Sunteți pe pagina 1din 2

Universitatea Transilvania din Braşov Sesiunea Iarnă 2020

Facultatea Inginerie Tehnologică şi Management Industrial

Bilet de examen nr. 3


Disciplina: Proprietate Intelectuală în Afaceri Industriale

Nume şi prenume student: Autoapreciere activitate proprie:

1. În practica inventivă:
a. teoriile ştiinţifice nu au relevanţă;
b. teoriile ştiinţifice pot contribui la conceperea de soluţii noi originale;
c. teoriile ştiinţifice au un rol pasiv, de consemnare a rezultatelor apărute.

2. Soluţiile noi viabile sunt:


a. posibil de aplicat imediat;
b. realizabile doar în anumite condiţii;
c. utopii, fantezii ale autorilor lor.

3. Pot fi inventatori:
a. doar oamenii eminenţă, cu QI > 130;
b. numai oamenii foarte deştepţi;
c. marea majoritate a populaţiei, având de regulă un QI normal şi peste medie.

4. Inventica (ştiinţa de a inventa):


a. nu se poate preda;
b. se „învaţă” individual, prin practică;
c. pune la dispoziţia celor interesaţi un număr de tehnici şi metode specifice.

5. Performanţa creativă a individului este afectată de:


a. cauze interne;
b. cauze externe;
c. atât cauze interne, cât şi cauze externe.

6. Coeficientul intelectual redus este în principal un obstacol de natură:


a. genetică;
b. educaţională;
c. psihosocială.

7. Prudenţa excesivă este un obstacol de natură:


a. psihologică;
b. psihosocială;
c. educaţională.

8. Rigiditatea funcţională se referă la:


a. insuficienta detaliere a unei invenţii;
b. supraspecializarea într-un domeniu îngust de cunoaştere;
c. obstacol phihologic cauzat de obişnuinţă.

9. Ordinea logică a etapelor în realizarea unei invenţii este:


a. pregătirea – incubaţia – iluminarea - verificarea;
b. documentarea – iluminarea – verificarea - aplicarea;
c. iluminarea – incubaţia – verificarea - aplicarea.
10. Discuţia Panel este:
a. o tehnică logico-intuitivă de creaţie;
b. o tehnică intuitivă de creaţie;
c. o metodă intuitivă de creaţie.

11. Modificările prin înlocuire reprezintă:


d. o tehnică de creaţie;
e. o metodă de creaţie;
f. un grup de demersuri euristice.

12. „De ce cu mişcare de translaţie şi nu cu mişcare de rotaţie” este o întrebare caracteristică pentru:
d. tehnica listelor interogative Osborne;
e. tehnica inversiei;
f. metoda obiectului generalizat.

13. Metodele intuitive de creaţie se aplică:


a. doar în domeniul tehnic;
b. în domeniul tehnico-economic;
c. sunt practic universale, putându-se aplica în orice domeniu de activitate.

14. Tehnica demersurilor euristice constă în:


d. selectarea şi utilizarea deliberată a unor selecţii de câteva demersuri creative, în funcţie de
tema de creaţie;
e. elaborarea şi utilizarea unor fonduri interdisciplinare generalizate de demersuri euristice;
f. divizarea fondului generalizat de demersuri euristice în submulţimi particularizate conform
specificului diferitelor domenii tehnico-ştiinţifice.

15. O soluţie nouă se bazează pe cunoştinţele existente:


d. integral;
e. parţial;
f. deloc.

16. Sinteza informaţiilor trebuie să se realizeze:


a. pe baza unor criterii critice;
b. pe baza unor criterii originale;
c. în ordinea studierii surselor de informare.

17. Grad maxim de sistematizare îl au:


a. revistele de referate, recenzii şi semnalare;
b. monografiile;
c. tratatele de specialitate.

18. Articolele de specialitate sunt publicate în:


a. reviste de profil;
b. buletine oficiale;
c. pe Internet.

S-ar putea să vă placă și