Tema nr 1

1. Enumeraţi minim trei motive din care metodele proiectării robuste contribuie la
succesul comercializării produselor.
 Defineste performanta centrata pe valoarea tinta si variabilitatea
 minimizeaza efectele cauzelor intamplatoare, maximizeaza controlul asupra procesului 
maximizeaza succesul
 un instrument ingineresc pt. a obtine produse si procese insensibile la variabiatie

2. Daţi câte două exemple pentru fiecare din cele trei tipuri de zgomote şi explicaţi în ce
mod pot afecta performanţele unui produs sau sistem.
1. Factori de zgomot extern: surse de variabilitate din exteriorul produsului:
o temperatura, umiditate relativa
o incarcare, praf
o cresterea accidentala a alimentarii cu energie
o eroare umana (utilizare gresita accidentala, abuz)
o fluctuatii de tensiune
2. Factori de zgomot individuali: doua piese prelucrate nu vor fi niciodata
identice Cauzele principale: procesul de prelucrare, materialele
3. Zgomotul de deteriorare: factor de zgomot intern al produsului
Cauza principala: imbatranire, uzare

3. Alegeţi un produs uzual (de consum) şi descrieţi cum afectează cele trei tipuri de
zgomot performanţa acestuia.
Ex: roata dintata
Factori de zgomot externi: incarcare cu praf si impuritati in zona de angrenare
Factori de zgomot individual: Procesul de prelucrare difera de la o roata dintata la alta deoarece
procesul de prelucrare nu se desfasoara identic din cauza uzurii sculelor,deci da deferete de
tolerante
Zgomotul de deteriorare:o roata dintata se uzeaza diferit de cealalta in functie de “activitatea “
fiecareia
4. Alegeţi un proces de fabricaţie uzual şi descrieţi cum afectează cele trei tipuri de
zgomot performanţa acestuia.
5. Ex: Linia de montaj a pompelor de combustibil la masini
Factori de zgomot extern:existenta prafului in camera de montaj(exista o camera unde nu trebuie sa fie
praf,aceasta e in permanenta monitorizata)
Factori de zgomot individuali:pozitionarea pieselor componente
Zgomotul de deteriorare: remanierea unor piese
6. Ce se întâmplă cu performanţa produsului dacă este realizat în baza unei tehnologii
nerobuste (imature?)
Daca produsul este realizat in baza unei tehnologi nerobuste,acesta va afecta pretul final de productie
deoarece calitatea produsul va fi mai mica dar si timpul de productie va fi mai mare.
7. Ce instrumente se utilizează pentru a reduce variabilitatea produsului in timpul
procesului de producţie?
a. Identificarea si eliminarea sursei de zgomot
b. Eliminarea sensibilitatii produsului la sursa de zgomot

8. Cum este definită proiectarea robustă?

Proiectarea robusta defineste performanta centrata pe valoarea tinta si variabilitatea

9. Cum se difera proiectarea clasică de experimente (DOE) de proiectarea robustă (PR)?

DOE reprezinta incercarile si testele facute inainte de demararea productie iar proiectarea robusta(PR)
cuprinde proiectictarea offline si online a produselor
 Tema nr 2
1. Ce se înţelege prin variabile continue?
Prin variabile continue se intelege acele tipuri de date de numere rationale.
2. Ce se înţelege prin variabile discrete?
Prin variabile continue se intelege acele tipuri de date de numere intregi
3. Ce se înţelege prin eşantion de date? Daţi un exemplu.
Prin esantion de date se intelege multimile de date d.p.d.v. statistic.
Ex: verificarea unui esantion de piese dintr-o comanda cu mai multe piese din aceelasi reper
4. Întocmiţi tabelul distribuţiei de frecvenţe din datele:

2 4 1 3 3 6 5 4
1 5 2 4 2 1 3 3
6 5 4 2 1 3 7 6
3 6 4 2 4 3 2 3
3 1 2 2 3 8 1 2
4 1 2 5 3 6 4 3

R = xmax – xmin = 8 – 1 = 7

k = 1 + 3.322 lg (n) = 1 + 3.222 lg (48) = ≈ 7

a = R/k = 7/7 = 1

Clasa Limite interval Frecvenţa Histograma

1 [1; 2) 7
2 [2; 3) 10 14
12
3 [3; 4) 12 10
Frecventa

4 [4; 5) 8 8
6
5 [5; 6) 4 4
6 [6; 7) 5 2

7 [7; 8] 2 0
1 2 3 4 5 6 7
Clase

5. Calculaţi media şi abaterea standard pentru datele de mai sus.

yˉ = 160/48 = 3,33
Abaterea s = s1/2

s= {1/(48-1) {[(1-3,33)2 x 7] + [(2-3,33)2 x 10] + [(3-3,33)2 x 12] + [(4-3,33)2 x 8] + [(5-3,33)2 x

4] + [(6-3,33)2 x 5] + (7-3,33)2 + (8-3,33)2}}1/2 =
= {0,02127 [38,0023 + 17,689+ 1,3068 + 3,5912 + 11,1556 + 35,6445 + 13,4689 + 21,8089]}1/2=
= (0,02127 x 142,6672)1/2= (3,034531344)1/2= 1,74199

6. Cât este coeficientul de variaţie pentru datele de mai sus?

 COV = s/y¯ = 1,74199 / 3,33 = 0,5231
În % COV = 0,5231 100/100 = 52,31 %.

7. Explicaţi ce înseamnă procesul de optimizare în doi paşi.

Optimizarea in 2 pasi (prin experimentare):
a. Intai se reduce dispersia raspunsului masurat
b. Se regleaza raspunsul mediu pe tinta
Este util de calculat COV pentru fiecare parametru reglat si de studiat daca este constant.

8. Care este diferenţa dintre y¯ şi μ, s şi σ, şi s2 şi σ2?

y¯-media dintr-o populatie
necunoscuta μ-media dintr-o populatie
complete
s2-dispersia esantionului dinr-o populatie nec unoscuta
σ2-dispersia esantionului dintr-o populatie complete
s- abatarea standard
9. Care sunt trei caracteristici pe care le au toate distribuţiile?
Unele cele 3 caracteristici sunt :frecventa,numarul claselor si marimea unei clase.
10. Ce este o histogramă şi în ce fel este utilă în procesul de analizare a datelor?
Histograma este reprezentarea grafica a tabelului de distributie a frecventelor si indica:
forma, dispersia, tendinta centrala a esantionului sau populatiei de date.

11. De nu este de dorit ca un prototip să atingă răspunsul ţintă întâi, urmând apoi
reducerea variabilităţii prin modificarea proiectului?
Nu este de dorit ca un prototip să atinga raspunsul tinta intai deoareceeste dificil si costisitor: de redus
dispersia dupa reglarea parametrilor de proiectare a.i. media sa fie aproape de tinta

12. Cum poate fi utilă calcularea COV la optimizarea in doi paşi?

Este util de calculat COV pentru fiecare parametru reglat si de studiat daca este constant

Tema nr 3

1. Definiţi ce se înţelege prin noţiunea de “caracteristică de calitate” şi daţi 3 exemple fizice

de caracteristici de calitate.

Definiție: Caracteristica de calitate este proprietatea produsului de a fi corespunzator. Evaluează

gradul de satisfacere al clientului.
- Conformitate
- Performanță
- Durabilitate
- Estetica
- Securitate în funcționare

2. Ce costuri sunt incluse în cuantificarea unei funcţii de pierdere de calitate?

Costuri vizibile
- Reclamații
- Rebuturi
- Prelucrări ulterioare
- Returnari de mărfuri
Costuri ascunse
- Livrari eronate
- Întârzieri la livrare
 - Ore de lucru suplimentare
- Clienți pierduți
- Informații insuficiente
Costuri voluntare
- De prevenire
- De evaluare
- De control
Costuri involuntare
- Costul greșelilor
- Costul șanselor pierdute

3. De ce nu este recomandabilă abordarea asigurării calităţii prin realizarea de produse care

să se încadreze toate între limitele de toleranţă specificate?
Se alege abordarea calității prin realizarea de produse orientate către valoarea țintă.
Abordarea asigurării calității prin realizarea de produse încadrate în limitele de toleranță
specificate este nesigură și incompletă

4. Explicaţi justificarea asigurării calităţii prin inginerie “on-target”.

Ingineria “on-target” se aplică pentru a realiza reducerea sensibilității la zgomote și factori

perturbatori și reglarea produsului sau procesului la o anumită performanță medie.
Se orientează după următoarele principii:
- Devierea de la țintă generează pierderi pentru producători și clienți
- Devierea de la țintă generează costuri suplimentare

5. Care este principiul ce stă la baza funcţiei de pierdere de calitate?

Principiul ce stă la baza funcției de pierde re de calitate este devierea de la valoarea țintă
6. Cum se calculează constanta economică, k? Cum se pot obţine informaţiile
necesare pentru a calcula constanta?
Constanta economică k se calculează prin identificarea toleranțelor beneficiarului
Informațiile se obțin prin prelucrarea bazelor de date existente și prin culegerea de
informații în timpul procesului studiat.

Exercitiu

Majoritatea reparaţiilor efectuate asupra unui tip de motoare hidraulice liniare se

datorează ajustajului existent între corpul motorului şi plunjer. Câmpul de toleranţă impus de
proiectanţi este de  0,1 mm. Costul unitar al reparaţiei este de 20 lei. Se cere să se calculeze un
nou câmp de toleranţă astfel încât costul reparaţiilor să se reducă la jumătate.

L(y)
 A0 vechi

A0 impus

±Δ0 de calculat

Rezolvare :
Se cunoaşte relaţia pentru funcţia pierdere de calitate:
L(y) = k (y-m)2
Pentru y = m ± Δ0 rezultă L(y) = A0, şi deci
L(y) = k (Δ0)2 sau A0 = k (Δ0)2

În cazul acesta:
- nu se cunoaste m, dar nu este necesar în calcule
- se cunosc: ± Δ0 = ±0,1 şi pentru y = ± Δ0 se ştie valoare funcţiei L(y) = A0 = 20 lei
- se poate afla k (coef. pierderii calităţii) , din datele furnizate de figura de mai sus şi cu

 A0 20
ajutorul relaţiei: k 2   2000
0 0,12

Relaţia pentru funcţia pierdere de calitate devine: L(y) = 2000·(y-m)2.

în forma particulară pt. y = ± Δ0 avem L(y) = A0

sau altfel zis A0 = k (Δ 0)2, concret A0 = 2000 (Δ0)2

Se impune reducerea lui A0 de la 20 lei la 10 lei.

Cu relaţia de mai sus se poate afla pentru A0 redus noul câmp de toleraţă ± Δ0:

0  10
  0,07 mm
2000

Tema nr 4
Determinaţi configuraţia corespunzătoare pentru a studia efectele a 9 factori: A, B, C, D,
E, F, G, H, I când:
- A, B, C, D, E, F sunt factori cu 2 niveluri
- G, H, I sunt factori cu 4 niveluri.

Rezolvare:
Determinarea gdl necesare:

6 factori cu 2 niveluri, deci 6 factori cu 1 gdl, deci 6x1= 6 gdl

3 factori cu 4 niveluri, deci 3 factori cu 3 gdl, deci 3x3 = 9 gdl

gdl necesare = 6+9=15

nr. incercari = gdl total + 1, deci nr. incercari = 15 + 1 = 16.

Este nevoie de o matrice de tipul: L16(26+43), care nu este dată ca matrice standard. Se va
alege deci o alta matrice L16 si se va adapta.

Introducerea unui factor cu 4 niveluri (deci cu 3 gdl) necesită (consumă) 3 coloane.

Avem 3 asemenea factori.
Este deci nevoie de 3 x 3 = 9 coloane ptr. cei 3 factori cu 4 niveluri, G,H,I.

Se alege matricea standard L16(215) şi oricare dintre GL asociate, în vederea

adaptării. Pentru început, coloanele se consideră numai numerotate, fără litere pentru
factori.
Alegem graful cel mai simplu:

Este nevoie de 3 gdl ptr. fiecare factor cu 4 niveluri, deci se alege pentru fiecare un anasamblu de
2 cercuri legate printr-un segment.

Pentru fiecare factor se alege câte un ansamblu de cercuri plus segmentele grafului linar.
Se aleg ultimele ansambluri, pentru a păstra primele coloana pentru factorii cu 2 niveluri pe
primele poziţii.

Astfel:
pentru factorul G: se lucrează cu ansamblul 5-15-10
pentru factorul H: se lucrează cu ansamblul 7 – 14 - 9
Pentru factorul I: se lucrează cu ansamblul 6-13-11
Pentru factorul H s-a ales ansamblul 7-14-9.
 H G I
1 1 1
2 2 2
3 3 3
4 4 4
3 2 4
4 1 3
1 4 2
2 3 1
4 3 2
3 4 1
2 1 4
1 2 3
2 4 3
1 3 4
4 2 1
3 1 2

Se suprimă coloanele 7, 9, si 14, ale căror gdl au fost epuizate. Rămâne coloana H.
Nu se mai foloseşte ansamblul 7-14-9 din GL

Se procedeaza la fel si pentru ceilalti factori utilizand

ansamblurile 5-15-10 pentru factorul G
6-13-11 pentru factorul I
Se trag la stânga coloanele 1,2,3,4,8,12 rămase nemodificate, cărora se asociază factorii cu 2
niveluri, anume A,B,C,D,E,F.

Tema nr 5
Se aplică metoda clasică a planurilor de experimente pentrui a determina nivelurile de reglat ale
factorilor controlaţi în vederea minimizării uzării unui produs. Uzura se măsoară ca fiind pierderea de
masă (exprimată în [mg]) după o perioadă de funcţionare de 10 ore a produsului respectiv.
Se testează 5 parametri (factori) controlaţi, pentru fiecare factor fiind luate în considerare 2
niveluri. De asemenea se iau în considerare interacţiunile factorilor A cu C şi respectiv A cu B.
Alte interacţiuni se consideră fiind neglijabile.

Tabelul 1. Definirea factorilor şi nivelurilor acestora

Factor/ Descrierea Nivelul 1 Nivelul 2
Interacţiune factorului controlat
A Jocul pistonului strâns larg
B Jocul rulmentului strâns larg
C Jocul îmbinării larg strâns
D Deflector tip 1 tip 2
E Formă vană tip 1 tip 2
AB Interacţiunea factorilor A şi B de mai sus
AC Interacţiunea factorilor A şi C de mai sus
S-a ales o matrice de experimente tip L8 şi s-a adaptat (s-au introdus interacţiunile)

Tabelul 2. Matricea L8 adaptată

Încercarea Factori controlaţi Interacţiuni
Valori măsurate
A B C D E AB AC
1 1 1 1 1 1 1 1 66 62
2 1 1 2 2 2 1 2 68 63
3 1 2 1 2 2 2 1 88 80
4 1 2 2 1 1 2 2 63 65
5 2 1 1 1 2 3 3 73 71
6 2 1 2 2 1 3 4 37 42
7 2 2 1 2 1 4 3 38 39
8 2 2 2 1 2 4 4 57 48

În coloanele interacţiunilor apar 4 niveluri pentru interacţiunea respectivă, pentru că s-au considerat
combinaţiile posibile ale nivelurilor factorilor care interacţionează.
De exemplu, pentru interacţiunea A_B:
1 corespunde interacţiunii A1B1 (factorul A la nivelul 1 interacţionează cu fact. B la nivelul 2)
2 corespunde interacţiunii A1B2
3 corespunde interacţiunii A2B1
4 corespunde interacţiunii A2B2

Fiecare încercare s-a executat de 2 ori, obţinându-se astfel 2 valori măsurate pentru fiecare încercare
(trecute în tabelul 2 de mai sus).

a) Explicaţi cum a fost aleasă matricea standard L8.

b) Explicaţi cum a fost modificată matricea standard L 8 pentru a introduce interacţiunile.
c) Calculaţi răspunsul sistemului pentru fiecare nivel al factorilor şi interacţiunilor testate şi
sintetizaţi-le în tabelele cu răspunsuri (vezi slide-ul 28 din cursul 7).
a. Tabel cu efectele nivelurilor factorilor asupra răspunsului sistemului
b. Tabel cu efectele nivelurilor interactiunilor asupra răspunsului sistemului
d) Trasaţi graficul corespunzător (vezi slide-ul 29 din cursul 7).
e) Selectaţi nivelurile optime de factori şi calculaţi uzura teoretică preconizată (ghidaţi-vă după
slide- urile 29 – 31 din cursul 7, având însă în vedere că în cazul de faţă criteriul de optimizat –
uzura – este un criteriu de minimizat) .
Rezolvare:
a) Explicaţi cum a fost aleasă matricea standard L8.
5 factori de cate 2 niveluri: gdl A = gdl B = gdl C = gdl D = gdl E = 1 .
2 interactiuni intre factori de cate 1 gdl:
gdl I (AB) = gdl A x gdl B = 1 x1 = 1 şi gdl I (AC) = gdl A x gdl C = 1 x x1 = 1
Total gdl matrice = 5 x 1 + 2x1 = 7; Rezulta tipul matricei 7+1 = 8. (8 incercari): L 8(27) =
8
Matricea are 7 coloane de 1 gdl, pentru cei 5 factori si cele 2 interacţiuni, fiecare cu gdl = 1.

b) Explicaţi cum a fost modificată matricea standard L 8 pentru a introduce interacţiunile.

Matricea iniţială şi tabelul triunghiular (TT) ptr. determinarea poziţiei interacţiunilor:
 1 2 3 4 5 6 7
Încercare A B C D E F G
1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 1 2 2 2 2
3 1 2 2 1 1 2 2
4 1 2 2 2 2 1 1
5 2 1 2 1 2 1 2
6 2 1 2 2 1 2 1
7 2 2 1 1 2 2 1
8 2 2 1 2 1 1 2

Pasul (i):
- IAB este interacţiunea între prima şi a doua coloană;
- din TT: pt. interacţiune se se utilizează coloana a treia, adică C, care trece pe ultima poziţie. Rezultă:

1 2 4 5 6 7 3
Încercare A B D E F G C: Devine IAB
1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 2 2 2 2 1
3 1 2 1 1 2 2 2
4 1 2 2 2 1 1 2
5 2 1 1 2 1 2 2
6 2 1 2 1 2 1 2
7 2 2 1 2 2 1 1
8 2 2 2 1 1 2 1

Pasul (ii):
- IAC este interacţiunea intre prima şi a treia coloană din matricea iniţială;
- acum, în matricea modificată la pasul (i), coloana 1 este A, iar coloana 3 a devnit D;
- tabelul triunghiular se aplică întotdeauna matricei iniţiale, iar acolo A şi D erau coloanele 1 şi 4.
- interacţiunea dintre col. 1 si 4 din matricea iniţială este coloana 5 din tabelul iniţial, adică E , care
se trece pe ultima poziţie. Rezultă:

1 2 4 6 7 3 5
Încercare A B D F G C: devenită IAB E: devine IAC
Redenumire: A B C D E IAB IAC
1 1 1 1 1 1 1: A1B1 1: A1C1
2 1 1 2 2 2 1: A1B1 2: A1C2
3 1 2 1 2 2 2: A1B2 1: A1C1
4 1 2 2 1 1 2: A1B2 2: A1C2
5 2 1 1 1 2 2 3: A2B1 23: A2C1
6 2 1 2 2 1 23: A2B1 14: A2C2
7 2 2 1 2 1 14: A2B2 23: A2C1
8 2 2 2 1 2 14: A2B2 14: A2C2
c) Calculaţi răspunsul sistemului pentru fiecare nivel al factorilor şi interacţiunilor testate şi
sintetizaţi-le în tabelele cu răspunsuri (vezi slide-ul 28 din cursul 7).
- Tabel cu efectele nivelurilor factorilor asupra răspunsului sistemului
- Tabel cu efectele nivelurilor interactiunilor asupra răspunsului sistemului
Efectele nivelurilor factorilor:
Factori controlaţi Interacţiuni
Încercarea Valori măsurate Media
A B C D E AB AC
1 1 1 1 1 1 1 1 66 62 64
2 1 1 2 2 2 1 2 68 63 65,5
3 1 2 1 2 2 2 1 88 80 84
4 1 2 2 1 1 2 2 63 65 64
5 2 1 1 1 2 3 3 73 71 72
6 2 1 2 2 1 3 4 37 42 39,5
7 2 2 1 2 1 4 3 38 39 38,5
8 2 2 2 1 2 4 4 57 48 52,5
Media generală Tˉ: 60

Răspunsul mediu al sistemului pentru fact. A la niv. 1: A1ˉ = (64 + 65,5 + 84 + 64)/4 = 69,375
Efectul factorului A la niv. 1 asupra sistemului: EA1= A1ˉ - Tˉ = 69,375 – 60 = 9,375.
Nu este necesar de calculat şi A2ˉ, pentru că se ştie că:
EA2 = - EA1; deci EA2 = - 9,375.

La fel se calculează şi efectele nivelurilor 1 şi 2 ale celorlalţi factori.

Rezultă tabelul:

Factor Nivelul 1 Nivelul 2

A 9,375 -9,375
B 0,250 -0,250
C 4,625 -4,625
D 3,125 -3,125
E -8,500 8,500

Efectele nivelurilor interacţiunilor:

Răspunsul mediu al sistemului pentru factorul A la niv. 1 şi factorul B la nivelul 1:

A1ˉB1ˉ = (64+65,5)/2=64,75
Efectul interacţiunii IA1B1= A1ˉB1ˉ - Tˉ - EA1 – EB1 = 64,75 – 60 – (+9,375) – (+0,250)=-4,875

La fel se calculează şi IA1B2, IA2B1, IA2B2, IA1C1, IA1C2, IA2C1, IA2C2

Rezultă tabelul:
A1B1 -4,875
A1B2 4,875
A2B1 4,875
A2B2 -4,875

d) Trasaţi graficul corespunzător (vezi slide-ul 29 din cursul 7).

e) Selectaţi nivelurile optime de factori şi calculaţi uzura teoretică preconizată (ghidaţi-vă după
slide- urile 29 – 31 din cursul 7, având însă în vedere că în cazul de faţă criteriul de optimizat –
uzura – este un criteriu de minimizat) .

Criteriul de calitate – uzura - fiind de minimizat, se aleg nivelurile cu efecte negative faţă de media
generală:

A2, B2, C2, D2, E1

Din aceste reglaje rezultă că vor apărea următoarele interacţiuni:

A2B2 şi respectiv A2C2

Factor/ Descrierea Nivelul Efectul nivelului de

Interacţiune factorului controlat propus factor propus asupra
criteriului analizat
(uzurii)
A Jocul pistonului Niv. 2: larg -9,375
B Jocul rulmentului Niv. 2: larg -0,25
C Jocul îmbinării Niv. 2: -4,625
srâns
D Deflector Niv. 2: tip 2 -3,125
E Formă vană Niv. 1: tip 1 -8,5
AB Interacţiunea factorilor A şi B A2B2 -4,786
AC Interacţiunea factorilor A şi C A2C2 0

Se ştie că media generală este Tˉ = 60.

Valoarea teoretică optimizată, adică uzura teoretică rezultantă este suma efectelor plus media generală.

Uzura teoretică (obţinută prin optimizare robustă):

Uzura teoretică = EA2 + EB2 + EC2 + ED2 + EE1 + IA2B2 + I A2C2 + Tˉ;
Uzura teoretică = (-9,375) + (-0,25) + (-4,625) + (-3,125) + (-8,5) + (-4,786) + 0 + 60 = 29,339 [mg]