demonstrat că este unul dintre cele mai sigure procedee de îmbinare a materialelor,
caracterizându-se în principal printr-o bună reproductibilitate a rezultatelor, asigură
suprafeţe curate şi soluţii tehnice şi economice avantajoase. Sudarea fără împroşcare de
stropi măreşte eficienţa, productivitatea şi calitatea.
Principalele avantaje ale acestui procedeu de sudare MAG cu transfer prin
pulverizare faţă de sudarea manuală cu electrod învelit sunt:
– productivitate mare;
– control bun al căldurii introduse în sudură;
– consumabile relativ ieftine;
– lipsa zgurei;
– eliminarea pierderilor prin schimbarea electrozilor.
– nu se formează crestături;
– adâncimea de pătrundere este mai mare;
– viteza de sudare este mai mare;
– în metalul de bază se introduce mai puţină căldură;
– supraîncălzire mai mică şi o deformare mai redusă a piesei.
4. Cercetări privind parametrii constructivi ai antenelor de telecomunicaţii
4.1. Enumerare, clasificare (vânt, seism, chiciură)

Turnurile şi stâlpii de susţinere suportă încărcări verticale şi orizontale, date de
greutatea antenelor pe care le susţin, de greutatealor proprie şi de forţele rezultate din
vant. În regiunile seismice suportă şi acţiunile cutremurului.
Complexiatatea sistemului structural, încărcările predominante a stâlpilor sunt
încărcările naturale ca vântul şi gheaţa, încărcări care afectează de asemenea comportatea
structurală. Încărcarea vântului este o încărcare dinamică şi structurile subţiri sunt
sensibile la partea dinamică în vânt. Gheaţa de pe un turn sau stâlp datorită greutăţii va
schimba comportamentul dinamic, de asemenea poate creşte semnificativ presiunea
vântului la un turn cu zăbrele sau stâlp.

4.1.1. Proiectarea turnurilor şi stâlpilor

Proiectarea turnurilor şi stâlpilor este în mod normal integrat cu analizele, iar
proiectarea optimă necesită adesea o serie de interacţiuni, între ceea ce poate fi numit
proiectare şi analize. Primul pas este alegerea modelului general al structurii
corespunzătoare şi această alegere este influenţată de un număr de factori care în unele
cazuri pot intra şi în conflict.
Deoarece încărcarea principală a turnurilor şi stâlpilor este aproape întotdeauna cea
dată de vânt, este important să se calculeze rezistenţa la vânt a structurii, inclusiv
componente auxiliare precum scări şi platforme, elementele de înălţime, fiderii şi
cablurile asociate cât mai precis posibil. Este de asemenea important să se minimizeze
rezistenţa la vânt a structurii.
4.1.2. Comportarea turnurilor la acţiunea vântului

Acţiunea vântului se manifestă prin forţe exterioare distribuite, orientate în mod
preponderent, normal la suprafaţa expusă, dar având şi componente tangenţiale,
importante în special pentru elemente de suprafaţă mare.
Forţele aplicate de vânt sunt variabile în timp. Din punct de vedere al efectului asupra
construcţiilor, acţiunea vântului se consideră ca sumă a două componente, statică şi
fluctuantă. Acţiunea statică a vântului conform standardului SR EN 1991-1-4:2006
corespunde vitezei mediate pe un interval de timp de referinţă de două minute.
Pentru determinarea efectelor vântului, se consideră că direcţia curentului de aer este,
de regulă, orizontală. În cazurile în care panta terenului depăşeşte 30% pe o distanţă de
minimum 100m în jurul construcţiei, se consideră că direcţia vântului este paralelă cu
suprafaţa terenului. În raport cu construcţia, vântul se consideră că se poate exercita din
orice direcţie.
Conform SR EN 1991-1-4:2006, în vederea determinării efectelor fluctuante ale
vântului, în funcţie de sensibilitatea la acţiunea vântului, se consideră trei categorii de
construcţii C1, C2 şi C3. Având în vedere prevederile normativului de vânt, turnul pentru
comunicaţii mobile poate fi încadrat în categoria C2. [38]

4.1.3. Comportarea turnurilor la seism

În proiectarea convenţională a costrucţiilor metalice înalte cum sunt turnurile de
telecomunicaţii un nivel acceptabil de performanţă al construcţiei în timpul unei mişcări
seismice constă în capacitatea structurii de rezistenţă de a absorbi şi disipa energie într-o
manieră cât mai stabilă şi pentru cât mai multe cicluri de solicitare.
Filozofia actuală a proiectării constructiilor de turnuri metalice este bazată pe
acceptarea apariţiilor zonelor plastice (în cazul barelor a articulaţiilor plastice) dar prin
proiectare se se urmăreşte căutarea celor mai bune soluţii, astfel încât să se evite
prăbuşirea structurii.
Articulaţiile plastice contribuie la disiparea energiei induse de seism.
4.2. Consideraţii din punct de vedere a sistemelor de telecomunicaţii
4.2.1. Propagarea undelor electromagnetice

Undele radio sunt oscilaţii electromagnetice transmise de o antenă emiţătoare. În
drumul lor de la emiţător către receptor, câmpurile electrice şi magnetice sunt
perpendiculare între ele şi de asemenea pe direcţia de propagare.
Proprietăţile propagării sunt diferite de la o gamă de frecvenţe la alta, în sensul ca ele
suferă o atenuare diferită în banda 3Hz – 3000GHz. [16]
4.2.2. Canalul radio

O staţie mobilă comunică cu staţia de bază printr-un canal radio, care este o cale de
transmisie bidirecţională. Fiecare canal radio are doua frecvenţe distincte: una pentru
downlink (staţia de bază - BTS către staţia mobilă - MS) şi alta pentru uplink (MS către
BTS). În acest fel, se crează o cale de comunicaţie duplex (comunicaţie simultană în
ambele direcţii). [15]
Banda de frecvenţe disponibilă este prezentată în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1. Spectrul de frecvenţă
GSM 900 GSM 1800 GSM 1900 UMTS
Uplink (Mhz) 890 - 915 1710 - 1785 1850 - 1910 1920 - 1980
Downlink (Mhz) 935 - 960 1805 - 1880 1930 - 1990 2110 - 2170

4.2.3. Generarea undelor radio

Undele electromagnetice sunt generate de dispozitive special proiectate care oscilează
pe lungimile de unda dorite iar pentru trimiterea lor în spaţiu sunt folosite antene de
transmitere (emisie).
Fiecare antenă are un model unic de radiaţie a câmpului electromagnetic. Antenele
folosite în GSM sunt antene directive care au câstig (puterea efectiv radiată în spaţiu este
mai mare decât cea de la intrare).
Un model care poate fi folosit ca o referinţă a câştigului pentru antenele reale este
dipolul Este un conductor drept tăiat la o lungime din lungimea de unda electrică
şi alimentat cu frecvenţa radio la mijlocul conductorului. Principiilede planificare a
celulelor GSM folosesc modelul de radiaţie în plan tridimensional a antenei izotropice ca
o sferă iar pentru dipoli modelul este de forma unei duble sfere.
Pentru un dipol şi o antenă isotropică cu aceeaşi putere de intrare, vom constata că
energia este concentrată în anumite direcţii de dipol. Câştigul unei antene directive
(practice) este cel mai mare pe direcţia lui de propagare. În GSM se folosesc de regulă
numai antene directive. [13]
4.2.4. Conceptul radio

Pentru transmiterea informaţiilor între abonat şi reteaua de telefonie mobilă se
foloseşte un canal radio. Oricine a călătorit cu maşina în timp ce asculta o emisiune radio,
a observat cum calitatea recepţiei se schimbă în timp (treceri prin tunel sau între două
dealuri, etc.). Acest efect este numit „umbrire” sau fading pe termen lung care reprezintă
unul din lucrurile cu care avem de-a face în lumea comunicaţiilor radio.
Datorită obstacolelor naturale, precum şi datorită construcţiilor şi înalţimii relativ mici
la care se află MS, antena BTS şi antena MS sunt rareori în vizibilitate directă, cu alte
cuvinte, rareori, există o cale de propagare directă (LoS).
Un astfel de canal BTS – MS cunoaşte în afară propagării în spaţiul liber (propagare
directă) mai multe căi de propagare (odată cu deplasarea mobilului), aceste căi fiind
rezultatul fenomenelor de reflexie, difracţie sau împrăştiere pe care le suferă undele radio.
Pierderile pe calea de transmisie apar când semnalul recepţionat devine din ce în ce
mai slab datorită creşterii distanţei între staţia mobilă şi staţia de bază, chiar dacă nu

există obstacole între antene. Pentru un spaţiu fără obstacole şi o antenă dată densitatea
de putere receptionată este invers proportională cu pătratul distanţei, d, între antenele Tx
şi Rx. Puterea recepţionată este deasemenea invers proporţională cu pătratul frecvenţei
transmise. Astfel, pierderea Ls este definită astfel:
Ls ~ d²f² (4.1)
unde d este distanţa între cele doua antene iar f este frecvenţa de lucru. [14]
4.2.5. Calea radio

O cale radio este distanţa geografică dintre un transmiţător şi receptorul corespunzător
pe care se propagă semnalele electromanetice. Una sau mai multe căi radio conectate în
tandem formează un circuit de radio-relee sau o legătură de radio-relee. Staţiile radio
(staţiile de radio-relee) dintre două staţii terminale sunt numite staţii repetoare (fig. 4.1).
Fig. 4.1. Legătura radio între două staţii terminale cu staţii repetoare
Transmisia cu radio-releu este o bună alternativă de transport pentru aplicaţii care
variază de la aria de acoperire a zonelor rurale, zone slab populate din ţările în curs de
dezvoltare care au infractructuri ineficiente până la ţările industrializate, bine dezvoltate,
care necesită extinderea rapidă a reţelelor lor de telecomunicaţii. Cele mai multe legături
radio comerciale folosite în mod curent sunt în gama de frecvenţe 2-50 GHz.
Legăturile cu radio-relee sunt recomandate la terenurile inaccesibile şi mediile dificile,
atunci când se doreşte acoperirea rapidă a unor zone mari şi o securitate mai ridicată. [17]
4.3. Sisteme de reglare şi conectare

În funcţie de tipul antenei, ataşamentul accesoriilor de instalare este făcut pe puncte
pivotante la spatele antenei sau la plăcile de montare pe partea superioară şi inferioară a
antenei (fig. 4.2).

Fig. 4.2. Instalarea antenei
4.3.1. Sistemul de înclinare electrică de la distanţă (RET)

Planificarea reţelei devine mai complicată, în special cu începutul 3G. Întrecerea
pentru operatorii de reţele de telefonie mobilă este de a balansa acoperirea, capacitatea,
calitatea apelului şi costurile pentru a câştiga venituri maxime din reţea. Fiecare din
factorii de mai sus influenţează pe ceilalţi şi astfel inginerii de reţea folosesc multe
tehnici diferite pentru a stabili echilibrul necesar pe care încearcă să îl obţină.
Una din aceste metode este de a ajusta înclinarea în jos a antenei (fig. 4.3).
Fig. 4.3. Instalarea sistemului de înclinare electrică de la distanţă

Inginerul trebuie să ia în considerare anumite aspecte, cum ar fi vremea, accesul la
staţia de bază de emisie / recepţie, disponibilitatea echipelor specializate de instalare şi
echipamente speciale etc. În plus, o asemenea ajustare a antenei se face de obicei în
câteva ore.

4.3.2. RET – Instrumente software. Aplicaţia de browser

CCU controlează un server WEB. RCU şi CCU, ca parte a unei reţele, pot fi
configurate şi controlate printr-un browser standard, ca de exemplu Netscape, Internet
Explorer – nu este necesar software suplimentar. Sistemul RET poate fi controlat pe o
distanţă lungă direct pe staţia de bază de emisie / recepţie.
4.3.3. RET – Managerul sistemului de antene (ASM)

Un OMC poate să controleze sute de staţii de bază de emisie / recepţie. Soluţia
IP/browser nu este potrivită pentru pentru controlul uşor a mai mult de un CCU. Accesul
la diferite CCU-uri se face într-o formă serială, care prin urmare ia destul de mult timp.
În figurile 4.4 şi 4.5 sunt prezentate antene cu sistem RET. [48]
Fig. 4.4 Staţie de bază de emisie / Fig. 4.5 Staţie de bază de emisie / recepţie
recepţie UMTS a operatorului THC în UMTS a operatorului Vodafone în Germania
Taipei (Taiwan) cu sistem RET cu sistemul RET Kathrein
Kathrein
4.4. Protecţia contra fulgerului pentru electronicele montate

pe stâlpul de telefonie
Factorii de protecţie pentru electronicele montate pe stâlp sunt frecvenţa şi
probabilitatea producerii fulgerului, înălţimea structurii, zona de instalare, structura
împământării, plasamentul echipamentului.
Fulgerul tinde să lovească structurile mai înalte datorită concentrării intense a

câmpurilor electrice prezente în punctele lor cele mai înalte. În mod interesant, datele
colectate arată că fulgerul nu loveşte în mod obişnuit structurile sub 100 metri în înălţime.
Turnurile de antene celulare au în general 20-75 metri în înălţime, fapt care le face mai
puţin susceptibile la loviturile de fulger. Un alt factor ce trebuie luat în seamă este acela
că cele mai multe turnuri de antene din oraşe sunt ridicate în zone unde alte structuri
înalte sunt de asemenea prezente. Aceste structuri înalte atrag fulgerele către ele, de
asemenea oferă un con de protecţie pentru loviturile directe pentru elementele mai scurte.
Atât timp cât turnul antenei este mai puţin înalt decât celelalte obiecte, probabilitatea de a
fi lovite de fulger este mai mică decât dacă ar fi singura structură înaltă din zonă.
Trei principii care se aplică turnului cu electronice montate şi staţiei de bază:
● Controlul, prin divizarea energiei înainte să ajungă la echipament;
● Implementarea unui singur punct, sistem de împământare la impedanţă joasă
pentru electronice;
● Izolarea echipamentului electric. [1]
4.5. Concluzii
 La calculul acoperirii unei celule GSM, trebuie reţinut că puterea undelor radio
descreşte cu inversul distanţei la pătrat (d-2), cu menţiunea că afirmaţia este valabilă în
spaţiile goale (cele doua antene ale MS si BTS se văd între ele).
Deoarece staţiile (MS) sunt apropiate de pămant, putem afirma cu certitudine că
interferenţele – crearea reflexiilor de la pămant nu pot fi neglijate, iar prezenţa
obstacolelor între cele doua antene intervine aproape tot timpul în spaţiile aglomerate.
 Chiar dacă astăzi avem o cunoaştere bogată a diferiţilor factori care afectează
analiza, proiectarea şi comportamentul stâlpilor şi turnurilor, există încă zone care nu sunt
complet înţelese şi care au nevoie de dezvoltare şi cercetare. De asemenea, dezvoltarea
noilor materiale în special a acelora cu înaltă rezistenţă structurală şi bună rezistivitate
electrică poate avea un efect semnificativ asupra proiectării stâlpului şi turnului în viitor.
 Studiul propagării undelor radio destinate comunicaţiilor GSM este foarte
important atât în faza de proiectare a reţelei cât şi a echipamentelor care compun reţeaua.
Ne referim aici, în primul rând, la canalul radio care poate fi îmbunătăţit prin:

 alegerea metodelor de modulaţie sau codare care sa dezvolte un spectru de

frecvenţe cât mai mic pentru transmiterea informaţiei;
 proiectarea egalizoarelor necesare pentru eliminarea pierderilor care pot fi pe
calea de comunicaţie radio, aşa cum s-a vazut din analiza paragrafelor anterioare;
 alegerea parametrilor antenei BTS (poziţie, înaltime, tip);
 dimensionarea mărimii celulelor;
 stabilirea planului de frecvenţe cât mai optim;
 controlul puterii transmise pe canalul radio – reduce nivelul de interferenţe
cauzate de alte comunicaţii;
 folosirea hopingului de frecvenţe – schimbarea frecvenţei de lucru cu o altă pentru
micşorarea interferenţelor;
 folosirea transferului staţiei mobile într-o alta celulă atunci când standardul de
calitate o impune.
 Pentru industria de antene fără fir, protecţia contra fulgerului a devenit tot mai
necesară cu cât un număr ridicat de echipamente electronice sofisticate sunt montate pe
turnuri, care sunt mai pasibile de lovituri directe.
5. Cercetări experimentale şi îmbunătăţiri funcţionale

a antenelor pentru comunicaţii mobile
5.1. Rezultate ale cercetărilor privind procedeul de sudare - MAG cu transfer prin
pulverizare
5.1.1. Cercetări metalografice la îmbinări sudate - Rezultate experimentale
Pentru efectuarea programului experimental s-au folosit ca semifabricate ţevi trase la
cald, fără sudură, din oţel carbon. Ţevile au fost debitate la un metru cu cotele: 108x4 -
P255, SR EN 10216 şi 168,3x8 - P235, SR EN 10216, la care s-au executat îmbinări
sudate în varianta sudare manual cu electrod învelit (MMA) şi sudare în mediu protector
de gaz (MAG cu transfer prin pulverizare).
Pregatirea probelor s-a făcut în mai multe etape: prelevarea probei, îdreptarea
prealabilă a suprafeţei, polizarea pregătitoare, finisarea şi atacul cu nital.
Prelevarea probei s-a facut prin aşchiere, utilizând o răcire corespunzatoare pentru a
nu se influenţa structura. Probele au fost tăiate cu discuri abrazive. După prelevare proba
a fost prelucrată. [37]
5.1.2. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate în varianta sudare manuală cu

electrod învelit (MMA)
Particularităţi structurale la ţeava 108x4 - P255, SR EN 10216.
• În cordon, stratul de rădăcină are structura de supraîncălzire spre exterior, iar spre
interior structura este de recoacere cu granulaţie mică, iar cel de umplere are grăunţi
bazaltici;
• Stratul supraîncălzit de grosime aproximativ 4,5 mm (fig.5.1) are granulaţia cea
mai mare dintre toate semifabricatele sudate, variaţia de la suprafaţa
exterioară la suprafaţa interioară, a probei metalografice pregătite, este practic
neglijabilă;
Fig.5.1. Lăţimea subzonelor sudurii la ţeava 108 x 4 - P255, SR EN 10216
Fig. 5.2. Mărimea grăuntelui pe subzonele sudurii la ţeava 108x4 - P255, SR EN 10216

 Zona supraîncălzită are suprafaţa cea mai mare dintre subzone, cu structură
Widmannstatten grosolană rezultat al regimului termic intens pentru această grosime
a ţevii;
 Se observă că la trecerea de la cordon la zona supraîncălzită apare o "frontieră"
intermitentă alcătuită din grăunţi de ferită aşezaţi cap la cap:
 La limita dintre cordoane, se întâlneşte un por (la una din probele metalografice)
datorat incluziunilor de gaze la sudare, iar din aceasta se dezvoltă o fisură.
Particularităţi structurale la ţeava 168,3 x 8 – P235, SR EN 10216

 Stratul de rădăcina este recopt complet;
 Un posibil concentrator de forte poate fi localizat la intersecţia cordoanelor cu zona
influenţată termic unde se întâlnesc 3 structuri pe numai 0,5 mm2;
 Structura subzonei recoapte prezintă grăunţi omogeni şi echiaxiali;
 Apare clar o diferenţă între materialul de bază primar (ţeava nesudată) şi materialul de
bază al îmbinării sudate prin aceea că perlita se globulizează;
 Zona supraîncălzită a stratului de umplere este mult mai mică decât la PROBA l
(Φ108,0x4,0) iar granulaţia este de asemenea mai fină (fig.5.3.)
Fig.5.3. Mărimea grăuntelui metalografîc pe subzonele îmbinării Φ168,3x8.

Observaţie: Din cauza grosimii mai mari a ţevii faţă de PROBA 1 tratamentul de recoacere
poate fi îndeplinit, adică inerţia termică a ţevii sudate (cantitatea de căldură înmagazinată)
asigură recoacerea ţevii în jurul îmbinării sudate.
În concluzie, îmbinarea sudată este mult mai omogenă structural faţă de cazul sudării unei
ţevi cu grosime mai mică (faţă de PROBA 1).

La această ţeava se observă că subzona de recoacere completă este de aproximativ 25 mm,

zonă în care perlita este globulizată, ferita s-a fărâmiţat, proces datorat căldurii. După 25
mm structura revine la aspectul iniţial, cu grăunţi de ferită şi perlita orientată pe direcţia de
laminare (fig 5.4).
Fig.5.4. Lăţimea subzonelor îmbinării sudate Φ168,3x8.
5.1.3. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate la varianta de sudare MAG cu

transfer prin pulverizare
Particularităţi structurale la ţeava Φ108 x 4 - P255, SR EN 10216
Cordonul are o structură de recoacere de recristalizare, cu distribuţie omogenă a
constituenţilor; apare limită de grăunte, iar în partea de umplere grăunţii de ferită sunt
fărâmiţaţi;
Structura Z.I.T.-ului este deosebit de omogenă; dispare zona de supraîncălzire;
Materialul de bază are o structură fină cu aspect de restaurare, fără structuri în benzi, fig.5.7.
Particularităţi structurale la ţeavă Φ168,3 x 8 - P235, SR EN 10216
Deoarece grosimea de perete se dublează, în acest caz căldura înmagazinată în timpul
sudării nu are acelaşi efect, astfel încât cordonul este parţial restaurat; faţă de cazul precedent
cordonul este mult mai omogen, sunt desăvârşite transformările în cordonul de umplere.
5.1.4. Cercetări experimentale asupra proprietăţilor mecanice ale ţevilor sudate

Încercarea la tracţiune
Epruvetele au fost prelucrate conform SR EN 10002/1-95 şi SR EN 10002/5.-95
Prelevarea probelor de suduri cap la cap pentru testarea sudurilor s-a efectuat
conform figurii 5.5.

Fig. 5.5. Locul de prelevare a epruvelelor la tevi sudate cap la cap pentru ţevi 108x4 şi
168,3x8
În urma încercării la rupere prin tracţiune s-au determinat următoarele mărimi:

 limita de curgere Rp0,2 [N/mm2];
 rezistenţa la rupere Rm [N/mm2];
 alungirea A [%]. [36]
Rezultatele încercărilor efectuate arată că epruvetele au o rezistenţă mecanică de
valori apropiate (de ordinul zecilor de N/mm2), dar odată cu creşterea rezistenţei a scăzut
semnificativ alungirea. Pentru exemplificare se prezintă tabelul 5.1. cu valorile
încercărilor efectuate.
Tabelul 5.1. Rezultate încercări mecanice, Rm, Rp02, A
Varianta îmbinării
 Ţeava sudată Nesudat Sudare MAG cu transfer Sudat manual electric cu

prin pulverizare electrod învelit
[mm] marca Rp0,2 Rm A Rp0,2 Rm A Rp0,2 Rm A
2 2 2 2 2 2
[N/mm ] [N/mm ] [%] [N/mm ] [N/mm ] [%] [N/mm ] [N/mm ] [%]
108x4 P255 171,8 551,3 29,5 212,5 583,2 27,5 162,4 571,5 26,4
168,3x8 P235 148,1 492,2 28,3 152,7 498,5 24,4 150,4 492,05 22,35
În tabelul 5.2 sunt exemplificate rezultatele încercărilor la rupere prin tracţiune şi
diagramele trasate, pentru sudarea manual electric.
Tabelul 5.2 Rezultatele încercărilor la rupere
Sarja Marcaj Gros Lat Aria Rp Rm Alung Rp imp Rm imp A imp
nr. epr [mm] [mm] [mm2] [N/mm2] [N/mm2] [%] [N/mm2] [N/mm2] [%]
0 15 4,3 12,5 53,8 398,5 583,2 25,73 250 440 21,0

Fig. 5.6. Rezultatul încercării la tracţiune la ţeava 108x4 P255, varianta sudat manual
electric. 1 - Curba încercării la tracţiune, 2 - Extensia palierului de curgere.
Tabel 5.3 Rezultatele încercărilor la rupere

Sarja Marcaj Gros Lat Aria Rp Rm Alung Rp imp Rm imp A imp
nr. epr [mm] [mm] [mm2] [N/mm2] [N/mm2] [%] [N/mm2] [N/mm2] [%]
0 1 7,2 12,5 90 361,7 498,5 31,46 230 340 26,6
Figura 5.7. Rezultatul încercării la tracţiune la ţeava 168,3x8 P235, varianta sudat,
1- Curba încercării la tracţiune, 2- Extensia palierului de curgere
Tabel 5.4. Rezultatele încercărilor la rupere

Rezistenta la
Dimensiuni epruveta [mm] Limita de curgere Alungire
Sarja rupere
nr. Sarcina Rp02 Sarcina Rp02 L0 Lu
Diam. Gros. Sectiunea A%
[N] [N/mm2] [N] [N/mm2] [mm] [mm]
1 5 - 19,6 9,250 471,9 10375 529,3 - - 26,6
2 5 - 19,6 9,125 465,5 10500 535,7 - - 27,1

5.2. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei

5.2.1. Zona Fresnel
La frecvenţele din domeniul microundelor, atunci când se desfăşoară o legătură de
radiofrecvenţă între două staţii de bază de emisie / recepţie trebuie ca între cele două
antene să existe o linie de vizibilitate directă. Dar la aceste frecvenţe linia de vizibilitate
nu înseamnă doar că de la o antenă se poate vedea şi cealalaltă. Atunci când distanţele
depăşesc de exemplu 8 Km, trebuie să se ia în considerare următorii factori: curbura
Pământului, distanţa de la pământ / obstacol la zona Fresnel, refracţia atmosferică.
Figura 5.8 ilustrează aceste concepte cu o reprezentare exagerată a unei legături lungi
între mini-link-uri.
Fig. 5.18 Zona Fresnel

Zona Fresnel (fig. 5.8) este o elipsoidă lungă care se întinde între două antene. Prima
zonă Fresnel este astfel încât diferenţa dintre calea directă (AB în figura de mai jos) şi o
cale indirectă care atinge un singur punct la marginea zonei Fresnel (ABC) este jumătate
din lungimea de undă.
Fig. 5.9. Zona Fresnel

Calculatorul determină care este punctul din cale unde zona Fresnel este cel mai
aproape de pământ la nivelul mării. Afişează atât distanţa de la antena 1 şi distanţa dintre
pământul de la nivelul mării şi limita inferioară a zonei Fresnel. O distanţă negativă
înseamnă că zona Fresnel se suprapune cu profilul Pământului. Calculatorul determină
dacă există destul spaţiu deasupra unui obstacol din calea RF, sau alternativ, cât de sus
trebuie ridicate antenele pentru a evita obstacolul. Pentru fiecare potenţial obstacol de pe
cale este nevoie să se cunoască distanţa de la unul din punctele finale şi înălţimea
obstacolului deasupra nivelului mării. [46]

5.2.2 Calculator pentru determinarea înălţimii antenei în funcţie de zona Fresnel

Dacă o porţiune semnificativă a zonei Fresnel este obturată, puterea semnalului la
recepţie poate fi atenuat foarte mult. În general este necesar ca cel puţin 60% din prima
zonă Fresnel să fie liberă de orice obstacol pentru că propagarea undei radio să se
comporte ca şi cum ar fi în spaţiul liber.
60% din prima zonă Fresnel reprezintă o elipsoidă mai îngustă cu o rază care este
60% din raza primei zone Fresnel.
Chiar dacă la 2,4 GHz jumătate din lungimea de undă este de doar 6,2 cm, la distanţe
lungi raza elipsoidei poate fi foarte mare. De exemplu, la o distanţă a legăturii dintre
mini-link-uri de 50 Km, raza acestei elipsoide (60%) la punctul din mijloc este de 23 m.
Calculatorul se poate folosi pentru a calcula raza la orice punct dintre două antene. Se
poate de asemenea schimba valoarea procentuală a primei zone Fresnel.
Zonele Fresnel (fig. 5.10) utilizează un număr de ordine care corespunde numărului
multiplilor de jumătate de lungime de undă, care reprezintă diferenţa căii de propagare a
undei radio de la calea directă. Prima zona Fresnel este prin urmare un elipsoid a cărui
suprafaţă corespunde cu diferenţa unei căi la jumătate de lungime de undă şi reprezintă
cel mai mic volum din toate celelalte zone Fresnel. [17]
Fig. 5.10. Zona Fresnel dintre două staţii situate pe o suprafaţă echivalentă a pământului
(fasciculul de raze este drept).
Calculatorul (fig. 5.11) ajută la determinarea înălţimii antenei în funcţie de zona
Fresnel dacă există o ,,linie de vizibilitate directă” între două puncte distante, sau
alternativ, cât de sus trebuie ridicată fiecare antenă pentru a evita un obstacol.
Calculatorul ia în considerare curbura Pământului şi efectele refracţiei în atmosferă.
Dacă există o legătură de radiofrecvenţă foarte lungă între mini-link-uri, toate aceste
efecte trebuie luate în considerare. [46]

Fig. 5.11. Calculator pentru determinarea înălţimii antenei

Se notează cu:
dA, dB = Distanţa de la antena A, respectiv B la punctul M, km; f = Frecvenţa, MHz
dA + dB = d = Distanţa dintre antenele A şi B, km; R = Raza zonei Fresnel la punctul M;
Rechivalentă a Pământului = RPamânt · k (5.1)
Rechivalentă a Pământului = 6370 km ∙ 1,33 = 8472 km
d
Jumătatea distanţei dintre antene dmijloc = (5.2)
2
6
dmijloc = = 3 km
2

Raza primei zone Fresnel la jumătatea distanţei dintre antene:
d mijloc  (d  d mijloc )
f d
Rmijloc = 547 ∙ (5.3)
3  (6  3)
2440  6
Rmijloc = 547 ∙ = 13,6 m
Raza de 60% la prima zonă Fresnel la jumătatea distanţei dintre antene

R60° mijloc = Rmijloc ∙ 60% (5.4)
60
R60° mijloc = 13,6 ∙ = 8,1 m
100
Înălţimea minimă a antenelor pentru ca raza de 60% la prima zonă Fresnel la jumătatea
distanţei dintre antene să nu fie obstrucţionată:
d2
8  R echivalent a Pamântului
hmin = R60° mijloc + 1000 ∙ (5.5)
62
8  8472
hmin = 8,1 + 1000 ∙ = 8,14 + 0,53 = 8,7 m
d A  (d  d A )
f d
Raza primei zone Fresnel la punctul M: R = 547 ∙ (5.6)
2  (6  2)
2440  6
R = 547 ∙ = 12,8 m
Raza de 60% la prima zonă Fresnel la punctul M: R60° = R ∙ 60% (5.7)

60
R60° = 12,78 ∙ = 7,7 m
100
Distanţa de la obstacol la linia de vizibilitate
d 2A hB  hA d
2  R echivalent a Pamântului 2  R echivalenta Pamântului
h = 1000∙ +hA+dA∙ –1000∙ (5.8)
d
22 40 - 35 6
2  8472 2  8472
h = 1000 ∙ + 35 + 2 ∙ – 1000 ∙ = 36,19 m
6
d 2A
2  R echivalent a Pamântului
Înălţimea minimă a antenei 2: hB =((R60°+hobstacol –1000∙ – hA)/dA+
d
2  R echivalenta Pamântului
+ 1000 ∙ ) ∙ d + dA (5.9)

22 6
2  8472 2  8472
hB=((7,7+25-1000 ∙ -35)/2+1000 ∙ ) ∙ 6+35 = 29,5 m
Distanţa între obstacol şi raza de 60% la prima zonă Fresnel

h60° = h – R60° – hobstacol (5.10)
h60° = 36,19 – 7,7 – 25 = 3,49 m
5.3. Aspecte privind imbunătăţiri funcţionale. Soluţii de alimentare

cu energie alternativă pentru staţiile de bază de emisie / recepţie
5.3.1. Alimentarea folosind turbine eoliene
Atunci când se planifică o staţie de bază de emisie / recepţie furnizorul de servicii are
mai multe variante pentru alimentare cu energie.
Tehnologiile de producere a energiei eoliane au progresat în ultimii ani şi costurile
acestora sunt în continuă scădere, utilizându-se tot mai mult. S-a ajuns la punctul unde
acestea pot fi considerate ca suplimentare sau chiar sursa principală de energie pentru
staţiile de bază de emisie / recepţie din zone dificile. Cum costurile pentru acestea
continuă să scadă, iar costurile şi deficitul de combustibili fosili cresc, energia eoliană sau
alte surse de energie, vor deveni din ce în ce mai eficiente din pnct de vedere al costului,
comparativ cu sursele de energie convenţionale (pe termen lung).
România dispune de un important potenţial exploatabil al resurselor regenerabile
distribuite în diferite zone ale ţării.
Ca şi în cazul energiei solare, dezvoltarea generatoarelor de energie eoliană a accelerat.
Produsele disponibile arată un grad ridicat de dezvoltare şi sunt fiabile, durabile şi
accesibile. Trebuie să fie luate în considerare, o serie de elemente în selectarea unei
turbine eoliene (fig. 5.12) pentru o staţie de bază de emisie / recepţie. Vitezele maxime
ale vântului vor determina dimensiunea structurii necesară pentru a monta turbina,
deoarece există o relaţie între înălţimea de la sol şi viteza vântului. Opţiunile pentru
montarea turbinelor includ o turbina mai mică pe un turn înalt sau altă structură, în timp
ce în alte cazuri, un turn mai mic cu o turbină mai mare (şi mai scumpă) va fi mai
rentabilă. În mod clar alegerea turbinei şi a structurii trebuie să se facă în contextul unei
staţii de bază de emisie / recepţie complete iar alegerea înălţimii turnului este dată de mai
mulţi factori.

Fig. 5.12. Turbină eoliană montată pe turn metalic

Stocarea energiei. Natura sistemelor de alimentare care folosesc energie solară, eoliană
sau hidro este că vor avea perioade frecvenţe în care energia în exces va trebui să încarce
baterii de rezervă.
Tabelul tabelul 5.5 oferă câteva indicaţii despre puterea necesară şi posibile soluţii
pentru telecomunicaţii.
Aceste exemple trebuie să fie văzute ca indicatori de posibile configuraţii şi condiţiile
locale pot solicita soluţii mai mari sau mai mici.
Tabelul 5.5.
Echipament Puterea necesară staţiei de Puterea sistemului eolian
bază de emisie / recepţie
Staţie de bază GSM 600-1800W 10kW
Staţie de bază GSM 900-2300W 12kW
Nod B UMTS 750-1000W 5,5kW
Nod B UMTS 1300-1700W 6,5kW
Staţie de bază WiMax 1,3kW (4 sectoare) 10kW
Pentru stocarea energiei electrice produse în timpul zilei sunt folosite baterii.
Alimentarea consumatorilor se face direct în curent continuu şi alternativ în mod
permanent zi şi noapte. Capacitatea sistemelor pot atinge uşor valori de zeci de kilowaţi.
[50]

Configuraţia sistemului eolian

Sunt folosite baterii pentru stocarea energiei electrice (fig. 5.13). Alimentarea
consumatorilor se face în curent continuu (DC) sau alternativ (AC). Consumatorii din
curent continuu vor fi consumatori eficienţi, pentru a realiza o diminuare semnificativă a
consumului de energie.
Fig. 5.13. Configuraţia sistemului eolian

Multe dintre antenele de telcomunicaţii utilizează un generator diesel, dar este
costisitor, deoarece preţul petrolului este mare. O variantă economică este în utilizarea
unei turbine eoliene.
Adesea, în locaţiile izolate se utilizează o soluţie hibrid de turbină eoliană, panouri
solare şi generator diesel. Combinaţia de tehnologii multiple dă o siguranţă sporită
alimentării.
Invertorul
Invertoarele sunt dispozitive care fac conversia curentului continuu DC în curent
alternativ AC asigurand calitatea frecvenţei la 50Hz, deci ele fac conversia tensiunii de
12V, 24V sau 48V, provenită de la baterii, în tensiune 220V.
În esenţă, invertoarele sunt opusul unui încărcător de baterie sau convertor.

Eficienţa unui invertor depinde de cât de bine converteşte tensiunea de curent

continuu (DC) în curent alternativ (AC). De obicei, aceasta variază de la 85% la 95%,
90% fiind media.
Controlerul (regulatorul)
Dispozitivele de control a încărcării se numesc regulatoare de încărcare şi sunt
indispensabile în sistemele de energie alternativă. Fără un control precis al funcţiei de
încărcare se vor distruge acumultorii conectaţi la sursele de energie alternativă. [49]
În fig. 5.14 este prezentat un turn pe care sunt montate antene şi turbine eoliene.
Fig. 5.14. Turbine eoliene şi antene instalate pe un turn metalic

Pentru a putea fi montate antene şi turbine eoliene, s-au confecţionat suporturi speciale
(fig. 5.15).
Fig. 5.15. Suporturi pentru antene

5.4. Concluzii
 Pentru ţevile laminate pe dorn din oţel carbon normativele de fabricaţie recomandă
efectuarea unei recoaceri ca tratament al produsului laminat de înlăturare a
defectelor ce pot apărea la laminare adică structurile în benzi sau de supraîncălzire de
tip Widmannstatten şi care restaurează microstructura şi pregăteşte semifabricatul
pentru sudare.
 Analiza metalografică arată că defecte de sudare ca fisuri, neomogenităţi structurale,
pori, pot apărea la sudare chiar în condiţiile în care construcţia sudată nu este pusă în
exploatare, în cazul îmbinărilor sudate manual cu electrod învelit.
 Structura metalografica a imbinarii sudate în mediu protector de gaz (MAG cu
transfer prin pulverizare), capătă omogenitate, astfel încât, subzonele sudurii apar
într-un număr redus din cauza recristalizării îmbinării sudate.
 Stratul de rădăcină are structură fină de recoacere;
 Zona normalizată are grăunţi foarte fini şi echiaxiali.
6. Concluzii finale, contribuţii personale şi direcţii de viitor
 Studiul parametrilor de identificare constructivi

În lucrare s-au prezentat detaliat parametrii constructivi (greutatea proprie, greutatea
antenelor, influenţa vântului, a seismului si a zăpezii) care au o mare influenţă asupra
analizei, proiectării şi a construcţiei stâlpului şi turnului de antena.
Chiar dacă astăzi avem o cunoaştere bogată a diferiţilor factori care afectează analiza,
proiectarea şi comportamentul stâlpilor şi a turnurilor de antena, există încă zone care nu
sunt complet studiate şi care au nevoie de studii şi cercetari. Ca exemple de astfel de zone
ale constructiei antenei, pot fi menţionate următoarele fenomene perturbatoare:
 evaluarea de încărcare a gheţii atmosferice şi în special combinaţie de vânt şi
gheaţă;

 mişcarea în salturi a ancorelor; proiectarea teoretica fundalul teoretic; modelarea

pe computer; modalitatea de a prevedea mişcarea în salturi şi cum se previne sau
se stopează aceasta;
 analiza răspunsului dinamic neliniar a stâlpului cu ancore;
 instabilitate aeroelastică a diferitelor configuraţii de secţiuni de stâlp, respectiv de
antenă;
 evaluare a diverşilor parametri pentru un răspuns complet dinamic şi analize de
oboseală, inclusiv, de exemplu, măsurători complete.
 Studiul tipurilor de antenă şi alegerea celui mai optim

Antenele staţiilor de bază, aşa cum sugerează si denumirea lor, sunt de obicei fixate
într-o anumită zonă din reţea şi oferă conectivitate într-o zonă geografică din punct în
punct.
Antenele staţiilor de bază pot fi împărţite în două categorii generale: omni-
direcţionale şi direcţionale.
▪ Antenele omni-direcţionale emit şi recepţionează undele electromagnetice în toate
direcţiile cu excepţia planului azimut. Acest tip de antenă nu este direcţional în planul
azimut şi este direcţional în orice plan ortogonal;
▪ Antenele direcţionale emit şi recepţionează, undele electromagnetice, mai eficient
într-o anumită direcţie decât în toate direcţiile. Antenele direcţionale sunt folosite în
special acolo unde este necesar un câştig mai mare de putere transmisa şi direcţia
intre transmiţător şi receptor este cunoscută. Sunt folosite în celule şi in sistemul
dintre microcelule pentru a împărţi regiunea geografică în sectoare. Aceasta reduce
interferenţa în reţea, permiţând unui număr mai mare de echipamente mobile să fie
folosite.
În alegerea unei antene de telecomunicatii, trebuie avute in vedere urmatoarele
considerente generale: loc de amplasare, aria de acoperire, acces la depanare, protecţie,
alimentare.
Considerente constructive: înălţime, structura, secţiune, material, tehnologii de
fabricaţie, tehnologii de material, echipare, condiţii meteo.

Contribuţii personale
 Studiul tehnologiilor de montaj

Montajul constituie o parte importantă a procesele care au loc în ansamblul
operaţiilor de construire, fiind strâns legat de alte operaţii care se desfăşoară anterior:
proiectare, uzinare, transport, etc.
S-a urmărit ca lucrările de construcţii-montaj să fie realizate fară deficienţe, să se
evite greşelile de montare si de orice natură de stabilitate. Pentru reducerea la minim a
imperfectiunilor structurale în fabricaţie şi montaj, nivelul imperfecţiunilor se limitează
prin standarde de calitate şi norme de toleranţe, iar în proiectare efectul toleranţelor ia în
considerare coeficienţii de siguranţă prin proceduri speciale de calcul, precizate în
desenele de execuţie.
S-a urmarit realizare a unei construcţii de calitate şi de reducere a costului lucrărilor
de montaj, prin normarea raţională a forţei de muncă, a utilajelor şi printr-o bună
organizare a şantierului de montaj.
 Studiu comparativ pe cele două turnuri de telecomunicaţii, au evidenţiat avantajele

unei tehnologii de fabricaţie şi montaj mai eficiente la turnul din judeţul Tulcea,
remarcate prin:
 greutatea redusă a construcţiei executată din ţeavă, este mult mai mică decât
constructia din profile, cu aproximativ 20-30%. Greutatea redusă a structurii metalice
influenţează pozitiv terenul de amplasament prin soluţii de fundare mult mai
economice;
 rezistenţă şi stabilitate foarte bună la acţiuni seismice, datorită ductibilităţii şi a
greutăţii mai reduse, prin realizarea unor fundatii nepretentioase;
 prinderea tronsoanelor prin şuruburi permite posibilitatea de modificare şi
reconstruire creând o mare flexibilitate pentru adaptarea la nevoile utilizatorilor;
 construcţia în întregime din ţeavă prezintă o rezistenţă minimă la vânt, în
comparaţie cu construcţiile din profile.
 Înlocuirea procedeului clasic de sudare manual cu electrozi înveliţi cu sudarea prin

procedeul MAG - cu transfer prin pulverizare - care asigură soluţii tehnice şi economice
avantajoase, cum sunt:
– productivitate mare;
– control bun al căldurii introduse în sudură;
– consumabile relativ ieftine;
– lipsa zgurei;
– eliminarea pierderilor prin schimbarea electrozilor.
– nu se formează crestături şi creste;
– adâncimea de pătrundere este mai mare;
– viteza de sudare este mai mare;
– în metalul de bază se introduce mai puţină căldură;
– supraîncălzire mai mică şi o deformare mai redusă a piesei.
 Evaluarea diferenţelor între tehnologia de sudare cu electrod invelit si sudarea MAG.

Pe lângă căldura generată , care produce cicluri termice, procedeul manual cu electrod
invelit, mai prezintă şi alte dezavantaje:
- productivitate redusă (viteză de sudare mică şi o cantitate de metal depus,
variind între 0,5 şi 1,5 g/s, precum şi timpi auxiliari mari pentru schimbarea
electrozilor şi pentru curăţirea zgurii);
- calitatea sudurii depinde şi de factori subiectivi calificarea şi cunoştinţele
sudorului, etc.).
 Controlul nedistructiv (control vizual, gama şi cu lichide penetrante) precum şi

controlul distructiv (încercările mecanice şi metalografice) efectuat în proporţie de 100%
la probele din experiment, iar la turnuri în proporţie de 30%. Controlul cu raze gama la
sudurile din teavă şi cu lichide penetrante la sudurile de colţ au scos în evidenţă
deficienţe, la sudarea manuală cu electrod invelit. La sudarea MAG - cu transfer prin
pulverizare - nu s-au constatat deficienţe şi defecte vizibile.
 Studiul alimentarii cu energie electrică a echipamentelor de telecomunicaţii,

folosind turbine eoliene. Această soluţie este folosită în special în zonele unde racordarea

la reţeaua naţională de alimentare cu energie electrică nu se poate face sau implică costuri
mari. Rezultatele obţinute în această lucrare pot fi folosite pentru realizarea de staţii de
bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile care să fie independente din punct
de vedere al energiei. Sursele nepoluante care produc energie vor fi tot mai des folosite în
viitor în condiţiile terminarii zăcămintelor de combustibili fosili;
 Realizarea unui calculator pentru zona Fresnel şi pentru înălţimea antenei care ajută
în determinarea acestora dacă există o ,,linie de vizibilitate directă” între două puncte
distante, sau alternativ, cât de sus trebuie ridicată fiecare antenă pentru a evita un obstacol.
Calculatorul ia în considerare curbura Pământului şi efectele refracţiei în atmosferă;
Protecţia contra fulgerului pentru electronicele montate pe stâlpul de telefonie
Determinarea nivelului de protecţie necesită luarea în considerare a factorilor care pot
reduce probabilitatea loviturilor fulgerelor şi a nivelului de protecţie; în schimb, se
micşorează costul total a sistemelor de turnuri montate.
 Sistematizarea cunoştinţelor privind studiul staţiilor de bază de emisie / recepţie

pentru comunicațiile mobile.
Identificarea şi analiza suporturilor optime pentru ataşarea antenelor şi a turbinelor
eoliene.
Direcții de cercetări viitoare

Rezultatele obţinute în lucrarea de faţă, pot constitui o bază de plecare pentru
construcţia turnurilor cu zăbrele sudate prin procedeul MAG cu transfer prin pulverizare,
dezvoltarea unor sisteme eficiente de alimentare cu energie regenerabilă şi alegerea
componentelor optime de instalare;
De asemenea dezvoltarea noilor materiale în special a acelora cu înaltă rezistenţă
structurală şi bună rezistivitate electrică - poate avea un efect semnificativ asupra
proiectării stâlpului şi turnului în viitor;
Preocupările şi tendinţele în dezvoltarea construcţiilor metalice pentru turnuri vor
urmari urmatorii vectori:

- realizarea unor structuri metalice care să poată fi exploatate în deplină siguranţă, la un

preţ de cost cât mai redus şi care să conducă la cheltuieli de întreţinere şi exploatare
minime;
- noi metode, de mare productivitate, prin utilizarea oţelurilor slab aliate (fonte cu un
conţinut bogat în elemente de aliere sau diferite aliaje in cantităţi prescrise), cu
rezistenţe superioare, aliajele din aluminiu, îmbogăţirea sortimentelor de laminate din
oţel şi aliaje de aluminiu şi folosirea secţiunilor tubulare;
- calculul static şi de dimensionare spre introducerea unor programe de calcul care iau
în considerare comportarea elasto-plastică şi ţin seama de conlucrarea spaţială a
elementelor şi structurilor în ansamblu;
- o bună comportare la coroziune, folosind noi mărci de oţel, care îmbunătăţesc
rezistenţa la coroziune atmosferică, prin formarea unui strat protector de oxizi pe
suprafaţa materialului de bază şi sub acţiunea condiţiilor atmosferice, (oţeluri cu
limite de elasticitate cuprinse între 235 şi 355 N/mmp şi conţin elemente de aliere P,
Cu, Cr, Ni, Mo,etc.). De asemenea se vor introduce noi procedee de protecţie a
turnurilor de antene, pe bază de polimeri, vopsele şi metalizare.
Diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse în perioada studiilor doctorale au

permis elaborarea şi publicarea, în calitate de prim autor sau coautor, a unui număr de
articole ştiintifice în buletine şi reviste de specialitate, respectiv în volumele unor
conferinţe ştiintifice internaţionale, dupa cum urmează:
- articole publicate în buletine şi în reviste de specialitate: 2;
- articole publicate în volumele unor manifestarii ştiinţifice internaţionale desfăşurate în
ţară: 4;
- articole publicate în volumele unor manifestarii stiintifice internationale desfăşurate în
strainatate: 3.

Bibliografie selectivă
[1] Andrew Corporation - “Grounding and Lightning Protection Guidelines and
Specifications for Communication Shelters”, Publication SP40-09, January 1992;
[2] Balanis C., "Antenna Theory: Analysis and Design", 3rd Ed., Wiley & Sons, 2005;
[3] Berinde V., Anghel I. - ,,Sudarea cu arc electric” – Editura Tehnică, Bucureşti, 1982;
[4] Buding B: Force Arc, ein kraftvolles Werkzeug zum MIG/MAG-Schweiben. DVS-
Jahrbuch 2006, S. 66/ 70. DVS Verlag, Düsseldorf 2005;
[5] Chen Zhi Ning, Kwai-Man Luk - "Antennas for Base Stations in Wireless
Communications", McGraw-Hill Companies, 2009;
[6] Constantin E. - "Tehnologia sudarii prin topire", Vol I si II, Ed. Universităţii din
Galaţi, 1994;
[7] Crane Robert K., "Propagation Handbook for Wireless Communication System
Design", CRC Press, 2003;
[8] Dalban C., Chesaru E., Dima Ş., Şerbescu C.: „Construcţii cu structură metalică” –
Editura Didactică şi Pedagogică, 1997;
[9] Dalban C., Juncan N., Şerbescu C., Varga A. - „Construcţii metalice”, Editura
Didactică şi Pedagogică 1983;
[10] Dehelean D. - "Tehnologia sudării prin topire", Editura Sudura, Timişoara, 1997;
[11] Dubina D., Rondal J. & Vayas I.: Calculul Structurilor Metalice – Eurocode 3 –
Worked Examples; CME TEMPUS 01198;
[12] Dumitrache L. Constantin - „Tehnologia materialelor metalice”, Editura Matrixrom;
[13] Ericsson - Cell Planning Overview - LZU1083267;
[14] Ericsson - CME 20/CMS 40 Radio Network Features - LZU 108 3704;
[15] Ericsson - CME 20/CMS 40 RBS 2000 Basics - LZU 108 3241/R61R3;
[16] Ericsson - GSM System Survey - LZU108852;
[17] Ericsson - WCDMA Access Transport Network Design. Microwave Network Design
[18] Eurocode 3: Design of Steel Structures, Part 3.1: Towers and Masts, ENV 1993-3-1,
June 1997;
[19] Gansca Sebastian Gheorghe, Roşca Robert-Cristian, Sapariuc Florin, Trif Tudor
Nicolae, Trif Iacob Nicolae - „Hybrid solutions for the autonomy of a modern
telecommunications site”, Al 22-lea Simpozion Internaţional DAAAM, Viena, 2011,
ISSN 1726-9679;
[20] Gansca Sebastian, Roşca Robert-Cristian, Trif Tudor Nicolae, Herăscu (Roşca)
Maria, Trif Iacob-Nicolae - „The Conception of a Computer for Height Computation
on Telecommunication Antennas”, A 13-a Conferinţă Internaţională de lucrări
ştiinţifice, AFASES 2011, Braşov, 26-28 Mai 2011, ISSN: 2247- 3173, pag. 681-687;
[21] Johnson Richard C, "Antenna Engineering Handbook", 3rd Edition, McGraw-Hill,
1993.
[22] Joni N., Trif N. - "Sudarea robotizata cu arc electric", Ed. Lux Libris, 2005;
[23] Leuchsenring P., Støttrup-Andersen U.: “Aesthetic Approach to Mast and Tower
Design”, IASS Symposium, Singapore, November 1997
[24] Machedon Pisu Teodor, Machedon Pisu Elena - “Tehnologia sudării prin topire:
procedee de sudare“, Braşov, Ed. Lux Libris, 2009;
[25] Marghescu Ion - Curs "Comunicaţii mobile";

[26] Mihailescu D. - "Procedee Conexe Sudării", Editura Lux Libris, Brasov, 1997;
[27] Popescu Victor: „Construcţii metalice industriale”, Editura Tehnică, 1987;
[28] Revista Sudura, nr. 3-2007, pag. 31-33
[29] Roşca Robert-Cristian – „Cercetări teoretice şi experimentale de îmbunătăţiri
constructive a antenelor de telecomunicaţii”, raport de cercetare ştiinţifică pentru
doctorat 2010
[30] Roşca Robert-Cristian – „Criterii de calitate pentru elemente de reflexia antenelor”,
raport de cercetare ştiinţifică pentru doctorat 2010
[31] Roşca Robert-Cristian – „Materiale specifice antenelor de comunicaţii”, raport de
cercetare ştiinţifică pentru doctorat 2009
[32] Roşca Robert-Cristian, Feraru Lucian, Sapariuc Florin, Trif Iacob-Nicolae –
„Metallographic Researches on Welded Construction of the Telecommunication
Antennas”, A 7-a Conferinţă Internaţională de ştiinţa şi Ingineria Materialelor -
BRAMAT, Braşov, 24-26.02.2011, Pag. 59-63;
[33] Roşca Robert-Cristian, Gâlea Adrian, Drăgan Adrian, Gansca Sebastian Gheorghe,
Trif Iacob-Nicolae – „Modern Welding Technology of Metal Telecommunication
Towers”, A şasea conferinţă internaţională „Mecanică şi Organe de Maşini”, Sofia,
4-6.11.2010, ISSN: 1314-040X, pag. 91-97;
[34] Rustako A.J., Amitay J., Owens N., Roman G. J., “Radio propagation at microwave
frequencies for line-of-sight microcellular mobile and personal communications”,
IEEE Vehicular Technology Society, ISSN: 0018-9545, 1991;
[35] Smith B.W., Stottrup-Andersen U. - ”Towers and Masts: The Past, Present and the
Future”, IASS Colloquium, Madrid, April 1997;
[36] SR EN 10002/ 1/95 Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1 13920/1998;
[37] SR EN 1321:2000 - Sudarea metalelor. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate;
[38] SR EN 1991-1-4:2006/NB2006 - Acţiuni în construcţii. Încarcari date de vânt;
[39] SR EN 1993-1-10:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a oţelului
[40] SR EN 1993-3-1:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea a 3-a:
Turnuri, piloni şi coşuri;
[41] SR EN 970 : 1999 - Examinări nedistructive ale îmbinarilor sudate prin topire.
Examinare vizuală;
[42] Stottrup-Andersen U, “Analysis and Design of Masts and Towers”, Structural World
Congress, San Francisco, 1998;
[43] Ţierean M. - "Analiza avariilor structurilor sudate", Universiatea Transilvania Brasov
1996;
[44] Zgura Gh., s.a. - "Tehnologia sudarii prin topire", Ed.Politehnica Press, 2007;
[45] Zoican Roxana, Zoican Sorin – Sisteme celulare de telecomunicaţii, Editura Matrix
Rom, 2003;
[46] www.afar.net
[47] www.antennenturm.de
[48] www.kathrein.com
[49] www.lpelectric.ro
[50] www.motorola.com - "Alternative Power for Mobile Telephony Base Stations" -
Solutions Paper

Rezumat
Obiectivul principal al tezei este studiul îmbunătăţirii construcţiei şi a tehnologiilor de
fabricaţie a antenelor de telecomunicaţii pentru realizarea staţiilor de bază de emisie /
recepţie destinate comunicaţiilor mobile, astfel încât sa fie asigurată stabilitatea,
fiabilitatea construcţiei, autonomia alimentării cu energie electrică, funcţionarea şi
realizarea ei în condiţii economice.
În teză se tratează tehnologiile şi parametrii constructivi, cu vizibilitate la stadiul
actual, studiind tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie, modele constructive de turnuri
şi antene pentru telecomunicaţii. La studiul de caz sunt tratate două turnuri pentru
telecomunicaţii existente. Direcţia de cercetare tinde spre o analiză comparativă, între
două procedee de sudare, cel clasic MMA (manual cu electrod învelit) şi MAG (metal
activ gaz) cu transfer prin pulverizare.
Lucrarea prezintă cercetările efectuate în domeniul propagării undelor
electromagnetice radio şi modul de dimensionare a înălţimii antenelor, pe baza
parametrilor specifici, elaborându-se în acest scop un program de simulare şi proiectare.
Cercetările experimentale sunt axate pe procedeul de sudare MAG cu transfer prin
pulverizare aplicat structurii metalice a turnului de antenă. Sunt propuse îmbunătăţiri
funcţionale şi de autonomie a alimentării cu energie electrică a staţiei de bază de emisie /
recepţie, prin turbine eoliene.
Abstract
The main objective of the thesis is to study construction and manufacturing
technologies improvements of telecommunications antennas for mobile communications
Base Transceiver Stations, providing construction stability, reliability, autonomy of
power supply, operation and its implementation in economic conditions.
The thesis studies the technologies and constructive parameters, on the current status
visibility, types of Base Transceiver Stations, constructive models of telecommunications
towers and antennas. The case study treats two existing telecommunications towers.
Research direction tends towards a comparative analysis between the two welding
processes, the classic MMA (Manual Metal Arc) and MAG (Metal Active Gas) with
spray arc.

The thesis describes research on the propagation of radio electromagnetic waves and
how to size the height of antennas, based on specific parameters, developing for this
purpose a simulation and design software.
Experimental research are focused on MAG with arc spray welding process applied
to the metal structure of the antenna tower. Functional and autonomy improvements of
Base Transceiver Station’s power supply using wind turbines are proposed.

CURRICULUM VITAE
Date personale:
Nume: Roşca
Prenume: Robert-Cristian
Data naşterii: 4.06.1981
Adresa domiciliu: Str. Aleea Borcea, nr. 6, bloc 16, scara 1,
ap.15, sector 4, Bucureşti
Studii:
2006 – 2008 Diplomă Master „Radiocomunicaţii, Microunde şi Comunicaţii Optice”,
Facultatea de „Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei”, Universitatea
„Politehnica” din Bucureşti
2005 – 2007 Diplomă Master „Marketing şi Negocieri în Afaceri”, Facultatea de
„Management Turistic şi Comercial”, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”,
Bucureşti
2000 – 2005 Diplomă inginer - Facultatea de „Electronică, Telecomunicaţii şi
Tehnologia Informaţiei”, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti
1996 – 2000 Diplomă bacalaureat - Liceul teoretic „Gheorghe Şincai”, Bucureşti
Cursuri de specializare:
2008 – 2009 Curs postuniversitar „Pregătire psihopedagogică, pedagogică şi metodică”,
Departamentul pentru „Pregatirea Personalului Didactic”, Universitatea „Politehnica” din
Bucureşti;
Cursuri Ericsson: Prezentare generală GSM, Semnalizarea GPRS, Planificarea reţelei
GSM – Dimensionarea nodurilor hardware, Introducere în GSM/WCDMA MSS R5,
Optimizarea reţelei radio GSM OSS-RC, Managementul configurării GSM RAN folosind
OSS-RC, Introducere în GSM MSS R4, Managementul performanţei GSM/WCDMA M-
MGw R4, Măsurarea performanţei GSM/WCDMA MSC/MSC-S, Operarea şi
configurarea M-MGW R4, Prezentare generală GPRS, Administrarea sistemului OSS RC
R2, OSS-RC R3 Delta, Prezentare generală OSS-RC R4, Workshop de introducere în
RadioCommander, Workshop de SIGTRAN;
Cursuri Nokia Siemens Networks: Prezentare generală SBS BR7.0, Măsurarea
performanţei SBS BR7.0, Parametrii radio ai reţelei GSM - SBS BR7.0, Planificarea şi
optimizarea reţelei radio BSS, Planificarea şi optimizarea reţelei radio BSS GPRS/E-
GPRS, Măsurarea performanţei utilizând Spots;
Curs TeleScope: Planificarea reţelei 3G CS/PS
Lucrări publicate: 9
Experienţă profesională: 7.11.2005 – prezent: Inginer planificare – sistem comutaţie
Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A.
Abilităţi
Limbi straine: Engleza
Cunoştinţe PC: Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint, Outlook), Open Office
(Writer, Calc, Impress, Draw), Microsoft Project, AutoCAD, Microsoft Visio, Adobe
Dreamweaver, Microsoft Expression Web

CURRICULUM VITAE
Personal information
First name: Roşca
Surname: Robert-Cristian
Date of birth: 4.06.1981
Address: 6 Aleea Borcea street, block 16, 1th entrance, 3rd
floor, apartment 15, 040421 district 4 Bucharest, Romania
Education
2006 – 2008 M.S. diploma: "Radiocommunications, Microwaves and Optical
Communications", Faculty of "Electronics, Telecommunications and Information
Technology", "Politehnica" University of Bucharest;
2005 – 2007 M.A. diploma: "Marketing and Negotiation Technics", Faculty of "Tourism
and Commercial Management", "Dimitrie Cantemir" Christian University of Bucharest;
2000 – 2005 Engineer diploma: B.S. "Electronics, Telecommunications and Information
Technology", "Politehnica" University of Bucharest;
1996 – 2000 "Gheorghe Şincai" National College, Bucharest
Courses:
2008 – 2009 Postgraduate course "Psycho-pedagogic, Pedagogic and Methodology
Training", "Teacher Training" Department, "Politehnica" University of Bucharest;
Ericsson courses: GSM System Survey, GSM / WCDMA MSS R5 Introduction, GSM
Network Planning – Node Hardware Dimensioning, GSM OSS-RC Radio Network
Optimization, GSM RAN Configuration Management using OSS-RC, GSM MSS R4
Intoduction, GSM / WCDMA M-MGw R4 Performance Management, GSM / WCDMA
MSC / MSC-S Performance Measurement, M-MGW R4 Operation & Configuration,
GPRS System Survey, GPRS Signaling, OSS RC R2 System Administration, OSS-RC
R3 Delta, OSS-RC R4 Overview, RC On-Site Introduction Workshop, SIGTRAN
Workshop;
Nokia Siemens Networks courses: SBS BR7.0 System Overview, SBS BR7.0
Performance Measurement, SBS BR7.0 Radio Network Parameters for GSM, BSS Radio
Network Planning and Optimization, BSS GPRS / E-GPRS Radio Network Planning and
Optimization, Spots Performance Measurement Operation;
TeleScope course: 3G CS/PS Network Planning.
Papers published: 9
Work experience: 7.11.2005 – present: Switching planning engineer
Cosmote Romanian Mobile Telecommunications S.A.
Personal skills and competences
Foreign languages: English
Computer skills: Office software: Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint,
Outlook), Open Office (Writer, Calc, Impress, Draw), Microsoft Project, Autodesk
AutoCAD, Microsoft Visio, Adobe Dreamweaver, Microsoft Expression Web.

Antene de Telecomunicatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Antene de Telecomunicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea: „Transilvania” din Braşov

Facultatea: „Ştiinţa şi Ingineria Materialelor”

Ing. Robert-Cristian ROŞCA

CERCETĂRI PRIVIND ÎMBUNĂTĂŢIREA TEHNOLOGIILOR DE MONTAJ

RESEARCH ON IMPROVING TECHNOLOGIES OF ASSEMBLY AND

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Vă aducem la cunoştinţ ă că în ziua de 21.10.2011, ora 13, în sala I16, Colina

Componenţ a COMISIEI DE DOCTORAT

PREŞEDINTE 1. Prof. Univ. Dr. Ing. Mircea Horia Ţ IEREAN

REFERENŢ I ŞTIINŢ IFICI 3. Prof. Univ. Dr. Ing. Ion MARGHESCU

4. Prof. Univ. Dr. Ing. Dănuţ MIHĂILESCU

5. Prof. Univ. Dr. Ing. Teodor Pisu MACHEDON

1. Obiectivele tezei şi fazele cercetărilor

2. Stadiul actual al tehnologiilor de montaj şi parametrii constructivi

3. Cercetări tehnologice de fabricaţie şi montaj

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 1

3.1.4. Defecte (tehnologice) de sudură

5. Cercetări experimentale şi îmbunătăţiri funcţionale a antenelor pentru

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 2

5.1.2. Analiza metalografică a îmbinărilor sudate în varianta sudare manuală cu

6. Concluzii finale, contribuţii personale şi direcţii de viitor

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 3

A/C Air Conditioning Aer condiţionat

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 4

1. Obiectivele tezei şi fazele cercetărilor

Obiectivul principal al tezei este studiul îmbunătăţirii construcţiei şi a tehnologiilor

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 5

Ca sursă de alimentare cu energie electrică a echipamentelor staţiei de bază de emisie /

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 6

în special în zonele unde racordarea la reţeaua naţională de alimentare cu energie

2. Stadiul actual al tehnologiilor de montaj şi parametrii constructivi

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 7

2.1.1. Tipuri de staţii de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile

Radiolink la/dinspre BSC/RNC

Fig. 2.1. Staţie de bază de emisie / recepţie pentru comunicaţiile mobile

2.1.2. Prezentarea reţelelor de comunicaţii mobile

Fig. 2.2 Celule radio

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 8

Tipuri de celule radio: macro-celulă (rază de acoperire 1 - 35 Km), micro-celulă (rază

Fig. 2.3. Tipuri de configuraţii BTSE – BSC

2.2. Turnuri şi piloni în telecomunicaţii

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 9

transversale este foarte mare. În secţiune verticală ramurile construcţiei pot fi

2.2.2. Construcţia turnurilor şi pilonilor pentru telecomunicaţii

Fig. 2.4. Sisteme de zăbrele Fig. 2.5. Secţiunile ramurilor turnurilor

2.2.3. Tipuri de turnuri cu zăbrele

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 10

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 11

2.2.4. Fazele de instalare a staţiei de bază de emisie / recepţie

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 12

2.2.5. Estetica în proiectarea stâlpilor şi turnurilor

Fig. 2.11. Turn estetic pentru Fig. 2.12. Înălţarea turnului

2.2.6. Antene de comunicaţii mobile instalate pe imobile

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 13

Fig. 2.13. Plan împământare – Izometrie

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 14

Sistemul de încalzire este format dintr-un convector de 1000W, clasa II de izolaţie

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 15

Fig. 2.14. Turn autoportant cu zăbrele

Rezumat teza de doctorat – Robert-Cristian Roşca Pag. 16

 Confecţionare şi montare structură metalică - pentru turnul cu înălţimea de 40 m şi

orizontale Ptn se determină cu relaţia:

Ptn  β  C t  C h  h med  g v  A t [kN] (2.1)