MUZEUL

REGIUNII PORŢILOR DE FIER

DROBETA TURNU SEVERIN

Str. Independenţei nr. 2
Tel. 0252/312177
Fax.0252/320027
Email – muzeulpdf@rdslink.ro
www.cimec.ro
 Drobeta Tr. Severin
PORŢILE DE FIER
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier a fost înfiinţat în anul 1912, având ca zonă de
investigare zona Porţilor de Fier şi judeţul Mehedinţi. Cu puţine modificări,
actuala realizare muzeotehnică datează din perioada 1972-1980 şi cuprinde:
Secţia de Ştiinţele Naturii - Acvariu, Secţia de Istorie - Arheologie şi Secţia de
Etnografie - Artă Populară.
 Un rol important în construirea şi
înfiinţarea muzeului l-a avut profesorul
Alexandru Bărcăcilă, fondator la 3 mai 1912 al
Muzeului de istorie şi etnografie al oraşului, cu
sediul iniţial la Liceul Traian. În timpul
directoratului său se construieşte internatul
Liceului Traian (actuala clădire a muzeului),
care adăposteşte din 1926 o expoziţie de
arheologie.
Clădirea cu pavilioanele expoziţionale este
amplasată pe malul Dunării, într-un parc
arheologic care conţine monumente funerare
sau votive, ruinele castrului roman Drobeta, ale
podului lui Apollodor, ale thermelor oraşului
roman, precum şi ruinele unei biserici din
secolul al XIV-lea.
Castrul Drobeta era prima cetate din piatră ridicată de romani în Provincia Dacia. Avea
misiunea să apere capul nordic al podului. Ruinele vizibile astăzi, în formă de cruce, datează
din timpul lui Constantin cel Mare.
 Ruinele Podului
roman de la Drobeta
A fost cel mai mare
pod al antichităţii, construit
după planurile arhitectului
Apollodor din Damasc. Era lung
de 1134,90 m, lat de 14,55 m,
înalt de 18,60 m.
ŞTIINŢELE NATURII - ACVARIU
SALA 1 prezintă condiţiile fizico - geografice ale Defileului Porţile de Fier. Ca
urmare a modificărilor morfologice şi socio – urbanistice intervenite în urma apariţiei
lacului de acumulare, o hartă realizată în relief a Defileului Porţile de Fier arată
situaţia existentă înainte şi după construirea Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie
de la Porţile de Fier.
 Eşantioane de flori de mină prezentate pe criterii
estetice, cu o deosebită importanţă economică, întregesc
frumuseţea expoziţiei.

Stibină, cuarţ
SALA 2 Flora şi fauna terestră a Defileului Porţile de Fier
Diorama Cazanele Dunării
Pe substratul calcaros din Cazanele Mari s-a înfiripat o vegetaţie luxuriantă dominată de
şibliacuri, care provin din perioadele xeroterme interglaciare. Dintre cele mai remarcabile
elemente floristice din România, în Cazanele Mari se întâlnesc: laleaua de Cazane, arţarul
de Banat, Campanula crassipes.
Vipera ammodytes ammodytes - vipera cu corn

Apus melba - lăstunul de stâncă

Testudo hermanni hermanni - broasca ţestoasă de uscat

Diorama Dunărea la Tricule
Pe stâncăriile de la Tricule întâlnim singura populaţie de pin negru de Banat din defileu, aici
găsindu-se la altitudini mai joase decât cele normale. Ciocănitoarea neagră sau negraica,
legată trofic de prezenţa insectelor de sub scoarţa acestor conifere, potârnichea de stâncă şi
şarpele de sadină creează tematica dioramei.
Diorama Valea Cernei
Una dintre cele mai mari văi afluente Dunării este Valea Cernei, unde vegetaţia forestieră
este propice şi mamiferelor mari: lupi, mistreţi.
 Lynx lynx - râs

Felis sylvestris - pisică sălbatică

Meles meles - bursuc

Amenajarea lacului de acumulare de la Porţile de Fier a determinat modificarea
ihtiofaunei dunărene în acest sector. În bazinele expoziţionale ale Acvariului există
speciile de peşti care astăzi trăiesc în Dunăre, unde s-au stabilizat condiţiile de lac:
speciile familiei Cyprinidae (crap, caras, plătică, babuşcă, avat, morunaş, lin, oblete) şi
alte specii stagnofile (somnul, şalăul, bibanul, ştiuca, cega, etc.).
Pasionaţii acvarişti se pot delecta admirând peştii tropicali şi
subtropicali: ciclasome, gupi, caraşi aurii, scalari, tetrazone, xifori.
 SALA 3
Flora şi fauna specifică mediului acvatic din
zona Porţile de Fier

Vârşa metalică de la Sviniţa, cu ajutorul căreia se pescuiau sturionii marini

Diorama Fundul Dunării la Cazane
Sturionii marini (morunul, nisetrul, păstruga), care înainte de apariţia barajelor
ajungeau la Cazane pentru depunerea icrelor, se opresc acum la barajul Porţile de
Fier II. Mai pătrund accidental prin baraj, dar pontele depuse nu sunt viabile datorită
slabei oxigenări a apei.
Diorama Cataractele de la Sip
În anumite zone ale Dunării apăreau la suprafaţa apei stânci şi praguri, care îngreunau
navigaţia. În zona Sip, navigaţia se realiza prin canalul Sip din apropierea malului sârbesc, iar
vasele erau tractate de pe mal cu locomotive.

Vidra şi pescăruşul sunt răpitorii specifici peştilor.

Diorama Ostrovul Corbului
În zăvoaie sunt asociaţii vegetale şi animale legate trofic de mediul acvatic: şarpele
de apă, broasca ţestoasă de apă, ariciul, raţele sălbatice.
SALA 4
Aspecte legate de cosmogonie, apariţia vieţii pe Pământ, originea
şi evoluţia omului, dovezi paleontologice descoperite pe teritoriul
judeţului Mehedinţi.
 Amoniţii de la Sviniţa

Fragmente fosile ale unui schelet de Elephas trogontherii, descoperit la Batoţi

Originea şi evoluţia omului
În prim plan, Homo sapiens sapiens Schela Cladovei, descoperit la Schela Cladovei.
Reprezentanţii neantropilor locali
(Homo sapiens sapiens Schela
Cladovei) au trăit acum 9000 de ani şi
au întemeiat cea mai veche aşezare
stabilă din Europa.
ARHEOLOGIE - ISTORIE
SALA 1
PREISTORIE (de la paleoliticul superior la prima epocă a fierului)
Urme ale vieţii materiale şi spirituale ce
Neoliticul cunoaşte toate fazele
aparţin epipaleoliticului (7.000 a.Ch. -
sale de evoluţie (Turdaş, Criş,
cea mai veche aşezare omenească
Sălcuţa, Coţofeni)
stabilă cunoscută în Europa – Schela
Cladovei)
Cultura Gârla Mare din epoca bronzului este
celebră prin ceramica sa frumos ornamentată.

Tezaurul de la Hinova – 5 kg
de aur, aparţine unei căpetenii
locale din secolul al XIII-a a.Ch.
SALA 2 Podoabe importate
GETO-DACII din lumea greacă

“Cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci” (Herodot)

Erau vestiţi în prelucrarea podoabelor şi a obiectelor
din argint sau aur.

Vase rituale
SALA 3
Cucerirea Daciei de către romani şi transformarea ei în provincie romană au impus
definitiv civilizaţia romană la nordul Dunării.
SALA PODULUI
Prezintă macheta lungă de 25 m,
reprezentări ale podului pe
Columnă şi monede, bârne
folosite la construcţia acestuia,
precum şi urme materiale din
oraşul antic Drobeta.
SALA ZEITĂŢILOR
Religia romană a adaptat din mers intereselor sale religiile popoarelor supuse. Întâlnim zeităţi
romane, greceşti, celtice, tracice şi altele. Cultul morţilor se bucura de o atenţie deosebită.
 Cavalerul Danubian

Pan

Jupiter
Jupiter

Pantera dionisiacă Isis Mercur

 Mărturii ale civilizaţiei
romane în Drobeta şi în
teritoriul său

Statuete ale zeiţei Venus

Capul unei împărătese romane

Relief al zeului Pan

Amfore romane
SALA 6
ISTORIE MEDIEVALĂ
Începând cu secolul al VIII-lea, pe ruinele Drobetei
continuă viaţa românească prin formaţiuni prestatale,
până la 1330, anul întemeierii Ţării Româneşti.

În timpul domniei lui

Mircea cel Bătrân
Cetatea Severinului
ajunge un important
punct strategic şi
economic al Ţării
Româneşti.
Potir smălţuit

Brăţară
Urcior smălţuit

Obiecte şi podoabe din

Brăţări masive şi torsionate secolele XIV-XV

Cercel de buclă

Brăţări
 Arme medievale
O parte din armele
medievale şi accesoriile lor
provin de la Cetatea
Severinului.
Descoperirea calităţilor
balistice ale prafului de
puşcă în secolul al XIV-lea
Halebarde a dus la apariţia armelor de
sec. XVI-XVII foc ce vor înlocui în general
armele albe

Iatagane sec. XVIII-XIX

Arme de foc sec. XVIII-XIX

SALA 7
EPOCA MODERNĂ (de la revoluţia din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu
la Unirea de la 1 DECEMBRIE 1918, sărbătorită ca Ziua Naţională a Românilor)

Unul dintre cele mai vechi automobile din

România: producţie manufacturieră Paris, 1904;
motor cu doi cilindri, roţi cu bandaje pline de
cauciuc.
SALA 8
ARTĂ ROMÂNEASCĂ (secolele XVII-XIX)
Mănăstiri ortodoxe – ctitorii voievodale şi boiereşti,
lăcaşe de cult, focare de cultură, artă bisericească,
podoabe, sistem de apărare.
SALA 9
MEHEDINŢIUL INTERBELIC
Coordonate istorice, dezvoltare economică, edilitară, politică, viaţă culturală, instituţii de cultură
(şcoli, muzee, biblioteci), presa vremii, manifestări culturale şi ştiinţifice, personalităţi ale ştiinţei şi
culturii româneşti/universale, cu obârşie în Mehedinţi.
Participarea mehedinţenilor la cel de-al II-lea război mondial.
 Maşini de
scris sec. XX

Obiecte de toaletă

Ceasuri
sec. XIX

Set de birou
ETNOGRAFIE - ARTĂ POPULARĂ
Secţia de Etnografie şi Artă populară a Muzeului Regiunii Porţilor de Fier dispune de un
patrimoniu preţios şi bogat, valoros din punct de vedere documentar. Acesta se valorifică
pentru publicul larg în expoziţia de bază, ce prezintă în primul rând aspecte ale civilizaţiei
rurale în Mehedinţi şi în zona Porţilor de Fier.

Poartă decorată cu motivul frânghiei răsucite – Cerveniţa

 Arhitectură tradiţională

Casă din satul Cireşu (reconstituire) Moară cu ciutură (Selişte – Isverna)

 Interior rustic
zona de câmpie - Gârla Mare
 Interior rustic
zona de munte – Izverna
 Interior rustic
zona locuită de păstori transhumanţi – Titerleşti
 Ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale
agricultura, păstoritul, pescuitul, albinăritul, dulgheritul, şindrilăritul
Ocupaţii tradiţionale
olăritul

Atelier de olar – Şişeşti (reconstituire)

 Ocupaţii tradiţionale
obţinerea şi prelucrarea fibrelor vegetale şi animale
 

Război de ţesut
Covor oltenesc, 1858

Covor oltenesc
atelier Cerneţi sec.XIX
Colecţia de port popular mehedinţean se valorifică în cadrul secţiunii ce
prezintă aspecte legate de ceremonialul de nuntă. Costumul de
sărbătoare este prezentat în cadrul alaiului de nuntă de la Balta, în
antiteză cu costumele bătrânesc şi de muncă.

Port mehedinţean de sărbătoare

Port mehedinţean bătrânesc şi de muncă
Secţiunea expoziţională Amintiri din Ada- Kaleh
prezintă aspecte de civilizaţie orientală provenind de
la membrii comunităţii turco - osmane care au locuit
până în 1968 insula Ada-Kaleh, azi inundată de
apele lacului de acumulare al barajului Hidrocentralei
Porţile de Fier I.

Vase orientale
 Insula Ada –Kaleh

Interior turcesc din Ada-Kaleh

reconstituire

Moscheea din Ada-Kaleh

reproducere după stampă de epocă
MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER
ARTĂ PLASTICĂ
Str. Rahova nr. 3

Clădirea care adăposteşte

Secţia de Artă Plastică a
Muzeului Regiunii Porţilor
de Fier este un veritabil
monument de arhitectură.
Stilistic se înscrie în
unitatea arhitecturală a
oraşului, dominată de
eclectismul barocizat
occidental. Ceea ce îl
impune în faţa celorlalte
edificii este impozanţa
volumetrică bine pusă în
evidenţă de peisagistica
parcului.
 Rafinamentul şi
somptuozitatea interioarelor
sunt valenţele care îi conferă
alura unui palat. Decorurile
în stucaturi baroce şi Arta
1900, lambriurile sculptate în
lemn de stejar cu frize aurite
sunt completate, într-o
alăturare echilibrată, de
picturi murale, mozaicuri de
oglinzi şi vitralii. Cristalul
veneţian, în glasvanduri şi
oglinzi, prezenţa scării
interioare şi a coloanelor cu
capiteluri compozite conferă
un surplus de armonioasă
monumentalitate.
Eclerajul nocturn beneficiază
de bogate candelabre în stil
baroc sau Arta 1900, lucrate
din bronz aurit şi cristal de
Veneţia.
Sculptură
Pictură
Artă decorativă românească
şi europeană

Sala Theodor Pallady

Mobilierul baroc, stil Ludovic al XV - lea
şi Ludovic al XVI-lea, sobele de teracotă
italiană dau intimitate şi căldură interiorului.
 Kimon Loghi
Nicolae Grigorescu Portret de beduin
Portret Samuel Mutzner - Portret
Camil Ressu –Două ţărănci

Lucia Dem. Bălăcescu Theodor Pallady

Iosif Iser – Femeie în parc Iosif Iser - Arlechin Calea Victoriei Natură moartă cu evantai
 Gheorghe Anghel
Marieta Anca
Gheorghe Anghel
Cap de cărturar

Dumitru Ghiaţă
Biserica brâncovenească –Baia de Aramă

Gheorghe Anghel
Antoaneta

Lucrări ale pictorului Dumitru Ghiaţă şi ale

sculptorului Gheorghe Anghel, mehedinţeni
prin naştere, europeni prin valoare artistică,
în colecţiile de artă ale muzeului.
Dumitru Ghiaţă Piaţă la Turnu Severin
MUZEUL REGIUNII PORŢILOR DE FIER
CERCETARE
VALORIFICARE
CONSERVARE-RESTAURARE
RELAŢII PUBLICE
Şantierul arheologic Rogova
(cercetător dr. Gabriel Crăciunescu)
La Rogova este cercetată arheologic cea mai mare staţiune
aparţinând fazei I a culturii Verbicioara. Locuirile anterioare
surprinse în cadrul cercetărilor oferă indicii despre modul, locul şi
timpul de formare al acestei culturi din epoca bronzului. Şantierul
arheologic de la Rogova oferă preţioase informaţii şi despre alte
perioade şi fenomene istorice, cum ar fi prima epocă a fierului din
care a fost descoperit unul dintre cele mai timpurii topoare – celt
lucrat din fier.

CERCETARE
 Şantierul arheologic Gârla Mare
(cercetător dr. Ion Stîngă)

Este cercetată o fermă agricolă romană (villa rustica) cu mărturii

bogate privind viaţa romană rurală în secolele II – III p. Ch.

CERCETARE
 Cercetarea florei, faunei şi geologiei din Parcul Natural Porţile de Fier
CERCETARE (dr. Sorina Matacă, drd. Florina Diaconu)
 VALORIFICARE
Replici realizate în laborator,
după obiecte din patrimoniul
muzeal
VALORIFICARE

Publicaţii ale
muzeului
Expoziţii, simpozioane, lansări de carte, alte manifestări culturale
 CONSERVARE - RESTAURARE

Aspecte din activitatea laboratorului de conservare - restaurare

ceramică, metal, textile
RELAŢII PUBLICE

Activităţi în cadrul programului PRIETENII MUZEULUI iniţiat de muzeu în parteneriat cu

instituţiile de învăţământ din Drobeta Turnu Severin
Sala de Cosmogonie Sala de istorie veche

Depozit arheologie Laborator textile

Sala de etnografie

Acvariul
RELAŢII PUBLICE

Sărbători naţionale şi europene

Activităţi didactice şi de loisir
Spectacole, concerte, expoziţii
 „Dacă umanitatea va lua cunoştinţă de
importanţa acestor spaţii, fără îndoială că se va
face un pas important în cadrul uriaşului efort
de protejare şi conservare a acestor tezaure
ale omenirii pentru următoarele generaţii.”

Dr. Bernd von Droste zu Hülshoff,

Director al Centrului Patrimoniului Mondial al UNESCO