ETAPA NR.

PROGRAMAREA
LUCRARILOR DE
CONSTRUCTIE
 Programarea execuţiei
proiectelor de construcţie pe
baza Metodei Drumului
Critic (MDC)
 Reguli de bază pentru întocmirea graficelor reţea.
 
Graficul reţea sau graful este un desen. Pentru întocmirea acestuia, ţinând seama de varietatea
foarte mare a problemelor ce trebuie să le descrie, s-a impus necesitatea adoptării unor reguli unitare
privind trasarea grafului. Regulile se vor prezenta în maniera semnificaţiei intuitive, dar, trebuie
făcută menţiunea, fiecare afirmaţie enunţată prin aceste reguli are un suport matematic riguros, care,
din lipsă de spaţiu, nu este prezentat.

Reguli pentru întocmirea graficelor reţea de tip CPM (activităţile reprezentate prin arce).
 
1. Orice grafic reţea de tip CPM are un singur nod (fază, eveniment) iniţial, numerotat cu cifra 0
(zero) şi un singur nod final;
2. Dintr-un nod pot porni (începe) una sau mai multe activităţi, ceea ce ar reprezenta faptul, perfect
logic, ca un nod să fie momentul comun de începere pentru una sau mai multe activităţi (figura 1).

6
(5-6)
(5-7)
5 7

(5-8)
8

Figura 1.
3. La un nod se pot termina una sau mai multe activităţi (figura 2.), fapt ce corespunde situaţiei că
acestea, indiferent de momentul de începere, se pot termina în acelaşi moment;
1
(1-4)

(2-4)
2 4

(3-4)
3

Figura 2.

4. Între două noduri (momente), nu se poate reprezenta decât o singură activitate. Când două sau mai
multe activităţi încep şi se termină la aceleaşi momente, ceea ce este posibil din punct de vedere
practic, reprezentarea ca în figura 3. este greşită;

4
3 4 3 5
6

Figura 3. Reprezentarea Figura 4. Reprezentarea corectă a

greşită a 3 activităţi care încep 3 activităţi care încep şi se
şi se termină la acelaşi termină la acelaşi moment.
moment.
Greşeala din fig.3. este de natură formală, în sensul că, enunţând activitatea (3 - 4) nu se precizează
care este din cele trei activităţi. Pentru a elimina această situaţie de ambiguitate, se apelează la o
reprezentare cu introducerea de noduri suplimentare, (prin care se identifică precis fiecare activitate) şi
activităţi fictive (figura 4.), a căror durată fiind 0 redau acelaşi conţinut logic din figura 3.;

5. În scopul clarităţii desenului, se caută să se evite, pe cât posibil, încrucişările de activităţi (figura
5.a), lucru posibil prin redesenarea graficului reţea (figura 5.b);
2

0 3 0 2 3
1 1

a. reprezentare ce trebuie evitată b. reprezentare corectă

Figura 5
6. Într-un grafic reţea nu trebuie să apară circuite; de exemplu, în figura 6. 5 – 6 – 7 – 3 – 5 este un
circuit, ceea ce, din punct de vedere al raţiunilor practice, tehnologice sau organizatorice, reprezintă un
“non sens”.
Această situaţie poate să apară la grafice reţea de dimensiuni foarte mari, când, căutând să se introducă
toate condiţionările, este posibil ca unele din acestea să determine asemenea situaţii.
5 6

2 9

3 7

Figura 6.
7. Nodurile graficului reţea se numerotează astfel încât, totdeauna, numărul nodului de la vârful unui
arc (nodul următor) să fie mai mare decât numărul nodului de la coada arcului (nodul precedent);
8. Într-un grafic reţea se consideră că o activitate nu poate începe decât după terminarea activităţii sau
activităţilor imediat precedente. Dacă, însă, în intervalul dintre începerea şi terminarea unei activităţi
cu durată mare, se impune începerea uneia sau mai multor activităţi imediat următoare, atunci prima
activitate se împarte în subactivităţi (prin delimitare spaţială) şi, implicit, cele imediat următoare
(figura 7.).
Se observă că realizarea activităţii (3 - 4), turnare beton sector 2, necesită două condiţionări imediat
precedente:
terminarea activităţii (1 - 3), turnare beton sector 1, condiţionare succesivă evidenţiată direct prin
nodul 3;
terminarea activităţii (1 - 2), montare armaturi fundatii sector 2, condiţionare tot succesivă, evidenţiată
prin activitatea fictivă (2 - 3);

Montare armaturi fundatii Turnare beton

0 1 2

Montare armaturi fundatii Este recomandabil ca pe

orizontală să se evidenţieze
0 sector 1 1 sector 2 2 desfăşurarea subactivităţilor în
spaţiu (pe sector)
Este recomandabil ca pe Turnare beton Turnare beton
verticală să se evidenţieze 3 4
sector 1 sector 2
desfăşurarea subactivităţilor
în ordine tehnologică (scara
tehnologică) Figura 7.
 Programarea cu analiza parametrului timp determinist prin reţele de tip CPM.
 
În cadrul acestui procedeu al MDC, singurul parametru care face obiectul programării şi, ulterior,
controlului este timpul. Rezultatul programării cu analiza timpului îl constituie ansamblul datelor de
începere şi terminare ale tuturor acţiunilor legate de realizarea unui proiect (lucrare) de construcţie,
denumit programul de termene.
Programarea cu analiza parametrului timp este procedeul fundamental al MDC, deoarece toate
celelalte procedee, care lărgesc aria de cuprindere a parametrilor, pornesc de la rezultatele acestuia,
dezvoltându-le.
Particularitatea “timp determinist” constă în aceea că duratele activităţilor se consideră mărimi unice
determinabile, astfel încât durata calculată ( t c ) se consideră că va fi egală cu durata realizată ( t r ), ceea ce
matematic se exprimă prin P( tc = tr ) = 1.

Elaborarea unui asemenea program presupune parcurgerea următoarelor etape:

1.Analiza proiectului şi stabilirea listei activităţilor;
2.Elaborarea graficului reţea;
3. Stabilirea duratelor activităţilor;
4. Calculul elementelor graficului reţea;
5. Analiza încadrării în restricţii temporale;
6. Integrarea şi condensarea graficului reţea;
7. Transpunerea calendaristică a graficului reţea.
Parcurgerea acestor etape se face, în cele mai multe situaţii, în două sensuri (“dute-vino”) datorită
caracterului de nedeterminare al problemelor de organizare, ce rezultă din necunoaşterea, într-o anumită
fază de concepţie-calcul, a tuturor parametrilor ce intră în această fază. În consecinţă, elaborarea
programului de execuţie a unui proiect se face în “paşi” iterativi, în care o parte din aceştia sunt de tipul
“dus-întors” (figura 8.).
 Analiza proiectului şi stabilirea listei
activităţilor

Elaborarea graficului reţea

Stabilirea duratelor activităţilor

Calculul elementelor garficului reţea

Analiza încadrării în restricţii temporale

Integrarea şi condensarea graficului reţea

Transpunerea calendaristică a graficului

reţea

Figura 8. Etapele de rezolvare a programării execuţiei proiectelor

de construcţie cu analiza parametrului timp determinist.
 Elaborarea graficului reţea

Cum se elaborează, practic, graficul reţea? Având lista activităţilor, proiectantul în organizare
adoptă reprezentarea sub formă de arce orientate şi luând, din aproape în aproape, fiecare activitate, se
stabilesc condiţionările de realizare a acesteia, în care scop se vor căuta răspunsuri la următoarele
întrebări:
a. Există o activitate care condiţionează pe toate celelalte? Care este aceea?
b. Care activităţi pot fi începute dacă se termină activitatea “X”?
c. Care sunt activităţile ce trebuie terminate ca să poată începe activitatea “Y”?

La intocmirea graficului retea se tine cont de regulile prezentate mai sus.

Exemplu:
Pentru un proiect de constructie P, se cunosc:
– tabelul de precedenta;
– duratele activitatilor, in zile (schimburi);
– intensitatea consumului de resursa “s”, rs
Se cere:
– graficul retea (tabelul 1):
– calculul elementelor graficului retea;
– identificarea drumului critic;
– transpunerea calendaristica a graficului retea;
– graficul consumului de resursa “s”.

Nr. Simbol Activitati imediat Durata activitatii rs

Crt. activitate precedente (zile)
1. B A 4 5
2. C A 7 8
3. A - 5 4
4. F B 4 5
5. G C,E,F 5 6
6. H F 7 6
7. I F 8 9
8. D A 12 11
9. E B 6 5
10. J D,G,H 4 5
 I; t=8

F; t=4 H; t=7
3

B; t=4 E; t=6
2

A; t=5 C; t=7 G; t=5 J; t=4

0 1 4 5 6

D; t=12

Nr. Simbol Activitati imediat Durata activitatii rs

Crt. activitate precedente (zile)
1. B A 4 5
2. C A 7 8
3. A - 5 4
4. F B 4 5
5. G C,E,F 5 6
6. H F 7 6
7. I F 8 9
8. D A 12 11
9. E B 6 5
10. J D,G,H 4 5