CERCETĂRI

OPERAȚIONALE

ALGORITMUL LUI PERT

Student: Ximena-Camelia VĂDUVA

Profesor Coordonator: Conf. Univ. Dr. MIERLUȘ-MAZILU ION
MPC I
GRUPA II

1
CUPRINS
METODA PERT ......................................................................................................................................... 3
Introducere ............................................................................................................................................. 3
ETAPE DE REZOLVARE ............................................................................................................................. 4
Avantaje ale PERT ............................................................................................................................... 5
Dezavantaje ale PERT .......................................................................................................................... 5
EXEMPLU PROBLEMA.............................................................................................................................. 6
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................................... 8

2
METODA PERT

Introducere
Metoda PERT (Program Evaluation and Review Techique) încearcă să țină seama de
variațiile duratelor de execuție a diverselor activități dintr-un graf de tip ADC. În acest scop,
metoda permite calcularea timpului mediu de terminare a unui proiect, identificarea
activităților critice precum și estimarea probabilităților de realizare a termenelor planificate.
Metoda se aplică îndeosebi la proiecte din domeniul cercetării și dezvoltării. Ea pornește de
la următoarele ipoteze:
a) pentru fiecare activitate a unui graf G, atașat unui proiect dat, se poate estima durata
optimistă (durata minimă de execuție a unei activități) 𝑎𝑖𝑗 ; durata cea mai probabilă (durata
cu cea mai mare șansă de realizare) 𝑚𝑖𝑗 și durata pesimistă 𝑏𝑖𝑗 (este intervalul de timp
maxim de realizare a activității (i, j) );
b) durata fiecărei activități a proiectului are o distribuție beta. (fig.1)
Densitatea de repartiție

Așa cum se vede, distribuția beta satisface condițiile care au un suport practic solid, bazat pe
următoarele observații:
- intersectează axa absciselor în două puncte care pot corespunde duratelor𝑎𝑖𝑗 și 𝑏𝑖𝑗 ;
- este unimodală, adică are o singură valoare maximă care poate corespunde duratei 𝑚𝑖𝑗 ;

3
- valoarea (𝑏𝑖𝑗 - 𝑎𝑖𝑗 ) este intervalul de variație al distribuției și poate indica gradul de
împrăștiere al duratelor posibile.
c) durata medie de execuție 𝑡𝑖𝑗 a unei activități (i, j) este dată de:

d) dispersia duratei tij de execuție a activității (i, j) se calculează cu ajutorul relației:

Dispersia reprezintă o măsură a gradului de nesiguranță în estimarea duratei de execuție

activității (i, j); o valoare mare a acesteia înseamnă o mare nesiguranță în privința duratei
reale de execuție;
e) durata totală a proiectului este o variabilă aliatoare cu distribuție normală a cărei medie 𝑡𝑛
și dispersie 𝜎𝑛2 sunt:

unde 𝐷𝑐𝑟𝑖𝑡 reprezintă mulțimea tuturor arcelor rețelei G care sunt pe drumul critic;
f) probabilitatea de realizare a duratei planificate 𝑇𝑝𝑙𝑎𝑛 a unui proiect se determină calculând
mai întâi factorul de probabilitate Z după relația

Și apoi se deduce din tabelul valorilor funcției Laplace probabilitatea p (𝑡𝑛 ≤ 𝑇𝑝𝑙𝑎𝑛 );
g) graful trebuie să conțină un număr suficient de mare de activități pentru a întruni toate
condițiile aplicării teoremei limită centrală iar duratele activităților sunt variabile
aleatoare independente.

ETAPE DE REZOLVARE
Calculul unui program PERT. Presupunem că s-a trasat rețeaua unui proiect și pentru că
durata fiecărei activități avem trei estimări - 𝑎𝑖𝑗 , 𝑚𝑖𝑗 , 𝑏𝑖𝑗 ;
Procedura de calcul folosește etapele:
1. Se calculează durata medie a fiecărei activități a rețelei utilizând relația (2);

4
2. Se calculează termenele evenimentelor 𝑡𝑗 după procedeele ADC cunoscute, considerând
duratele activităților determinate și egale cu mediile lor;
3. Se calculează dispersia duratei fiecărei activități utilizând relația (3);
4. Se determină 𝑡𝑛 și 𝜎𝑛2 cu ajutorul relațiilor (4) și (5);
5. Se determină probabilitatea de realizare a duratei planificate a proiectului după relația (6)
și a tabelului valorilor funcției Laplace;
6. Se analizează, în final, probabilitatea calculată la punctul 5 ținând seama de următoarele
criterii:
- dacă p(𝑡𝑛 ≤ 𝑇𝑝𝑙𝑎𝑛 ) este aproximativ mai mică decât 0,25 există un mare risc de a nu se
realiza
proiectul la termenul planificat și deci e necesar să se revizuiască duratele de execuție în
sensul urgentării
lor;
- dacă p(𝑡𝑛 ≤ 𝑇𝑝𝑙𝑎𝑛 ) ≈ 0,5 programarea este justă;
- dacă p(𝑡𝑛 ≤ 𝑇𝑝𝑙𝑎𝑛 ) este aproximativ mai mare ca 0,6 programarea utilizează excesiv
anumite resurse.
7. Dacă sunt date termenele planificate de execuție a fiecărei activități a proiectului, atunci se
calculează și probabilitățile ca fiecare activitate să fie executată la termenul planificat. În
acest sens se utilizează relația (7) și tabelul valorilor funcției Laplace.
Analiza acestor probabilității se face după cum urmează:

- dacă 𝑝𝑖𝑗 (𝑡𝑖 ≤ 𝑇𝑖𝑗 ) este aproximativ mai mică decât 0,6 atunci trebuie luate măsuri de
urgentare a executării activității (i, j) în vederea realizării ei în termenul planificat;
- dacă 𝑝𝑖𝑗 (t ≤ 𝑇𝑖𝑗 ) 0,6 atunci avem o justă planificare a execuție activității (i, j).

Avantaje ale PERT

D i a g r a m a P E R T este mai folositoare decât alte metode utilizate în prezentdeoarece ne
pune la dispoziție unele informații precum:
Interdependențele dintre activități;
Timpul prognozat de realizare a proiectului. Data de începere și încheiere a
proiectului;
Probabilitatea de realizare înaintea datei specificate;
Activitățile critice – ce alcătuiesc drumul critic și care au impact direct asupra datei
de finalizare a proiectului;
Activităţile care au timp suplimentar la dispoziţie care poate fi pus la dispoziţia
activităților critice;
Optimizările dintre resurse și timp;
Exerciții de genul: „Ce s-ar întâmpla dacă …”;
Posibilitatea evaluării performanțelor

Dezavantaje ale PERT

Printre limitările PERT, se pot aminti următoarele:

5
 Estimările timpilor activităților sunt oarecum subiective și depind de judecata
uneia sau mai multor persoane pe baza unor informații (complete sau incomplete)
avute la dispoziție în momentul realizării estimărilor;
Chiar dacă timpii activităților sunt bine estimați, PERT acceptă o beta-
distribuție a acestor estimări în cadrul întregului proiect, în timp ce distribuția reală
poate fi reală.

Chiar dacă PERT realizează o beta-distribuţie similară cu cea reală, există

posibilitatea apariției unor întârzieri deoarece timpul asociat de către PERT
drumului critic va fi întotdeauna mai mare decât în mod real.

EXEMPLU PROBLEMA

Consideram un proiect de instalații electrice aferent unei clădiri de birouri având

regimul de înălțime P+5E cu formele de activități:

Simbol ACTIVITATE CONDITIONARE TIMP

activitate (ZILE)
A Trasarea 0 2
B Amplasarea si montarea tablourilor electrice A 15
C Montarea paturilor de cablu B 22
D Fixarea tubulaturii de protecție, doze de C 17
derivație si de aparat
E Pozarea cablurilor in tuburi, a conductoarelor in D 33
doze, si execuția legăturilor
F Pozarea cablurilor de alimentare E 12
G Montarea prizelor si a întrerupătoarelor E, D 15
H Montarea corpurilor de iluminat fluorescente F 12
I Montarea lămpilor de evacuare F 5
J Montarea instalației de paratrăsnet B 7
K Racordarea la rețeaua de alimentare electrica si J, I, H, G 3
verificarea instalației electrice

a) Să se traseze diagrama grafului asociat proiectului

b) Să se calculeze DS, DF, TS, TF pentru fiecare activitate, presupunând că DF
și TF pentru ultima activitate coincid.
c) Să se precizeze activitățile incluse în drumul critic.

6
Rezolvare:
a) B C D E F

A J G H I

Pentru rezolvarea subpunctelor b) si c) am folosit Management Scientist

7
BIBLIOGRAFIE
✓ https://www.scribd.com/doc/109121978/Metoda-PERT-Metoda-Monte-
Carlo
✓ Curs C.O.- mao.pdf