Optimizarea simultană a mai

multor criterii de calitate

 Situație întâlnită frecvent: sunt de
interes mai multe criterii de calitate
 De ex. în cazul unui arc:
 Criterii funcționale: rezistența la o forță
de compresiune dată, durata de viață
 Criterii dimensionale: diametru, lungime,
geometria înfășurării (spirelor)
Optimizarea simultană a mai
multor criterii de calitate
 Pentru fiecare criteriu:
 se aleg:
 factorii de intrare reglabili de considerat
 nivelurile de considerat ale acestor factori și în funcție de
acestea matricea de experiențe
 se determină care este planul de experiențe adecvat
 în funcție de factorii aleși și nivelurile acestora (după caz și în
funcție de interacțiunile existente)
 Se efectuează experimentările (încercările cu
nivelurile factorilor de intrare reglate conform planului
de experiențe (pașii cunoscuți):
 Se efectuează n măsurători și se notează rezultatele
pentru fiecare încercare
Optimizarea simultană a mai
multor criterii de calitate
 Pentru fiecare criteriu - continuare:
 Se calculează media aritmetică ¯y, abaterea standard s
și raportul S/N pentru fiecare încercare
 Se întocmesc tabelele cu efecte și se trasează
graficele asociate
 Efectele fiecărui nivel de factor asupra valorii măsurate a
criteriului de calitate. În unitățile de măsură ale acelui
criteriu de calitate
 Efectele fiecărui nivel de factor asupra raportului S/N,
exprimat întotdeauna în dB, pentru orice criteriu.
 Se aleg nivelurile factorilor care dau valorile algebrice
cele mai mari ale efectelor asupra raportului S/N
Optimizarea simultană a mai
multor criterii de calitate
 Aceleasi niveluri de factori pot avea efecte „în
conflict” asupra diverselor criterii studiate și
optimizate simultan.
 De ex. factorul A la niv. 1 este în același timp:
 favorabil criteriilor Crit.1 și Crit. 4
 defavorabil criteriilor Crit. 2, Crit. 3 și Crit. 5
 Rezultă nevoia unei soluții de compromis
(arbitraj)
 Pentru a facilita arbitrajul efectele S/N vor fi
transformate matematic
 a.î. să fie posibilă compararea lor cât mai ușoară
Transformarea matematică a rezultatelor pentru a
ușura arbitrajul

Știm că efectul S/N al nivelului unui factor se calculează:

EB1 = ˉB1 - ˉT
unde:
 ˉB1: răspunsul mediu S/N pentru factorul B reglat
la nivelul 1
 ˉT: media generală a răaspunsurilor S/N pentru
toate încercările
 De dorit: o valoare algebrică a lui S/N cât mai mare
 Se calculează (cu formula de mai sus) efectele
nivelurilor factorilor asupra raportului S/N pentru
fiecare criteriu studiat si optimizat (fiecare
caracteristică de calitate studiată)
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

Putem fi în situația în care în funcție de:

 caracteristica studiată, de ex.:
 dimensiune
 forță
 tensiune, etc.
și de
 tipul criteriului
 de maximizat
 de minimizat
 țintă
 țintă cu valori pozitive și negative
efectele (deși exprimate toate în dB) pot fi de ordine de
mărime foarte diferite
 Efectele pot fi dificil/imposibil de comparat
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

 Efectul oricărui nivel de factor asupra fiecărei

caracteristici de calitate (criteriu optimizat) se va
studia prin procentajul de îmbunătățire oferit de
acest nivel de factor:
de ex. Factorul B la nivelul 1 (B1):
 crește performanța criteriului C1 (de ex. rezistența la
rupere a arcului) cu 20%,
dar în același timp
 reduce valoarea impusă/țintă a criteriului C2 (de ex.
înălțimea arcului) cu 5%
 Deși criteriile C1 si C2 sunt de natură diferită,
influența lui B1 poate fi stabilită obiectiv prin
exprimarea acestei influențe în procente (%).
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

 Scopul urmărit prin experimentări:

 Îmbunătățirea ansamblului de caracteristici (criterii)
studiate
  pentru fiecare factor trebuie identificat acel nivel,
care este cel mai eficace în mod global
 Se exprimă toate efectele sub forma procentaj (%) al
contribuției (la valoarea raportului) S/N
 Pentru fiecare nivel al factorilor testați se calculează
suma procentajelor (%) contribuțiilor S/N referitoare
la ansamblul caracteristicilor
 Se alege pentru fiecare factor acel nivel, care dă
suma procentajelor (%) S/N cea mai mare, pentru
ansamblul carcateristicilor
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

Relația de calcul pentru procentajele contribuției S/N

 Contribuția (%) trebuie să păstreze semnul (+ sau -) al
efectului respectivului nivel de factor
 pentru a nu influența semnul, se lucrează cu valoarea
absolută (în modul) a mediei ˉT

 Pt. factorul B la nivelul 1 (B1) știm că:

|ˉT|…… 100%
EB1 …. x [în %]
De calculat x, adică procentajul contribuției S/N a lui B1:

% contributiei S/N a lui B1 = (EB1/|ˉT|) 100

Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

Pt. factorul B la nivelul 1 (B1):

% contrib. S/N a lui B1 = (EB1/|ˉT|) 100
Pt. interacțiunea factorilor A și D (A2D2):
% contrib. S/N a lui A2D2 = (IA2D2/|ˉT|) 100

De aici se obține:
 EB1= (% contrib. S/N a lui B1) |ˉT|) / 100
 IA2D2= (% contrib. S/N a lui A2D2) |ˉT|) / 100
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

Relația de calcul pt. raportul teoretic S/N

rezultant
În cazul exemplului cu cositorizarea sârmei

 Factorii cei mai influenti erau: B și C,

 nivelurile selectate: B1 și C1
 Se consideră și interacțiunea factorilor A și D (au fost selectați
A2 și D2):
 Interacțiunea lui A la niv. 2 și D la niv. 2: IA2D2

 Raportul teoretic S/N rezultant (^μ) pt. o

caracteristică (un criteriu) de calitate (de ex. g):
 ^μ = ˉT + EB1 + EC1 + IA2D2 [dB]
Transformarea matematică a rezultatelor
pentru a ușura arbitrajul

Relația de calcul pt. raportul teoretic S/N

rezultant
În cazul exemplului cu cositorizarea sârmei

 Raportul teoretic S/N rezultant (^μ) pt. o

caracteristică (un criteriu) de calitate (de ex. g):
 ^μ = ˉT + EB1 + EC1 + IA2D2 [dB]
Știm că:
 EB1= (% contrib. S/N a lui B1) |ˉT|) / 100
 EC1= (% contrib. S/N a lui C1) |ˉT|) / 100
 IA2D2= (% contrib. S/N a lui A2D2) |ˉT|) / 100
 prin înlocuire:
 ^μ = ˉT + [Σ % contrib. B1, C1, A2D2] (|ˉT|/100) [dB]
Optimizarea simultană a diverselor
caracteristici

 Se determină nivelurile factorilor optimizând fiecare

caracteristică (criteriu) în parte, adică:
 se determină combinația de niveluri de factori controlați (cu
efecte care dau valoarea algebrică a S/N cea mai mare)
 se calculează % de contribuții S/N corespunzătoare fiecărui
nivel de factor
 Se regrupează toate rezultatele
 Rezultatele de mai sus se sintetizează într-un singur tabel
cu toate caracteristicile (criteriile) studiate
 În acest tabel se observă conflictele referitoare la
contribuțiile diferitelor niveluri de factori
 Se estimează importanța nivelurilor de factori prin
procentajul (%) contribuției S/N a fiecărui nivel de factor
Optimizarea simultană a diverselor
caracteristici

 Realizarea unei prime trieri în vederea optimizării

 Se identifică acel nivel al fiecărui factor care dă suma
procentajelor (%) contribuției S/N cea mai mare
pentru ansamblul caracteristicilor
 Rearanjarea/îmbuntătățirea combinației de niveluri de
factori
 Inginerul poate favoriza anumiti factori, pe criterii tehnice,
particulare
 Poate fi interesant de favorizat caracteristicile mai putin
interesante tehnic, dar interesante d.p.d.v. Taguchi (S/N)
 Suma procentajelor (%) contribuțiilor S/N pt. caracteristici
(criterii) foarte diferite trebuie interpretată d.p.d.v.
ingineresc
Optimizarea simultană a diverselor
caracteristici

 Rearanjarea/îmbunătățirea combinației
de niveluri de factori
Pentru ca o îmbunătățire a unei caracteristici să fie
interesantă este necesar ca:

Raportul S/N teoretic rezultant sa fie superior lui S/N

mediu (¯T) al experimentarii
 adica:
 ^μcaracteristică > ˉT experiment
Optimizarea simultană a diverselor
caracteristici

Exemplu: Injecția unei piese din policarbonat

 Definirea problemei: carcasă de imprimantă
 Caracteristici (criterii) de optimizat:
 Aspect ireproșabil
 Geometrie precisă
 Caracteristicile măsurate:
 Lungimea: 457,45 ± 0,25 mm; criteriu țintă (cu
valori pozitive)
 Planeitatea: 0 ± 0,24 mm (criteriu țintă cu valori
pozitive și negative)
 Defecte de aspect (criteriu de minimizat)
Exemplu: injecția unei piese din policarbonat

 20 de piese injectate la fiecare încercare

 Cele 3 caracteristici se măsoară pe 10 piese, la

fiecare încercare (tot a doua piesă), la 3 zile
dupa injectare.
 Deci n = 10
 Aspectul se evaluează dupa mărimea suprafeței
defectelor [cm2] la fiecare piesă

 Se testează 11 factori controlați

 pentru fiecare factor se consideră 2 niveluri
Exemplu: injecția unei piese din policarbonat

Factori Niv.1 Niv. 2

A: temp. apă în semimatrița fixă 70o 90o
B: temp. apă în semimatrița mobilă 70o 90o
C: Temperatura în instalație 280o 300o
D: Viteza de injectare 1 2,5
E: Punct de comutare 18 22
F: Presiune de menținere 60 90
G: Timp de menținere 10s 16s
H: Timp de răcire 10s 20s
I: Turație melc 5 10
J: Contrapresiune 5 15
K: Decompresie 3 8

Planul (matricea) de experiențe cu care se lucrează va fi de tip L 12 pornind

de la gdl al matricii:
gdlmatrice = 1+1+1 ... +1 = 11 (11 factori cu câte 1 gdl)
Tip matrice: gdlmatrice + 1 = 11 + 1 = L12(211);
Citim: Plan (matrice) de experiențe cu 11 factori cu 2 niveluri fiecare și cu
12 încercări
Exemplu: injecția unei piese din policarbonat
Rezultatele măsurătorilor pentru fiecare dintre
cele 3 caracteristici: a, b, c:

¯y = ¯Ty = 457,110 ¯TS/N = 82,161

Rezultatele măsurătorilor pentru fiecare
dintre cele 3 caracteristici: a, b, c:

¯y = ¯Ty = -0,007 ¯TS/N = 24,318

Rezultatele măsurătorilor pentru fiecare
dintre cele 3 caracteristici: a, b, c:
Tabel cu răspunsuri pt. criteriul a)
Tabele cu răspunsuri pentru criteriul b)
Tabel cu răspunsuri pentru criteriul c)
Graficul efectelor nivelurilor de factori
asupra raportului S/N pt. criteriul a)
Graficul efectelor nivelurilor de factori
asupra raportului S/N pt. criteriul b)
Graficul efectelor nivelurilor de factori
asupra raportului S/N pt. criteriul c)
Graficul efectelor nivelurilor factorilor asupra
valorii măsurate a criteriului a)
Graficul efectelor nivelurilor factorilor asupra
valorii măsurate a criteriului b)
Graficul efectelor nivelurilor factorilor asupra
valorii măsurate a criteriului c)
Selectarea nivelurilor factorilor pentru optimizarea
globală: tabelul unic pentru toți factorii
Selectarea nivelurilor factorilor pentru
optimizarea globală
 Numai factorii E, H, J si K nu au influențe în
conflict asupra celor 3 criterii de optimizat
 Nivelurile E1, H2, J2 si K1 au fost selectate
pentru toate cele 3 caracteristici, având:
 Efect maxim asupra raportului S/N
 Valori pozitive ale procentajului (%) contributiei
S/N

 este necesar arbitrajul pentru ceilalți 7

factori unde există conflicte
Selectarea nivelurilor factorilor pentru
optimizarea globală
Arbitraj:
Exemplificăm cazul factorului A:
Suma procentajelor contribuțiilor asupra S/N
pentru cele 3 caracteristici este:
 pt. A1: +0,78 – 2,72 -20,07 = - 22,01 [%]
 pt. A2: -0,78 + 2,72 + 20,07 = +22,01 [%]

Suma procentajelor contribuțiilor asupra S/N are

valoare algebrică mai mare pt. A2  nivelul
selectat pentru factorul A va fi A2
 etc.