Reumatologie si nursing în reumatologie

C1 Reumatismul articular acut (RAA)

REUMATOLOGIA

REUMATOLOGIA este ramura medicinii care studiaza bolile

reumatismale, afectiuni caracterizate din punt de vedere clinic
prin manifestari articulare si care au ca substrat
anatomopatologic o leziune a tesutului conjunctiv.Reumatism
vine de la cuvintul grec rheuma=curgere, cuprinde un grup de
afectiuni care intereseaza predominent articulatiile.Termenul
vrea sa sugereze caracterul curgator, fluxionar sau chiar
migrator al manifestarilor articulare.
Manifestarile reumatice sunt foarte variate si sunt determinate de
cauze microbiene sau nemicrobiene, cauze autoimune sau
necunoscute.

Semne si simptome

-durerea in reumatismul articular acut este

caracteristica:poliartrita mobila, fugace, care intereseaza mai
multe articulatii in acelasi timp,mai ales articulatiile mari, cu
caracter inflamator,miscarile articulare sunt foarte dureroase.

Poliartrita reumatoida se manifesta initial cu polialgie. Se

adauga redoare articulara, tumefactii si deformari articulare, care
intereseaza articulatiile mari.

In spondilita ankilopoetica durerea este sacro-iliaca,surda, in

repaus si nocturna,. intereseaza articulatiile mici.

In artroze durerea apare la miscare, diminiata, dispare in timpul

zilei si reapar seara, articulatii sunt ,, ruginite’’.

-redoare apare in perioada secundara, dar si tertiara a luesului,

cu prinderea unei singure articulatii sau poliartritica

In spondilita ankilopoetica mobilitatea coloanei vertebrale este

redusa.

-tumefactia este prezenta in artrite, cind se dezvolta o inflamatie

locala cu edem, dar in artroze apare hipertrofie osoasa si
osteofite.Rar apar hipertrofii musculare, datorita invaliditatii
articulare..
-congestia este un semn local care apare in afectiuni ca
reumatismul articular acut, artrite, poliartritei reumatoide etc.

-ankiloza apare in artrita tuberculoasa Atrofii, subluxatii si

anchiloze apar in stadiul III. al poliartritei reumatoide. In artroze
apare limitarea miscarilor datorita osteoporozei si a
osteofitelorApar si crepitatii sau cracmente deoarece a disparut
cartilajul articular.

-deformare osoasa apare in artrita luetica, in stadiul tertiar

leziunile sunt sclero-gomoase mutilante.

In poliartrita reumatoida stadiul IV. bolnavul devine un invalid

, dupa 15-20 de ani de boala cu deformari articulare si anchiloze
care il tintuiesc la pat.

In spondilita ankilopoetica bolnavul prezinta cifoza si stergerea

lordozei fiziologice.

-febra este constanta la copii si adolescentii cu reumatismul

articular acut. Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere a
unei noi articulatii, dar cedeaza la tratamentul cu salicilati sau
corticoterapie.
 Reumatismul articular acut (RAA)

Definitie este o boala generala cu caracter infecto-alergic, care

evolueaza in pusee acute, separate prin perioade de latenta,
avind ca manifestari generale:poliartrita acuta, cardita, coree,
noduli subcutanati si eritem marginal.

Etiopatogenie boala este urmarea unei infectii cu streptococ β

hemolitic de grupa A care determina o angina streptococica,
infectii rino-faringiene sau o scarlatina ce precede boala.
Patogenia alergica se explica prin sensibilizarea organismului de
catre streptococi β hemolitici de grupa A. Un rol important il
coincidenta antigenica intre streptococ si muschiul cardiac.
Anticorpii antistreptococici duc la paritia de autoanticorpi anti-
miocard, vase, articulatii.

Factorii favorizanti: terenul, respectiv organismul infantil -

alimentatia carentiala,

-oboseala si surmenajul
-factorii de mediu: frigul, umezeala -bolile anergizante generale.
Boala apare la orice virsta, dar are incidenta maxima intre5-15
ani.

Simptomatologie

Manifestarile clinice sunt precedate de o angina eritematoasa

sau pultacee cu 10-18 zile.Urmeaza o perioada de vindecare
aparenta de 1-3 saptamini

Perioada de stare se manifesta cu semne generale: febra este

constanta la copii si adolescentii cu reumatismul articular acut.
Apar pusee de hipertermie la fiecare atingere oboseala, paloare,
transpiratii, oligurie.

-Manifestarile articulare domina tabloul clinic si constau din

dureri articulare vii, tumefactie usoara, roseata si caldura
locala.Artrita afecteaza mai ales articulatiile mariale membrelor
inferioare, apoi ale celor superioare.Durerea este mobila, fugace,
suferinta trec de la o articulatie la alta.Semnele articulare pot
lipsi la copilul mic.

-Manifestarile cardiace: cardita reumatismala poate reprezenta

uneori singurul semn al reumatismului. Apare de la inceputul
primului atac si dureaza 1-2 saptamini dupa ce au disparut
semnele articulare. Clinic se manifesta cu jena precordiala,
palpitatii, dispnee, hipotensiune, iar la auscultatie zgomotele
cardiace sunt asurzite sau apar sufluri.
-Manifestarile neurologice realizeaza coreea acuta Sydehamin in
care exista si leziuni pe creier.Clinic se caracterizeaza prin
miscari involuntare, dezordonate, rapide, de amplitudini diferite,
localizate la membre, mai ales cele superioare si la fata (miscari
coreice).Dispar in somn si sunt exagerate de efortul fizic si
intelectual, emotii.In caz de reumatism cerebral bolnavul
prezinta delir, confuzie, insomnie, anxietate ,hipertermie.

-Manifestari cutanate: nodozitati de marimea bobului de mazare,

nedureroase, periarticulare, eritem nodos, eritem marginat.

-Manifestari viscerale: pot aparea pneumonie, pleurezie,

peritonita, hepatita, pancreatita, nefrita, poliviscerita

Examenele paraclinice

-Hemograma arata anemie normocroma, leucocitoza cu

neutrofilie, limfopenie, monocitoza, eozinofilie.

-VSH este multa accelerat (40-50 mm/h) si scade paralel cu

evolutia bolii.

-Fibrinogenul este crescut ( N=100-200 u/ml) ajunge la valori de

1000-1200 u/ml.Titrul se mentine ridicat 4-6 luni si este unul din
testele importante pentru evolutie, diagnostic si tratament. -
Exudatul nazo-faringian poate evidentia prezenta streptococului
β hemolitic de grupa A la debutul bolii.
-Radiografia pulmonara evidentiaza hipertrofia cordului,
manifestari specifice de pericardita, leziuni mitrale, aortice,
pneumonie, pleurezie.

-Electrocardiograma evidentiaza leziuni miocardice.

Evolutie

RAA se caracterizeaza printr-o tendinta la recidive, mai ales in

primii 5 ani.La fiecare recidiva, se reactiveaza focarele vechi si
se produc leziuni cardiace, cu afectare valvulare definitive care
pot evolua cu insuficienta cardiaca.

In forma obisnuita de boala un tratament corect aplicat duce la

vindecare fara sechele.

Tratament
Se face obligatoriu in spital si cit mai precoce

In faza acuta se indica masuri igieno-dietetice cu repaus la pat

obligatoriu cel putin 3-4 saptamin si apoi mobilizare treptata ,
sub controlul VSH.Reluarea activitatii fizice se face in 2-3 luni,
in functie de evolutie.Alimentatia este hidrolactica in primele 2
zile, apoi lacto-fainoso-vegetarian si apoi o alimentatie bogata in
legume si fructe, proteine animale si sarac in grasimi si sare.

Tratamentul medicamentos urmareste sterilizarea infectiei

streptococice si prevenirea recidivelor.Se administreaza
peniciline de sinteza 7-10 zile in spital si apoi tratament oral
inca 7 zile. Tratamentul de intretinere se face cu Moldamin 5 ani
,1 flacon /luna.
Tratamentul cu antiinflamatoare se face cu preparate de
salicilati, amidopirina, corticoterapie timp de 4-6 saptamini. Se
administreaza Prednison 2 mg/ kg corp/24 ore timp de 2-3
saptamini si apoi, 1 mg/ kg corp /24 ore inca 2-3 saptamini, cu
scaderea treptata a dozelor. Atentie la regimul alimentar care
este obligatoriu desodat, bogat in proteine si sarac in grasimi si
glucide.

In caz de insuficienta cardiaca se administreaza tonice cardiace,

oxigen, repaus la pat, dietata hiposodata etc.

Dispensarizarea bolnavului se face cel putin 5 ani.Dupa puseul

acut timp, cel putin 3 luni se face control clinic lunar + VSH,
EKC, ASLO, fibrinogen, exudat faringian. Apoi controlul
medical se face la 3 luni, timp de 1 an, cu repetarea acelorasi
investigatii.Se continua tratamentul cu Moldamin la copil in
doza de atac 1 flacon la 7-10zile si apoi 1 flacon /luna. Timp de
5 ani, iar la adolescenti sau adulti tratamentul de intretinere
dureaza cel putin pina la 18 ani sau cel putin 2 ani. La copii
predispusi la angine repetate, conditii neigienice de locuint etc.
se recomanda asanarea focarelor amigdaliene, a vegetatiilor
adenoide sub protectie de antibiotice.

C2 POLIARTRITA REUMATOIDA (PR) , SPONDILITA

ANKILOPOETICA

POLIARTRITA REUMATOIDA (PR)

 Definitie poliartrita reumatoida sau poliartrita cronica
evolutiva este o inflamatie poliarticulara cronica, cu evolutie
indelungata cu pusee acute si este localizata cu predilectie la
nivelul articulatilor mici ale extremitatilor, simetrice.

Spre deosebire de RAA care,, musca

inima si linge articulatiile”, PR nu intereseaza inima, dar,, musca
articulatiile si nu le mai lasa pina la distrugerea lor mai mult sau
mai putin completa.”

Etiopatogenie

Boala afecteaza mai ales sexul feminin intre 20-40 ani.Un rol
adjuvant il joaca clima rece si umeda. Este considerata o boala
autoimuna, prin descoperirea factorului reumatoid care este o
imunoglobulina M anti-imunoglobulina G.
4
Simptomatologie
Boala evolueaza in 4 stadii:
-stadiul I polialgic este dominat de durere Apare discreta
osteoporoza.

-stadiul II exudativ in care alaturi de durere apare si redoarea

articulara, tumefactii si deformari articulare. Osteoporoza este
prezenta, apar leziuni distructive intinse, subluxatii, dar
capacitatea functionala este inca pastrata.

-stadiul III proliferativ este dominat de atrofii musculare,

anchiloze si deformari articulare. Osteoporoza este prezenta,
dar capacitatea functionala este limitata.

-stadiul IV terminal apare dupa 15-20 de ani de la debut,

bolnavul este invalid si isi petrece toata viata in pat sau in
fotoliu, neputindu-se ingriji singur, deoarece infirmitatea este
importanta.

Diagnosticul PR.

Este usor de pus in stadiile avansate, dar important este

diagnosticul precoce.S-au elaborat criterii de diagnostic si sunt
necesare cel putin 4 criterii pt. diagnosticul probabil si 7 criterii
pentru unul evident.In practica diagnosticul de PR este sugerat,,
cind la o femeie se instaleaza insidios tumefactii dureroase ale
articulatiei interfalangiene proximale sau metacarpo-
falangiene. cu tendinta de simetrie, insotite de redoare
matinala a miinilor, alterarea starii generale si VSH este crescut,
chiar daca serologia este negativa.”

In perioada de stare, boala este dominata de manifestarile

articulare: dureri, tumefactii, devieri, deformari si
anchiloze.Limitarea miscarilor este datorata atit durerilor cit si
contractiilor musculare, care contribuyie la deformari si devieri,
in primul rind la nivelul articulatiilor metacarpo-falangiene.Apar
si atrofii musculare dureroase, modificari de tegumente care
devin subtiate, netede, pigmentate, cu unghile friabile, cu
nodozitati subcutanate. .La nivelul ochilor apar irite,
iridociclite.In perioadele evolutive starea generala se altereaza.
Apar subfebrilitatile.

. Examenele paraclinice

-Hemograma arata, leucocitoza discreta. -VSH este multa

accelerat 30-80 mm/h. -Factorii antinucleari sunt pozitivi.
-Reactia Waaler-Rose si latex, care evidentiaza factorul
reumatoid , sunt pozitive.

-Radiografia osoasa evidentiaza osteporoza, limitata la inceput

la nivelul oaselor carpului apoi apar microgeode, iar in fazele
avansate dispar spatiile articulare, apar subluxatii si anchiloze
osoase.
In stadiul terminal bolnavul este un infirm total casectic, iar
procesul inflamator se stinge.

Diagnosticul diferential

Se face cu alte afectiuni reumatice: RAA, lupusul eritematos

diseminat, guta pseudoreumatoida, artroze active, reumatismul
psoriazic etc.

Evolutie, complicatii, prognostic

Boala are o avolutie indelungata, cronica si poate fi oprita in

evolutie in orice stadiu, prin tratament, spontan sau poate
evolua spre casecxie si exitus prin complicatii
intercurente.Prognosticul este rezervat datorita caracterului
invalidant al bolii si depinde de precocitatea diagnosticului si a
tratamentului.

Tratament
Este complex si de lunga durata, terbuie sa fie precoce,
continuu.si adaptat fiecarui bolnav.

1. Tratamentul profilactic consta in asanarea focarelor

infectioase, pentru evitarea complicatiilor si o mai buna
toleranta la factorii terapeutici.
 2. Tratamentul curativ este

-tratament igieno-dietetic cu repaus la pat 7-8 zile, in pozitie

relaxata, decontracturanta. Dieta va fi bogata in proteine,
vitamine, saruri minerale.

-tratament medicamentos utilizeza mai multe tipuri de

medicamente :antiinflamatoare de tipul Aspirinei care este
antialgica, antipiretica, antiinflamatoare in doze de 3-4 g/zi
Efectul este redus si exista riscul de hemoragii digestive.

Fenilbutazona (brufen si derivatii Voltaren, Indometacin )

antiinflamator nesteroidian administrat 3-6 dg/zi a cite 200 mg
sau supozitoare cu 250 mg Da reactii adverse numeroase
(digestive, retentie salina) si sunt recomandate in doze de atac
7-10 zile.

Antimalarice de sinteza (Clorochina 300 mg/zi si

Hidroclorochina 600 mg/zi) sunt indicate, dar dau si ele reactii
adverse de tipul retinopatii, tulburari digestive si nervoase.
-Sarurile de aur –Alocrizina, Solganal B, Mioral, Aurul etc dau
reactii adverse de tipul prurit, eritrodermie, stomatita, diaree,
nefroza, aplazie medulara.Se administreaza 0,5-1 g aur
metalic/saptamina fara a depasi 3-5 cg.

-Imunosupresoarele se bazeaza pe patologia autoimuna.Se

utilizeaza Clorambucil 6 tb a 2 mg/zi, Ciclofosfamida 50-150
mg/zi, Methotrexat, Natulan.

-Corticoterapie se recomanda cind tratamentele precedente nu

dau rezultate. Se utilizeaza Prednison tab 5 mg pe cale orala sau
injectii intraarticulare cu Hidrocortizon, Volon. Se recomanda
numai cind este vorba de cazuri cu febra mare, anemie severa,
deficit ponderal, forme hiperalgice.Administrarea
intraarticulara se indica in forme severe care au contraindicatie
calea generala, adjuvant al terapiei de fond, in proceduri
ortopedice, pentru reabilitarea si prevenirea deformarilor
osoase si articulare. Dozele se scad progresiv pentru a nu duce
la corticodependenta. Tratamentul va dura 4-8 sapatamini si
pot aparea reactii adverse de tip osteoporoza, retentie de sare,
diabet, HTA tromboflebite, tuberculoza, ulcer gastric,
complicatii psihice.

Tratament chirurgical se recomanda sinovectomie, adica

curatarea articulatiei de mugurii sinoviali si sinoviorteza, adica
distrugerea sinovialei inflamate, prin injectarea in articulatie a
unor substante.
Tratament ortopedic este mai mult un tratament corectiv
indicat pentru corectarea pozitiilor vicioase.

Recuperarea :PR este o boala invalidanta, care poate face ca

bolnavul sa devina un dependent social.Recuperarea urmareste
prevenirea invaliditatii sau refacerea functionala. Prima etapa
consta in determinarea bilantului articular si muscular. Bilantul
articular se refera la testarea mobilitatii articulare. Miscarea
dintr-o articulatie este ca o pirghie si respectiv mobilitatea se va
masura in grade ( 20 ,45 ,). Bilantul muscular se apreciaza clinic,
dianometric si electromiografic.In faza exudativa, pe linga
tratamentul medicamentos se indica aparate gipsate ,, de
postura” cu efect decontracturant, relaxant si antalgic.
Repausul articular se face pe plan tare. Imobilizarea treebuie
alternate cu miscari izometrice chiar sub aparatul gipsat. Astfel
se combate tendinta la atrofii musculare. Pentru prevenirea
anchilozei si redoarii musculare la genunchi se aplica saci de
nisip deasupra .Medicul fixeaza articulatia in pozitii functionale
sin u antalgice.

-Balneofizioterapia cuprinde un complex de metode cum ar fi

electroterapia, hidroterapia, hidrokinetoterapia, termoterapia,
masaj, balneoterapia si cura balneara.

Electroterapia se aplica bolnavului chiar la pat (diadinamice,

ionizari, ultraviolete) Progresiv se adauga solux, masaj cu
 miscari active facute la pat. Pe masura ce bolnavul se va
mobilize se mai adauga hidrokinetoterapia, bai
medicamentoase cu sare sau plante care au efect relaxant,
antialgic si neurosedativ.In faza stabilizata se indica cure
balneare la Baile Felix, Govora, Herculane, Bazna.

Kineziterapia este terapia prin ,,miscare”, fie prin miscari active,

active-pasive (miscari ajutate sau asistate) si cu opunere de
rezistenta. Totdeauna se incep cu miscari active si nu pasive,
care forteaza articulatia si activeaza inflamatia. Miscarile active
fac apel la starea reala a articulatiilor la fel si
hidrokinetoterapia, care au efect pozitiv asupra psihicului. Se
pot utiliza unele aparate ca bicicleta ergonomica, planseta cu
rotile, talpa cu arc, scripetii etc.. Miscarile cu rezistenta se
indica

are redau si cresc

incalzirea musculara ,care se poate face si prin termoterapie(

solux, parafina).Miscarea izometrica intretine forta musculara,
iar cea izotonica amplitudinea de contractie, mobilitatea si
finetea. Ergoterapia sau terapia ocupationala constituie
anticamera reintegrarii bolnavului in munca. Se indica diverse
meserii: legatul cartilor, cartonajul, tesutul covoarelor,
impletitul, munca de artizanat. Tot in aceasta perioada se
realizeaza readaptarea la deprinderi si gesturi uzuale si
profesionale (toaleta zilnica, mersul, scrisul,
desenul).Reintegrarea in munca se face in acelasi loc de munca
sau alta munca mai usoara, adecvat stadiului in care boala a
putut fi stabilizata.
SPONDILITA ANKILOPOETICA

Definitie este o boala

inflamatorie a coloanei vertebrale, avind substrat genetic si
imunitar, predominanta la barbatul tinar, cu debut la
articulatiile sacro-iliace si cu extindere de la coloana lombara la
coloana cervicala, cu evolutie progresiva catre anchiloze si
deformatii.

Etiologie

Se considera ca este vorba de o interactiune intre factorii

infectiosi pe un teren alergic predispus( prezenta antigenului
HLA –B 27 la 90% din cazuri). Boala apare cu precadere la
barbati (90%) si cel mai adesea inainte de 30 de ani.
Factorii favorizant sunt conditiile meteorologice si climatice
,traumatisme minore, stresul si diferitele infectii.

Simptomatologie

Initial boala se manifesta necaracteristic cu dureri lombare

si sciatalgii. Lombalgia este persistenta, se intensifica in timpul
noptii si dureaza citeva luni, putind fi singurul semn de boala.
Sciatalgia este deobicei fesiera si nu depaseste spatiul popliteu,
uneori trece de la un membru la celalalt (sciatica in bascula).

Pot apare artrite ale gleznelor, genunchilor, soldurilor,

umerilor, ale articulatilor intercostale exacerbate de miscarile
respiratorii, tuse, stranutAlgiile coloanei vertebrale au un
caracter progresiv si se insotesc cu semne generale: febra
moderata, pierderea discreta in greutate,

Apare cifoza progresiva cu rectitudinea coloanei

vertebrale toracale si cervicalesi prinderea frecventa a
articulatiilor centurii scapulare si pelvieneContractia si atrofia
muschilor vertebralireprezinta 2 faze succesive prin care trece
musculatura coloanei, ceace limiteaza progresiv miscarile
acestora.
 Manifestarile generale sunt la nivelul cordului : insuficienta
aortica, cardiomegalie, pericardite, la nivelul ochilor irite,
iridociclie.

. Examenele paraclinice
-VSH este moderat crescuta

-electroforeza arata hipergamaglobulinemie Hemograma arat

uneori anemie hipocroma
-lichidul sinovial arat hipercelularitate

-. prezenta antigenului HLA –B 27 -absenta factorului reumatoid

Cresterea complementului -prezent antigenul Chlamidian

-prezente complexe imune circulante

Radiografia osoasa evidentiaza precoce modificari bilaterale

ale articulatiilor sacro-iliace.La nivelul corpilor vertebrali apar
prelungiri osoase( sindesmofite) ce unesc corpii vertebrali ca
niste punti. Sindesmofitele apar prec oce la nivelul coloanei
toracale, corpii vertebrali prezinta leziuni de osteoporoza.In
fazele avansate , calcifierea ligamentelor interapofizare
sugereaza aspectul de
,,linii de tranvai”, iar calcifierea ligamentelor mediane
sugereaza ,, firul electric”. Frecvent sindesmofitele si calcifierile
ligamentelor au aspect de ,, coloana de bambus”.

La nivelul articulatiilor periferice apar modificari asemanatoare

cu cele din poliartrita reumatoida.

Evolutie, complicatii, prognostic

In mod obisnuit formele moderate de boala au tendinta de a se

extinde de la articulatia sacro-iliaca catre regiunea
cervicala.Acest proces evolueaza in 10-20 de ani, dar se
intilnesc si forme care progreseaza rapid, dar si forme care
ramin cantonate la nivelul articulatiei sacro-iliace.Cam 75 % din
pacienti pot sa-si continue activitatea.Prognosticul este
intunecat de aparitia coxitelor bilaterale sau de instalarea
cifozei toracale.Se pot instala insuficienta respiratorie
progresiva, luxatii are vertebrelor cervicale cu compresiune
medulara si insificienta cardiaca

. Diagnosticul pozitiv
OMS propun e urmatoarele criterii:

-durere lombara inferioara si redoare de peste 4 luni necalmata

de repaus -durere si redoare toracica
-limitarea miscarilor coloanei lombare -limitaqrea expansiunii
toracice
Irita si sechelele acesteia

-modificari caracteristice ale articulatiei sacro-iliace

Diagnosticul diferential
In formele avansate nu se pun probleme de diagnostic.

In formele incipiente se pune problema unei discopatii lombare

si hernie de disc,care apar la 40-50 ani sau dupa traumatisme
,durerile iradiaza pe nervul sciatic: malformatii congenitale ale
coloanei vertebrale care se evidentiaza radiologic: morbul lui
Pott, de etiologie tbc, cu dureri toracice inferioare si lombare
inalte uneori gibozitate, iar radiologic se constata leziuni
distrugtive discovertebrale.

Tratament

Este unul simptomatic, antialgic patogenic antiinflamator si un

ansamblu de masuri de recuperare.Tratamentul se
individualizeaza in functie de evolitie, stadiul bolii si trebuie sa
fie durabila pe perioadele evolutive ale bolii.
Tratamentul medicamentos se recomanda antiinflamatoare
nesteroidienede tipul Fenilbutazona 600mg/zi 4-5 zile, apoi 400
mg/zi, iar dupa o saptamina 200 mg/zi.Atentie la contraindicatii
de tipul ulcer gastro-duodenal, gastroduodenite, reactii alergice
si leucopenie.Trebuie sa se administreze exclusiv postprandial
eventual se adauga o medicatie antiacida, se reduce sarea din
alimentatie deoarece este favorizata retentia hidrosalina si se
face hemograma la 3-4 saptamini.

Indometacinul este un puternic antiinflamator, cu o toleranta

digestiva mai buna decit Fenilbutazona si cu mai putine reactii
adverse. Se administreaza capsule de 25 mg postprandial 3-6
comprimate/zi si dupa 5 zile se reduce doza treptat pina la 50
mg/zi.Pee linga efectele secundare digestive mai pot apare
cefalee rebela.

Padudenul sau ibuprofenul dg de 200 mg se administreaza

postprandial se administreaza la
inceput 6 dg/zi apoi se scad dozele la 1-2 dg/zi.

Corticoterapia sistemica de tipul Aprednisonului se recomanda

in doze moderate de 15-20 mg/zi pe perioade scurte , in
formele severe si in complicatiile oculare, cind medicatia
antiinflamatoare are efecte nesatisfacatoare..Atingerile
articulare rezistente necesita infiltratii intraarticulare cu
hidrocortizon de 2 ori/saptamina .

Tratamentul cu agenti fizici balneari si de recuperare

Roentgenoterapia antiinflamatoare in sedinte de citeva zile

interval se recomanda cu rezerve datorita riscului de afectare
hematogena.Este contraindicata la femei datorita riscului de
sterilitate Reducerea si readaptarea functionala se refera la
supravegherea posturala menita sa evite marile comlicatii
(anchiloze, cifoza toracala, proiectia anterioara a capului).Se
recomanda repausul in pat si somnul fara perina , intercalindu-
se un pled subtire sub regiunea lombara.Gimnastica medicala
se recomanda muschilor paravertebrali pentru a evita atrofia si
si a combate cifoza .Miscarile efectuate in bazine cu apa calda
sunt mai putin dureroase .Gimnastica respiratorie are un rol
capital, asigurind amplitudinea miscarilor toracice si prin
acestea o ventilatie corespunzatoare.Exercitiile de gimnastica
se fectueaza atit in ortostatism cit si in decubit ventral sau
dorsal.

Balneoterapia permite miscari active ale coloanei si mobilizarea

soldurilor si a umerilor. Kineziterapia suacvatica si heliomarina
al Mangalia, Eforie Nord sau Techighiol au rezultate
bune. Tratamentul ortopedic si chirurgical se recomanda
artroplastii totale in coxite invalidante.
C3 REUMATISME ARTICULARE DEGENERATIVE

REUMATISME ARTICULARE DEGENERATIVE

I ARTROZE

Definitie este un proces cronic, de uzura, la nivelul articular,

spre deosebire de artrite unde inflamatia este acuta.

Etiologie Sunt incriminati mai multi factori:

-virsta: artrozele apar mai frecvent la femei dupa 40 de ani, iar la

barbati dupa 55-60 ani.Pot pare si la persoane tinere, chiar
adolescenti.

-traumatismul fie un traumatism unic major (accidente, contuzii,

fracturi), fie microtraumatisme, repetate, continue, deobicei de
natura profesionala (incarcatori, perforatori cu ciocanul
pneumatic, strungari, sportivi).
-factori metabolici:

1. obezitatea supune sistemul osos la un efort deosebit,

exercitind o presiune continua asupra articulatiei si
osului.Astefel apar artrozele soldului, genunchilor, coloanei
vertebrale, gleznelor.

2. guta : prin precipitarea acidului uric la nivelul

articulatilor, favorizeaza deteriorarea lor

-tulburarile de statica atit cele congenitale cit si cele traumatice

duc la continuarea procesul artrozic.

-factorii endocrini cum ar fi insuficienta ovariana, insuficienta

tiroidiana, menopauza determina obezitate si favorizeaza
artrozele.

-factorii meteorologici cu frig, umezeala duc la tulburari

vasomotorii si favorizeaza procesele degenerative articulare.
Astfel se explica de ce in tarile cu clima rece morbiditatea prin
boli cronice reumatismale este crescuta.

-infectiile specifice (tbc, sifilis) sau nespecifice determina artrite

si care cu timpul duc la artroze. -tulburarile circulatoriidetermina
dereglari ale irigatiei locale ale tesuturilor ce pot duce la
degenerescenta articulara.

Anatomie patologica

Leziunile din artroze constau in erodarea si distrugerea

cartilajului articular, apoi hipertrofia cu proliferarea osului si
formarea de excrescente osoase numite osteofite.Suprafetele
articulare se

Simptomatologie

Semne subiective: durerea articulara apare la miscare, spre

deosebire de durerea din artrite care apare atit la miscare cit si in
repaus. Durerile apar dimineata, cu ocazia primelor miscari, cind
articulatile par ,,intepenite”, dispar in restul zilei si reapar seara
odata cu oboseala generala

.Numim aceste articulatii ,,ruginite”.

Semne obiective

1. limitarea miscarilor datorita faptului ca prin hipertrofie

si osteofitoza suprafetele articulare nu se mai adapteaza
perfect si apare durerea ce limiteaza miscarile.

2. crepitatile sau cracmentele sunt zgomote fine sau

grosiere care apar la palpare.Se explica prin traumatizarea
suprafetei osoase, datorita disparitiei cartilajului articular.

3. deformarea articulatiei cu marirea in volum datorita

hipertrofiei si osteofitelor.
Semne radiologice In artroze apar:
-osteoporoza, adica rarefierea sau decalcificarea osoasa, uneori
geodica. -osteoscleroza, adica un proces de condensare osoasa

-osteofitoza, adica aparitia de excrescente osoase numite

osteofite ,,pinteni” sau ,,cioc de papagal” care se unesc si
formeaza sindesmofite. Se limiteaza pina la disparitie linia
interarticulara.

Semne de laborator
-VSH si leucicite sunt normale

-acidul uric si colesterolul pot fi crescute

Forme clinice
-Poliartrozele cuprind mai multe articulatii

-forme localizate, mai frecvent la articulatiile care sustin

greutatea corpului si traumatismul este mai puternic (sold,
genunchi, coloana vertebrala).

1 COXARTROZA
 Definitie

Este artroza coxo-femurala, cea mai importanta dintre artroze

pentru ca duce la deficiente in stabilitatea si mobilitatea
bolnavului.

Etiolopatogenie

1. senila datorita involutiei articulare la care se asociaza

obezitatea si diabetul sau ortostatismul prelungit.

2. forma traumatica se explica printr-un traumatism

major de tip fractura de sold sau existenta unor anomalii
congenitale de tipul luxatii sau subluxatii congenitale, coxa
vara, coxa valgum

Simptomatologie
Bolnavul prezinta dureri la nivelul soldului cu limitarea
miscarilor uzuale; nu poate sta picior peste picior, nu poate sa se
incheie la pantof (,,semnul pantofului”), nu poate incrucisa
picioarele. Se pot percepe cracmente palpatoriu sau auditiv.

Semne radiologice

Se observa pocese de deteriorare articulara la cei doi poli ai

articulatiei coxo-femurale cu osteofitoza, osteocleroza si
subtierea liniei interarticulare.

Evolutie

Are un caracter progresiv si duce la deformarea bazinului,

scurtarea membrului inferior si a celeilalte articulatii prin
suprasolicitare.Impiedica mersul si duce la imobilizarea
bolnavului.Are caracter ireversibil si cel mai invalidant.

2 GONARTROZA

Definitie
Este artroza articulatiei genunchiului, fiind mai frecventa decit
coxartroza.

Etiolopatogenie
Aceiasi factori duc la aparitia artrozelor: factori traumatici,
anomalii locale de tipul genu valgum si genu varum, picior plat,
la care se adauga factori endocrini: obezitate, menopauza etc.

Simptomatologie

Durerea sau gonalgia apare dimineata articulatii ,,ruginite” si

dispare la repaus. Sunt limitate miscarile, apar cracmente ce se
aud de la distanta.

Semne radiologice
Evidentiaza modificarile din artroze cu ingustarea spatiului
articular, osteofitoza etc.

Evolutie
Este cronica si nu are caracterul invalidant ca la coxartroza.

3 ARTROZELE PICIORULUI

Se refera la artrozele tibio-tarsiana, medio-tarsiana, tarso-

metatarsiene,artroza metatarso-falangiana a halucelui ce apare la
femei si duce la halus valgus, ce necesita tratament ortopedic
chirurgical.

Din punct de vedere anatomo-patologic, simptomatologie clinica

si modificari radiologice sunt proprii artrozelor,
dominindosteofitele calcaniene.

4ARTROZELE TORACELUI
Sunt mai rare si se manifesta cu periartrite. Artrozele apar la
solicitari profesionale.

5 ARTROZA UMARULUI Apare la pictori, zugravi.

Caracteristic sunt durerea, cracmentele articulare si limitarea

miscarilor.Evolueaza cu blocaj alrticular, reversibil

6 ARTROZA COTULUI

Apare la cei care lucreaza cu perforatoare pneumatice, strunguri

si sunt supusi microtraumatismelor permanente ca si la cei care
au suferit traumatisme.

7 ARTROZA MIINII

Etiologic tulburarile metabolice, endocrine (menopauza) si unele

profesiuni manuale (spalatorese, croitorese, pianisti, violonisti)
isi au importanta lor.

8 ARTROZELE FALANGELOR
Clinic apar in aceste artroze noduli.Artroza policelui se
numeste rizartroza.

2 SPONDILOZE (ARTROZE VERTEBRALE)

Definitie

Sunt artroze la coloanei vertebrale care intereseaza atit vertebra

cit si discul intervertebral, care este format din nucleul pulpos
(zona centrala) si inelul fibros (zona periferica)..
Anatomie patologica

Leziunile din artroze apar incepind cu virsta de 30 ani. La

nivelul corpului vertebral sunt evidente osteofite si hernierea
intraspongioasa, iar la nivelul inelului fibros apar leziuni de
degenerescenta si necroza.

Etiologie.

Factorii etiologici sunt aceiasi ca la artroze si specificam ca

unele spondiloze apar in anumite profesiuni.

Forme clinice dupa localizare deosebim spondiloza cervicala si

spondiloza lombara.
1 SPONDILOZA CERVICALA

Simptomatologie

Apare durerea cervicala, cu redoarea cefei, cracmente la miscari

si nevralgii carvico-brahiale, periartrita scapulo-humerala,
torticolis, brahialgie, nevralgie Arnold sau nevralgie occipitala,
astenie nervoasa..

2 SPONDILOZA TORACALA
Este mai rara si se manifesta cu nevralgii intercostale.O forma
special de spondiloza toracala este spondiloza juvenila. Apare la
copii inainte de 10 ani, pentru ca intre 10 si 20 ani sa se
constituie cifoza

Sunt prezenti noduli Schmorl (nodul herniat) si vertebre

cuneiforme, care dau coloanei o rigiditate deosebita.

O alta forma de spondiloza este sindromul Forestier-Rotes,

caracterizat printr-o osteofitoza giganta si formarea de punti
osoase numite sindesmofite, ce realizeaza un veritabil ,,bambus
vertebral”.

3. SPONDILOZA LOMBARA
Este forma cea mai frecventa, fiind si cea mai mobila
Durerea lomabara sau lombalgia, daca este prezenta da
,,lumbago” Este o durere vie dimineata la miscare sau catre
seara, dupa oboseala zilei. Durerea iradiaza caracteristic spre
fese sau sacru, alteori spre membrul inferior sub forma de
sciatica, nevralgii crurale sau parestezii cutanate, corespunzator
lui L4-L5 si L5-S1.

Tratamentul in artroze si spondiloze

1 Se va evalua bilantul articular si muscular, adica se va evalua

functionalitatea articulatiei lezate, mobilitatea, forta musculara

2 Se combate durerea, redorile, retractiile si se stabilezeaza

artroza cu recistigarea miscarilor. -medicatia algica minora cu
antiinflamatoare (acid acetilsalicilic, aminofenazona)

-medicatie pirazolonica (ibuprofen, paduden, fenilibutazona)

-medicatie analgetica si antinevralgica (novocaina, vitamina B1,

B6, B12 -medicatie decontracturanta

Balneofizioterapia are largi recomandari, dar nu la formele

complicate cardiac, pulmonar.