Mihalca Hurezan Minis Muzeul Viei Si Vinului

Ml5IS
https://biblioteca-digitala.ro
ALEXANDRU N\IHALCJ.~ PASCU HUREZAN
MRNRS 9
~IUZEUL VITEIT §IT Y'RNULUIT

'
lL,E ~1U§JEE DE LA 'V'ITGNE ET DU \'ITN
THE '\:rITNE AND '\VITNE l\1U§EUl\1
FOTO: FLORIN HORNOIU
Traducere:
L. franceză-CAŢA VEI FLORICA
L.engleză-GHIŞE BOGDAN
DATE DESPRE MUZEU
Iniţiativă şi tematică: ALEXANDRU MIHALCA
Colaboratori la tematică:
-din partea Muzeului judetean. PASCU HUREZAN,

!GEORGE MANEA, !RODICA HERLO
-din partea S.C. V. V. Miniş pentru epoca contemporană (tematică

şi executie) P. POPA, MARIA OANA, ŞT. POPESCU, M. VASILOIU,
I. ILLE, I. BACIU, ELEţ.lA CUPCEA, MARINA ILISIE, C. LAICU.
Arhitectură: DORIN CRAINIC
Execuţie: Echipa tehnică a Muzeului judetean Arad

coordonată de IOSIF RETEZAR.
Foto: F. HORNOIU, M. PĂDURE.
Deschidere: 11 septembrie 1987.
EPOCJ.\ ~
>\i'rr 1C>\
Strămoşii noştri daco-geţii, preocupaţi să-şi diversifice resursele lor de trai, au
început să practice viticultura cu mai multe milenii în urmă, numărându-se practic
printre cei mai vechi cultivatori ai viţei de vie cunoscuţi din antichitate.
Vechimea viticulturii în Dacia datează din a doua vârstă a fierului (La Tene sec.
VI î.H.) de când descoperirile arheologice - mai ales cele din Transilvania au scos
la lumină corsoarele dacice din fier.
Informaţii despre dezvoltarea viticulturii în Dacia în vremea marelui rege
Burebista (70-44 î. H.) ne sunt oferite de Strabon, care relatează despre rege că:
şi-a Întărit neamul său atât de mult prin exerciţii, abţinere de la vin şi
ascultarea fală de porunci Încât, În câţiva ani a făcut un stat puternic şi a
supus geţilor cea mai mare parte din populaţiile vecine. Ba Încă a ajuns să
fie ternul şi de romani".
Reluând ştirile autorilor antici care se refereau la populaţia dacică din zona
arădeană, Strabon în „Geographia" arată că ... „prin tara lor curge Marisos"
(Maris după Herodot), râul Mureş. Prezenţa dacilor pe teritoriul arădean începând
cu secolul al II-iea î.H. este confirmată de tezaurele monetare şi alte obiecte la
Pecica, Arad, Păuliş, Şilindia, Chişineu-Criş, Chereluş, etc.
Cultivarea viţei de vie ca ocupaţie statornică a daco-geţilor îşi găseşte reflectarea
şi în creerea unor termeni viticoli proprii din care cel pu!in trei au rămas şi în limba
română: strugure, butuc, curpen.
Perioada daco-romană
La venirea lor în Dacia, romanii au găsit viticultura într-o stare destul de
înfloritoare. Ei au impulsionat dezvoltarea culturii viţei de vie, fără a o fi
introdus.
Cu toate că teritoriul Crişanei n-a fost inclus oficial în cadrul Daciei romane ci
a rămas în continuare în stăpânirea dacilor liberi, contactul acestora cu romanitatea
dacică şi chiar prezenta romană pe teriotriul Crişanei sunt dovedite de numeroase
mărturii, cum sunt cărămizile romane cu însemnele legiunii a IV-a Flavia Felix de
la Aradul Nou, ale legiunilor a V-a Macedonica şi XIII-a Gemina, de la Bulci şi
3
Bodrogu, apoi tezaurele monetare romane de la Covăsânţ, Cherechiu şi Vânători,
sau monezile izolate de la Pecica, Şiria şi Temeşeşti. Obiectele de cult roman s-au
descoperit de asemenea la Sântana, Ceata, Cicir, Vladimirescu, Şeitin, Moroda,
Pâncota, etc.
Prezenta romană în zona arădeană mai este dovedită de turnul de observaţie
de la Şiria şi valul de pământ din depresiunea Zărandului, care fac parte din
sistemul de foritificaţii romane, care să asigure apărarea căilor spre zona auriferă
a Munţilor Apuseni.
Cele mai nepieritoare dovezi cu privire la viticultură demonstrează că în
perioada convieţuirii daco-romane, s-a format şi definitivat terminologia noastră
viticolă care este de origine latină: vie = vinea, viţă = vitis, coardă = chorda, cep
= cippus, par = pallus, găleată = galleta, călcător= calcatorium, must = mustum,
vin = vinum, butoi = buttis, lin = linus, vinaţ = vinaceus, etc.
Perioada migraţiei popoarelor
Persistenta viticulturii în această perioadă pe teritoriul fostei Dacii se datoreşte
în exclusivitate continuităţii populatiei autohtone daco-romane şi apoi române în
vatra sa istorică.
În afara autohtonilor, niciunul dintre popoarele migratoare nu se puteau ocupa
cu viticultura datorită faptului că însuşi modul lor de viată nomad nu era adaptat
practicării celei mai statornice şi pretentioase ocupatii agricole.
Continuitatea viticulturii pe teritoriul Transilvaniei şi pe meleagurile arădene
în perioada migratiei popoarelor este atestată de:
1. Izvoare arheologice
- Colierul de aur (sec. IV î.H.) descoperit în 1797 la Şirnleul Silvaniei
(se găseşte la K unsthistoriches M uzeum din Viena), un inventar în miniatură
a ocupatiilor agropastorale printre care viticultura.
- Amfore şi amfore~ de la Brateiu pe Târnava Mare (sec. IV-V)
- Vestigiile arheologice de la Cicir, Mândruloc, Sâmbăteni, Cuvin,
Covăsânt, Şiria, Pâncota, Moroda (sec. III-IV), Arad sec. V-VI, Pecica sec.
VII, Felnac sec. VII-X, Zăbrani sec. IX-X).
2. Izvoare scrise
Istoricul Peretsenyi N .L. ( 1805), Fabian Gabor ( 1835) confirmă că viticultura
în zona Aradului există înaintea sosirii maghiarilor în Panonia (anul 896).
Interesul strămoşilor noştri de a cultiva viţa de vie a fost şi nevoia permanentă
de a folosi vinul în cadrul cultului creştin pentru oficierea euharistiei, după
creştinarea lor în masă (secolele III-IV d. H.). Dacă ar fi abandonat viticultura în
această perioadă ar fi dispărut definitiv din graiul lor termenii proprii privitor la
această îndeletnicire.
Premiza fundamentală a continuităţii viticulturii pe întreg teritoriul
tării noastre a fost însăşi continuitatea poporului român în vatra sa
strămoşească.
Monede din tezaurul dacic de la Şilindia(sec. III. î. H.).•Des nionnaies du tre'sor
dacique de Şilindia (111.e siecle Av. J. C.). •Coins of the Dacian treasure from
Silindia (3rd century BC.).
#
t'EPOQUE
J.\~rrtOUE
Nos ancetres daces-romains preoccupes â diversifier leurs ressources de vie
ont cornmence a pratiquer la viticulture ii y a plusieurs millenaires, en se comptant
pratiquernent parmi Ies plus vieux cultivateurs de vigne, connus de I'antiquite.
L'anciennete de la viticulture dans la Dacie date du deuxierne âge du fer (La
Tene, VI-ieme siecle Av.J. - C.) depuis que Ies decouvertes archeologique-surtout
celles de Transylvanie ont mis au jour Ies serpes daciques en fer.
Des informations concemant le developpent de la viticulture dans la Dacie
jusqu'au temps du grand roi Burebista (70-44 Av. J.-C) nous sont offertes par
Strabon, qui relate que le roi „s'est affermi tellement son peuple par des
exercices, I'abstention du vin et l'obeissance des ordres, que, en quelques
annees ii a fait un etat puissant et ii a asservi aux getes la plus part des
populations voisines. Bien plus ii est devenu craint aussi par Ies romains."
Reprenant Ies informations des auteurs antiques qui se referaient a la
population dacique de la zone autour de la viile Arad, Strabon dans „La
Geographie" montre que ... "par leur pays coule Marisos „ (Maris selon Herodot),
la riviere Mureş. La presence des daces sur le territoire autour de la viile Arad
depuis le III-ieme siecle A v. J .-C. est confirmee par Ies tresors monetaires et autres
objets a Pecica, Arad, Păuliş, Şilindia, Chişineu - Criş, Chereluş, etc.
La cultivation de la vigne comme occupation constante des daco-getes se
reflete aussi dans la creation des certains termes viticoles propres dequels moins
trois termes ont reste aussi dans la langue roumaine: raisin, cep de vigne, sarment.
La periode daco - romaine
Â I'arrivee des romans en Dacie, ceux-ci ont trouve la viticulture dans un etat
assez prospere. Ils ont impulsione le developpement de la vigne sans I' introduction
de celle-ci en Dacie.
Bien que le territoire de la Crişane n' a pas ete inclus officiellement dans le cadre
de la Dacie Romaine, mais ii a reste sans interruption dans la possesion des daces
libres, le contact de ceux-ci avec la romanite dacique voire la presence rornaine sur
le territoire de la Crişane sont prouves par nombreuses attestations par exemple:
Ies briques romains, avec Ies insignes de la legion IV Flavia Felix d' Arad Nou, Ies
legions V Macedonica et XIII Gemina de Bulci et de Bodrogu puis Ies tresors
monetaires romains de Covăsânt. Cherechiu et Vânători, Ies monnaies isoles de
Pecica, Şiria, et Temeşeşti. Les objets de culte romain ont ete decouverts aussi a
Sântana, Ceala, Cicir, Vladimirescu, Şeitin, Moroda, Pâncota, etc.
{
Vas strecurător dacic de la Pecica (sec. IV-V d.H.).•Le vaisseau tamis

dacique decouvert a Pecica (IV- Ve siecle Apr-J-C.)• Strainer vessel from
Pecica(4th-Sth centuries).
Vas datat din perioada sec. IV-VI d.H. (Municipiul Arad).• Le vaisseau
date de la periode du IV-VI e siecle Apr. J.-C (Municipe Arad).• Vessel from
the (4th-6th centuries AD. (Arad town).
7
La presence romaine dans la zone d' Arad est prouvee encore par la tour
d'observation de Şiria et la forification de terre de la depression Zărand qui fait
partie de systeme de fortifications romaines qui assuraient la protection des voies
vers la zone aurifere des Monts Occidentaux.
Les plus etemels temoignages concemant la viticulture demontre que dans la
periode de la cohabitation daco-romaine on a forme et on a rendu definitif notre
terminologie viticole qui est d'origine latine:vie= vinea (vignoble), vită=vitea
vigne, coardă=chorda (sarment), cep=cippus (cot), par=pallus (jalon),
găleată=galleta (seau), must=mustum (moOt), vin=vinum (vin), butoi=bultis
(tonneau), lin=linus (ecoulage), vinat=vinaceus (vinasse), etc.
La periode de migration des peuples
La persistance de la viticulture dans celte periode sur le territoire de l'ancienne
Dacie est due en exclusivite a la continuite de la population autochtone daco-
romaine et puis la population roumaine dans son foyer historique.
Outre Ies autochtones, aucun des peuples migrateurs ne pou vaient pas s' occuper
avec la viticulture a cause de fait que leur mode de vie nomade n' etait pas
adaptable a la pratique de la plus constante et pretentieuse occupation agricole.
La continuite de la viticulture sur le territoire de la Transylvanie et sur Ies
contrees d' Arad dans la periode de la migration des peuples est altestee par de:
1. Sources archoologiques
-Lecollierd'or (le siecle IV Apr. J. - C.) decouverten 1797 a Şimleul-Silvaniei
(ii se trouve a Kunsthistorisches Muzeum de Vienne), un inventaire en miniature
des occupations agro-pastorales par lesquelles la viticulture.
-Amphores et amphoreltes de Brateiu sur la riviere Târnava Mare (Ies siecles
IV-V).
-Les vestiges archeologiques de Cicir, Mândruloc, Sâmbăteni, Cuvin, Covăsânţ,
Şiria, Pâncota, Moroda (Ies siecles III-IV), Arad- Ies siecles V-VI, Pecica - le siecle
VII, Felnac - Ies siecles VU - X, Zăbrani - Ies siecles IX - X.
Sources ecrites
Les historiques Peretsenyi N.L. (1805), Fabian Găbor (1835) confirment que
la viticulture dans la ·zone Arad existaient avant l'arrivee des hongrois dans la
Panonia (l'annee 896).
L'interet de nos ancetres pour la cultivation de la vigne â ete aussi du besoin
permanent pour I' emploi du vin dans le cadre du culte chretien pour officier
l'eucharistie, apres leur bapteme en masse (Ies siecles III - IV Apr. J.- C.). Si la
viticulture auraient ete abandonnee dans celte periode, de leur langage auraient
definitivement disparu Ies termes propres concemant celte occupation.
La premise fondamentale de la continuite de la viticulture sur tout le
territoire de notre pays a ete meme la continuite du peuple roumain dans son
foyer ancestral.
J:'t!l~!!'t.9.:.
C"af• ~'~
L'I "'N'~<:
B
--, „--""'-
\__
I
8 .~11.../-
·-„
N ~.,cc~ b•u-· ,,,1„1
:..'--.;-\
.~
iD ... ..... -,..11.,•6 c 11. rv1„ ;
·9 • no.:o °"'"'''• 1~ . ,„r,„,~ ,. „ t 'O""
a { P~' '1t••ruo6-,,;ttt<tt „......,,.,...
~
„o ._,..us
,~......
A r1„uc ''t' "°"N' ~"'•- .....,„$·! ;~~
~~INEţl-CRIŞ"-
v·.s~
S O
~ .:.s~ ~~"
o .-X•
\"
<:> "<:'"'""'- o
""' i- !NEU
~·
" ~o: •
„:
lf-"" gF " ...•....
~*'O ~.
/
8- • M&o:tA.
flo..'l.. _ 111 ...:ii
00 ·:.=. (:>
"".,;~no
\)
81
~
1-'"-"""""'-'-'"!
.
.,.,,.;o
r J.:..~' :Î.. c n"o „
• . • :- ..,..,
·"""-r
.,_...,„
t.t...
„ . .•. .„,_
t: ,
JD••• ~
)._I IJ"'AL~
j - , ,
iv.;
()
• \ · rlb {. ., , \'V <;)
'~4~f~ ;6v -"'

-.:.
~
"'
.:,
cartogr afici arheolo gici a judeţului Arad (după Mircea Barbu)

Schiţă
Mircea Barbu)
• u croquis cartogr aphique et archeol ogique du departe ment Arad (d'apres
phic sketch of tbe Arad county (after Mircea Barbu).
IC e Archeological cardgra
J.\i'rf IQUE
EPOC~I
Our ancestors, the „daco-geti", as a concern to diversify their living resources,

started practicing wine-growing a few thosusand years ago, practically being
among the oldest wine-growers known since the antiquity.
The oldness of wine-growing în Dacia îs dating since the second age of the Iron
(în Tene in 6th century B.C.), since when the archeological discoveries, especially
the ones în Transilvania, have brought out to light iron Dacian cutters.
Information about the development of wine-growing în Dacia until the time of
the great king Burebista, are offered to us by Strabon, who says about the king:
„he strengthened his people so much through exercises, refraining from wine
and obeying the commands that, in a few years, he built a strong state and
he subdued to the ,geti' most of the neighbour people. He even gol to he feared
by the Romans". '
Repeating the ancient authors sayings about the Dacian population from
Arad's territory, Strabon în „Geographia"shows that „... through their country
flows Marisos"(Maris as Herodot says), the Mures river. The presence of the
Dacians on Arad's territory starting with the 3rd century B.C. îs confirmed by the
coin treasures and by other objects found at Pecica, Arad, Paulis, Silindia,
Chisineu-Cris, Cherelus, etc.
Wine-growing as a constant occupation of the ,daco-geti' îs reflected în the
apparition of specific wine-growing words of their own, from which still exist în
Romanian: strugure (grape), butuc (vine), curpen (vine offshoot).
The ,daco-roman' period
At their arrival în Dacia, the Romans have found wine-growing în quite a
flourishing state. They pushed forward the development of vine growing, without
introducing it.
Altough the Crisana territory was not officialy included în the Roman Dacia
but was still owned by the free Dacians their contact with the Dacian Romanity
and even Roman presence on Crisana territory are proved by lots of evidences, as
are Roman bricks with the marks of the 4th legion ,Flavia Felis' from Aradul Nou,
ofthe 5th legion ,Macedonica' and the l3th ,Germina' from Buluci anti Bodrogu,
then the Roman coin treasures from Covasant, Chereciu and Vanatori, or the
isolated coins from Pecica, Siria and Temesesti. Roman cult objects were also
found in Santana, Ceala, Cicir, Vladimirescu, Seitin, Moroda, Pâncota, etc.
The Roman presence on Arad's territory is also proved by the observation
10
a
=
Q,l
"'
=
E
•::i
Q,l
N
=
E
r::
:o
-
Q,l
"~'
<"'
11
tower from Siria and the earth elevation from the Zarand depression, as a part of
the Roman fortification system meant to defend the ways to the auriferous
Western Mountains.
The most unperishing proofs about wine-growing show that during the Daco-
Roman living together our tenninology for wine-growing has formed and
finalized and it has Latin origins: vie= vinea (vineyard), vită= vitea (vine), coardă
= chorda (cane); cep= cippus (tap), par= pallus (stake), galeată = galleta (bucket),
must= mustum (must, juice), vin= vinum (wine), butoi= butis (cask), lin= linus,
vinat = vinaceus (still wash), etc.
The migrating people's period
The persistence of wine-growing in this period on the territory of the ancent
Dacia is owed exclusively to the continuity of the native ,Daco-Roman"population
that remains in its historical home.
Beside the natives, none of the migrating people could be involved in wine-
growing, because their specific nomad way of living was not fit to practicing the
most settled and pretentios agricultural occupation.
The continuity of wine-growing on Transilvania's territory and on Arad's
region during the migrationg peoples period is certified by:
l. Archeological sources
- the golden necklace (4th century A.C.) found in 1797 at Simleul
Silvaniei (it can be seen at Kunsthstorisches Museum in Wien), an
inventory in miniature of the agro-pastoral occupations among which also
wine-growing;
- amphoras from Brateiu on Târnava Mare (4th-5th centuries);
- archeological vestiges from Cicir, Mandruloc, Sambateni, Cuvin,
Covasant, Şiria, Pâncota, Moroda (3rd-4th centuries), Arad (5th-6th
centuries), Pecica (7th century), Felnac (7th-10th centuries), Zabrani (9th-
10th centuries).
2. Written sources
The historians Peretsenyi N.L. (1805), Fabian Gabor (1835) confirm that
wine-growing existed in Arad region even before the arrival of the Hungarians in
Panonia (in 896).
The interest of our ancestors for wine-growing came also from the permanent
need of wine as a part of the Christian cult celebration of the euharistia, after their
mass baptising (3th-4th centuries A.C.). If they would have abandoned wine-
growing in this period, the specific words for this occupation would have had
disappeared from their Janguage.
The fundamental premise of the continuity of wine-growing on the whole
territory of our country is even the continuity of the Romanian people on bis
homeland.
12
Legenda Sf. Gerard relatează despre voievodul Ahtum, care la începutul
sec.XI. (1028) a stăpânit şi zona Aradului • La legende de St. Gerard relate sur le
voievodat d'Ahtum au commencem~nt du XI e siecle(1028) qui a possede aussi la
zone d •Arad • The legend of St. Gerard tells about Waywode Athum, who at the
begining of the XI th century (1028)ruled also over Arad region.
13
,...
f EUDJ.\t;.\
Feudalismul timpuriu (sec. X-XIII)

lnformatiile cuprinse în „Cronica lui Anonymus" şi „Legenda Sfântului
Gerard" completate cu rezultatele descoperirilor arheologice de la Arad-
Vladimirescu, Flenac, Zăbrani, Chişineu-Criş, atestă faptul că românii din această
zonă, în secolele VII-XI, au trăit o viată proprie cu transformări economice,
politice, sociale şi spirituale
Episcopul Gerard în „Deli beratio" (I 046) precizează că la reşedinţa din
Murisena (Mureşana=Cenad) a voievodului Ahtum exista o deosebită grijă pentru
seleqionarea vinurilor destinate cultului religios.
Dezvoltarea ascendentă a ducatului condus de Ahtum a fost curmată în anul
I 028, când regatul feudal maghiar a cucerit zona Mureşului inferior. Teritoriile din
jurul Aradului inclusiv viile au devenit posesiuni regale şi distribuite apoi
învingătorilor sau bisericii de rit catolic.
Voievodatele şi cnezatele româneşti însă nu au putut fi lichidate. Băştinaşii au
apărat cu îndârjire drepturile şi vechile instituţii româneşti care au dăinuit încă
multe secole, mai ales în zona montană a judeţului Arad, ele menţinându-se până
în timpul domniei lui Mihai Viteazul şi chiar mai târziu (sec. XVII-XVIII).
Din prima jumătate a sec. al XI-iea datează cele mai vechi documente
cunoscute cu privire la zona viticolă arădeană.Este vorba de donaţia regală a
„octovineas cum totidem vinitoribus" pe dealul Macra=Mocra. Aceste vii nu
puteau deveni posesiuni regale decât după înfrângerea voievodului Athum şi
deposedarea lui de toate terenurile. De altfel toate dealurile cu vii pe ultimele
ramificatii ale Munţilor Zărandului, se numeau dealurile Macra în evul mediu.
Mănăstirea din Sâniob (Bihor) a devenit un întins domeniu feudal prin donatii,
care în 1169 avea vii în 5 localităţi arădene printre care Şiria.
Prepozitura şi capitlul din Arad aveau un alt domeniu feudal format prin donaţii
de vii şi terenuri în 1131, 1177, 1199, 1202. Se menţionează numeroase vii, cu l 70
viticultori, din care marea majoritate cu nume româneşti, în 5 localităţi arădene din
care Galşa, Măderat şi Mocrea.
Capitlul din Arad avea şi funcţii administrative, loc de adeverire (loca
credibila), făcând copii de documente, delimitarea domeniilor, etc. având
competenţă şi asupra comitalelor Zărand, Torontal, Timiş, Caraş-Severin şi alte
14
Deliberatio vorbeşte de îngrijirea vinurilor din cetatea lui Ahtum (Morisena-
Mureşana, actualul Cenad). • „Deliberatio" travail qui parle sur la protection des
vins dans la cite d'Athum (Morisena=Mureşana, actuallement Cenad). • „Dlibe-
ratio" relates about wine caring in Ahtum's fortress (Moris ena=Mureşana,the
nowadays Cenad).
15
teritorii.
Donaţiaepiscopului Boleslav din 1214 se referă la viile de lângă Păuliş, Galşa,
Agriş şialte localităţi din Bihor. Donaţia papală din 1216, vorbeşte de terenuri şi
bunurile de la Miniş, Ceala şi Mocrea.
În anul 1278, banul Pavel a lăsat nepotului său Pousa (Dux Pousa?) cetatea
Şoimoş, cu viile din faţa cetăţii şi de la Miniş, cât şi terenruile de la Lipoviţa şi
Chesinţ.
La sfârşitul sec. al XIII-iea erau atestate următoarele localităţi viticole:
I 169 - Şirira şi altele din şes, dispărute
1199 - Mocrea
1202 - Galşa, Măderat şi alte 3 din podgorie, dispărute
1214 - Galşa, Agriş şi una lângă Păuliş, dispărută
1216 - Miniş, Şoimoş, Chesinţ, Lipoviţa
Feudalismul dezvoltat (sec.XIV-XVI). Asistăm la extinderea suprafeţelor

cultivate cu viţă de vie, la înmulţirea şi extinderea proprietăţilor funciare, implicit
la diversificarea sarcinilor feudale ale ţărănimii aservite.
În sec. al XV-iea cele mai întinse domenii au aparţinut lui Iancu de Hunedoara
care a primit întregul domeniu al cetăţii Şoimoşului. După moartea lui Iancu de
Hunedoara domeniile au trecut în posesisia regului Matei Corvin, iar apoi fiului său
Ioan Corvin. Domeniul întins al cetăţii Şiria au ajuns în proprietatea lui Mihail
Silaghi, cumnatul lui Iancu de Hunedoara.
Dobândirea unor suprafeţe de vii nu s-a rezumat numai la donaţii şi moşteniri
ci se făcea şi pe cale de vânzare-cumpărare, cum a fost cazul mănăstirii din
Cladova, a călugărilor paulini care au cumpărat câte o vie în anii: 1332, 1345, 1374,
1388, 1395, 1462, 1505.
În secolul al XVI-iea sunt menţionate alte localităţi viticole în podgorie:
- 1302, Pâncota
- 1331, Mâsca
- 1332, 1337 Covăsânţ
- 1333, Cladova, Păuliş, Ghioroc, Cuvin
Privilegiile regale constau şi în scutirea de darea nonei de vin (nona vinorum)
cum a fost cazul în 1389 cu Ştefan nepotul lui Pousa de Zeer, sau mănăstirea din
Cladova în 1349.
'
Urbariul cetăţii Şiria din 1525 conţine date certe şi concrete asupra practicării
viticulturii în cadrul gospodăriilor ţărăneşti ale iobagilor şi jelerilor cât şi asupra
cuantumului obligaţiilor feudale. Domeniul avea 121 localităţi cu 2038 nume de
supuşi din care 1836 erau iobagi. Marea majoritate a populaţiei era românească.
Printre cei care aveau vii în satul Sârbii de Jos era şi cnezul Ştefan (Stephanus
Knez), iar în Sârbii de Sus sunt 5 menţionaţi Petru, fiul voievodului Mihai (Petrus
filius Michaelis waywode), precum şi cnezul Sigismund (Sigismundus Kenez).
În anul 1562, în comitatul Zărand şi Arad, s-a adunat din dijmă (1110 parte)
16
Document din 1199 care se referă la viile de la Mocrea. • Le document
depuis 1199 qui se rapporte aux vignes de Mocrea. •Document since 1199
referring about the vineyards in Mocrea.
Mânăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog (sec. XII). • La monastere ortodoxe Hodoş

Bodrog (XII-e- siecle). • The Ortodox Monastery Hodoş - Bodrog (12th century)
17
3333 găleti
de vin (141.340 I) care putea să rezulte de pe aproximativ 700 ha vie.
Dintre numeroşii voievozi şi cnezi din judeţul Arad, în zona viticolă, îi
mentionăm pe cei din Covăsânt (1438), „Cladova cnezului Nicoale", Moga din
Hălmagiu pe domeniul cetătii Şiria în 1445.
Perioda destrămării feudalismului (sec. XVII-XVIII).
Se produc importante transformări în viaţa societăţii, vechile raporturi feudale
devin o frână în calea progresului. Asistăm la o dezvoltare rapidă a forţelor de
productie, aparitia manufacturilor etc. Au sporit suprafeţele alodiale în detrimentul
loturilor iobăgeşti.
În anul 1636 principele Transilvaniei Gh. Râkoczi I a construit la Mocrea o
pivnită săpată în stâncă, cu capacitate de 6-7 mii hi, care există şi astăzi.
Conscriptiile din anii 1743-1752 înregistrează vii în 38 localităti cu 774 familii
de iobagi şi o suprafată de 2511 sape (fossa). Din totalul iobagilor viticultori 86,9%
aveau nume româneşti, 5,5% nume maghiare, 1,9% germane şi 5,7% nume
sârbeşti.
Conscriptia din 1766 a înregistrat în districtul Zărandului 965 iobagi cultivatori
de vită de vie cu 2083 sape, în 1771 un număr de 3904 gospodării ale viticultorilor
cu 14319 „sape".
În aproximativ trei decenii suprafata de vie a comitalului a crescut de 6,7 ori
iar a cultivatorilor de 6,3 ori. La Miniş creşterea a fost spectaculoasă, de 43 ori
suprafata şi de 8 ori numărul cultivatorilor.
La sfârşitul sec. al XVIII-iea în podgorie existau 15 localităti viticole principale
şi trei la şes: oraşul Arad, Pădureni şi Iermata neagră.
În prima jumătate a sec. al XVIII-iea au început să devină cunoscute vinurile
roşii de Miniş. Vinul roşu dulce (aszu), din soiul Cadarcă, cu adaus de boabe
stafidite, s-a preparat pentru prima dată în anul 1744, mai întâi la Miniş, apoi la
Ghioroc, Păuliş şi Cuvin. În următoarele decenii vinurile roşii seci şi dulci de Miniş
au fost cunocute şi foarte apreciate în tările europene, aşa după cum reiese din
relatările specialiştilor, istoricilor, naturaliştilor.
În anul 1749, contele Grassalkovich, care a realizat primul export de vin (1745)
a construit la Miniş un castel şi o pivnită, care au servit ulterior ca sediu Şcolii de
viticultură înfiinţată în 1881.
18
;.
i.
-<)Y'
-~·
..
c1~
~
(J;
('
r n'
}":
.." ~
.'! •
Paginădin Conscripţia urbrială Cuvin 1773. • La fenillet de la „conscription

urbarial"Cuvin 1773. • Page of the town recruitment in Cuvin 1773.
19
#
t;.\ PERIOOE
#
FEOO;.\tE
La feodalite precoce (Ies siecles X - XIII)
Les infonnations contenues dans „La chronique d' Anonymus" et „La legende
du Saint-Gerard" completees avec Ies resultats des decouvertes archeologiques
d' Arad - Vladimirescu, Felnac, Zăbrani, Chisineu - Criş, attestent le fait que Ies
roumains de celte zone, dans Ies siecles VII - XI, ont vecu une vie propre avec des
transfonnations economiques, politiques, sociales et spirituelles.
L'eveque Gerard dans „La Deliberation" (1046) precise qu'â la residence de
Morisena (Muresana - Cenad) du voivode Ahtum existait une preoccupation
speciale pour la selection des vins destines au culte religieux.
Le developement ascendant du ducat conduit par Ahtum a ete interrompu dans
l'annee 1028, quand le royaume feodal hongrois a conquis la zone de la riviere
Mureş, la partie inferieure . Les territoires autour de la ville Arad, inclusivement
Ies vignes ont devenu des possessions regales et reparties aux vanqueurs ou â
I' eglise de rile catholoque.
Mais Ies voivodats et Ies pricipautes roumains n'ont pas etre liquides. Les
autochtones ont defendu avec obstination Ies droits et Ies vieilles institutions
roumaines qui ont dure encore beaucoup de siecles , sourtout dans la zone
montagneuse du departement Arad, celles-ci se sont maintenues jusqu'au temps
du regne de Mifai Viteazul (Michel le Brav) et meme plus tard (Ies siecles XVII
- XVIII).
De la premiere moitie du Xl-eme siecle datent Ies plus vieux documents connus
concemant la zone viticole autour de la ville Arad. II s'agit de la donation regale
de „octo-vineas cum totidem vinitoribus" sur la colline Macra - Mocrea. Ces
vignes ne pouvaient pas devenir des possessions regales seulement apres la defaite
du voivode Ahtum et sa depossession de tous ses terrains. D'ailleurs toutes Ies
collines avec vignes sur Ies demieres ramifications des Monts Zarand se nommaient
Ies collines Macre dans le Moyen Âge.
La monstere de Sâniob (Bihor) a devenu un vaste domaine feodal par de
donations, qui en 1169 avaient des vignes dans 5 localites autour de la ville Arad,
par laquelle Şiria. Des eglises de la ville Arad avaient un autre domaine feodal
forme par donations de vigne et terrains en 1131, 1177, 1199, 1202. On mentionne
nombreuses vignes avec 170 viticulteurs dequels la grande majorite avaient des
20
Presă
_..._..
i·j:~::,: l·: j_,i
cu grindă din crama Miniş. • Le pressair a mandrier de

„„„„.,„....„„„.
la cave Miniş.
• A beam press from Miniş wine cellar.
Presă cu grindă din muzeu. e Le presssair de musee.

• ·A beam press in the museum.
21
noms roumains en 5 Jocalites autour de la viile Arad de laquelle Galşa, Măderat
et Mocrea.
L' une de I' eglise d' Arad avait aussi de fonctions administratives, la place
s' attestation (loca credibila) faisant la duplicata de documents, la delimitation des
domaines, etc avec competence aussi sur Ies comitats Zărand, Torontal, Timis,
Caras - Severin et autre territoires.
La donation de J'eveque Boleslav de 1214 se refere aux vignes pres de Păulis,
Galsa, Agris et autres localites de Bihor. La donation papale de 1216 parle de
terrains et de biens de Minis, Ceala et Mocrea.
Dans I' annee 1278, le ban Pavel a laisse a son neveu Pousa (Dux Pousa?) la cite
Şoimos avec Ies vignes devant la cite et de Minis ainsi que Ies terrains de Lipovita
et Chesint.
A la fin du XIII-ieme siecle etaient attestees Ies demieres localites viticoles:
1169 - Şiria et autres 3 de la plaines, disparues;
1199 - Mocrea
1202 - Galşa, Măderat et autre 3 du vignoble, disparues.
1212 - Gal şa, Agriş et I' une pres de Păulis, disparue
1216 - Miniş, Mocrea
1278 - Miniş, Soimoş, Chesint, Lipovita
La feooalite developpee
Nous assistons au developpement des surfaces cultivees avec de vigne, a
J'augmenlation et a J'accroissement des proprietes foncieres, implicite a la
diversification des charges feodales de paysannerie asservie.
Dans le XV - ieme siecle Ies plus vastes domaines ont appartenu a Iancu de
Hunedoara qui a re~u tout le domaine de la cite Soimos. Apres la mort d'Iancu de
Hunedoara, Ies domaines ont passes dans la possession du roi Matei Corvin, puis
a son fils Ioan Corvin. Le vaste domaine de la cite Siria a devenu la propriete de
Mihail Silaghi, le beau-frere d'Iancu de Hunedoara.
L' obtention de certaines surfaces de vignes ne s' est pas resumee seulement aux
donations et aux heritages mais celle-ci a ete realisee aussi par la vente-achat, selon
le cas de la monastere de Cladova., des moines paulins qui ont achete a raison
d'une vigne dans Ies annees 1332, 1345, 1374, 1388, 1395, 1462, 1505.
Dans le XIV-siecle on mentionne autres localites viticoles dans le vignoble:
dans 1302 - Pâncota, 1331 - Mâsca, 1332, 1337 - Covăsânţ, 1333 - Cladova,
Păuliş, Ghioroc, Cuvin.
Les privileges regals consistaient aussi d'exemption de l'imp6t de vin (nona
vinorum) selon le cas de Ştefan, le neveu de Pousa de Zeer, en 1389, ou le cas de
la monstere de Cladova en 1349.
L'urbarium de la cite Şiria de 1525 contient de donnees certes et concretes sur
la pratique de la viticulture dans le cadre des foyers des paysans serfs et des
paysans dependants ainsi que sur le quantum des obligations feodales. Le
domaint: avait 121 Jocalites avec 2038 noms de sujets d'ou 1836 etaient des
22
Viile de pe dealul cetăţii Şiria (1835). • Des plantâtiones des vignes sur la
montagne de la cite(1835). • The vineyards on the Şiria fortress hill(1835).
Cetatea ŞolmOf fi viile din împrejurimi (1835) .

• La clU ŞolmOf et le vignes a ciU (1835).
• The ŞoimOf fortress and ita surrounding vineyards (1835).
23
paysans serfs. La grande majorite de la population etait roumaine.
Par ceux qui avait des vignes dans le village Sârbii de Jos etait aussi le prince
Ştefan (Stephanus Knez), dans le village Sârbii de Sus sont mentionnes Petru, le
fils du voivode Mihai (Petrus filius Michaelis waywode), ainsi que le prince
Sigismund (Sigismundus Kenez).
Dans I' annee 1562, dans Ies comitats Zarand et Arad on a amasse de la dîme
(1110 partie) 3333 seaux de vin (141.340 litre) qui pouvaient resulter d'environ 700
hectares de vigne.
D'entre Ies nombreux voivodes et princes du departament Arad, dans la zone
viticole nous mentionnons ceux de Covăsânţ (1438), Cladova - le prince Nicolae,
Moga de Hălmagiu sur le domaine de la cite Şiria en 1445.
La periode du demembrement de la feooalite (Ies siecles XVII - XVIII)
On a produit des imporantes transformations dans la vie de la societe, Ies vieux
rapports feodaux ont devenu un frein dans la voie du progres. On a developpe
rapidement Ies forces de production, ont apparu Ies manufactures, etc. On a
augmente Ies surfaces allodiales dans le detriment des lots des paysans serfs.
Dans l'annee 1636 le prince de Transylvanie Gheorghe Rakoczi I a construit
a Mocrea une cave creusee dans la roche, ayant une capacite de 6.000 - 7 .OOO
hectolitres qui existe aussi aujourd'hui.
Les conscriptions des annees 1743 - 1752 enregistrent des vignes en 38
localites avec 774 familles de paysans serfs et une surface de 2511 fosses (fossa).
Du total des paysans serfs viticulteurs 86,9 % avaient des noms roumains, 5,5 %
noms hongrois, 1,9% noms allemands et 5,7% noms serbes.
La conscription de 1766 a enregistre dans le district Zarand 965 des paysans
serfs cultivateurs de vigne avec 2.083 fosses et dans I' annee 1771 on a enregistre
un nombre de 3.904 des maisons des viticulteurs avec 14.319 „Fosses".
En approximatif trois decennies, la surface de la vigne du comitat a augmente
de 6,7 fois et des cultivateurs de 6,3 fois. ;. Minis l'augmentation a etc
spectaculaire de 43 fois la surface et de 8 fois le nombre des cultivateurs.
;. la fin de XVIII-ieme siecle dans le vignoble ii y a 15 localites viticoles
principales et trois localites a la plaine: la viile Arad, Pădureni et Iermata Neagră.
Dans la premiere moitie du XVIII-ieme siecle ont commence devenir connus
Ies vins rouges de Minis. Le vin rouge doux (aszu) de la sorte Cadarca, avec
I' addition de graines dessechccs a etc prepare pour la premiere fois dans I' annee
1744 premierement a Minis, puis a Ghioroc, Păulis et Cuvin. Dans Ies suivantes
decennies Ies vins rouges secs et doux de Minis ont etc connus et tres apprecies
dans Ies pays europeens selon Ies recits des specialistes, historiens, naturalistes.
Dans l'annee 1749, le compte Grassalkovich qui a realise le premier export de
vin (1745) a construit a Minis un château et une cave; le château a servi
ulterieurement comme siege de l'Ecole de viticulture, fondee en 1881.
24
Teasc din lemn (Covăsânt1845). • La presse en bois (Covăsânţ 1845).
• Wooden press (1845).
25
„r·r 1„c re
„„ur• '' • ~,..,„
PERIOD
THE EARL Y FEUDALISM (lOth • lJth centuries)
The infonnation in „Anonymus' Chronicle" and „The Legend of St. Gerard"
together with the results of archeological discoveries from Arad-Vladimirescu,
Felnac, Yabrani, Chisineu-Cris, prove that the Romanians in this territory, during
the ?th-11 th centuries, have leaded their own life with economica!, politica!,
social and spiritual transfonnations.
The Bishop Gerard in „Deliberatio" ( 1046) says that at the Morisena (Mureşana
= Cenad) residence of waywode Ahtum a great care was taken in selecting the
wines duc for the religious ceremonies.
The uprising development of the ,ducat' lead by Ahtum was stoped in 1028,
when the Hungarian feudal Kingdom conquered the down Mures zone. The
territories around Arad, including the vineyards, became regal possessions and
were given to the conquerors and to the Catholic Church.
The Romanian ,ducates' could not be destroyed. The natives defended hardly
their rights and the old Romanian institutions which stil! existed for many
centuries, especially in the mountainy part of Arad county where they existed even
until the reign of Mihai the Brave and later (17th -18th centuries).
The oldest documents about the Arad's vineyards are dating since the first half
of the 1 lth century. It is about the regal donation „octo-vineas cum totidem
vinitoribus" from the Macra= Mocrea Hill. These vineyards could not become
regal possessions but after the defeat of King Ahtum and depriving him of all his
lands.
As a matter of fact, all the hills from the last ramifications ofZarand Mountains,
that were planted with vine were called Macra Hill during the Middle Age.
The Saniob Monastery (Bihor) became a large feudal estate as a resuit of
donations, owning in 1169 vineyards in 5 localities from Arad county, among
which is Şiria.
The ,Prepozitura'and the,Capitlul' from Arad owned another feudal domain,
fonned through land and vineyards donations in 1131, 1177, 1199, 1202. Lots of
vineyards are mentioned, together with 170 wine-growers the majority having
26
Romanian names in 5 localities near Arad, as: Galşa, Măderat, Mocrea.
The ,Capitlul' from Arad had also administrative functions, certifying place
(loca credibila), making copies of documents, delimiting estates, its competences
being extended over Zărand, Torontal, Timiş, Caraş-Severin ,comitats' and some
other territories.
The donation of Boleslav Bishop in 1214 is referring to the vineyards near
Păuliş, Galşa, Agriş and some other villages in Bihor. The Papal donation in 1216
is saying about lands and goods at Miniş, Ceala and Mocrea.
In 1278 the ,ban' Pavel left to his nephew Pousa (Dux Pousa?) the Şoimoş
Fortress toghether with the vineyards in front ofit and the one at Miniş as well as
the lands at Lipovita and Chesint.
At the end of the l 4th century the following wine-growing localities were
certified: 1169 - Şiria and other 3 plain localities the have disappeared; 1199 -
Mocrea; 1202 - Galşa, Măderat and other 3 disappeared villages from the
vineyard; 1214 - Galşa, Agriş and one near Păuliş that exists no more; 1216 - Miniş,
Mocrea; 1278 - Miniş, Şoimoş, Chesint, Lipovita.
THE DEVELOPED FEUDALISM (14th - 16th centuries)
We are assisting to the extension of the vine cultivated surfaces, to the
multiplying and extension of estates, as well as the diversification of the subju-
gated peasants' duties.
In the l 5th century the largest domanins belonged to Iancu of Hunedoara who
received the whole land of the Şoirnoş Fortress. After Iancu of Hunedoara's death
the dornains passed in the possession of king Matei Corvin, then to his son Ioan
Corvin. The large dornain of Şiria Fortress then belonged to Mihail Silaghi, Iancu
of Hunedoara's brother in law.
Obtaining vineyards did not consists only in donations and inheritances but
also in selling and buying, as happened with the Cladova Monastery, which
belonged to the Paulin Monks, that bought a vineyard in the following years: 1332,
1345, 1374, 1388, 1395, 1462, 1505.
In the 14th century the following wine-growing localities are rnentioned in the
vineyard: 1302 - Pâncota; 1331 - Mâsca; 1332, 1337 - Covăsânt; 1333 - Cladova,
Păuliş, Ghioroc, Cuvin.
A regal privilege was also the exernption of wine ,nona' (nona vinorum) as
happened in 1389 with Pousa de Zeer' s grandson Ştefan, or with the Clado va
monastery in 1349.
The ,Urbariul' of the Şiria fortress in 1525 contains sure and concrete
information about wine-growing in the serfs and ,jeler's" farms as well as the
feudal obligations. The domain had 121 localities with 2038 names of subjects
arnong which 1836 were serfs. The rnajority of the population was Rornanian.
Among the vineyards owners in Sârbii de Jos village the , cnez' Ştefan
(Stephanus Knez) is rnentioned and in Sârbii de Sus village 5 people are
rnentioned, as Petru, the son of Mihail waywode (Petrus filius Michaelis waywode)
27
and the ,cnez' Sigismund (Sigismundus Knez).
In 1562, in Zarand and Arad ,comital', 3333 buckets of wine were gathered
as ,dijma' (1/10 part), that is 141340 I, which could resuit from aboul 700 hectares
of vine.
Among the numerous ,waywodes' and ,cnez' from the wine-growing part of
Arad country we mention the ones from Covăsânt (1438), „Cladova Nicolae
cnez", Moga of Hălmagiu on the Şiria Fortress domain in 1445.
THE PERIOD OF THE FEUDALISM'S DECA Y (17th - 18th centuries)
Important transfonnations happen in the society's life, the old feudal relations
become a brake for the progress. We are assisting to a rapid development of the
production forces, the appariton of handmade workshops, etc. The free of duties
lands grew bigger to the prejudice of serfs' lands.
In 1636 Transilvania's prince Gh. Rakoczi the Ist built at Mocrea a cellar in
the rock, that could contain 6-7 thousand hectoliters, cellar that still exests today.
The recruitments in 1743 - 1752 registered vineyards in 38 localities with 774
serf families and a surface of 2511 , sape' (fossa). From the total of the wine-
growing serfs 86, 9% had Romanian names, 5,5% Hungarian names, 1,9% german
names and 5,7% serbian narnes.
The 1766 recruitment recorded in the Zărand district 965 wine-growing serfs
having 2083 ,sape' andin 1771 there were 3904 wine-grower farms with 14319
,sape'.
In approximately 3 decades the comitat's vineyard surface grew 6, 7 times and
the numbers of growers 6.4 times. At Miniş the growing was spectacular, 43 times
the surface and 8 times the growers.
At the end of the I 8th century in the vineyard existed 15 main wine-growing
localities and 3 in the plain: Arad· town, Pădureni and Iarmata Neagră.
In the first half of the 18th-century the Miniş red wines became known. The
sweet red wine (aszo), from the Cadarca variety, with an addition of dried grapes,
was for the first time prepared in 1744, first at Miniş, then at Ghioroc, Păuliş and
Cuvin. In the following decades the Miniş sweet and dry red wines became known
and very appreciated in the European countries, as we can understand from the
specialists', historians' and naturalists' sayings.
In 1749, count Grassalkovich who made the first wine export (1745), built at
Minis a castle and a ceIlar, that later becarne the centre of the wine-growing school,
settled up in 1881.
28
.' 8
:I
' Qj
"':I
8
Qj
....
..d
8o
.,!:::
li:
Qj
:>
• 4i
'al
"'"'
:I
8
:I
"O
·11r 1!u
Qj
c:i.
"'
~
.\ ~
l ~ a-~
~
•::i
~
8
:a=
~
u
Qj
c:i.
<
29
PER.I OJ.\fJJ.\ ~
'''\O fJ ER.Î'I J.\

Iobăgia a fost desfiintată teoretic de Revolutia din 1848, dar aplicarea ei în
ju<letul Arad s-a realizat abia prin „Patenta Imperială" din 1853. Ţăranii trebuiau
să plătească „fostului stăpân", de 20 ori media anuală a rentei feudale drept
răscumpărare a dijmei de vin.
În anul 1855 existau în judet 5216 ha vie, iar în 1880, anul aparitiei filoxerei,
6540 ha din care 72% în podgorie şi 28% la şes.
Pepiniera de vite a statului de la Păuliş-Baratca, înfiinţată în 1885, împreună
cu cea de la Ceata ( 1894), au contribuit la refacerea plantatiilor de vii până în anul
1911-1912, când suprafaţa în judet era de 7186 ha din care 5207 ha pe pante.
Pe parcursul reconstrucţiei viticulturii, la Măderat şi alte localităti s-au format
altoitori de înaltă calificare.
Şcoala de viticultură din Miniş, înfiinţată în 1881, şi-a adus o contributie
importantă la formarea specialiştilor viticultori şi la redresarea viticulturii după
dezastrul filoxeric prin noi tehnici de altoire şi practici de cultură.
Soiurile europene care au participat la reconstrucţie au fost cele dinainte de.
filoxeră adică: Mustoasa (de Măderat), Bacator roz, Alb Mărunt (Aprofeher),
Ardeleanca (Bacator alb), Alb mieros (Mezesfeher), Galbenă de Ardeal şi
Riesling pentru vinuri albe; Cadarcă, mai putin Burgund, Oporto şi Cabernet
Sauvignon pentru cele roşii.
Despre viile şi vinurile din podgorie, au vorbit lucrările de specialitate - apărute
pe plan local - în limba maghiară ale lui Perestsenyi, la începutul sec. al XIX-iea,
cât şi în limba română a lui Petru Vancu „Vieritul sau cultura vitei de vie"(1898)
şi a lui I.Tuducescu (pentru şcolile primare) „Introducere În economie"(1893).
Lucrarea lui P.Vancu prezintă „Paragerul" aparat automat pentru combaterea
brumei din vii, inventat de Geroge Câmpianu, proprietare de vie din Cuvin, şi
brevetat în 1897; iar G.Avarffy îşi prezintă aparatul de sectionat tăieturi la altoire.
În intervalul 1870 - 1880 productia medie anuală de must pe judet era de
250.500 hi, din care numai Şiria oferea 10%. Efectul dezastrului filoxeric a început
să se vadă din anul 1890 când producţia a scăzut sub 9 hi/hectar.
30
Şcoala de Viticultură din Miniş. • L'icole de viticulture Miniş.
• The Wine-growing School in Miniş.
Crama Şcolii de Viticultură la 1887. •La cave de t'e'cole de viticulture en 1887.

• The wine-cellar of the Wine-growing School in 1887.
31
Din cele 14 judete viticole din Transilvania, sub aspectul produqiei de vin,
Aradul era pe locul 3 cu 20,38hl/ha, în anul 1889.
Exportul de vinuri, început în anul 1745, a continuat pe parcursul sec. al XIX-
lea, în 1846 - 1862, în Brazilia, 1885 în India şi Australia. În Elveţia a stagnat
începând cu 1882, cănd s-a deschis tunelul St. Gothard, şi când a fost inundată
de vinurile franceze şi italiene. După anul 1900 Austria a rămas singura imporatatoare
de vinutir arădene.
Spre occident şi ţările nordice exportul de vinuri se tăcea pe calea apelor Mureş
Tisa-Dunăre sau o combinaţie între uscat şi ape. Printre casele de comerţ şi firme
exportatoare de vinuri amintim cea a lui Iosif Domâny (începutul sec. XIX) şi a lui
Carol Andrenyi.
În secolul al XIX-iea, numărul dogarilor şi a centrelor producătoare de butoaie
a crescut simţitor. În intervalul 1881-1888 numărul butoaielor autentificate de cele
1O oficii de metrologie din judeţ a fost de peste 286 mii bucăţi.
Cel mai mare butoi din România, având capacitatea de 1291,4 acovi (70.124
I) existent la Diosig (Bihor) în a 2-ajumătate a sec. XIX-iea a fost cumpărat de un
dogar din Arad, fiind expus aici la expoziţia din 1935.
Primele cisterne din beton, pentru păstrarea vinurilor în Arad, s-au făcut de
firma Domany, în anul 1878, când producţia de vin a fost foarte mare, apoi la
pivniţele Şcolii de Viticultură din Miniş în anii 1912-1914 (26 buc. - 3.600 hi)
Industria arădeană, în a 2-ajumătate a sec. al XIX-iea producea zdrobitoare şi
prese de struguri, călcătoare, maşini şi unelte pentru viticultură.
Preţul mediu al zilei de muncă în viticultură, în a 2-a jumătate a sec. al XIX-
lea echivala cu 5,2 - 5,41 vin sau 8 -10 kg grâu. Înfiinţarea unui hectar de vie (cu
viţă altoitâ) era echivalentul a 7500 I vin roşu.
În anul 1883 a luat fiinţă Cercul gospodarilor Arad-Podgoria, în cadrul:
Asociaţiei economice din Arad iar în 1905 „Asociaţia viticultorilor",
Cooperativa producătorilor de vin din Miniş şi Măderat a luat fiinţă în 1887.
În intervalul 1.872-1913, la Ghioroc şi Arad au avut loc 12 expoziţii şi târguri
de struguri, fructe, vin şi unelte agricole. Pe plan internaţional s-a participat la 7
concursuri şi expoziţii, din care la Londra în 1862, unde un vin roşu de Miniş a luat
cea mai mare distincţie, fiind declarat „regele vinurilor".
Linia de cale ferată îngustă Arad - Podogira, cu ramificaţie din Ghioric spre
Pâncota şi Radna a fost dată în exploatare cu tracţiune mecanică în 1906 iar cu
tracţiune electrică în 1913.
32
.
,
Clădirile pepinierei Păullf-Baraţca înfiinţată în 1885.

• Les bâtiments de la pepiniere viticole Păuli,-Baraţca fondee en 1885.
• The vine nursery building în Pă~-Baraţca, settled în 1885.
Calea ferată îngustă Arad· Podgoria. •Vaie feree {troite (llectrique)

Arad· Vignoble. •The narrow railroad Arad-Podgoria.
33
~
t;.\ PERIOt>E
J'1\0t>ER~IE
Le ,ervage a ete theoriquement aboli par la Revolution de 1848, mais son

appli,:ation dans le departement Arad a ete realisee a peine par „Patenta Imperială"
de 18'13. Le~ paysans devaient payer „a l'ancien maître" de 20 fois la moyenne
annudie de l'obligation feodale comme rachat de la dîme de vin.
Dans l'annee 1855 existaient dans le departement 5.216 ha de vigne, en 1880,
l'annee de l'apparition du phylloxera, 6.540 ha d'oii 72% dans le vignoble et 28%
a la plaine.
La pepiniere de vigne de l'etat de Păulis - Baratca, fondee en 1885 ensemble
avcc celle de Ceala (1894) ont contribue au redressement des plantations de
vignobles jusqu'aux annees 1911-1912, quand la surface dans le departement etait
de 7.185 ha d'oii 5.207 ha sur Ies pentes.
Pendant la reconstruction de la viticulture a Măderat et aux autres localites on
a fonne des greffeurs hautement qualifies.
L'Ecole de viticulture de Minis, fondee en 1881 a eu une importante contribu-
tion a la formation des specialistes viticulteurs et au redressement de la viticulture
apres le desastre phylloxerique par de nouveaux techniques de greffage et par des
procedes de culture.
Les varietes europeennes qui ont participe a la reconstruction on ete celles
d' avant phylloxera c' est-a-dire: Mustoasa (de Măderat), Bacator rose, Blanc Petit
(Aprofeher), Ardeleanca (Bacator blanc), Blanc mielleux (Mezesfeher), faune
d' Ardeal el Riesling pour des vins blancs; Cădarcă, moins Burgund, Oporto et
Cabernet Sauvignon pour Ies vins rouges.
Des oeuvres de specialite concemant Ies vignes et Ies vil)s du vignoble ont
apparu, dans le plan local, ainsi dans la langue hongroise a apparu une oeuvre de
Peretseny, N.L:, au debut du XIX-ieme siecle, dans Ia langue roumaine ont apparu
,La culture des vignes" de Petru VAncu, ,,L'introduction dans I' economie (pour
ies ecoles primaires) de I. Tuducescu.
L' oeu vre de P. Vancu presen te „Paragerul" appareil automatique pour combattre
1~ gelee blanche de vignes, invente par George Câmpianu, proprietaire de vigne
;, ( \1vin et brevete en 1897; G. Avarffy presen te I' appareil a sectioner des coupes
c:: .• grcffage.
J4
·v lER]TU·L
CULTIVAREA VIŢEI DE VIE
m:
PETRU VAN C U,
· l!'\' l\ TAT•!k.
Lucrarea lui P. Vancu (1898). • L'oeuvr:e de P. Vancu sur

la viticulture d'Arad (1898). • P. Vancu's work (1898).
Metode de altoire în verde preconizate la Şcoala de Viticultură.

• Des methodes des greffage en vert preconisees a I' Ecole de viticulture Mini'
• Grafting metbodes foreseen by the the wine-growing school in Minif
35
Dans I' intervalle 1870 - 1880 la production moyenne annuelle de moiît dans
le departement etait 250.500 hi, d'ou seulement Siria offrait 10%. L'effet du de
sastre phylloxerique a apparu en 1890, quand la production a diminue sous 9 hVha.
De 14 departements viticoles de Transylvanie, sous !'aspect de la production
de vin, Arad etait sur la place 2 avec 20, 38 hi/ha, eb 1889.
L' exportation de vins, commencee en 1745, a continue dans XIX-ieme siecle,
en 1846 - 1862 en Bresil, en 1885 en Inde et Austral ie. En Suisse, I' exportation a
stagne depuis 1882, quand on a ouvert le tunnel St. Gothard et quand ce pays a ete
inonde par Ies vins frarn;:ais et italiens. Apres l'annee 1900, I' Autriche a reste la
seule importatrice de vins d' Arad.
Vers !'Occident et Ies pays nordiques, l'exportation de vins s'est realisee sur
la voie des eaux Mures-Tisa-Dunăre ou une combinaison entre terre et eaux. Parmi
Ies maisons de commerce et Ies firmes exportatrices de vins nous mentionnons
celle de Iosif Domany (le commencement du XIX-ieme siecle) et de Carol
Andrenyi.
Dans le XIX-ieme siecle, le nombre des tonneliers et des centres producteurs
de tonneaux a augmente sensiblement. Dans I' intervalle 1881-1888 le nombre des
tonneaux authentifies par Ies 1O offices de metrologie du departement a ete plus
de 286.000 pieces.
Le plus grand tonneau de Roumanie, ayant la capacite de 1291,4 (70124 I)
existent a Diosig (Bihor) dans la deuxieme partie du siecle XIX a ete achete par
un tonnelier d'Arad, etant expose ici a Arad a l'exposition de 1935.
Â Arad, Ies premieres cuves en beton pour la conservation des vins ont ete faits
par la firme Domany, en 1878 quand la production de vin a ete tres grande, puis
dans Ies annees 1914, 26 pieces - 3.600 hi on a fait aussi a la cave de l'Ecole de
Viticulture de Minis.
L' industrie d' Arad, dans la deuxieme moitie du XIX-ieme siecle equivalait
avec 5,2 - 5,4 I vin ou 8 - 10 kg ble. La creation d'un hectare de vigne (avec de
vigne greffee) etait l'equivalent de 7.500 I du vin rouge.
Dans l'annee 1883 a ete fonde Le cercle des proprietaires Arad - Podgoria
dans le cadre de I' Association economique d' Arad et dans 1905 - L' Association
des Viticulteurs; La cooperative des producteurs de vin de Minis et Măderat
a ete fondee en 1887.
Dans l'intervalle 1872 - 1913, a Ghioroc et Arad ont eu lieu 12 expositions et
foires de raisins, fruits, vin et des outils agricols. Dans le plan intemational on a
participe a 7 concours et expositions, ainsi a Londre en 1862 le vin rouge de Minis
a pris la plus grande distiction, etant declare „Le roi des vins".
La voie etroite de chemin de fer Arad - Podgoria avec des ramifications de
Ghioroc vers Pâncota et Radna a ete donnee en explotation avec traction
mecanique en 1906 et en 1913 avec tracti<?n electrique.
36
t
t
Paragerul, aparat automat pentru fumigare, brevetat În 1897 de George

Câmpianu proprietar de vie În Cuvin. • L'appareil automatique pour
fumigation brevetee en 1897 par un proprietaire de vigne en Cuvin.
• „The Parager'', automated smoking apparatus, patented in 1897
by George Cămpianu vine owner from Cuvin.
37
~fl-IE J'1\0DER~I
PERIOD
Serfdom was abolished theoretically by the 1848 Revolution , but its putting
practice in Arad county was achieved just with the „Patenta imperiala" (Imperial
Patenta) in 1853. The peasants had to pay the „former master", 20 times the annual
average feudal obligation as a ransom for the wine „dijma".
In 1885 in the county there existed already 5.216 hectares of vineyard and in
1880, the philoxera apparition year, 6.540 hectares existed from wich 72 % were
in the hill and 28 % in the plain.
The state owned vine nursery in Pauliş-Baratca , that was set up in 1885,
together with the one at Ceata ( 1894), contributed to the recovery of the vine
plantations until 1911-1912, when the surface in the county was 7 .816 hectares,
from wich 5.207 hectares on slopes.
Du ring the wine-growing recovery, at Măderat and some other localities
highly qualified grafters were formed.
The wine-frowing school in Miniş, formed in 1881, brought its important
contribution to forming wine-growing specialists and to the recovery of the wine-
growing after the philoxera disaster through new graft and culture techniques.
The European sorts that took part in the rebuilding were the ones that existed
before the philoxera, that is :"Mustoasa"(ofMăderat), Rose Bacator, Small White
(Aprofeher), Ardeleanca (White Bacator), Honey White (Mezesfeher), Yellow of
Ardeal and Riesling for white wines; Cadarca, excepting Burgund, Oporto and
Cabernet Sauvignon for the red wines.
About the vines and wines in the vineyard speciality works were writen - local
ones - in Hungărian the ones of Peretseny N .L. at the beginning of the l 9th
century, as well in Romanian as „Vining or Vine Growing" by Petre Vancu and
,Jntoduction to Economy" (for primary schools) by I. Tuducescu.
P. Vancu's writing presents the ,,Parager" an automatic apparatus for hoarfrost
fighting in vines, invented by George Câmpianu, a vineyard owner from Cuvin,
and patended in 1897 and G. Avarffy presents his cutting apparatus for grafts.
Between 1870-1880 the annual average juice production in the county was
38
Terase cu zid de piatră la Miniş sec. XIX.•Des terrasses avec
mur en pierre a Miniş. •Stone walls terraces în Miniş, 19th century.
Stropitul viei (după P. Vancu). •L'arrosage de la vigne (d'apr~ P. Vancu).

•Vine sprinkling (after P. Vancu).
39
250.000 hectoliters, from which just Ş,iria was giving 10%. The effects of the
philloxera disaster started to be seen in 1890 when the production went under 9
hectoliters I hectare.
The wine export, started in 1745, went on during the 19th century, in 1846 -
1862 in Brasilia, in 1885 in India and Australia. In Switzerland it stagnated starting
with 1882 when the „St. Gothard" tunnel was opened and the country was invaded
with french and italian wines. After 1900 Austria remained the only importer for
the Arad wines.
Towards the western and the nordic countries the wine export was made on the
Mureş - Tisa - Danube waters or on a combination of waters and land. Among the
trade houses and the wine export companies we can mention the one of Iosif
Domany (the beginning of the 19th century) and the one of Carol Andrenyi.
In the 19th century, the cooper's and the cask making center's number grew
quite sensible. During 1881 - 1888 the number of certifies casks at the 10
metrology offices in the county was over 285 thousan9 pieces.
The biggest cask in Romania, with a capacity of 1 291.4 „acovi" (70.124 liters)
existing at Diosig (Bihor) in the second half of the 19th century, was bought by
a cooper from Arad, and was displayed at the 1935 exhibition.
The first concrete tanks, for wine keeping in Arad, were built by the Domany
company in 1878, when the wine production was very big, then in the cellar of
the Wine-growing School from Miniş between 1912 - 1914 (26 pieces - 3.600
hectoliters).
Arad' s industry, during the second half of the 19th century, was producing
grape crashers and presses, treaders, machines and tools for wine-growing.
The average retribution for a working day in wine-growing, in the second half
of the 19th century was equivalent to 5 .2 - 5.4 liters of wine or 8 - 10 kg of wheat.
Seting up a hectare of vineyard (with grafted vine) was the equivalent of 7.500
liters of red wine.
In 1883 was established „The Circle of Arad - Podgoria Householders'', as
a part of the „Economical Association from Arad" and in 1905 „ The wine-
growers' Association". The „Miniş and Măderat Wine-growers' Coopera-
tion" was established in 1887.
Between 1872 - 1913, in Ghioroc and Arad 12 fairs and exhibitions of grapes,
fruits, wine and agricultural tools took place. On an intemational levei, the region ·
took part at 7 contests and exhibitions, among which at the one in London in 1862
a Miniş red wine took the highest distinction being declared „The king of wines".
The narrow railroad Arad - Podgoria, with a ramification from Ghioroc
towards Pâncota and Radna, was becoming functional with mechanical traction
in 1906 and with electrica] traction in 1913.
40
Dogăria din Lipova.• La tonnelliere de Lipova.• The cooper workshop in Lipova.
Budana de la Diosig (Bihor) de 70184 I la expoziţie în Arad (1935). •Le tonneau

de Doisig (Bihor) 70184 I a une exposition en Arad (1935). •The 70184 litres cask
from Doisig (Bihor) at the exhibition in Arad (1935).
41
Ustensile de pivnită. •Des ustensilles a cave. •Tools for celler works.
Presa Rauner fabricată

la Arad.• Le pressoir „Rauner" fabrique a Arad.
•The Rauner press made in Arad.
42
_,,_.,.,,_ , .,. ,,,,..
---
-
------~~-
-·
- -----·
----
Aspecte din muzeu. • Des aspectes du musee. • View from the museum.
43
PERIOJ.\JJJ.\ ~
Ii'rr ERBE li CJ.\
După Unirea Transilvaniei cu România, transformările cele mai importante au

fost determinate de reforma agrară din 1921, având ca efect în anii următori o
ameliorare a stării economice şi sociale a tărănimii.
În judetele Arad, Bihor şi Satu-Mare, moşierii maghiari şi germani, care
reprezentau 0,9% din totalul proprietarilor funciari detineau 51,6% din suprafata
agricolă, în timp ce tărănimea săracă, care repezenta 65% avea proprietăti sub 5
iugăre, sau era lipsită de proprietate agrară în ( 1900).
La data de 1 septembrie 1924 numărul total al moşierilor expropriati a fost de
344, cu un total de 145,387 ha, pe când suprafata de vie expropriată în final (1926)
era de numai 72 hectare. Aceasta demonstrează că viticultura arădeană, cultivată
pe suprafete mici, avea un caracter tărănesc.
Congresul viticulturii desfăşurat la Arad şi Focşani în anul 1922 a propus
guvernului abrogarea taxelor de export la vin şi s-au creat unele avantaje la
transportul pe calea ferată.
În anul 1923 a apărut primul număr din „Viticultura" revistă viticolă, agricolă
şi economică, organ al sindicatelor viticole din Arad şi Timiş-Torontal, în aparitie
bilunară.
În preajma anilor 1929-1930, ani de criză economică mondială, situatia
viticulturii s-a înrăutătit simtitor. Exportul de vin în Germania, Austria şi Elvetia
era practic inexistent. A scăzut consumul de vin pe piata internă, au crescut
impozitele. La accentuarea crizei a contribuit şi concurenta spirtului de cereale cu
impozit pe circulatia mult mai scăzut. _
În anii de criză, Direqia Viticulturii, din Ministerul Agriculturii, sub conducerea
lui I.C.Teodorescu, a luat măsuri specifice: delimitarea zonelor viticole, păstrarea
podgoriilor cu renume, limitarea soiurilor cultivate şi interdictia de a planta (HPD).
S-a elaborat legea pentru stabilirea provenientei şi denumirii de origine a vinului,
s-a organizat serviciul de represiune a fraudelor, s-a initiat întocmirea cazierului
vinurilor.
44
Şcoala de viticultură Miniş după 1918. • L'ecole de viticulture
Miniş
1.1-
d'apres 1918. • The Wine-growing School in Miniş after 1918.
Faţada pivniţei Şcolii de Viticultură. • La cave de I'Ecole de viticulture

Miniş. • The front of the wine cellar of the Wine-growing School.
•
45
Legea pentru apărarea viticulturii din 1936 prevedea ca în zonele viticole să se
creeze şi să funcţioneze: staţiuni de avertizare pentru combaterea manei vitei de
vie, pivniţe, cooperative de vinificaţie, fabrici de spirt din vin, distilerii pentru
rachiuri şi fabrici de oţet din vin şi must sterilizat.
În fiecare regiune viticolă importantă era prevăzut să se înfiin\eze Staţiuni
viticole şi enologice experimentale conduse de Institutul de Cercetări
Agronomice al României (ICAR).
În vederea delimitării zonei viticole s-a făcut recensământul viilor în 1936. Cele
6160 ha din judeţul Arad constituiau proprietatea a peste 22.000 viticultori din care
94% aveau sub I jugăr vie (0,5755 ha).
Zona viticolă care cuprindea 24 comune din podgorie a fost stabilită prin
decizia globală a Ministerului Agriculturii nr.40077 din 8 martie 1944. Pentru zona
delimitată, I.C.Teodorescu, în 1942, recomanda următoarele soiuri şi proporţii:
Cadarca 35%, Cabernet Sauvignon 30%, Pinot noir 30% şi Oporto 5%. este una
din variantele sortimentului consacrat „Roşu de Miniş" (Negru de Miniş). Pentru
vinurile albe superioare recomanda soiurile: Riesling italian 25%, Furmint 25%,
Rujiţa (Bacator) 20%, Sauvignon 15%.
În intervalul 1930-1941 (cu două excep\ii) cantitatea de vin obtinută în jude\
a depăşit 200 mii hi. Media producţiei de vin pe 18 ani, în intervalul 1926-1944,
a fost de 32,6hl/ha, ceea ce transformat în struguri revine 4645kg la hectar.
Camera de agricultură din Arad, înfiintată în 1926, avea competentă de
jurisdicţie în 1934, asupra judetelor Arad, Bihor şi Hunedoara.
În anul 1939, Camera de Agricultură a devenit serviciul exterior al Ministerului
Agriculturii şi Domeniilor în jude\ preluând şcolile, fermele, pepinierele etc, cu
excepţia laboratoarelor, staţiunilor şi instituţiilor de cercetări, hergheliilor.
În colaborare cu Camera de Agricultură, la Ghioroc şi-a desfăşurat activitatea
Adalbert Kaufmann (1888-1985), primul ameliorator şi creator de noi soiuri de
viţă de vie, care în 1911 a absolvit Şcoala superioară de viticultură din Geisenheim.
El a creat prin hibridare două soiuri de struguri de masă: Carola şi Frumoasa de
Ghioroc.
După Unirea Transilvaniei cu România, Şcoala de Viticultură din Miniş a fost
redeschisă în 1921. În 1930 a devenit ,,Şcoala de viticultură de gradul I". Prof.
LC.Teodorescu a iniţiat aici înfiinţarea unei statii meteorologice de gradul II, în
1936 staţia pentru avertizarea apariţiei manei viţei de vie iar în 1937 a unei plantaţii
experimentale alături de alte 10 din tară. Directorul şcolii, Vasile Juncu, şi-a adus
o contribuţie importantă la dezvoltarea viticulturii alături de cadrele de specialitate,
în intervalul 1928-1938.
46
Portaltoi pe spalier la Miniş. • La porte-greffe sur espalier f Miniş .
• Graft-carrier on support.
Şcoala de viţe la Miniş. • La pepiniere viticole ă Miniş.

• The Vine School in Miniş.
47
#
t'EPOQUE E~rf RE-

OEUl{-GUERRES
Apres l'Union de la Transylvanie avec la Roumanie, Ies plus importantes
transformations ont ete determines par la reforme agraire de 1921 ayant comme
effet dans Ies annees suivantes une ameloration de l'etat economique et sociales
de la paysanne.
Dans le departements Arad, Bihor et Satu-Mare, Ies grandes proprietaires
fonciers hongrois et allemands, qui representaient 0,9% du total des proprietaires
fonciers detenaient (en 1900) 51,6% de la surface agricole, pendant que la
paysannerie pauvre, qui representait 65% avait des proprietes sous 5 arpents, ou
elle n'avait aucune propriete agraire.
Au 1 septembre 1924, le numero total des grands proprietaires fonciers
expropries a ete 344, avec un total de 145.387 ha, et la surface de vigne exproprie
en final (1926) etait seulement de 72 ha. Cela demontre que la viticulture autour
de la ville Arad, cultivee sur des petites surfaces, avait un caractere paysan.
Le congres de la viticulture deroule a Arad et Focşani en I 922 a propose au
gouvemement l'abrogation des taxes d'exportation au vin et on a cree certains
avantages au transport sur la voie ferree.
En I 923 a apparu le premier numero de „La viticulture" la revue viticole,
agricole et economique, I' organe des sindicats viticoles d' Arad et Timis - Toron tal,
ayant une apparition bimensuele.
Dans la periode I 929- I 930, des annees de crise economique mondiale, la
situation de la viticulture s'est deterioree sensiblement. L'exportation de vin en
Allemagne, Autriche et Suisse etait pratiquement inexistante. La consommation
de vin sur le marche interne s' est diminuee, Ies imp6ts ont agrandi. AI' accentuation
de la crise on a contribue aussi la concurrence de I' alcool de cereales ayant I' imp6t
sur la circulation plus diminue.
Pendant Ies annees de crise, la Direction de la Viticulture du Ministere de
I' Agriculture sous la direction de I.C. Teodorescu, a pris des mesures specifiques:
la delimitation des zones viticoles, le maintien des vignobles renommes, la
limitation des varietes cultivees el I' interdiction de planter (HPD). On a elabore
la loi pour etablir la provenance et la denomination d'origine du vin, on a organise
le service de repression des fraudes, on a initie l'elaboration du casier des vins.
La loi pour la defense de la viticulture de I 936 prevoyait que dans Ies zones
48
....„„:--„-„
AL C4.MEREI DE AGRICULTURĂ A JUDEŢULUI ARAD
t~: ~ ~ '
.„.
\iN_..,..,,..,....,.......w
- „.... „.„„.„...
E A~....t.e ·
„...... 1'triGll~ . . . . Ne. 4. laf Mr. ta• ?OCOl.4.F. PCftllQJ . ~r.:. ,_.., ,.. •• lA ""1..
~ l ~to.>t roo~ ..... ~"" ' ~'irhol.:f A~ Jild:""'""' ~ ...,.mii „.,,, 1-kt f"!' - • 3ll
Buletinul Camerei de Agricultură din Arad. • Le bulletio de la Chrambre

d'Agriculture d'Arad. • The Arad Agriculture Chamber buletin.
A1:t„Jt ?~~t : '.------""--'
f. '_ _/.;;.'_·•_.r_$._._·-_..1.Z';....-..;.'$~'-'"-'"-'""'-·-V'-1•
VITICULTURA
„.„„Diro_,...,...i,,......
\·- -~_.· ....-. .o.,..i-...... \'lt;„ 1• • "'""' n...,.T„ •
~. Oir.-.J Vnl<•I si...lim•
Aud•
...i" ...„.
.:.,. ;. .,..,.. Mf 1111:....,.:
· A........,,_ __
• ........ t' 4.~+ .4.-"4 a..
..,„„,._..~,..._._.tpw\,.W _5-..._
T•'-• 1._..._.. K!i l.
_..,_.M
-~-~ -~- ~ ..:.:"':.:„;:.•::;__ _ __ _ __
Revista „ Viticultura" din Arad. • La

revue „Viticulture" d'Arad. • The
„ Viticultura"magazin in Arad.
~Mlttj
· .„ .TICOIĂ. ·
_ ·,
Noua metcd.i F1,1„zv
in prep.tr .1r~d vinuril~r r~' ~it
:":„·:~c::::
•••••• „•• ,.
Revista "Rominia viticolă".
•La revue "La Roumanie ·viticole". • The "Romania vine" magazine.
49
viticoles se creent et fonctionnent: des stations d' avertissemenl pour combattre le
mileliou ele la vigne, des caves, des cooperatives de vinification, des fabriques
el' esprit-ele-vin, des distilleries pour eaux-de-vie et fabriques de vinaigre en vin et
elu mout sterilise.
Dans chaque region viticole importante on a prevu a fonder des stations
viticoles et oenologiques experimentales conduises par I' Institut de Recherches
Agronomiques de la Roumanie (ICAR).
Pour elelimiter la zone viticole on a fait le recensement des vignes en 1936. Les
6.160 ha du departement Arad etaient la propriete de plus 22.000 viticulteurs d'ou
94 % avaient moins d'un arpent vigne (0,5755 ha).
La zone viticole qui contenait 24 communes de vignoble a ete etablie par
decision globale du Ministere de I' Agriculture no. 40077 du 8 mars 1944. Pour la
zone delimitee, I.C. Teodorescu en 1942, recommanelait Ies suivantes varietes et
proportions: Caelarca 35%, Cabernet Sauvignon 30%, Pinot Noir 30% et Oporto
5%. Elle est I' une des variantes de la variete consacre „Rouge de Minis" (Noir
de Minis). Pour Ies vins blancs superieurs on recomandai! Ies varietes: Riesling
Italien 25%, Furmint 25%, Rujita (Bacator) 20%, Sauvignon 15%.
Dans I' intervalle 1930- 1941 (avec deux exceptions) la quantite de vin obtenue
dans le departement a depasse 200.000 hi. La moyenne de la production de vin
pour 18 ans, elans !'intervale 1926 - 1944 a ete de 32,6 hi/ha, celle-ci transformee
en raisins revient 4.645 kg au hectare.
La chambre d'agriculture d' Arad fondee en 1926 avait la competence de
jurisdiction en 1934, sur Ies departements Arad, Bihor et Hunedoara.
En 1939, la Chambre d' Agriculture a devenu le service exterieur du Ministere
de I' Agriculture et des domaines en departement prenant Ies ecoles, Ies fermes, Ies
pepinieres, etc, a I' exception des laboratoires, stations et instituts de recherches,
haras.
En collaboration avec la Chambre d' Agriculture, a Ghioroc a deroule l'activite
Adalbert Kaufmann (1888 - _1985) ameliorateur et createur de nouvelles varietes
de vigne, qui en 1911 a termine l'Ecole Superieure de viticulture de Geisenheim.
II a cree par hybridation deux varietes de raisins ele table: Carola et la Belle de
Ghioroc.
Apres l'Union de la Transylvanie avec la Roumanie, l'Esole de Viticulture de
Minis a ete reouverte en 1921. En 1930, elle a devenu „L'Ecole de viticulture
de premier degre" . Le professeur l.C.Teoelorescu a initie ici la fondation d'une
stat ion meteorologique de 11-eme degre, en 1936, la station pour I' avertissement
du mildiou de la vigne, en 1931 la plantation experimentale pres de 10 autres
plantations de pays. Le directeur de l'ecole, Vasile Iancu a eu une importante
contribution au developpement de la viticulture ensemble avec Ies cadres de
~pecialite dans I' intervalle 1928 - 1938.
50
La cules. • Ă vendange. • Reaping.
51
·r rl E I~rr ER-,,,,J.\R
PERIOD
After the unification of Transylvania with Romania, the most important
transfonnations were detennined by the agrarian refonn in 1921, with an
improvement of the economical and social state of the peasants in the years that
followed.
In Arad, Bihor and Satu - Mare counties, the Hungarian and German big land
owners, who represented 0,9 % of the landowners, had in possesion 51,6% of the
agricultural surface, while the impoverished peasants, that represented 65%, had
properties under 5 „iugăre" of land, or were totally deprived of it.
On September 1st. 1924 a total of 334 landowners were expropriated of
145.387 hectares, while the final (1926) expropriated vineyard surface was only
72 hectares. This proves that wine-growing in Arad county was done on small
surfaces having a peasant characteristic.
The Horticulture Congress in Arad and Focşani in 1922 proposed to the
government an export tax exempt for wine and some advantages were made for
the railroad transportation.
In 1923 the first issue of the wine-growing, agricultural and economical
magazine „Viticultura" appeared, printing of the wine-growing syndicates from
Arad and Timiş-Torontal, with a bimonthly apparition.
Around 1929 - 1930, the world economical crisis years, the wine-growing state
grew significantly worse. The wine export towards Gennany, Austria and
Switzerland was practically inexistent, the wine consumption of the internai
market decreased, the taxes grew bigger. To the crisis emphasizing contributed
the concurence of the imported cereai spirit with smaller taxes.
Du ring the crisis years, the Direction of Wine-Growing from the Ministerium
of Agriculture, leaded by LC.Teodorescu, adopted specific measures: limiting of
the wine-growing zones, maintaining the well known vineyards, limiting the
cultivated sorts and the interdiction to plant (HOP). The law for establishing the
source and the name of origin was elaborated, the embezzlement repressing
service was organized, the drawing out of the wines was initiated.
The la w in 1936 for defending wine-growing was stipulating that in the wine-
growing zones tobe created and to function: stations for warning and controlling
against vine mildew, caves, wine-making cooperative farms, wine made spirit
52
Gh. Ionescu Şişeşti (1885-1967).
Creatorul ştiinţei agricole moderne româneşti. • Le fondateur de la science
agricole moderne roumaine. • The creator of the modern Romanian agricultural
science.
V. Juncu (1903-1991) Directorul Şcolii I.C. Teodorescu (1886-1978).

de Viticultură Miniş (1928-1938). Reprezentant de frunte a viticulturii
• Le directeur de l'Ecole de viticulture româneşti. • Le representant
de Miniş (1928-1938). • The director eminent de la viticulture
of Miniş Wine-growing School roumaine. • The leader representa-
during 1928-1938. tive of the Romanian wine-grwing.
53
factories, distilleries for brandies and factories for wine made vinagre and
sterilized juice.
In every imporatnt wine-growing region Experimental Wine-growing and
Oenologic Stations were planned to be settled up, leaded by the Romanian
Institute for Agronomic Research (ICAR).
For the delimiting of the wine-growing zones the census of the vineyards was
done in 1936. The 6.160 hectares in Arad county were the properties of over
22.000 wine-growers from which 94% owned under 1 „iugăr" of vineyard (0,5755
hectares).
The wine-growing zone that gathered 24 communes in the vineyard was
determined by the global decision of the Ministerium of Agriculture number
40077 from March the 8th 1944. For the delimited zone, I.C.Teodorescu, in 1942,
was recommending the following sorts and proportions: Cadarca 35%, Cabernet
Sauvignion 30%, Pinot Noir 30% and Oporto 5%. This is one of the variants of the
acknowlegged sort „Red of Miniş" (Black of Miniş). For the white superior wines
he recommended: Italian Riesling 25%, Furmint 25%, Rujita (Bacator) 20%,
Sauvignion 15%.
Between 1930 - 1941 (with 2 exceptions) the wine quantity obtained in the
county was over 200 thousand hectoliters. The average wine production on 18
years, between 1926 - 1944, was 32.6 hi I hectare, that comes to 4.645 kg of grapes
on one hectare.
The Chamber of Agriculture from Arad, settled up in 1926, had in 1934
jurisdiction competencies over Arad, Bihor and Hunedoara counties.
In 1939 , the Chamber of Agriculture became the exterior service for the
Ministerium of Agriculture and Domains in the county taking over the schools, the
farms, the plant nurseries, etc. with the exception of the laboratories, stations and
the research institutes, studs.
In collaboration with the Chamber of Agriculture , in Ghioroc worked
Adalbert Kaufmann ( 1888 - 1985), an improver and creator of new sorts of wine,
who graduated in 1911 the wine-growing superior school in Geisenheim. He
created 2 table grapes through hybridation: Carola and „Frumoasa de Ghioroc"
(Beauty of Ghioroc).
After the unification ofTransylvania with Romania, the Wine-growing School
in Miniş was reopened in 1921. In 1930 it became „The Firtst Degree Wine-
Growing School". The professor l.C.Teodorescu initiated here the setting up of
a meteorologica) station of second degree, in 1936 a station for vine mildew
apparition waming and in 1937 an experimental plantation among other 1O in the
country. The director of the school, Vasile Juncu, brought an important contribu-
tion to the development of wine-growing together with other specialists, during
1928 - 1938.
54
Detaliu de sculptură pe o budană. • Le detail de sculpture
sur un tronneau. • Detail of a sculpture from a cask.
Aspecte din muzeu. • Des aspects du musee. • View from the museum.
55
- -- - - -·-· --
11ol, Wlaloln S1cn ur d• ~u.t la ;.,„_„,•
.,.ţ..:l ~ 1 ..._1 .
'-'1l ,t i:-1110.:: :
, • .,._ l• ..,-..,. dl•rod~S•lb l rt.6 ..i.; dia W\„a ~
ue llf'klin• 'ft\lnltu.d I, P"~ll•lll·t bi l!MHontl <1Molal ~.,
n dia l'f ••U• " " ,1 Art.lt .,„
n.~-t...i -•hi loet,
l"'llll•.& la l!eol\enl Ofhlal , .1:.141 fi• lO Iuto 19-";
''*"' ut.'f Oa C.onhl-1- f t ~r.6'J pablt..,. ta ""-
anu"1 Qfldal •r.60 dia l l r. uU• l.'41, ,..,tn •'"-tl-
on.l-'f tla J.otll• ,..1„ °''-••
,1uaal\arll;
f ..... llMld...tlt 16.: a'°'°',~. Ul>fl•, Hlll88,
1'°'10, -.oe a. 1,11, '1Hl, ''7ZAJ, (;7U•, •ttl),•tt„;
6'/U'f, ,.,..,, •*1, 6'1U) Ao UJI, Ulm, lJZ?e), l„'81,
„„,
.
UUI), 1"'67,, Ulm, 1..,.,, Uttef, ulf9> dja ale
- - • 111.aet•, ._. I"
.p eatn -.tttllt-a - l••
dUaob ft.11
•-.a ,,.._:1n
2.... '.&l
0 il>'l'. .i,
•f.f~alt ah Cttl•l-1
r.rl•-.
1- .
...... ~ l#llo
w...
C:.•llri•ţl, ,„ ,„.„ t-.•it.
w•a a\tld.U\-.. rt\h>•l• 111 - l a : li't.te, l'liaH , ~.
U'flllMc. r--.-.
~. T-. ~~.
-~t
•uas • .,,.._, lltUUSa, 1111"•· •· -.n~

,.._. „n ttt•Ît •l• Td.......,,lll!Ol '.inod &.to\ta ,t„ -
• tul • : 1.'8t/J'6, 1• - • „ „ palA „.1.r.l6 W~JD. to
...- „·•,._ „ ..-...„,._,
h --„
• ,...., • 11.u~'" " -.m•
„ \•1
"•·17W'°"·r.rt"
'··~"''·""
.-..i ..,.
""' M - - · •• lll a'a f4ont "l'Ol O OOllt.za -'ttt.r t Mhtlld;
Pe - Mt.7 al,l} tl 14 fh t ea..tlll-1.e• oa l•.'2.3,
l"' bll•"' tll ~anl\orol Ortol.t ••.!50
fla ll lfvth l"'l,peat n
OOJ ltl<>u.• w\.l-7 f lo i..~„. peatn "l'UM„ •lt\..,ltu'lt :
„
~-
fi
r. ,„. .
C T li
.i 1 r od
W1
„
1t.i. •1„0 ~ •ltl .,, l• Tti
~o#.•~'.'a1 •o 'tlAJ~, P"'11t. ~ ....... ~- 1 •.l'ft• , f.:.1,a, ; 0 „ytnU .
....... lllrh, „„.,. ........„ ~ ~·.' i.Pt„ „ ......
.....„.
- ~ ·~. 1-, e.t•, !lllt„1, ...... ŞUfltfl-..a.Mt.
~ -....-..„
; ~ Jll*•- •
Ma..lla• Walt.to - ... - · - e.io tluto
„Ualt&llo, p.da lio&rklll tt -~••1•
„
lt ,._ . , _. l• pahwmo - •lu ~.u.,. t l u. ~
...,...•Jllolllllill&l . w .•
'- .! ,
A.tt...l'...- i-u : u""°"''
.i TIU"1 tvU 11
"1 C-.....1 l<irl„h • J• t..U.i ,1 ~d -•t ........:... -
""'•"*·
)O<:!t'f•, _ , 1t1a&.-.lu; l • - .•• i. t••p!l;a!„ • - - u l
1'ffhl ....t ,. /I j . / I/
b•t • ,.., „, I :<".~~"!" . ~.tf~. .
-~ '°i! f!!~fll~'.'"' 1 1
1 1
' Ji1 (" ,.ra·/«.1-r.t:a.1u~-
,/ -'J.J//
Decizia Ministerului Agriculturii privind stabilirea zonei ;i~icol~ în

judeţul Arad. • La decision du minister d'Agric~lture qu1 e~a.bht ~a
zone viticole dans le departement Arad. • The Agnculture Mimstenum
decision about delimiting the wine·growing zone in Arad country.
56
Noul sediu al Şcolii de Viticultură după 1952.
• le nouveau siege de I' Ecole de viticulture apres 1952.
• Tbe new centre of the Wine-growing School after 1952.
Noul sediu al Staţiunii de cercetări viticole după 1981

• le nouveau siege de la station de recherches viticoles april 1981.
• Tbe new centre of the Wine Research Station after 1981.
În anul 1945 din suprafaţa totală ocupată cu vii, 2/3 reprezentau plantaţii
îmbătrânite, cu mai mult de 30% goluri.
În intervalul 1957 - 1865 în judeţul Arad s-au plantat 750 ha vie din care 685
ha în unităţile de stat. În 20 ani ( 1965-1985) patrimoniul viticol al judeţului s-a
refăcut cu peste 3000 ha din care 2000 ha la întreprinderile agricole de stat, 700
ha la cooperativele agricole de producţie şi peste 500 ha la Staţiunea de Cercetări
Viti-Vinicole. În cadrul sectorului cooperatist, numărul unităţilor viticole s-au
redus de la 36 la 24, crescând suprafaţa medie de la 22 ha în 1976, la cca 40 ha în
1979.
Modernizarea plantaţiilor viticole, activitate începută în intervalul 1970-1975,
şi în cadrul cooperativelor agricole din judeţ, a constituit o precocupare permanentă
a specialiştilor, acţiune încheiată în 1985. Ridicarea potenţialului de producţie al
plantaţiilor s-a realizat prin acţiuni complexe ca: fertilizări, modernizări,
complectarea golurilor etc.
Cu toate acestea, producţiile medii de struguri depăşeau 1O t/ha numai la
anumite cooperative: Mâsca, Şiria, şi nu în toţi anii. Numai în anul 1982 (an cu
producţie record) s-a realizat în cooperativele judeţului, pe cca 780 ha, cantitatea
medie de peste 7000 kg/ha. În intervalul 1971-1989 producţia medie de struguri
a fost de 3950 kg/ha faţă de 4645 kg/ha în intervalul 1926-1944.
Sectorul pepinieristic. Între anii 1965-1976 se altoiau anual în judeţ între 18-
20 milioane butaşi obţinându-se 5,6-7 mii. viţe cu care se puteau înfiinţa 1100 -
1400 ha vie. Ponderea producţiei de viţe altoite o deţinea sectorul cooperatist
(65%) în special cooperativa Târnova.
Sectorul de vinificaţie. Până în 1989, producţia de strguri a judeţului era
prelucrată în două mari centre de vinificaţie de stat (Miniş şi Baraţca) iar pentru
cooperativele de producţie, în două centre.
Contribuţia cercetării ştiinţifice la dezvoltarea viticulturii
În anul 1957 a luat fiinţă Staţiunea de cercetări viticole Miniş în sediul Şcolii
de Viticultură. Noul local al Staţiunii, cu laboratoare şi comlex de vinificaţie, a fost
dat în folosinţă în 1982.
Sectorul de cercetare. Principalele obiective de cercetare ştiinţifică s-au
referit la conturarea sortimentului de soiuri de viţă roditoare şi portaltoi pentru
zona de vest a României, amenajarea terenurilor în pantă pentru plantaţii viticole,
ridicarea valorii biologice a materialului săditor viticol, îmbunătăţirea tehnologiilor
de cultură în plantaţiile viticole, prin reducerea consumurilor de forţă de muncă,
energie şi a cheltuielilor de producţie, îmbunătăţirea calităţii şi compoziţiei
vinurilor.
58
Plantaţii de vii pe terase la Miniş. • Des plantations de vignes sur
des terrasses a Miniş. e Vine plantations on Miniş farm terraces.
59
În domeniul ameliorării şi creării de soiuri noi s-au obtinut clonele de Cadarcă
123 şi Mustoasa de Măderat 79 cât şi soiurile Roz de Miniş (pentru vinuri curente),
Silvania (struguri de masă) şi Frumint de Miniş (vinuri albe DOC).
S-a întocmit harta solurilor podgoriei, cartograme privind reaqia solurilor,
nivelul de aprovizionare cu humus şi estimarea fertilităţii azotice, aprovizionarea
cu fosfor, potasiu şi microelemente.
Pe linie de vinificatie s-au adus contribuţii la stabilirea tipurilor de vinuri albe
şi roşii, precum şi a caracteristicilor de compozitie ale acestora, din cadrul
podgorie. S-au îmbunătătit procedeele tehnologice de prepararea vinurilor roşii
seci de Miniş, folosind tehnologii atât clasice cât şi modeme de vinificaţie. S-a
aplicat pentru prima dată în ţară tratamentul de cleire albastră la vin vinurile roşii
intense colorate. S-a omologat un vin roşu special cu denumirea „MARA".
Calitatea deosebită a vinurilor roşii de Miniş în ultimii 40 de ani este atestată
de cele peste 100 distinqri din care 58 medalii de aur şi 38 medalii de argint
obtinute la concursurile nationale şi internaţionale.
Ca unitate de cercetare de importanţă zonală, Statiunea Miniş îşi desfăşoară
activitatea de implementare în producţie a rezultatelor ştiintifice într-un număr de
5 judete din vestul României respectiv: Arad, Timiş, Caraş-Severin, Bihor şi Satu-
Mare.
Sectorul de productie la sfârşitul anului 1987 avea peste 20 ha portaltoi şi 475
ha vii pe rod. Se înmultesc anual clonele şi soiurile noi de viţă de vie, ce însumează
cca 700 mii vite, cu care se pot realiza cca 150 ha plantaţii. În anul 1982 s-a dat în
folosintă combinatul de vinificaţie cu o capacitate4 de prelucrare de cca 4000 t
struguri, cu spaţii coperspunzătoare de depozitare şi îmbuteliere.
Situatia viticulturii arădene după 1989. Perioada de tranziţie spre economia
de piată se dovedeşte a fi foarte grea şi dificilă. La aceasta contribuie fărâmitarea
suprafeţelor de vii, dotarea tehnică necorespunzătoare, pentru suprafeţe mici, lipsa
de profesionalism a unor viticultori, neîncrederea de a vinifica în comun la centrele
de vinificatie, care dispun de o dotare corespunzătoare. Actualele centre de
vinificaţie primată ale unităţilor Vinalcool în curs de privatizare vor trebui să atragă
viticultorii privati, detinători de suprafeţe, ca acţionari şi să se transforme în
cooperative de vinificaţie aşa cum există în ţările dezvoltate.
Pentru unităţile de stat dobânzile la credite sunt exagerat de mari, ele atingând
40% din valoare produsului.
Pe linie de legislatie vinicolă s-a stabilit arealul pentru producerea vinurilor cu
denumire de origine controlată în podgoria Miniş-Măderat, conform machetei
prezentate în pag. 62.
* * *
lată pe scurt, cum a evoluat de-a lungul timpurilor această viticultură
milenară din vestul României.
60
Vedere generalll, Staţiune şi Muzeu.• La vue generale de la Station et du
Musee. • General view of the Station and the Museum.
Plantaţii de vii la Şiria. • Des plantations de vignes a Şiria.

• Vine plantations in Şiria.
61
PODGORIA
VIG NOBLE MINIŞ - MĂDERAT
VINEYARD
VINURI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ
VINS A APPELATION D'ORIGINE CONTROLEE
WINES WITH ORIGIN APPELATION
DENUMIREA DE CATEGORIA DE SOIURI ALCOOL AREALUL DE
ORIGINE VINURI NATURAL PRODUCERE
APPELA TIONS CATEGORIE DE VARIETES ALCOOL TERITTOIRE
D'ORIGINE VINS NATUREL DELIMITE
APPELATION WINE NATURAL PRODUCTION AREAS
D'ORIGIN CATEGORIES ALCOHOL
DOCC-CT Cabernet Sauvignon 130 La communc Paulis-les
Merlot Pinot noir villages Paulis, Baratca
La cornmune Ghioroc- Ies
villages Ghioroc, Minis
Cuvin
MINIŞ DOCC-CMD plus variete rougc 123

DOC rouges Cad arca 115 idem
DOC blancs Riesling italian 11,5 idem

Furmint 11,5
Muscat Ottonel 12,0
DOCC-CMD Ricsling italian 12,0 La ville Pancota (Pancota.
MuscatOt.toncl 13,0 Măderat) La commc
Siria, Ies villages Siria
Galsa Masca
DOC rouges Cabernet Sauvignon 115 Idem DOCC plus la
Merlot commc Tamova-
MĂDERAT
Pinot noir lesvillages Tarnova,
Draut,
DOC blancs Riesling italian 11,5
Furmint 11,5
Muscat Ottonel 12,0
DOCC-CMD Riesling italian 12,0 la viile lneu(seulement le
Muscat Ottonel 13,0 village Mocrea) la cornme
DOC Cabcmct Sauvignon Silindia - Ies villages
rougcs Mertot 11,5 Silindia, Satu Mic,
Burgund Lug uzau
MOCREA Cadorca
DOC blancs Riesling Furmint Muscat 11,5
Ottonel 11,5
12,0
•ooc - Appelation d'origine controlee

•
DOCC-CT - Appelation d'origine controlee et degres de qualite (CT)
DOCC-CMD - idem, cueilli â la maturite complete
*•Sortiment "Rouge de Miniş": Cabernet, Merlot, minimum 60% + Pinot noir,
Cadarcă 40%
62
Alexandra de 2 ani cu strugurele de 2 kg.
• Alexandra a 2 ans avec le raisin de 2 kg •
• The 2 years old Alexandra with a 2 kg. grape. 63
~
·,
t'EPOQUE ;
l.
co ~rr E1'1\PO R.J.\I ~IE ,.
'
EJ'.11945 de la surface totale occupee a vignes, 2/3 representaient des· planta-
tions degradees, avec plus de 30% places vides. ·
Dans I' intervale 1957 - 1965 dans le departement Arad on a plante 7 50 ha de
vigne d'ou 685 ha dans l'unites d'etat. En 20 ans (1965-1985), le patrimoine viticol
du departement s'est dresse avec plus de 3.000 ha, d'ou 2.000 ha aux entreprises
agricoles d'etat, 700 ha aux cooperatives agricoles de production et plus de 500
ha a la Station de Recherches Viti-Vinicoles. Dans le cadre du secteur cooperatist,
le numero des unites viticoles s'est reduit de 36 au 24, augmentant la surface
moyenne de 22 haen 1976 a environ 40 ha en 1979.
Toutefois, Ies productions moyennes de raisins depassaient 10 t/ha seulement
au certaines cooperatives: Mâsca, Siria, mais pas toutes Ies annees. Seulement en
1982 (I' an avec la production record) on a reali se dans Ies cooperatives du
departement, a environ 780 ha, la quantite moyenne depassant 7 .OOO kg/ha. Dans
l'intervalle 1971-1989 la production moyenne de raisins a ete de 3.950 kg I ha
envers 4.645 kg I ha dans I' intervalle 1926-1944.
Le secteur de pepinieres. Dans Ies annees 1965-197 5 on greffait dans le
departement annuelement 18-20 millions boutures en obtenant 5,5-7 milllions
vignes avec lesquelles on pouvait realiser I. I 00 - 1400 ha vigne. La plus grande
production de vigne greffee etait dans le secteur cooperatist (65%) specialement
la cooperative Tâmova.
Le secteur de vinification. Jusqu'au 1989, la production de raisins du
departement etait transformee en deux grands centres de vinification d'etat (Minis
et Baratca), pour Ies cooperatives de production, en deux centres.
La contribution de la recherche scientifique au deloppement de la
viticulture.
Dans I' annee 1957 on a fonde la station de recherches viticoles Minis dans le
siege de 1,Ecole de Viticulture. Le nouveau local de la station, avec des laboratoires
et le complexe de vinification a ete donnee en explotation en 1982.
Le secteur de recherche. Les principaux objectifs de recherches scientifiques
se sont r6feres a la construction des varietes de vigne productives et porte-greffe
pour la zone de I' ouest de la Roumanie, I' amenagement des terrains en pente pour
Ies plantations viticoles, l'augmentation de la valeur biologiques du materiei
viticol bon pour C(tre planter, l'amelioration des technologies de culture dans Ies
plantations viticoles, par la reduction des consommations de forces de travail,
energie et des frais de production, I' amelioration de la qualite et de la composition
des vins.
64
CLONE OMOLOGATE
C:ADAaC:A lll~
MlfOl.Ol : A.1 1.-n.
:Hl \yt - n A D•~ P K()t.J1 JCT JE .
r!'UI 1~11 M'f'IU•• a t
l"~Utll!Cru Ol! lfT• OOU l l :

1214,.,.,
, ) 1: t'At;t: ttf 8 C 4NT'lTATfV
1•<w1· 1. A.r1 A. C' A.DA.H.CA
t 'U t7J.
~S,.8TtWQlUU ţ'~
....,..,. ţ,,
!fl(ll C\!mr.G1V
FNJ'Al:l:DUL
Mlirt'OAS.I. 1:1: MADlllAT
•i
4t.rt'<JM t : ~ OAt.nrr..i Oli .
' ' tdt:f : 1.„uuu11 .-.„.„ ... ~n .
„ .... CtUT1HA.
''"I NrMl"t •YUU
/
SILVANIA
~ PlilODUCTIA „ ...,......·IY
• •Ot P•N'l"R.U llT..iUcll,.illl!I ~ ~
TO/MA
. •·••••••n •••it„.AI "'"•"••
CMAIH1' H.HO . 89~
~'-
• R•Z•llT•NTAAff•ti
lllUNAr-. O.Al'.' •1'AV
Q 'A
l 9 nu
„•. \U l'Ul!I • Olt,
04)U. M.&•l&
.ii!•
I
r-:-- .:..-=-=--=-========r:.;~~~...., ·i
0
....... AT
l
!
i
î
......
FURMINT DO ONlS . ',_ .,....
~.· •H
•
~
~
.
·"' .·
Clone şi soiuri noi. • Clons et variete nouvelles. • Clones and new sorts.
65
Dans le domaine de l'amelioration el de la creation de nouvelles varietes on a
obtenu Ies cl6nes de Cădan.:a 123 et Mustoasa de Măderat 79 ainsi que Ies varietes
Rose de Minis (pour Ies vins courants), Silvania (Ies raisins de table) et Furmint
de Minis (vins blancs DOC).
On a elabore la carte des sols du vignoble, cartogrammes concemant la reaction
des sols, le niveau d'approvisionnement avec humus et l'evaluation de la fertilite
azotiques, I' approvisionnement avec phosphore, potassium et microelements.
Pour la vinification on a apporte des contributions concemant la detennination
des types de vins blancs et rouges, ainsi que Ies caracteristiques de composition de
ceux.-ci du cadre du vignoble. On a ameliore Ies procedes technologiques de
preparation des vins rouges secs de Minis employant des technologies tant
classiques que modemes de vinification. On a applique pour la premiere fois dans
le pays le traitement de collage bleue au vin, Ies vins rouges intensement colores.
On a homologue un vin rouge special ayant la denomination „Mara".
La qualite speciale des vins rouges de Minis dans Ies demieres 40 annees est
certifice par Ies distinctions rei;:ues qui sont plus de 100, d'ou 58 medailles d'or et
38 medailles d'argent obtenues aux. concours nationaux. et intemationaux..
Le secteur de production a la fin de l'annee 1987 avait plus de 20 ha porte-
greffes et 475 ha vignes sur la recolte. On multiplie annuellemnet Ies cl6nes et Ies
varietes nouvelles de vigne, qui totalisent environ 700.000 vignes, avec lesquelles
on peut realiser environ 150 ha nouvelles plantations. En 1982 on a donne en
exploatation le combinat de vinification ayant une capacite de transfonnation
d'environ 4.000 tonnes raisins avec des espaces correspondantes de dep6t et
em bouteillage.
La situation de la viticulture d' Arad apres 1989. La periode de transition
vers I' economie de marche est tres difficile. A celle-ci a contribue I' emiettement
des surfaces de vignes, la dotation technique non-correspondante pour Ies petites
surfaces, la manque de professionnalisme de certains viticulteurs, la suspicion
d' effectuer la vinification en commun aux. centres de vinification qui disposent
d'une dotation correspondante. Les actuelles centres de vinification primaire des
unites vinalcool en cours de privatisation devront attirer des viticulteurs prives,
possesseurs de surfaces comme actionaires et se transfonnent en cooperatives de
vinification selon a celles existantes dans Ies pays developpes.
Pour Ies unites d'etat, Ies gains aux credits sont exageres comme grandeur, ils
atteignent 40 % de la valeur du produit.
Comme legislation vinicole on a etablit !'areal pour la production des vins
d'appelation d'origine cQntr6lee dans le vignoble Miniş - Măderat, selon la
maquette presentee a la page 62.
* * *
Voila en bref comment cette viticulture millenaire de l'ouest de la
Roumanie a evolue le long des tcmps.
66
VINURI CU DENUMIRE DE ORIGINE
CONTROLATĂ ÎN VESTUL ROMĂNIEI
VINS D'APPELATION D'ORIGINE
CONTROLLEE DANS L'OUEST
DE ROUMANIE
WINES WITH ORIGIN APPELTION
IN WEST OF ROUMANIAN
lh\Jm(Omi'*ii) llnnwu.i:uljle Ca:y~

V~Om:Wkd:) Af.fd*nd'c~ O*'IJD:tb*
V~~~ Af.fd*rnfo~ <)li)ty <*g.iy
a..,; mr: ar
IV.Regiunea viticolă a Banatului

La region viticole de Banat
Caraş Severin Moldova Nouă l. Moldova nouă rouges blancsetrouges
Tirnl 2. Tirol rouges blancs el rouges
Timiş Jamu Mare 3. Jamu Mare blancs et rouges

Buziaş 4 . Buziaş blancs blancs et rouges
Recaş 5 . Recaş rouges blanc.~ et rouges
6 . Lugoj blanc.~ et rouges
V.Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului
La region viticole de la Crişane et de Maramureş
Arnd Miniş 7 . Miniş rouge.~ rouges
Mădernt 8. Mădernt blancs rouges
9.Mocrea blancs rouges
Bihor Biharia 10.Biharia blancs

Doisig 11.Doisig blancs
Satu Mare Răleşli 12.Răleşti blancs
Halmeu 13.Halmeu blancs
Maramureş Seini 14.Seini blancs

67
·rrlE co~rf EJ'l\POR.J.\~IY
EPOCrl
In 1945 from the total vine cultivated surface, 2/3 represented old plantations
with more than 30% empty spaces.
Between 1957 - I 965 in Arad county 7 50 hectares of vine were planted from
which 685 hectares in state owned fanns. In 20 years (I 965 - 1985), the county's
vine palrimony was recovered with over 3.000 hectares, from which 2.000
hectares belonged to state owned agricultural entreprises, 700 hectares to agricul-
tural production cooperative fanns and over 500 hectares to the Research Station
for Vine and Wine-growing. In the cooperatist field, the number of wine-growing
unities decreased from 36 to 24, with a raise of the average surface from 22
hectares în 1976 to about 40 hectares în 1979.
The modernization of vineyards, activity that started during I 970 - 1975 in the
environement of the agricultural cooperative fanns of the county, was a pennanent
preoccupation of the specialists and took an end in I 985. The raising of the
production potential of the plantations was done by complex actions like:
fertilizations, modemizations, filling the empty spaces, etc.
With all these, the average grape productions were exceeding I O t I ha only
in some cooperative fanns: Mâsca, Şiria and not every year. Justin I 982 (year with
a record product ion), in the cooprative fanns of the county, the average production
on 780 ha was over 7.000 kg I ha. Between 1971 - 1989 the average grape
production was 3.950 kg I ha during 1926 - 1944.
The nursery field Between 1965 - 1975 annually in the county I 8 - 20 million
cuttings were engrafted being obtained 5.5 - 7 million vines with which 1100 -
1400 hectares of vineyard could be settled up. The biggest importance in
producing engrafted vine belonged to the cooperatist sector (65 %) esspecially the
cooperative fann from Tâmova.
The wine-making field. Until 1989 the grape production of the county was
processed in two big wine-making centers state owned (Miniş and Baratca) and
for the cooperative fanns in two centers.
The contribution of the scientific research to the development of wine-
growing
In 1957 the Station for Wine-growing Research from Miniş in the center of the
Wine-growing School was settled up. The new building of the Station , with
laboratories and a wine-making complex, was given to use în 1982.
The research field. The main goals of scientific research were outlining the
sorts of fruit-bearing and graft-carrying vine for the western part of Romania,
arranging the slope lands for wine-growing, raising the biologica! value of the vine
planting material, improving of the growing technologies in vineyards. through
68
Diplome şi medalii obţinute la concursurile naţionale şi internaţionale • Des
diplomes et des medaillies obtenues aux concours nationaux et internationanx.
• Diplomas and medals obtained in national and international contests.
69
reducing the human effort, the energy and the expenses for the production,
improving the quality and the composition of the wines.
In what regards improving and creating of new sorts, the clones of „Cadarca
123" and „Mustoasa of Măderat" 79 were obtained as well as the „Rose of Miniş"
(for usual wines), ,,Silvania" (table grapes) and „Furmint of Miniş" (white wine
with Controlled Name Origin).
The map of the vineyard's soils was drawn out, charts about the ground's
reaction, the humus suppling levei and the estimation of the nitrogen fertility, the
phosphorus, potassium and microelements suppling.
In what concems the wine-making contributions were brought to establishing
the red and white wine types, as well as their composition characteristics, for the
vineyards'production. The technological procedures for making red dry wines
were improved, using as well classic and modem technologies. For the first time
in the country was used a treatment of ,.blue gluing" for the intensely colored red
wines. A special red wine called „Mara" was homologated.
The special quality of the Miniş red wines in the last 40 years is proved by the
over I 00 distinctions among which 58 golden medals and 38 silver medals
obtained in national and intemational competitions.
The production tield at the end of 1987 had over 20 ha of graft-carrier and
475 ha of fruit vine. The clones and the new vines sorts are increasing, that is 700
thoundes vines, with which about 150 ha of new plantation can be done. In 1982
was given to use the wine-making planbt with a processing capacity of about 4.000
tones of grapes, with propres spaces for storing and bottling.
The state of Arad's wine-growing after 1989. The transition period towards
the market economy proves tobe very hard and difficult. To this are<:ontributing
the tearing aparat of· the vineyards, the poor tehnica) endowment for small
surfaces, the lack of professionalism of some wine-growers, the distrust to process
in the wine-making centers which own correspondig equipment. The nowadays
primary wine-making centers belonging to the „Vinalcool"being i a privatization
process will have to attract the private wine-growers, the land owners, as share
owners and to transform themselves into wine-making cooperative farms as exit
in the developed countries.
For the state owned farms the interst for the credits is exaggerated raised, up
to 40%of the product's value.
As for the wine-growing legilation, the area for producing Controlled Name
Originin the Miniş-Măderat vineyard was established, as shown in the model on
page 62.
* * *
This is shortly, how developed along the limes, this millenary vine-
growing in the Western Romania.
70
Staţia pilot de microvinificaţie.
• La station pilot de microvinificaton.
• The pilot micro wine-making station.
-IP'lt'
. .
Interior din pivniţă . • L'interieur de la cave. • Cellar interior.
71
Plantaţii de vii pe dealurile Măderatului. • Des plantations de
vignes sur Ies collines M~derat. • Vine plantation on Măderat hill.
72
.
Combinatul de vinificaţie Baratca. • Le combinat de
vinification Baratca. • The wine-making center:Baratca.,
e
::t
Q,l
gj
8
-
Q,l
.c
73
-.J
~
Aspecte de la deschiderea muzeului - 11septembrie1987 •Des aspectes du vernissage du mussee, le 11 septembre 1987
• Aspects from the museum opening in september llth.
muzeului. • Des
Participanţii la a 30-a aniversare a Staţiunii de cercetări viti-vinicole Miniş şi deschiderea
Miniş et Ie vernissag e du musee. • ·The
participa nts au 30-ieme annivesaire de Ia station de recherches viti-vinicoles
wing Sationan d the opening of the museum .
participa nts to the 30-th anniversary of the Wine-gro
....:i
. Ul
t
'
Al VI-lea colocviu de oenologie româno-francez 28-28 iunie 1989. •Le VI-e

colloque d'oenologie roumain-francais,
le 28-29 juin 1989. • The 4-th oenologic French-Romainian Colocvium June
28-29, 1989. IC
r--
N

Mihalca Hurezan Minis Muzeul Viei Si Vinului

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihalca Hurezan Minis Muzeul Viei Si Vinului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ml5IS

~IUZEUL VITEIT §IT Y'RNULUIT

DATE DESPRE MUZEU

Iniţiativă şi tematică: ALEXANDRU MIHALCA

-din partea Muzeului judetean. PASCU HUREZAN,

-din partea S.C. V. V. Miniş pentru epoca contemporană (tematică

Arhitectură: DORIN CRAINIC

Execuţie: Echipa tehnică a Muzeului judetean Arad

Foto: F. HORNOIU, M. PĂDURE.

Deschidere: 11 septembrie 1987.

Vas strecurător dacic de la Pecica (sec. IV-V d.H.).•Le vaisseau tamis

• \ · rlb {. ., , \'V <;)

'~4~f~ ;6v -"'

cartogr afici arheolo gici a judeţului Arad (după Mircea Barbu)

Our ancestors, the „daco-geti", as a concern to diversify their living resources,

Feudalismul timpuriu (sec. X-XIII)

Feudalismul dezvoltat (sec.XIV-XVI). Asistăm la extinderea suprafeţelor

Mânăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog (sec. XII). • La monastere ortodoxe Hodoş­

Paginădin Conscripţia urbrială Cuvin 1773. • La fenillet de la „conscription

cu grindă din crama Miniş. • Le pressair a mandrier de

Presă cu grindă din muzeu. e Le presssair de musee.

Cetatea ŞolmOf fi viile din împrejurimi (1835) .

'''\O fJ ER.Î'I J.\

Crama Şcolii de Viticultură la 1887. •La cave de t'e'cole de viticulture en 1887.

Clădirile pepinierei Păullf-Baraţca înfiinţată în 1885.

Calea ferată îngustă Arad· Podgoria. •Vaie feree {troite (llectrique)

Le ,ervage a ete theoriquement aboli par la Revolution de 1848, mais son

Lucrarea lui P. Vancu (1898). • L'oeuvr:e de P. Vancu sur

Metode de altoire în verde preconizate la Şcoala de Viticultură.

Paragerul, aparat automat pentru fumigare, brevetat În 1897 de George

Stropitul viei (după P. Vancu). •L'arrosage de la vigne (d'apr~ P. Vancu).

Budana de la Diosig (Bihor) de 70184 I la expoziţie în Arad (1935). •Le tonneau

Presa Rauner fabricată

Ii'rr ERBE li CJ.\

După Unirea Transilvaniei cu România, transformările cele mai importante au

Faţada pivniţei Şcolii de Viticultură. • La cave de I'Ecole de viticulture

Şcoala de viţe la Miniş. • La pepiniere viticole ă Miniş.

t'EPOQUE E~rf RE-

Buletinul Camerei de Agricultură din Arad. • Le bulletio de la Chrambre

Revista „ Viticultura" din Arad. • La

V. Juncu (1903-1991) Directorul Şcolii I.C. Teodorescu (1886-1978).

•uas • .,,.._, lltUUSa, 1111"•· •· -.n~

' Ji1 (" ,.ra·/«.1-r.t:a.1u~-

Decizia Ministerului Agriculturii privind stabilirea zonei ;i~icol~ în

Noul sediu al Staţiunii de cercetări viticole după 1981

Plantaţii de vii la Şiria. • Des plantations de vignes a Şiria.

MINIŞ DOCC-CMD plus variete rougc 123

DOC blancs Riesling italian 11,5 idem

•ooc - Appelation d'origine controlee

l"~Utll!Cru Ol! lfT• OOU l l :

lh\Jm(Omi'*ii) llnnwu.i:uljle Ca:y~

IV.Regiunea viticolă a Banatului

Timiş Jamu Mare 3. Jamu Mare blancs et rouges

Bihor Biharia 10.Biharia blancs

Maramureş Seini 14.Seini blancs

Al VI-lea colocviu de oenologie româno-francez 28-28 iunie 1989. •Le VI-e

S-ar putea să vă placă și

Mânăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog (sec. XII). • La monastere ortodoxe Hodoş