Cap.

6 Planificarea activităților
Obiectivele cursului

 Metoda drumului critic

 Stabilirea duratelor și a dependențelor dintre activități
 Elaborarea grafului reţea
 Calculul parametrilor grafului
 Analiza şi optimizarea grafului
 Transpunerea calendaristică a grafului reţea – Graficul Gantt
 Graficul de implementare a activităților – Planul de activități

2
Metoda drumului critic

 Metoda drumului critic (CRITICAL PATH METHOD - C.P.M.) este o metodă de

programare a proceselor complexe bazată pe teoria grafelor.

 Parametrul care face obiectul programării şi ulterior al controlului este timpul.

Particularitatea ,,timp determinist” constă în aceea că duratele activităţilor se
consideră mărimi unice, determinabile.

 Metoda drumului critic presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Stabilirea listei activităţilor, a duratelor și a dependențelor dintre acestea
2. Elaborarea grafului reţea
3. Calculul parametrilor
4. Analiza şi optimizarea grafului
5. Transpunerea calendaristică a grafului reţea
3
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități
DETERMINAREA DURATELOR ACTIVITĂȚILOR
 Pentru stabilirea listei activităților a se vedea Cursul 3 Elaborare structură activități descompuse WBS
 Stabilirea activităţilor se face în două etape:
 definirea listei de activităţi principale (pachete de lucru), în funcţie de tehnologia procesului;
 defalcarea activităţilor principale (pachetelor de lucru) în activităţi, în funcţie de delimitarea logică,
tehnologică, spaţială.
 Pentru stabilirea duratelor activităţilor ( dij ) se remarcă două situaţii:

 activităţi pentru care există norme de timp sau alte reglementări normative, când duratele se vor stabili
pe baza relaţiilor cunoscute;
 activităţi pentru care nu există norme de timp, sau alte reglementări privind durata (recepţia lucrărilor,
aprovizionarea cu diverse materiale, lucrări de concepţie, calcule, asigurarea cu utilaje etc.). În această
situaţie aprecierea duratelor se va face pe baza experienţei şi a evidenţelor statistice din perioade
anterioare.
 Pentru fiecare activitate trebuie să se cunoască bugetul exprimat în zile-om, în lei sau în altă unitate
măsurabilă. Activitățile sunt unități de cost .

4
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități
DETERMINAREA DURATELOR ACTIVITĂȚILOR

 Alocarea resurselor umane și materiale determină durata unei activități.

 În cazul resursei umane intervine gradul de pregătire și experiența resurselor umane
alocate; persoanele cu mai multă experiență sunt mai productive și în consecință,
pot finaliza mai repede activitățile alocate.
 În cazul resurselor materiale un echipament mai performant poate determina
reducerea duratei unei activități.
 Un program realist și fezabil este unul care ține cont de situația existentă, nu
de condiții ideale.
 Atenție la gradul de încărcare al resurselor. Este de dorit să se obțină o încarcare
cât mai uniformă a tuturor resurselor, astfel încat să se evite vârfurile de sarcină.
 A se evita supraalocarea unor resurse.
 Este recomandabil să se folosească aplicatii software specializate, pentru a diminua
erorile posibile.
Sursa: Sebastian Cazacu, PMP,Managing Director – TenStep Romania, www.TenStep.ro

5
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități
DETERMINAREA DURATELOR ACTIVITĂȚILOR

 Alegerea unităţilor de timp pentru exprimarea duratelor activităţilor (ore,zile,

săptămăni) depinde de durata totală presupusă a proiectului. Important este ca
pentru toate activităţile să se folosească aceeaşi unitate de măsură a duratei
lor.

 Durata estimată a unei activităţi reprezintă astfel intervalul de timp definit de

termenul său calendaristic de început şi cel de sfârşit. Aceasta nu înseamnă
însă că activitatea se desfăşoară neîntrerupt. Pe parcursul acestui interval există
aproape întotdeauna zile nelucrâtoare, sărbători naţionale sau religioase, concedii
de odihnă etc) şi care bineînţeles că au un efect direct asupra termenelor
calendaristice care încadrează acea activitate.

 Sursa:

6
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

DETERMINAREA DURATELOR ACTIVITĂȚILOR

 Se ține seama de consumul și implicarea resurselor umane alocate.
Exemplu: Lucrări instalaţii electrice este un pachet de lucru (macroactivitate) care se
împarte în următoarele activităţi elementare:
 Terasamente cablaje
 Montare cablaj
 Montare tablouri electrice

Nr. proiect: Denumire proiect : Nume manager de proiect:

PR225 Construcţie clădire X Şerban Vasile
Nr. activitate (indice): Denumire activitate (pachet): Responsabil activitate:
B Lucrări instalaţii electrice Popescu Marian
Resursa umană implicată Consum resursă Implicare Implicare Durată
(zile/persoană) resursă resursă (zile)
(nr. persoane) (%)
Şef echipă electricieni 2 0,5 50% 4
Electricieni cat. I 4 1 100% 4
Electricieni cat. II 3 3 300% 1
Săpători 4 8 800% 0,5
Consum total zile/persoană:13 Durată activitate (pachet): 4 zile
(se alege valoarea cea mai mare)
ATENȚIE: Alocarea resurselor umane și materiale determină durata unei activități.
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

IDENTIFICAREA RELAȚIILOR ȘI DEPENDENȚELOR DINTRE ACTIVITĂȚI

 Între toate activitățile necesare pentru derularea proiectului vor exista anumite
relații logice, care vor depinde de succesiunea logică a acestor activități.

 Unele relații logice sunt obligatorii, inerente prin natura lucrării. Acestea implică
deseori limitări fizice; de exemplu, într-un proiect de construcție a unei clădiri,
fundația trebuie să fie construită înainte de înălțarea suprastucturii.

 Alte dependențe sunt discreționare, fiind definite facultativ de echipa de

management al proiectului. Aceste dependențe "discreționare" sunt definite fie pe
baza "celor mai bune practici" dintr-un domeniu de aplicații particular, fie în cazul
în care o succesiune specifică este dorită, preferată.

8
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

IDENTIFICAREA RELAȚIILOR ȘI DEPENDENȚELOR DINTRE ACTIVITĂȚI

 Relațiile de dependență sau de precedență pot fi de 4 tipuri:

1. Sfârșit-Început (SI) (Finish-to-start): activitatea succesoare nu poate începe

decît după ce se termină activitatea predecesoare.
2. Început-Început (II) (Start-to-start):activitatea predecesoare trebuie să înceapă
înainte ca activitatea succesoare să poată începe.
3. Sfârșit-Sfârșit (SS)(Finish-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să se
termine înainte ca activitatea succesoare să se poată termina.
4. Început-Sfârșit (IS) (Start-to-finish): activitatea predecesoare trebuie să
înceapă înainte ca activitatea succesoare să se poată termina. Aceasta se
folosește foarte rar și numai de ingineri profesioniști în programarea proiectelor.
 Cea mai folosită este relația Sfârșit-Început (SI).

9
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

IDENTIFICAREA RELAȚIILOR ȘI DEPENDENȚELOR DINTRE ACTIVITĂȚI

10
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

IDENTIFICAREA RELAȚIILOR ȘI DEPENDENȚELOR DINTRE ACTIVITĂȚI

11
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități
Exemplu de LISTĂ DE ACTIVITĂȚI cu condiționări între activități de tip Sfârșit - Început

Tip Durata
Simbolul
Denumirea activităţii legătură activităţii
activităţii
(săpt.)
A Documentaţia - 3
B Proiectarea osiilor motoare SAIB 4
C Proiectare şasiu SAIC 2
D Realizarea osiilor motoare SBID 2
E Construcţie şasiu şi suspensii ale boghiului SCIE SDIE 3 Legendă: SAIB
F Import materii prime şi materiale SAIF 4 Sfârșitul activității A
G Asamblare şi verificare boghiu SEIG SFIG 1 determină începutul
H Montare parte nesuspendată a boghiului ….. 1
activității B
I Proiectare transmisie 2
J Asamblare boghiu ...... 1
K Verificare boghiu 10
L Construcţia transmisiei locomotivei 2
M Proiectare instalaţii de comandă 1
N Montare şi fixare transmisie ..... 7
O Fixare motor diesel 1
P Verificare funcţionare motor diesel 1
Q Realizare instalaţie auxiliară 3
R Realizare instalaţie de comandă 2
S Realizare inversor de mers 2
T Construcţia cutiei locomotivei ...... 3
U Montarea cutei locomotivei 2
V Asamblare locomotivă 2
W Verificare locomotivă 2
X Introducerea locomotivei în probe 18
Y Transportul locomotivei la punctul de desfacere …. 2
Z Livrarea locomotivei .. 1 12
Stabilirea duratelor și a dependențelor
dintre activități

Varianta simplificată cu condiționări pe bază de direct precedență

Activităţi Durata
Simbolul
Denumirea activităţii direct activităţii
activităţii
precedente (săpt.)
A Documentaţia - 3
B Proiectarea osiilor motoare A 4
C Proiectare şasiu A 2
D Realizarea osiilor motoare B 2
E Construcţie şasiu şi suspensii ale boghiului C, D 3
F Import materii prime şi materiale A 4
G Asamblare şi verificare boghiu E, F 1
H Montare parte nesuspendată a boghiului G 1
I Proiectare transmisie G 2
J Asamblare boghiu C, D, H 1
K Verificare boghiu J 10
L Construcţia transmisiei locomotivei I, K 2
M Proiectare instalaţii de comandă I, K 1
N Montare şi fixare transmisie L 7
O Fixare motor diesel N 1
P Verificare funcţionare motor diesel M, O 1
Q Realizare instalaţie auxiliară P 3
R Realizare instalaţie de comandă Q 2
S Realizare inversor de mers R 2
T Construcţia cutiei locomotivei R 3
U Montarea cutei locomotivei S,T 2
V Asamblare locomotivă U 2
W Verificare locomotivă V 2
X Introducerea locomotivei în probe W 18
Y Transportul locomotivei la punctul de desfacere X 2
Z Livrarea locomotivei Y 1 13
Elaborarea grafului reţea

 Având lista activităţilor se apelează la reprezentarea acestora sub forma de arce (linii drepte) orientate şi, luând din aproape în aproape fiecare activitate, se urmăresc
condiţionările de realizare.

Exemplu

7 7

2 D
0 0 3 3 B
4 9 9 14 14 15 15
43 44
A C J
0 1 3 6
3 2 7 15
0 1
S
F 3 E H 1 10 K 0
4 25 25 35 35 36 36 39 39 41 41 2 44 44 46 46 48 48 68 68 70 70
50 50 71 71
G I M P Q R T U V W X Y Z
4 5 8 11 12 13 14 16 17 18 19 20 21 22
1 2 1 1 3 2 3 2 2 2 18 2 1
12 12 13 13 L O
2 1
N
9 10
7
27 27 34 34

14
Elaborarea grafului reţea

 Reguli de construire

 Se construiește prin încercări succesive astfel încât să rezulte o figură clară, în care unghiul între activități și lungimea arcelor nu are semnificație. Graful nu se
construiește la scară.

 Trebuie să fie un graf orientat. Legăturile între elemente trebuie să fie direcționate:

A
B
Nota:
i - codul evenimentului care marchează începutul activității A sau (i - j);
j - codul evenimentului care marchează sfârșitul activității A sau (i - j);
A sau (i - j) – activitatea;
dA sau dij - durata activității A sau (i - j).

15
Elaborarea grafului reţea

Reguli de construire

 Are un singur nod inițial și un singur nod final.

 Nu trebuie să existe circuite, adică un drum în graf care pornește și se încheie în același nod.
 Nu trebuie să existe intersecții de arce, duble legături între două noduri, mai multe noduri codificate
la fel.
 Nu are bucle. Bucla reprezintă o corespondență a unui element cu el însuși.
 Se poate înregistra în graf o activitate fictivă, reprezentată printr-o linie punctată. Această activitate
nu necesită consum de timp (durata este zero) sau resurse și arată dependența tehnologică între
activități.

16
Calculul parametrilor grafului

Calculul termenelor evenimentelor

 Termenul minim al evenimentului j, notat cu ( t0j ), reprezintă termenul cel mai curând posibil de realizare a
evenimentului j,

 Considerând succesiunea evenimentelor din graful prezentat în figura de mai jos, unde 0 este evenimentul iniţial
şi m este evenimentul final, termenul minim al evenimentului j se calculează aplicând următorii paşi:
 se defineşte termenul minim al evenimentului iniţial, de start, t00=0;
 se parcurge graful de la stânga la dreapta, având în vedere activităţile care duc la obţinerea evenimentului j;
se foloseşte relaţia de calcul: t0j= max t0i + dij ,

 În acest caz : t0j= max t0f + dfj ; t0g + dgj ; t0h + dhj, unde f, g, h < j, 1 < j  m

0 1 2 f j m

h 17
Calculul parametrilor grafului

 Termenul maxim al evenimentului i, notat cu ( t1i ), reprezintă termenul cel mai târziu admisibil pentru
realizarea evenimentului i

 Considerând succesiunea evenimentelor din graful prezentat în figura 2, termenul maxim al evenimentului ,,i” se
calculează astfel:
 se stabileşte ca termenul maxim al evenimentului final ,,m” (t 1m), să fie egal cu termenul minim al
evenimentului final ,,m” (t 0m);
 se parcurge graful de la dreapta la stânga, având în vedere activităţile care pornesc din evenimentul ,,i”; se
foloseşte relaţia de calcul: t1i= min t1j - dij .

 În acest caz : t1i = min t1j - dij ; t1k - dik ; t1l - dil , unde i < j, k, l; 0 i  m-1

0 1 2 i j m

l
18
Calculul parametrilor grafului

Calculul marjelor evenimentelor

 Marja evenimentului i (Mi), reprezintă intervalul de fluctuaţie a evenimentului, adică

intervalul de timp în care se poate realiza evenimentul i, fără să se întârzie desfăşurarea
activităţilor următoare ale procesului.

 Relaţia de calcul a marjei evenimentului este: Mi = t1i - t0i,

19
Calculul parametrilor grafului

Calculul marjelor activităților

 Termenul minim de începere a activităţii ij, toîij.

Reprezintă termenul cel mai curând posibil la care se poate începe activitatea.
Se calculează cu relaţia: toîij = t0i

 Termenul minim de terminare a activităţii ij, totij.

Reprezintă termenul cel mai curând posibil la care se poate încheia activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: totij = toi + dij

 Termenul maxim de începere a activităţii ij, t1îij.

Reprezintă termenul cel mai târziu admisibil la care poate începe activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: t1îij = t1j – dij

 Termenul maxim de terminare a activităţii ij, t1tij.

Reprezintă termenul cel mai târziu admisibil la care se poate încheia activitatea (i-j).
Se calculează cu relaţia: t1tij = t1j

20
Calculul parametrilor grafului

Calculul rezervelor de timp

 Rezervele de timp ale activităţilor şi reprezintă intervalul de timp cu care se poate amâna începerea sau se poate prelungi
terminarea unei activităţi necritice, fără a conduce la depăşirea duratei drumului critic, deci a termenului Tfpl stabilit.
 Reamintim: activităţile critice nu au rezerve de timp.

 Rezerva totală de timp a activităţii ij, RTij se calculează cu relaţia: RTij = t1j - toi - dij
 Rezerva liberă de timp a activităţii ij, RLij se calculează cu relaţia: RLij = toj - toi - dij
 Rezerva sigură de timp a activităţii ij, RSij se calculează cu relaţia: RSij = toj - t1i - dij

 Toate informaţiile necesare identificării drumului critic şi construirii programului calendaristic sunt centralizate sub forma
tabelului

Termenele
Activitate Termenele evenimentelor Marja Rezervele
Durata activităţilor
dij
Simbol i j t i0 t i1 t j0 t j1 ti1-ti0 tj1-tj0 tij0î tij0t tij1î tij1t RTij RLij

21
Calculul parametrilor grafului

Definirea drumului critic

 Drumul critic este drumul complet într-un graf de proces între evenimentul iniţial şi evenimentul final cu durata cea mai mare şi reprezintă
durata cea mai mică de realizare a procesului, în condiţiile tehnologice şi organizatorice stabilite.
 Activităţile situate pe acest drum se numesc activităţi critice. Ele nu au rezerve de timp. O condiție necesară dar nu suficientă este ca marjele
evenimentelor de pe drumul critic să fie egale cu zero, adică pot exista în graf și alte drumuri cu marjele evenimetelor egale cu zero.
 În cazul grafurilor mari şi foarte mari ponderea activităţilor critice este de 10-20% din totalul activităţilor. Orice modificare a duratelor activităţilor
critice se regăseşte în modificarea duratei totale a programului.
 Sunt două aspecte deosebite ca importanţă managerială, de evidenţiat:
 primul: managerii au posibilitatea de a cunoaşte şi a se concentra asupra activităţilor hotărâtoare, critice, care condiţionează realizarea
proiectului la termenul minim;
 al doilea: de a evidenţia rezervele de timp ale activităţilor necritice şi a le utiliza.
 Observaţie: Într-un proiect pot exista mai multe drumuri critice!

22
Analiza și optimizarea grafului

Optimizarea grafului

 Se face în sensul micșorării duratei drumului critic și are în vedere:

a) încadrarea programului în vederea respectării unor termene impuse:
 prin utilizarea rezervelor de timp (transfer de rezerve de timp de la activitățile necritice către cele critice cu condiția ca
activitățile în cauză să presupună utilizarea de resurse identice);
 prin modificări tehnologice la nivelul realizării activităților, fapt ce antrenează modificări ale duratelor activităților (se au
în vedere, în special, activitățile critice), dar acest lucru atrage cu sine, de regulă, și o creștere a bugetului proiectului.
b) alocarea suplimentară a resurselor fapt ce aduce cu sine modificări ale bugetului, pe baza ipotezei conform căreia execuţia
unei activităţi, sau ansamblu de activităţi, poate fi accelerată dacă i se alocă un volum sporit de resurse
c) modificări ale programului de muncă prin apariția orelor suplimentare
d) subcontractarea executării unor activități

23
Transpunerea calendaristică a grafului

Graficul Gantt

 Grafic pentru planificarea temporală a sarcinilor proiectului

 Cu ajutorul diagramei Gantt, se pot obține informații despre stadiul fizic de realizare al activităților și despre
eventualele depășiri de termen.
 O diagramă Gantt este o diagramă cu bare care arată relaţia dintre activităţi de-a lungul timpului.
 Construit pe baza activităților identificate în WBS
 Indică data de început și de sfârșit a activităților din WBS și dependențele dintre activități:
 start-to-start
 finish-to-start
 finish-to-finish
 Graficul Gantt este unul orientativ și starea sa se poate altera în timpul proiectului în funcție de situație

Sursa: https://ocw.cs.pub.ro/courses/mps/laboratoare/laborator-03 24
Transpunerea calendaristică a grafului

Graficul Gantt

 Acțiunile în grafic sunt trecute ca începand cel mai curând posibil, urmând să se asigure o marjă de eroare până la momentul cel mai
târziu posibil (rezerva de timp se trece cu line punctată)
 Este un tool bun pentru monitorizarea stării proiectului în timp, în funcție de gradul de realizare a acțiunilor până la un moment dat
 Adesea, conține și următoarele elemente:
 o linie verticală ce marchează timpul prezent
 alte linii verticale cu milestone-urile proiectului
 starea activităților exprimată prin procente (100% înseamnă că activitatea a fost realizată complet).

 Milestone
 deadline de finalizare a unei etape importante și decisive a proiectului
 adesea presupune predarea unor livrabile către beneficiar

Sursa: https://ocw.cs.pub.ro/courses/mps/laboratoare/laborator-03 25
Metoda drumului critic

Transpunerea calendaristică a grafului reţea (graficul Gantt)

Sursa: https://ocw.cs.pub.ro/courses/mps/laboratoare/laborator-03 26
Metoda drumului critic

Transpunerea calendaristică a grafului reţea (graficul Gantt)

Activitate Durata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65
Simbol dij
A 3 A
B 2 B
C 2 C
D 2 D
E 3 E
F 4 F
G 1 G
H 1 H
I 2 I
J 1 J
K 7 K
L 2 L
M 1 M
N 7 N
O 1 O
P 1 P
Q 2 Q
R 2 R
S 2 S
T 3 T
U 2 U
V 2 V
W 2 W
X 18 X
Y 2 Y
Z 1 Z

27
 Graficul de implementare a activităților
Planul de activități

DEFINIREA PLANULUI DE ACTIVITĂȚI

 Se realizează o singură listă care include toate activitățile planificate în proiect.
Există o distincţie clară între activităţi, ele fiind fiecare distinct asociate unui singur
rezultat.
 Planul de activităţi este reprezentarea grafică sau în formă tabelară a activităților
unui proiect, arătând secvența logică de desfășurare a acestora și
condiționările dintre acestea.
 Planul de activităţi trebuie să includă informaţi clare şi explicaţii pentru fiecare
activitate a proiectului. Durata activităţilor proiectului trebuie stabilită în mod
clar, cu detalii adecvate privind începutul şi sfârşitul lor precum şi
responsabilul de implementarea lor.
 Planul de activități ajută la identificarea rezultatelor.
 Pe baza planului de activități se pot iniția construcția rețelelor de planificare care ne
ajută la determinarea duratei proiectului.

28
Elaborarea planului de activități

29
Elaborarea planului de activități

30
Elaborarea planului de activități

31
Graficul de implementare a activităților
Planul de activități

Necesarul de activitate pe resură (durata zile)

Unitatea de timp zile/saptamani
Rolul deținut de resursa umană în proiect (exemple)
Responsabil
Nr.crt Rezultate/Activități Manager Specialist Specialist Specialist Specialist Formator
activitate
Z 1 Z 2 Z 3 Z 4 Z 5 Z 6 Z 7 Z 8 Z 9 Z 10 Z 11 Z 12 Z 13 Z 14 de proiect marketing resurse informatică organizare
umane

1. Rezultat
1.1 Activitate
1.2 Activitate
1.3 Activitate
………
2. Rezultat
2.1 Activitate
2.2 Activitate
2.3 Activitate
………
3. Rezultat
3.1 Activitate
3.2 Activitate
3.3 Activitate
………

32