COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC GH.

CHIU CRAIOVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR
PROFESIONALE

NIVEL:3
NVMNT: LICEAL
FILIERA: TEHNOLOGIC
PROFIL : SERVICII
CALIFICAREA: TEHNICIAN N TURISM
ELEV:
RAIC SORIN
CLASA a-XII-a H
NDRUMTOR:
PROF. CRSTEA FLORINA

2013

TEMA:
MNSTIRILE DIN NORDUL
MOLDOVEI

CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................................................................................4
CAPITOLUL I...............................................................................................................................................6
1.1. Itinerariu..............................................................................................................................................6
1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei...................................................................................7
CAPITOLUL II.............................................................................................................................................15
2.1. Analiza de pre..................................................................................................................................15
2.2. Documente.........................................................................................................................................16
2.3. Materiale promoionale, oferte..........................................................................................................18
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................21
ANEXE.........................................................................................................................................................22

ARGUMENT
Aflata in partea de est a Romaniei, Moldova coboara in trepte de la apus la rasarit: incepand din
munti (Carpatii de Rasarit), trecand de dealuri (Dealurile Subcarpatice) si sfarsindu-se in albia Prutului
dupa ce a traversat Platoul Moldovean. Peisajul montan seamana cu cel din Elvetia.
Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii exteriori cu fresce, unice in
lume (in 1975 Uniunea Internationala a Jurnalistilor si scriitorilor de turism au acordat manastirilor
Bucovinei premiul "Pomme d'Or"). Dintre acestea amintim: Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor
datand din secolele XV-XVI.
Cu siguranta nu exista un alt loc in lume cum este Bucovina in Nordul Moldovei, Romania, unde un
grup de manastiri pictate ortodoxe cu o asa calitate superioara a frescelor exterioare, asteapta sa fie vazute.
Prin raritatea si frumusetea lor aceste Manastiri Pictate fac parte din Patrimoniul Mondial al UNESCO.
Bisericile din Lemn din Maramures apartin unui alt grup, ele fiind exemple unice care combina stilul
Gothic cu traditionala constructie din lemn.
Cu multe poze si informatii acest site descrie patrimoniul cultural unic si bogat din Bucovina,
Maramures si toata Romania: turism, manastiri, biserici, atractii si informatii turistice, monumente
istorice, statiuni, minunile Romaniei.
Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta Romniei. Nu
intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul 1975 cu premiul
international Pomme dOr de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism, iar
multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si exterioare din acest colt de tara au fost
trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta universala.
Numrul impresionant al bisericilor din Bucovina, Romnia, cu interesantele fresce interioare i
exterioare, a fost pstrat nc din timpurile medievale. Datorit unicitii i valorii lor artistice, acestea au
fost adugate la Lista cu Moteniri Culturale Internaionale a UNESCO, n 1993. ntr-adevr, nu exist alt
loc pe pmnt n care se afla un astfel de grup de biserici, cu o aa de nalt calitate a frescelor exterioare.
Manastirile din Bucovina au fost primele din lume decorate cu fresce in exterior. Pictate in secolul
al XVI-lea, pe vremea amenintarilor otomane, aceste fresce exprimau de multe ori un mesaj politic, dar si
religios. Manastirile din Moldova sunt martorele unei creatii specifice ale artei romanesti, inclusiv ale
picturii exterioare a bisericilor (Humor, Arbore, Voronet, etc.) unde subiectele religioase traditionale se
impletesc cu scene familiare, stilul lor semanand putin cu cel al benzilor desenate. Manastirile au fost
menite sa starneasca imaginatia oamenilor si sa ii educe in spiritul traditional ortodox. Bucovina,
provincie din nord-vestul Romaniei, este celebra pentru frescele sale exterioare care decoreaza peretii
manastirilor. Aceste manastiri, cu influente bizantine, inregistreaza o crestere a civilizatiei Moldovei in
4

secolele XV-XVI, sub domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) comandant al armatei ilustre, cunoscut ca
parinte spiritual al Moldovei. In timpul domniei sale, in ciuda razboaielor, a stiut cum sa le aduca
oamenilor arta si istoria. Stilurile bizantine si gotice se regasesc in unele manastiri, aduse aici de sarbi,
polonezi si rusi. Bisericile traditionale sunt construite in plan de trilob": altar, naos si pronaos (dispozitie
impusa de ortodocsi), au un acoperis inalt si ascutit si sunt situate in mijlocul unui complex monahal,
inconjurate de gradini frumos amenajate.
Celebrul de acum albastru de Voronet ca si verdele-rosu al Sucevitei, galbenul Moldovitei, verdele
Arborelui, rosul Humorului fac actul de bravura al picturii cu care zugravii au avut temeritatea sa nfrunte
firea, o natura ce parca o ntretine anume peisajul pentru a asigura un cadru corespunzator nfaptuirii
omului, cum avansa dr. Andr Lwoff, laureat al Premiului Nobel, continund: totul este att de armonios
ca te dispune la o meditatie ce-ti da impulsuri optimiste& n pridvorul fiecarui lacas din arhipelagul
mnastiresc, n Tara de Sus cunosti si traiesti mplinirea sentimentului linistii. Puternice nuclee de cultura
si creatie artistica de la nceputurile existentei lor, lacasurile Bucovinei si continua menirea prin grija
restauratorilor si a obstilor calugaresti ce le gospodaresc. Este si motivul pentru care frescele exterioare ale
bisericilor Humor (1535), Moldovita (1537), Arbore (1541), Voronet (1547), Sucevita (1596), arhitectura
si pictura manastirilor Putna, Dragomirna, Rsca, Slatina, ale bisericilor Patrauti, Balinesti, Probota,
Bogdana, bogatele muzee de arta medievala, frumusetea peisajului si a creatiei artistice populare
(arhitectura, port, datini), au concurat la decernarea distinctiei Marul de Aur (Pomme d`Or) Bucovinei de
catre Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism (FIJET), au deteminat nscrierea
tezaurului bucovinean n catalogul UNESCO Mari monumente ale lumii.
Potenialul turistic al Bucovinei a constituit dintotdeauna un punct de atracie att pentru turitii
romni ct i pentru cei strini, ceea ce a dus la numeroase cercetri asupra turismului din aceast zon.
Acestea au ncercat s surprind nu numai importana economic ci i varietatea i unicitatea potenialului
turistic. Concluziile studiilor au evideniat faptul c turismul reprezint o surs inepuizabil de venituri n
msura n care acest sector este administrat corespunztor. n consecin, n ultimii ani s-au conceput o
serie de strategii menite s dezvolte i s mbunteasc serviciile turistice. Este renumit pentru
frumuseea peisajelor sale, pentru tradiii i mai ales pentru mnstirile sale pictate a cror valoare i
frumusee este cunoscut peste tot n lume, fiind nscrise n catalogul "Patrimoniul Universal Protejat" de
ctre UNESCO. Aceste lcauri reprezint atracia principal a Bucovinei, dar nu putem omite
numeroasele activiti artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, ncondeierea de ou, meteugul lemnului,
olrit, sculptur, esut, mti populare; muzee istorice i etnografice, ceti medievale, case memoriale,
cadru natural propice relaxrii.

CAPITOLUL I
1.1. Itinerariu
Perioada de desfurare: 15-22 august;
Grup minim: 10 persoane.
Piteti Braov Tunad Gheorghieni Lacul Rou Bicaz Trgu Neam Piatra Neam
Suceava Gura Humorului Vatra Dornei Trgu Mure Sighioara Sibiu Piteti.
Programul circuitului:
Ziua 1: Plecare din Piteti n jurul orei 08:00, pe urmtorul traseu:
Piteti Rucr Bran Braov Tunad Gheorghieni Lacul
Rou Bicaz Trgu Neam. Pe acest traseu se vor face opriri la
Rucr, Bran, Braov, Lacul Rou. Turitii vor fi cazaila Trgu
Neam, la Oglinzi. Cina ora 20:00 la Oglinzi.
Ziua 2: Dup servirea micului dejun, turitii vor pleca la ora 10:00
pentru a vizita mnstirile Agapia, Secu, Trgu Neam. Prnzul se
va servi la Hanul Rzeilor. Programul va continua, dup-amiaza,
la ora 16:00, cu o vizit la Casa Memorial ion Creang din
Humuleti, Cetatea Neam i Muzel de Mti. Ziua se va ncheia cu
cina servit la Hotelul Oglinzi, la ora 20:00.

Ziua 3: Dup servirea micului dejun, la ora 10:00, turitii vor putea admira Lacul Bicaz, iar dupamiaza se vor vizita mnstirile Risca i Bogdneti. Cina va fi servit n jurul orei 20:00 la Hotel Oglinzi.
Ziua 4: Servirea micului dejun. Plecare la ora 10:00, turul
mnstirilor continu cu Sucevia, Arbore, Dragomirna, Suceava.
Turitii vor fi cazai la Sucevia Motel, unde vor servi i cina.
Ziua 5. Servirea micului dejun. Pelerinajul va continua la Putna i
Moldovia. Dup ora 16:00, se vor vizita Mnstirile Vorone i
Gura Humorului. Turitii vor fi cazai i vor servi cina la Flticeni.
Ziua 6: Servirea micului dejun, ora 10:00. se pleac spre Trgu
Mure cu vizitarea staiunii Vatra Dornei, iar apoi traseul se va
continua pe ruta Reghin Trgu Mure unde turitii vor fi cazai i
vor cina, la ora 20:00.

Ziua 7: Sevirea micului dejun. Se va vizita Sighioara, unde turitii vor servi prnzul dup care, la
ora 14:00 se pleac spre Piteti pe traseul: Media Sibiu Rmnicu Vlcea. Pe parcursul acestui traseu
se vor face scurte popasuri la Media, Sibiu i Rmnicu Vlcea. Se va vizita Mnstirea Cozia.

1.2. Prezentarea Manastirilor din Nordul Moldovei

MNSTIREA PUTNA
Acolo unde se deschide Valea Putnei, la poalele Obcinei Mari, se ridic prima ctitorie a lui tefan cel
Mare, Manastirea Putna, prima instituie ecleziastic a rii, menit s sprijine, pe trm cultural i
religios, pe domnitorul care a luptat pentru neatrnarea i ntrirea statului.
Cronicarul Neculce menioneaz existena unei biserici de lemn anterioare i a unei bisericue spat n
stnc numit chilia lui Daniil Sihatru.
Manastirea Putna a fost ridicat pe locul unde a czut sgeata arcului lui tefan cel Mare, lucrrile
ncepnd n 1466 i terminndu-se n 1469. A fost sfinit n 1470.
Manastirea Putna are:

o incint patrulater la care se ajunge printr-un turn scund cu un gang cu bolta semicilindric.

n interior, pe latura nordic, se ajunge la etajul superior al turnului prin casa scrii

Faada exterioar este mprit n panouri patrulatere de crmid i tencuial

n centru se afl pisania originar din vremea lui tefan cel Mare

Pe faada interioar se afl o pisanie din 1752

n 1481 au fost nlate zidurile de incint, cu turnuri la coluri i la mijlocul laturilor. Din
fortificaiile manastirii lui tefan cel Mare a rmas Turnul Tezaurului pe latura vestic i pisania
turnului clopotniei n est. Turnul tezaurului are 2 etaje, cu o teras ncins cu un parapet crenelat,
descoperit, care a fost mai apoi acoperit cu un acoperi ascuit. Lumina ptrunde prin ferestre
nguste, decorate cu chenare din piatr cioplit n maniera laic ce amintete de goticul trziu.

Turnul intrrii este compus din parter strbtut de un gang i un etaj boltit cu metereze (sec. 17-18)
Biserica actual a manastirii Putna este cea din sec.18 cu unele modificri, dar planul este cel

originar:

pridvorul a fost adugat

decorul exterior, arcadele i firidele, brul torsionat, consolele firidelor

ancadramentele ferestrelor mici, dreptunghiulare cu decor de baghete ncruciate sau n arc frnt cu
timpane ajurate cu motive spirale sunt de tradiie moldoveneasc.
Manastirea Putna a fost un important centru artistic cu ateliere de broderie, caligrafi i miniaturiti. A

avut o tradiie cronicreasc: - Letopiseul de la Putna, Letopiseul lui Azarie. A fost vestit prin sculptura
crucilor de lemn.
Muzeul manastirii Putna adpostete:
7

colecie de broderii (acopermntul de mormnt al Mariei de Mangop -1477, cel mai vechi portret
din arta moldoveneasc brodat n mrime natural)

manuscrise: - calitatea desenelor i varietatea coloritului sunt reprezentate prin

Tetraevangheliarul de la Humor (1473) i alte dou din 1488 1507.

ferecturi de argint ale manuscriselor

cdelnia decorat cu stema Moldovei

cruci, icoane, potire

piese sculptate din lemn (racla, sec.15)

MANASTIREA AGAPIA
Biserica "Sf. Voievozi" ridicat de Hatmanul Gavriil prezint multe asemnri cu bisericile
construite n timpul domniei lui Vasile Lupu i mai ales cu "Trei Ierarhi", fr a avea ns proporiile i
decoraia exterioar a acesteia.
Edificiul are plan triconc i este construit pe temelie de piatr brut, cu ziduri de o grosime
impresionant. Absidele au form semicircular, cele laterale fiind mbrcate la exterior n rezalite
dreptunghiulare. n 1858-1862 s-au adugat proscomidiarul, diaconiconul i un nou pridvor, cel vechi
fiind integrat pronaosului. Acoperiul simplu, cu o nclinaie redus, este strpuns deasupra naosului de o
turl zvelt cu baza octogonal, ca la Galata i Trei Ierarhi.
Faadele de un alb strlucitor poart pecetea stilului neoclasic, frumoi pilatri de factur corintic
ncadrnd ferestrele i uile sau susinnd arcade oarbe cu arhivolte bogat ornamentate, n spaiile cu o
suprafa mai mare. Peretele vestic, delimitat longitudinal de aceiai pilatri corintici, este acoperit n
partea superioar de un fronton cu mici arcaturi, sub care se afl o fereastr rozet ce nsufleete ntreaga
suprafa. Ferestrele - mult lrgite - au chenare de font cu decoraii de aceeai factur neoclasic, iar
deasupra uii de intrare se afl icoana hramului (Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil) pictat de Nicolae
Grigorescu. Rezistena zidurilor este sporit de trei contraforturi, doi n dreptul naosului, i care sprijin
pereii de nord i de sud, i unul mai mic n axul absidei altarului. Cu toate acestea, n ultimii ani au aprut
fisuri n diferite zone ale edificiului, care au impus realizarea unor costisitoare i complicate lucrri de
consolidare finalizate de curnd.
n interior, pronaosul - care nglobeaz i vechiul pridvor - este acoperit cu dou calote sferice
desprite de un arc ce se afl n axul longitudinal al bisericii i de o a treia calot susinut de patru arce
nguste. Zidul care separa pridvorul originar de pronaos a fost nlturat i nlocuit cu trei arce care se
sprijin pe dou rnduri de coloane dorice. n schimb, zidul dintre pronaos i naos - desfiinat i el - a fost
nlocuit cu un singur arc, principala ncpere a bisericii prezentnd sistemul de boltire specific
8

moldovenesc, cu arce piezie i arce dublouri care susin turla. Patru rnduri de arce etajate reduc spaiul
dintre naos i absida altarului i permit fixarea iconostasului, sculptat i pictat cu prilejul lucrrilor din
1858-1862.
n 1975 s-au descoperit n pereii laterali ai bisericii, cam n zona arcului ce desparte pronaosul de
naos, niele a dou morminte, cu ancadramente din piatr sculptat, unde se presupune c ar fi fost depuse
rmiele pmnteti ale ctitorilor. n aceeai zon, dar n axul bisericii, s-a descoperit un alt mormnt,
probabil al Saftei, fiica Hatmanului Gavriil, ceea ce conduce la concluzia c, iniial, biserica a avut i o
gropni bine delimitat, desfiinat i ea n timpul lucrrilor ncepute n 1858.
Ctitorii de la Agapia au nconjurat biserica mare cu un puternic zid de incint care atinge i doi metri
grosime, n interiorul cruia se desfoar, pe dou nivele, chiliile boltite, cu masive arce de susinere.
Intrarea este adpostit de turnul-clopotni, cruia i s-a adugat o nou camer a clopotelor n 1858, iar
etajul incintei se prezint ca o prisp continu cu arcade elegante i coloane de lemn dispuse n linie.
Pe latura sudic, n corpul de chilii al streiei, s-a sfinit la 31 august 1847 Paraclisul cu hramul
Naterea Maicii Domnului, ctitorie a Mitropolitului Veniamin Costache i a surorii acestuia, schimonahia
Elisabeta Costache, fost stare dup 1803, cnd maicile au luat locul puinilor clugri ce rmseser la
Agapia. Dup incendiul din 1903, Paraclisul a fost refcut pe cheltuiala prinesei Raluca Sturza i a fost
adus aici vechea catapeteasm cu picturi din secolul al XVIII-lea a Paraclisului "Sf. Gheorghe" de la
Mnstirea Bisericani. n sfrit, dup alte lucrri de rennoire executate n anii 1968-1969, interiorul
Paraclisului a fost mpodobit cu pictura n fresc a profesorului Neculai Stoica.
n afara incintei, dar n imediata apropiere a acesteia, se afl Biserica "Adormirea Maicii
Domnului" (cu al doilea hram "Sfnta Varvara"), construit se pare n secolul al XVIII-lea i refcut n
1854 de vornicul Iordache Miclescu i de surorile sale, monahiile Epraxia i Agapia Miclescu.
n partea de nord a mnstirii, n cimitirul acesteia, se pstreaz Biserica de lemn "Sf. Ioan Bogoslovul",
considerat - prin tradiie - ca fiind cea dinti biseric de la Agapia din Vale, ridicat pe locul unui schit
mai vechi, existent aici nainte de anul 1600. Ars n 1821, biserica a fost refcut n timpul domniei lui
Ioan Sandu Sturdza (1822-1828), apoi reparat de ctre starea Elisabeta Cerchez n 1883, cnd s-a
amenajat i osuarul de la subsol. Rennoit n 1977, edificiul a fost pictat n interior de ierodiaconul
Vartolomeu Florea de la Mnstirea Sihstria. Dar ceea ce particularizeaz aceast biseric este prezena a
dou iconostase de mare valoare istorico-artistic: unul montat pe arcul altarului, datnd din secolul al
XVIII-lea, i un altul aflat n pridvor, mult mai vechi, opera unui zugrav necunoscut.
n jurul ctitoriei lui Gavriil Hatmanul s-au construit de-a lungul anilor i aproximativ 320 de case ce
alctuiesc satul mnstiresc. Multe dintre acestea, construite n cel mai curat stil popular i avnd o
vechime de 150-200 de ani, au o deosebit valoare artistic, istoric i memorialistic, aparinnd unor
monahi care au jucat un rol important n viaa mnstirii sau au servit ca loc de odihn i reculegere unor
9

ilustre personaliti ale vieii noastre cultural-artistice i social-politice. Printre acestea se numr i casa
care a aparinut scriitorului Alexandru Vlahu, cas n care venea adesea Nicolae Grigorescu i care a
fost organizat ca muzeu memorial n anul 1966.
n 1995 au nceput ample lucrri de restaurare a acestui monument istoric, ele fiind finalizate la
nceputul anului 2009. Cu aceast ocazie au fost descoperite numeroase deficiene majore, structurale, la
nivelul construciei. Astfel, s-a constatat c biserica mnstirii nu avea temelie, fiind ridicat direct pe
pmnt. La turnurile bisericii s-au descoperit unele poriuni la care din lips de crmizi s-a folosit lemnul
ca material de construcie.
O mare atenie a fost acordat picturilor murale originare aparinnd lui Nicolae Grigorescu, acestea
fiind supuse i ele unei opere de refacere i recondiionare.
Finalizarea acestor lucrri s-a reuit redarea n circuitul turistic i ecumenic a unui monument
deosebit de important pentru cultura romneasc i european.
MANASTIREA MOLDOVITA
Prin grija Domnitorului Petru Rares in anul 1532 a fost ridicata Manastirea Moldovita. O casa
domneasca, chilii, 4 turnuri de aparare si biserica alcatuiesc vestitul ansamblu. Aparata de ziduri puternice
cu o inaltime ce depaseste 6 metri, avind grosimea de 1.20 metri, manastirea a capatat in timp un usor
aspect de fortareata, dar acest lucru nu rapeste din farmecul cu care este inzestrata Moldovita. Este stiut
faptul ca, anterior ridicarii manastirii, Domnitorul Alexandru cel Bun a inaltat o biserica din piatra cu
hramul Buna Vestire, in jurul careia s-a dezvoltat asezarea calugaresca cunoscuta sub numele de
Manastirea Moldovita. Din cauza unor ploi puternice, in sec.XVI asezamantul lui Alexandru cel Bun s-a
prabusit, ramanind doar cateva ruine, ce pot fi privite si astazi
Moldovita se individualizeaza prin cateva elemente de ordonanta iconografica, prin stilul picturii si
prin tonalitatea cromatica dominanta rosu-brun, fata de albastrul Voronetului si verdele Arborei sau de
rosul-ocru al Humorului. De asemenea still pictorului Moldovitei poate fi mai degraba comparat cu modul
de intelegere plastica al unui grafician, al unui miniaturist, in timp ce la Probota se surprinde expresia unui
mantuitor al luminii si umbrei, la Arbore un colorist, iar la Humor un pictor complex - desenator, colorist
si luminist in egala masura. In sfarsit in ceea ce priveste ordonanta iconografica, se surprind cateva
particularitati, mai ales in pictura exterioara: Facerea pe peretele de vest - stalpi si timpane - al
pridvorului, extinderea unor motive ale Juecatii de apoi pe glafurile interioare ale arcadelor pridvorului,
lipsa Vietii Sf. Nicolae pe peretele de sud, in sfarsit, Fecioara rugatoare personificare a bisericii, si in
acelasi timp, imaginea unei doamne inconjurate de curtea ei, este incadrata de registre de ingeri - nu de
serafimi - marcand preferinta pentru concretul personajelor, si mai putin pentru valoarea simbolica a
imaginilor.
10

Biserica detine in patrimoniul sau cateva obiecte de o inestimabila valoare artistica si istorica:
pomelnicul si epitrafurile (pomelnicul lucrare de arta prin decoratia sculpturala si in acelasi timp
document istoric datorita insemnarilor pe care le cuprinde si cele doua epirtafuri-broderii lucrate in secolul
al- XV-lea). Printre cele mai frumoase piese se numara si jiltul domnesc, atribuit perioadei domniei lui
Petru Rares. Remarcabil prin proportiile sale, care-i dau o alura monumentala, jiltul este decorat cu stema
Moldovei, cu impletituri de linii si flori marunte crucifere.
In clisiarnita este amenajat muzeul manastirii. Sunt expuse aici pretioase piese e mobilier - un tron
domnesc care a apartinut lui Petru Rares, cu frumoase motive geometrice si vegetale, stilizate geometric,
grupate in lezene pe picioare si in registre pline sau ajurate, pe laturi si pe spatar. Aceasta din urma are in
partea superioara, arcuita, o viguroasa rozeta intr-un chenar cu motivul franghiei rasucite, incadrata in doi
mici stalpi terminati cu capete de bouri. Se pastreaza de aemenea un epitaf brodat in sec XVII si cateva
icoane. Alte odoare sunt raspandite pe la alte manastiri, prin biblioteci si muzee, cum de exemplu,
panaghiarul, pastrat la Putna.
MANASTIREA SUCEVITA
Construita cu patru secole in urma, din porunca domneasca, ca o cetatuie in care sa nu poata
patrunde picior de pagan, Manastirea Sucevita, cu zidurile si turnurile sale, cu biserica si sutele de picturi
care-i acopera peretii exteriori, este una dintre bijuterile Bucovinei si culme a artei feudale moldovenesti.
Legenda locului spune,pentru a motiva misterul unei portiuni de zid lasata nepictata, ca ea a ramas asa din
timpul ctitoririi lacasului, cand schela s-a prabusit, iar zugravul a murit ingropat sub resturile acesteia.
Manastirea Sucevita s-a impus in timp prin grandiosul ansamblu de pictura care reprezinta,dupa
spusele cercetatorului francez Paul Henry "testamentul artei clasice moldovenesti".Ea inseamna momentul
de tranzitie de la arta infloritoare a secolului al XV - lea si al XVI - lea la cea de declin din secolele al
XVII -lea si al XVIII -lea. Impresionanta printre monumentele religioase ale celei de-a doua jumatati a
veacului XVI, biserica Manstirii Sucevita, ale carei fatade au fost imbracate initial in decorul luxos din
fresca, reprezinta ultima faza a dezvoltarii arhitecturii din epoca feudalismului dezvoltat si pe cea a stilului
tratitional specific moldovenesc.
In complexitatea elementelor sale componente, biserica construita intre 1582 - 1584 ca ctitorie a
fratilor Gheorghe si Ieremia Movila, primul mitropolit, al doilea - domn al Moldovei in perioada 1594 1606 - este unul dintre punctele turistice cele mai vizitate din nordul Molovei.
Ea pastreaza nealterata imaginea gloriei originala a formelor arhitecturale caracteristice din aceea
perioada de timp. Situata intr-o frumoasa zona montana, Sucevita are in vecinatate manastiri si biserici a
caror valoare istorica si arhitecturala este inestimabila, precum Putna, Moldovita, Humor si Dragomirna.
11

Manastirea se afla la 16 km de orasul Radauti si la 55 km de Campulung Moldovenesc. La Sucevita

se mai poate ajunge astfel :cu trenul pana la Suceava, iar de acolo cu masina.La Suceava exista masini
speciale care transporta turistii la manastire.
MANASTIREA VORONET
Construita in numai trei luni si jumatate, in 1488, a fost numita de specialisti "Capela Sixtina din
nordul Romaniei". Splendidul "albastru de Voronet", la fel de celebru ca "rosul lui Tizian" si "verdele lui
Veronese", continua sa ramana o enigma. Compozitia culorii, care ii confera o prospetime si stralucire
iesita din comun, a fost pierduta odata cu moartea autorului ei.
Nu departe de orasul Gura Humorului, pe valea unui afluent al Moldovei a fost ridicata acum mai
bine de cinci veacuri una dintre cele mai frumoase manastiri. Frescele care decoreaza exteriorul si
interiorul, originalitatea picturilor si nu in ultimul rind culoarea albastra - atit de albastra - denota
genialitatea artistilor moldoveni care cu un acut simt artistic au facut din Voronet simbolul Moldovei.
Varul Domnitorului Rares, Mitropolitul Grigorie Rosca a realizat marea sa ctitorie: pictura exterioara
de la Voronet. Devenita atit de cunoscuta datorita coloristicii sale, in special a nuantei de albastru, este
principalul punct de atractie. Armoniile tonale, nuantele si culorile sint in realitate cele care cu sensibilitate
artistica, artisti zugravi le-au filtrat din mediul natural.
Asa cum este de albastru cerul la Voronet, asa au incercat sa-l reproduca pe peretii sfintei biserici. In
acest mod ei au reusit sa creeze o unitate indistructiva intre peisaj si pictura exterioara a bisericii. In plus,
in functie de accentele de culoare si de conturul pe care le-au folosit au reusit sa demonstreze ca si atunci
cind privesti de la distanta poti percepe cu claritate siluetele desenate.
Din punct de vedere arhitectural manastirea este asemanatoare cu celelate biserici construite in
perioada domniei lui Stefan cel Mare. Ridicata pe un plan trilobat, avind turla deasupra naosului si
acoperis fragmentat, edificul va primi o mare nota de originalitate prin decoratie. De forma semicirculara,
absidele pastreaza elemente decorative originale: firide alungite si ocnite sub cornise. Doua baze
suprapuse inalta turla decorata la rindul ei in acelasi fel. Elementele de factura gotica sint prezente in
ancadramentele ferestrelor. Chenarele de piatra care inconjoara usile de patrundere in lacasul sfant dispuse
pe laturile de nord si sud ale pridvorului contin elemente de decoratie in stil gotic si renascentist. O bolta
semicilindrica transversala incoroneaza pridvorul. Doua ferestre mari lasa lumina sa patrunda in aceasta
incapere. Acestea au fost asezate deasupra usilor. Pronaosul este acoperit si el de o bolta in forma de
calota. Mulururi in arc frint incadreaza portalul de intrare in pronaos. La randul ei o usa incastrata in
peretele despartitor face posibila trecerea din pronaos in naos. Arcele moldovenesti si pandantivii sutin
12

cupola naosului si turla. Alungita si acoperita cu o bolta in forma de sfert de sfera, absida altarului se
deosebeste de celelate abside.
Fatada de vest cu impresionanta scena a Judecatii de Apoi este alcatuita compozitional pe patru
registre. In partea superioara se afla Dumnezeu Tatal , registrul al doilea cuprinde scena Deisis incadrata
de apostoli asezati pe scaune. De la picioarele Mintuitorului porneste un riu de foc in care pacatosii isi afla
chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfintului Duh simbolizat in forma unui porumbel, Sfinta
Evanghelie si Protoparintii neamului romanesc- avind spre nord un grup de credinciosi calauziti de Sfintul
Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredinciosi care primesc dojana lui Moise. In registrul al
patrulea, la mijloc, apare cumpana care cintareste faptele bune si pe cele rele, lupta dintre ingeri si demoni
pentru suflete; in zona de nord raiul, iar in cea de sud iadul.
MANASTIREA HUMOR
La o distanta de 5-6 km de oraselul Gura Humorului, in pitorescul sat Manastirea Humorului,
Judetul Suceava, pe coama unei coline, inconjurata de arbori si pajisti, este asezata biserica manastirii
Humor, una din cele mai vestite ctitorii ale evului mediu romanesc.
Biserica a fost zidita in anul 1530 de Toader Bubuioga, mare logofat si membru al divanului
Moldovei si, sotia sa, Anastasia. Sfantul locas se inalta la o distanta de vreo 300 de metri de ruinele unei
mai vechi biserici manastiresti a crei constructie a fost realizata inca de pe vremea lui Alexandru cel Bun
(1400-1432).
Din punct de vedere al arhitecturii, biserica manastirii Humorului se inscrie fara ezitare in seria
monumentelor specifice lui Petru Rares, adica aduna acele noutati proprii acestei vremi integrate tipului
deja efinit in vremea exceptionalei dezvoltari de sub domnia Sfantului Stefan cel Mare.
Astfel pridvorul isi gaseste o frapanta asemanare cu acela de la Moldovita; boltirea de asemenea,
procedeaza din aceleasi principii constructive ca si la Moldovita, dar solutiile sunt mai simple - am spune
mai modeste - asa cum se cuvenea la o ctitorie boiereasca prin comparatie cu una domneasca. Pana si
etajarea camerei mormintelor si amenajarea tainitei in nivelul superior, comunicand printr-o scara in mel
cu gropnita propriu-zisa, este asemanatoare. In mod asemanator ancadramentele de piatra profilata - usi si
ferestre- fac parte din ceasi familie- gotice, contaminate de elemente de Renastere, dar sunt mai putine si
mai rare decat la celelalte doua ctitorii domnesti - Probota si Moldovita. Doar pictura, desi nu a dispus de
celeasi spatii si intinderi, s-a inscris la un nivel tot a tat de spectaculos ca si al celorlalte doua ctitorii mai
sus amintite, daca nu chia chiar depasind intrucitva pe aceea Moldovitei.
Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare, pentru prima
data in constructia bisericilor din Moldova, pridvorul deschis si o incapere noua la etaj numita tainita, care
se suprapune camerei mormintelor.
13

Din pridvor, se patrunde in pronaos, iar, mai departe, in camera mormintelor si naos. Spre rasarit,
biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de naos printr-o foarte veche
catapeteasma, exceptionala sculptura in lemn.
Ordonanta iconografica, in liniile ei mari, este aceea traditionala, canonica. Analizele comparative
inca nu au ajuns la stadiul sa permita sesizarea tuturor nuantelor de limbaj simbolic, dar pare ca logofatul
Teodor Bubuioc nu ar fi avut nimic special de spus posteritatii, cum de exemplu au avut Luca Arbore, cel
nedreptatit si reabilitat simbolic de nepoate sa, Ana, cu ajutorul zugravului Dragos Coman pe peretii
ctitoriei sale, sau logofatul Tautu, cel care a tinut sa-si afirme culura, gustul si prestigiul, punand sa i se
ridice un paraclis de curte unic prin originalitatea formelor si bogatia podoabei sculptate.
MANASTIREA ARBORE
In anul 1503 Luca Arbore (Portar al Sucevei) isi inalta cu ajutorul domnului sau o biserica in satul
ce-i poarta azi numele. Constructia a fost inceputa in a doua zi a lunii aprilie si a fost terminata in acelasi
an, pe 29 august. Biserica poarta placa comemorativa dedicata Sfantului Ioan Botezatorul.
In 1523 "in luna lui aprilie, in cetatea Harlaului, Stefan Voda (Stefanita Voda) au taiat pre Arburie
hatmanul, pe carile zic sa-l fi aflat cu hiclenie" (Grigore Ureche). Asa a sfarsit Luca Arbore, unul dintre
marii boieri ai lui Stefan cel Mare, sfetnicul de seama a lui Bogdan al III-lea, tutorele lui Stefanita Voda.
Conceputa si construita intr-o forma simpla, pornind de la ideea unei biserici de tip longitudinal, te
uimeste prin marea sa stilizare. Prelungirile zidurilor laterale legate printr-un lat arc semicircular,
delimiteaza in exterior, pe fatada apuseana, o mare nisa, destinata, se pare, lacasului clopotelor. Mesterii
lui Arbore au realizat pereti drepti, cu imense suprafete netede, au introdus calote in naos si pronaos
eliminind semicilindrul initial. Arcadele joase, fara spirale, pantele si sistemul de arce modovenesti, toate
confera bisericii proportii elegante, dovedind o constructie de o mare valoare. La scurt timp dupa
terminarea lucrarilor de la Arbore, la 8 septembrie, aceiasi mesteri au ridicat si la Reuseni pe locul unde se
spune ca a fost taiat capul lui Bogdan Voievod - ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare - aidoma bisericii de
la Arbore. Dupa 38 de ani de la ridicarea bisericii Arbore, la initiativa Anei - sora lui Arbore - mai precis
in anul 1541, se va realiza ansamblul de pictura interioara si exterioara. Ceea ce impresioneaza in mod
deosebit in pictura bisericii este calitatea ei decorativa, coloritul cald si luminos, ritmul si eleganta
extrema a siluetelor. Intreaga pictura emana un aer de sinceritate, fiind unul dintre cele mai laice fenomene
din arta medievala moldovenesca. Autorul principal al picturii - Dragos Coman - din Iasi, nu este un
cleric, ci un exponent al lumii laice. Si iata ca acest lucru se vede prin spontaneitatea picturii, prin
transparenta culorii, aidoma unei acuarele, in constructia siluetelor care au uneori gesturi si atitudini
necanonice.
14

Nu putem sa nu remarcam tema din interiorul bisericii Cavalcada imparatului Constantin zugravita
la vedere, pe peretele de vest al pronaosului, si Marea rugaciune de la abside. Zugravul de la Arbore,
ingenios, a mai adaugat pe fatada de sud o noua Rugaciune. A plasat aceasta rugaciune in dreapta usii spre
a face, in mod simbolic - pandant scenei Asediului pictata in stinga usii. Printre sfintii zugraviti figureaza
Ioan cel Nou, iar in fruntea lor, caz unic in iconografia bizantina, imparatii Constantin si Elena,
considerati, dupa cum se stie, inca din veacul al XV-lea, printre marii protectori ai Moldovei
CAPITOLUL II
2.1. Analiza de pre
Transport cu microbuzul (16 locuri) 1200 km, iar tariful este de 0,8 euro/km , 1 = 4,25 RON ;
Cazare 6 nopi (57 RON/pers/noapte);
Mas 6 cin; 6 mic dejun (cina 15 ron/pers, micul dejun 8 ron/pers.);
Ghid 10 ron/pers;
ofer 15 ron/pers;
Tur de orae.

Calculaia preului de vnzare a produsului turistic

Nr.

Articole de

crt.
1.

calculaie

Elemente de cheltuieli
Cheltuieli cu cazarea

2.

Cheltuieli cu

3.

alimentaia
Cheltuieli de transport

Cheltuieli directe

Elemente de calcul
57 RON /noapte
6C

6 nopi

15 + 6 D

1200 0.8 4.25

16

Valoare (RON)
Pe turist
Total
342
5472
138

2208

255

4080

4.

Cheltuieli cu ghidul

10

160

5.

Cheltuieli cu oferul

15

240

760
22,8
76
18.24
2,28
879.32
+ 0,68
880

12160
364,8
1216
291.84
36,48
14069,12
+ 0,88
14070

6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Total CD
Asigurare
Comision
TVA
CFPDTR*
Total costuri
Rotunjire
Total PV

3% CD
10% CD
24% comision
3/ comision

15

CFPDTR = Contribuia la Fondul special pentru promovarea i dezvoltarea turismului.

2.2. Documente
.E. "TRAVEL WITH US "S. R.L.
Nr de nregistrare in Reg. Com./an:J16/03/12.12.2006
Cod unic de nreg. : 2201547 , Atribut fiscal: R
Sediul:Craiova,Jud Dolj Str. Brestei, nr 10
C.N.E " Gh. Chiu"
Tel: 0251412943, fax: 0251414191
E-mail: trvl_withus@yahoo.com
Seria F.E-F.F, nr
Cod IBAN- RO16ROCT001103RON
Cod IBAN- RO16ROCT002103EURO
Data:

CUMPRTOR

FACTUR FISCAL
T.V.A.

24 %

Nr.
crt.

Denumirea produselor
sau a serviciilor

0
1

1
Produs turistic
6 nopi

Semntura i
tampila
furnizorului

Cantitatea

Pre unitar
(fr T.V.A.)

Valoare

U.M.

Valoare
T.V.A.

nopi

118,27

709,67

170,32

Numele delegatului
..

Total
din care accize

16

B.I. Seria.............. Nr.............

Semntura de
primire
..

C.N.P.
.
Expedierea s-a fcut n prezena
noastr la data de .....................
Ora........................
Semnturile

Total de plat
(col.5+ col.6)
880

CONTRACT DE COMERCIALIZARE
Art. 1. Partile contractante
S.C. ...................... S.R.L. cu sediul in ............................, str. ........., nr. ......., inmatriculat la Registrul
Comertului sub nr. ....., cod fiscal .............., cont nr. .............. deschis la Banca ..........., reprezentata
prin ....................., in calitate de Agentie de turism
si
Dl. /d-na .................... cu domiciliul in ............................., str. ............, nr. ......., identificat cu act de
identitate seria ......... nr. .............., in calitate de BENEFICIAR
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Prin prezentul contract AGENTIA DE TURISM vinde BENEFICIARULUI un pachet de servicii
turistice ce contine: .................... in perioada ................
Art. 3. PRETUL SI MODALITATEA DE PLATA
Pretul pachetului de servicii turistice este de .................. si include transportul, cazarea, masa, taxa
pentru obtinerea vizei etc.
Plata se va face in numerar, la data incheierii prezentului contract.
Art. 4. Agentia de turism este obligata:
- sa depuna dosarul BENEFICIARULUI pentru obtinerea vizei;
- sa asigure transportul BENEFICIARULUI cu ......................, respectand itinerariul propus prin
pachetul de servicii turistice;
- sa asigure conditiile de cazare, masa, agrement etc. ce fac obiectul pachetului de servicii turistice.
Art. 5. Agentia de turism garanteaza indeplinirea tuturor obligatiilor sale asumate prin contract cu polita
de asigurare nr ......... anexata la prezentul.
Art. 6. BENEFICIARUL se obliga sa isi indeplineasca obligatiile de plata.
Art. 7. In cazul in care, din motive temeinice, BENEFICIARUL nu va beneficia de pachetul de servicii
achizitionat, are la dispozitie urmatoarele posibilitati:
- sa cesioneze drepturile si obligatiile ce-i revin din prezentul contract;
- sa i se returneze pretul pachetului de servicii, cu exceptia taxei de viza;
Art. 8. FORTA MAJORA
Situatiile de forta majora (cutremur, inundatii, calamitati sau situatii asimilate fortei majore, interdictii
legale sau situatii ce nu depind nemijlocit de una dintre parti) vor fi notificate de catre partea care le
invoca in termen de 5 zile de la data aparitiei. Forta majora exonereaza de raspundere partea care o invoca.
Incetarea cazului de forta majora determina reluarea obligatiilor de catre partea care l-a invocat.
Art. 9. LITIGII
Eventualele litigii ce decurg din derularea prezentului contract vor fi solutionate pe cale amiabila, iar in
caz de nerezolvare a acestora, partile se vor adresa instantelor competente.
17

Art. 10. DISPOZITII FINALE

Prezentul contract s-a incheiat azi ..........., in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
AGENTIA DE TURISM,
BENEFICIAR,

2.3. Materiale promoionale, oferte

MANASTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI
Iasi - Piatra Neamt - Bicaz - Targu Neamt - Suceava - Dragomirna - Radauti - Putna - Cacica - Gura
Humorului - Voronet - Moldovita Sucevita
Ziua 1. Bucuresti - Focsani - Bacau - Tupilati (372 km)
Plecare dimineata cu autocarul pe traseul: Bucuresti - Urziceni - Focsani - Adjud - Bacau - Tupilati.
Cazare si cina la Hanul Ancutei. Dupa unele documente pastrate, vechiul han ar data inca din secolul al
XVIII-lea, cand se pare ca si-a deschis portile pentru negustorii aflati in trecere spre Roman, Suceava sau
spre Iasi. Cladirea noua ofera relaxare intr-o atmosfera calda, coborata parca din povestirile lui
Sadoveanu.
Ziua 2. Tupilati - Iasi - Tupilati (220 km).
Dupa micul dejun se pleaca spre Iasi, fosta capitala a Moldovei. Aici se face un tur panoramic pentru
a admira principalele obiective turistice ale orasului: Piata Unirii, Primaria, Palatul Culturii (intrare la
Muzeul de istorie), Parcul Copou, Gradina Botanica (intrare), bojdeuca lui Creanga (optional), biserica Sf.
Trei Ierarhi ( intrare), Mitropolia Moldovei si Bucuvinei ce adaposteste moastele Sf. Parascheva, Teatrul
National Vasile Alecsandri, biserica Sf Nicolae Domnesc (cea mai veche din Iasi), turnul si biserica Golia,
Universitatea A.I.Cuza. Timp liber pentru servirea pranzului si vizite individuale. In cursul dupa-amiezii
se revine la Hanul Ancutei pentru cazare si cina festiva cu lautari.
Ziua 3. Tupilati - Piatra Neamt - Bicaz - Sihastria - Targu Neamt - Humulesti - Agapia - Suceava (240 km)
Dupa micul dejun se pleaca spre zona de munte pe traseul: Piatra-Neamt, barajul Bicaz (scurta
oprire), Cheile Bicazului unde se face o plimbare prin defileu. Traseul continua spre nord, pe malul lacului
18

Bicaz si ocolind masivul Ceahlau spre Poiana Teiului si manastirile Secu si Sihastria. Ajunsi in TarguNeamt se serveste pranzul apoi se viziteaza Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti si Cetatea
Neamtului, ale carei ziduri impresioneaza si astazi prin maretia lor si prin trecutul istoric, plin de glorie si
de legende. Dupa doua scurte opriri la manastirile Agapia si Varatec se pleaca spre Suceava, prin Falticeni.
Cazare hotel/pensiune 3*.
Ziua 4. Suceava - Dragomirna - Ciprian Porumbescu - Gura Humorului - Voronet (75 km)
Mic dejun, apoi se face un tur panoramic de oras cu opriri la Cetatea de Scaun a Sucevei, biserica
Domneasca, Hanul Domnesc - Muzeul de Etnografie al Bucovinei apoi se pleaca spre Mitocul
Dragomirnei unde se viziteaza celebra manastirea de aici (singura fara pictura exterioara). De aici se
pleaca spre Ciprian Porumbescu unde se viziteaza Casa Memoriala a compozitorului bucovinean. Traseul
continua spre Gura Humorului, unde se face cazarea. De aici se viziteaza manastirea Humor (prima
manastire cu pictura exterioara) si apoi manastirea Voronet considereata una din cele mai valoroase
manastiri ale Moldovei, cunoscuta mai ales datorita frescei "Judecata de apoi" si a celebrului "albastru de
Voronet". In functie de timpul ramas la dispozitie se viziteaza Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina.
Cazare si cina in Gura Humorului - hotel 3*.
Ziua 5. Gura Humorului - Cacica - Solca - Arbore - Radauti - Putna - Marginea - Sucevita - Moldovita
(200 km)
Mic dejun. Plecare cu autocarul spre Cacica unde se viziteaza salina si catedrala catolica, apoi se
trece prin Solca si se viziteaza manastirea Arbore. In Radauti se serveste masa de pranz, dupa care se
pleaca spre Putna. Aici se viziteaza manastirea ce adaposteste mormantul lui Stefan cel Mare si chilia lui
Daniil Sihastru. La intoarcere se face o scurta oprire in comuna Marginea, singura localitate unde se
realizeaza renumita ceramica neagra. La un atelier de aici se va putea urmari intregul procesul tehnologic:
pregatirea lutului, modelarea, decorarea prin lustruire si procesul final de ardere. Drumul continua spre
Sucevita si Moldovita, unde se viziteaza cele mai mari biserici pictate din Bucovina ambele intrate in
patrimoniul mondial. Cazare hotel 3* in Gura Humorului.
Ziua 6. Gura Humorului - Falticeni - Bacau - Bucuresti (490 km)
Dupa micul dejun se pleaca spre Bucuresti pe traseul Gura Humorului - Falticeni - Roman - Buzau Bucuresti. Sosire in Bucuresti in cursul serii.
Pret/pachet/persoana:
- loc in camera dubla 399 EUR / persoana (pentru grup de minim 35 persoane:),
19

- supliment camera single - 100 EUR / persoana

- diferenta grup 30-34 persoane: 25 EUR / persoana
- diferenta grup 25-29 persoane: 60 EUR / persoana
Servicii incluse:
- transport cu minibuz sau autocar modern minim 3*
- cazare cu mic dejun 5 nopti la hotel/pensiune 3* in Tupilati (Hanul Ancutei), Suceava, Gura Humorului.
- masa: 2 pranzuri, 2 cine si 1 cina festiva cu taraf.
- intrari la manastirile Moldovita, Sucevita, Putna, Arbore, Humor, Voronet, Dragomirna, Sihastria,
Neamt, Agapia, Varatec, biserica Sfintii Trei Ierarhi .
- tururi panoramice de oras in Iasi, Suceava, Radauti, Piatra Neamt, Targu Neamt
- intrarea la unul din muzeul de etnografie din incinta Palatului Culturii din Iasi, salina de la Cacica,
Gradina Botanica din Iasi
- insotitor de grup
- taxe locale
Servicii care nu sunt incluse:
- alte intrari decat cele mentionate
- bauturile la mese si bacsisurile, alte mese decat cele specificate, cheltuielile personale
Preturi informative intrari optionale:
- in atelierul de la Marginea nu costa intrarea si puteti urmari intreg procesul tehnologic de realizare a
vaselor din lut, iar daca doriti puteti sa lucrati si dvs cu roata olarului sub indrumarea unui lucrator.
- expozitia cu vanzare a produselor de Marginea este deschisa permanent, fiind in aceeasi cladire cu
atelierul.
- la Manastirea Golia si la Catedrala Mitropolitana nu se percepe nicio taxa pentru vizitare.
- pentru Palatul Culturii, pentru toate cele 4 muzee adapostite de acest palat. : 5 lei pentru vizitarea unui
muzeu si 10 lei pentru vizitarea tuturor celor 4 muzee (Muzeul Stiintei si Tehnicii, Muzeul de Istorie a
Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Arta)
- bojdeuca lui Ion Creanga tariful este de 0,6 lei

20

BIBLIOGRAFIE
1. Ghidul ariilor protejate;
2. M. Grigore, Potenialul natural al turismului, Editura Universitii Bucureti, 1974;
3. N. Neacu; A Bltreu Economia Turismului Editura Uranus Bucureti 2005;
4. Economia Turismului i Serviciilor M. Ioncic, G. Stnciulescu Editura Uranus Bucureti 2006;
5. G. Vasile Turismul n Romnia Editura Economic Bucureti 2000;
6. Piaa turistic a Romniei I. Ni, C. Ni Editura Economic 2008;
7. Managementul serviciilor de cazare, EdituraTehnopress,Iai, 2004 Ni, V;
8. Ghid de legislaie turistic,Ed.Lumina Lex,Bucureti,1999-Hotca Cristina;
9. Tehnica operaiunilor de turism, , EdituraAll, Bucureti.1997;
10. Aspecte din activitatea de turism, Editura Litera, Bucureti 1990-Donoaica tefan;
11. Romnia turistic, Casa Editorial pentru turism i cultur Abeona Bucureti;
12. Economia i organizarea activitii de turism n Romnia, ASSP Bucureti-Baron P.
13. Potenialul turistic al Romniei Editura Universitii din Bucureti 2996 Erdeli G.
14. Ghid turistic, Romnia Editura Garamont Bucure;ti 1997 Iodan I.; Bonifaciu S.
15. V. Glvan, Geografia turismului n Romnia, Editura Institutului de Management

21

ANEXE

22

MNSTIREA PUTNA

MANASTIREA VORONET

23

MANASTIREA SUCEVITA

24

MANASTIREA AGAPIA

25

MANASTIREA MOLDOVITA

26

27