OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană, 12.03.2022

Clasa a VII-a

 Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte. Nu se acordă puncte din oficiu.

Citește cu atenție următoarele texte și răspunde tuturor cerințelor formulate în sarcinile de

lucru:

A.
Pe o parte şi pe alta a străzii se înşirau magazii închise, cu drugi de fier puşi de-a curmezişul
uşilor, prăvălii cu obloanele trase, fiindcă era zi de duminică, frizerii, cafenele, birturi şi alte felurite
locante nu prea înţesate de muşterii. Cartierul, aflat între gară şi port, trăia mai viu, pesemne, în zilele
de lucru, când aici se vânturau mărfuri de la vapor la tren sau de la tren la vapor, în locul acesta de
înnăditură a negoţului dintre Apus şi Orient.
Anton Lupan merse astfel pe trotuarul aproape pustiu vreo câteva sute de metri, fără ca semnul
de îngrijorare de pe chip să-l fi părăsit, până ce ajunse la biroul domnului Iacomachi, unde mai fusese o
dată acum câteva luni. Nu nădăjduia să aibă o veste mai bună decât rândul trecut, totuşi, de vreme ce
era în oraş, inima nu-l lăsa să plece mai departe înainte de-a afla dacă, prin cine ştie ce minune, nu
venise o ştire nouă între timp.
Uşa biroului scoase din somnul lui duminical clopoţelul de alamă atârnat sus de pervaz ca la
dughene şi frizerii, şi odată cu clinchetul care se răspândi până în fund, un băieţaş aflat la o masă
schiloadă, în colţul încăperii, lângă soba de tuci, sări în picioare, cu ochii cârpiţi, privind zăpăcit la nou-
venit.
— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund.
Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înţelegea graiul românesc, se repezi la o uşă din lături
şi începu să strige, în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreţ şi speriat, ca şi cum ar fi cerut
ajutor:
— Kìria!… Kìria!
În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârţâind sub paşii cumpăniţi ai unui om greoi şi
nezorit şi, după vreo douăzeci de scârţâituri, însoţite de suspine şi mormăieli, kir Iacomachi se ivi în
uşă, cu papuci de atlas verzui, încovoiaţi la vârf, cu giubeaua de duminică, neagră, bătută cu fir gălbui
şi împodobită pe margini cu blană de samur, cu tichie albastră în cap, cu un şirag de mătănii într-o
mână, iar în alta cu ciubucul lung, de abanos, pe care Anton Lupan îl cunoştea de rândul trecut.

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 1 din 6
 — Să mă ierţi, kir Iacomachi, dacă ţi-am stricat tabietul, începu acesta, uitându-se la ciubuc şi la
mătănii. Cred că mă mai ţii minte; am fost la dumneata în noiembrie, anul trecut. Nu cumva s-a auzit
ceva, între timp, despre Pierre Vaillant sau despre corabia lui?
Kir Iacomachi se uită la el mirat, sau poate chiar altfel, cum te uiţi la un nebun, apoi ridică
braţele spre cer, cu mătănii şi cu ciubuc, în timp ce mustăţile stufoase i se zburleau pe obrazul plin, bine
bărbierit, trădând sâcâiala pe care altminteri stăpânul lor şi-o ascundea, ca omul obişnuit prin
negustorie să fie răbdător şi bine-crescut, adică politicos, după un cuvânt tras din limba lui.
— Ţe mai vrei dumneata să afli despre un barcazu care a pieritu acum ţinţi ani, pe timpu de
război? Pune-i cruţe, cum i-am pusu si eu!
Cu aceste cuvinte, negustorul trase din raft un catastif vechi, îl deschise într-un anumit loc şi
bătu cu dosul palmei în foaia îngălbenită de timp.
— Uite-aiţi! Zise, citind în catastif. Marfă pornită de la Stambul la trei aprilie o mie optu sute
saptezeţi si sapte… Masline, untdelemnu, orezu, cafea, portocale, limonia – sapte vagoane… Noroc că
n-a fostu plătită, altfel mă ruinamu!…
Şi, arătând cele două linii încrucişate trase peste lista mărfurilor neprimite, kir Iacomachi
încheie, ridicând încă o dată ciubucul şi mătăniile spre cer:
— Pune-i cruţe, fraţicule, cum i-am pusu si eu!
Anton Lupan nu se aştepta la o altă veste, totuşi nu i se părea la fel de uşor să pună cruce peste
viaţa unui om, cum punea kir Iacomachi pe lista celor şapte vagoane cu mărfuri scufundate undeva în
Marea Neagră sau aruncate pe cine ştie ce ţărm al ei.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!

B.

Sefia se strecură printre vânzătorii care își lăudau grămezile de mango și fructe ale pasiunii,
sacii de cafea și peștii argintii. În mulțimea de cumpărători zări brățări și haine care se umflau în jurul
pungilor cu bani, dar nu era momentul pentru hoții.
Trecu pe lângă taraba cu știri, unde o membră a breslei, purtând chipiul cu cozoroc caracteristic
și banderole cafenii pe brațe, o întâmpină cu noi vești despre tulburările din străinătate:
— Încă o corabie comercială căzută în ghearele căpitanului Serakeen, în largul coastei liccarine!
Regina ordonă suplimentarea numărului de nave de escortă pentru ambasadorii care călătoresc către
Liccaro!
Cutia de tinichea de la picioarele ei răsuna de clinchetele monedelor de aramă.
Sefia se înfioră. În timp ce Everica și Oxscini se războiau în sud, fierbintele regat al deșertului,
Liccaro avea propriile probleme: Serakeen, Năpasta Estului, și corăbiile lui de pirați sângeroşi.
Terorizau mările din jurul acestei insule nenorocite, jefuind orașele de coastă și storcându-le de bani pe
celelalte, atacând neguțătorii și navele cu mărfuri venite în ajutorul unui regat rămas de câteva generații
fără rege. Părăsind Liccaro cu un an în urmă, ea și Nin de-abia scăpaseră de una dintre corăbiile de
război ale lui Serakeen. Încă își mai amintea bubuitul îndepărtat al tunurilor și apa împroşcată de o
parte și de alta a corabiei.

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 2 din 6
 În timp ce se apropia de taraba blănarului, croindu-și drum cu coatele printre oameni în cămăşi
de lucru, pantaloni vechi, rochii lungi de bumbac sau fracuri, privirea ei surprinse o strălucire aurie: o
lumină cât un ochi de apă, scânteind sub cizmele trecătorilor. Zâmbi. Dacă s-ar fi uitat mai de-aproape,
aceasta ar fi dispărut, așa că se mulțumi să știe că era acolo unde o putea zări cu coada ochiului.
Mama ei îi spusese mereu că lumea avea o energie ascunsă, un soi de lumină scânteind imediat
sub suprafața lucrurilor. Era mereu acolo, învolburându-se nevăzută în jurul ei și din când în când ieşea
la suprafață ca apa printr-o crăpătură a pământului – o strălucire aurie sesizabilă doar pentru cei care
aveau ochi să o vadă.
Ca mama ei. Frumoasa ei mamă, a cărei piele arămie căpăta nuanţa bronzului în lunile de vară.
De la ea moştenise Sefia silueta zveltă, neobișnuita grație și acel simț special care îi spunea că lumea
era mai mult decât forma ei materială.
Când Sefia îi pomenise lui Nin despre asta, mătușa ei se cufundase într-o muțenie posomorâtă.
Refuzase să-i răspundă la întrebări, ba mai mult, nu mai scosese un cuvânt toată ziua.
Sefia nu mai adusese vorba despre asta, deşi continuase să zărească lumina.
În timp ce micul ochi de lumină începea să se stingă, un bărbat îi tăie fetei calea. Păr negru și
zbârlit, înspicat cu fire cărunte, umeri aduși, a căror curbură era accentuată și mai mult de haina prea
largă. Sefia îl mai privi o dată.
Dar nu era el. Forma capului era alta. Înălțimea nu era cea care trebuia. Nu avea sprâncenele ei
drepte sau ochii ei migdalaţi, negri ca onixul. Nimic nu se potrivea. Niciodată nu era el.
Tatăl ei murise de șase ani, iar mama ei de zece, ceea ce nu o împiedica să-i vadă uneori în
oameni complet necunoscuţi. Însă asta nu îi domolea durerea când își amintea, iar şi iar, că ei nu mai
erau.
Scutură din cap, clipind iute. Se apropia de taraba unei blănărese, unde o femeie cu un aer
agasat răscolea cu o mână pieile de șinșila, ținând-o pe cealaltă încleștată pe brațul băiețelului ei.
Micuțul plângea, iar femeia îl strângea atât de tare, încât degetele lăsaseră urme pe pielea trandafirie.
Traci Chee, Cititoarea

C.
Rămăşiţele navei „Santa Maria”, cea mai mare din cele trei ambarcaţiuni cu care navigatorul
italo-spaniol Cristofor Columb a pornit în căutarea „Lumii Noi”, au fost descoperite în largul statului
Haiti, în America Centrală.
„Toate datele geografice, cele topografice marine şi arheologice arată că epava descoperită este
Santa Maria a lui Columb”, a declarat coordonatorul expediţiei, Barry Clifford, unul dintre cei mai
apreciaţi arheologi americani. „Guvernul din Haiti ne-a fost de mare ajutor. Vom continua colaborarea
şi pe parcursul excavării arheologice”, a adăugat Clifford, citat de „The Independent”.
Până în prezent, Barry Clifford şi echipa sa au efectuat cercetări ne-invazive ale sitului. O primă
expediţie a permis fotografierea epavei, dar echipa nu a reuşit să identifice nava. O nouă serie de
scufundări a confirmat că poate fi vorba despre „Santa Maria”. Amprenta lăsată pe fundul mării de
navă şi de tunuri indică o navă de dimensiuni similare (aproximativ 30 de metri lungime).
Găsirea navei „Santa Maria” a fost posibilă datorită descoperirilor din 2003 ale unor arheologi
care indicau, orientativ, posibilul loc în care Columb şi-a construit fortul. Clifford a analizat, ulterior,

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 3 din 6
jurnalul lui Cristofor Columb şi a tras concluzia că, într-adevăr, acolo ar trebui să fie şi epava navei
„Santa Maria”. „Santa Maria” a fost construită în Spania. În anul 1492, exploratorul a închiriat această
corabie şi a pornit să caute un nou drum spre Asia, descoperind astfel continentul american (1492).
După 37 de zile, corabia lui s-a lovit de un recif în nordul statului Haiti şi a fost abandonată.
https://www.historia.ro/sectiune/actualitate

SUBIECTUL I 20 de puncte

A. Scrie pe foaia de concurs numărul cerinţei şi litera corespunzătoare răspunsului corect.

1. Conțin doar diftongi ascendenți toate cuvintele din seria:
a. liniștea, casei, coatele, privirea;
b. biroului, scoase, toate, indicau;
c. liniștea, coatele, toate, pielea;
d. scoase, toate, navei, pielea. 2 puncte

2. Au același număr de litere și de sunete toate cuvintele din seria:

a. închise, acesta, comercială, cealaltă;
b. uneori, recif, acesta, degetele;
c. comercială, recif, generații, cruce;
d. era, încheie, ciubucul, arheologi. 2 puncte

3. Sinonimele contextuale potrivite cuvintelor subliniate din secvența Mama ei îi spusese mereu că
lumea avea o energie ascunsă, un soi de lumină scânteind imediat sub suprafața lucrurilor. sunt:
a. vitalitate, aparență;
b. virtute, arie;
c. vlagă, întindere;
d. robustețe, cuprindere. 2 puncte

B. Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte la cerințele de mai jos.

4. Identifică în secvența următoare două cuvinte derivate și explică-le modul de formare: În timp ce se
apropia de taraba blănarului, croindu-și drum cu coatele printre oameni în cămăşi de lucru,
pantaloni vechi, rochii lungi de bumbac sau fracuri, privirea ei surprinse o strălucire aurie.
2 puncte
5. Menționează valorile morfologice ale cuvintelor subliniate în secvența: Dacă s-ar fi uitat mai
de-aproape, aceasta ar fi dispărut, așa că se mulțumi să știe că era acolo unde o putea zări cu
coada ochiului. 2 puncte
6. Construiește un enunț în care cuvântul subliniat din secvența următoare să aibă altă valoare
gramaticală, pe care o vei preciza: În anul 1492, exploratorul a închiriat această corabie şi a pornit
să caute un nou drum spre Asia. 2 puncte

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 4 din 6
7. Rescrie fragmentul următor Când Sefia îi pomenise lui Nin despre asta, mătușa ei se cufundase
într-o muțenie posomorâtă., înlocuind verbele la mai-mult-ca-perfect cu verbe la perfectul compus.
2 puncte
8. Transcrie, din secvența următoare: Cu aceste cuvinte, negustorul trase din raft un catastif vechi, îl
deschise într-un anumit loc şi bătu cu dosul palmei în foaia îngălbenită de timp. două substantive
aflate în cazuri diferite, pe care le vei menționa. 2 puncte
9. Identifică, în enunțul Se apropia de taraba unei blănărese, unde o femeie cu un aer agasat răscolea
cu o mână pieile de șinșila, ținând-o pe cealaltă încleștată pe brațul băiețelului ei. două atribute
exprimate prin părţi de vorbire diferite. 2 puncte
10. Scrie un enunț asertiv în care să folosești substantivul navă, însoțit de o prepoziție specifică
genitivului. 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte

Scrie pe foaia de concurs, în enunţuri, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Alcătuieşte un enunţ în care un cuvânt-cheie prezent în textele citate să fie însoțit de un epitet.
4 puncte
2. Precizează modalitatea de expunere/tiparul textual din fragmentul: [...] kir Iacomachi se ivi în uşă, cu
papuci de atlas verzui, încovoiaţi la vârf, cu giubeaua de duminică, neagră, bătută cu fir gălbui şi
împodobită pe margini cu blană de samur, cu tichie albastră în cap, cu un şirag de mătănii într-o
mână, iar în alta cu ciubucul lung, de abanos. 4 puncte
3. Explică, în două-trei enunțuri, semnificaţia secvenței lumea avea o energie ascunsă, un soi de
lumină scânteind imediat sub suprafața lucrurilor. 4 puncte
4. Menţionează în două-trei enunțuri ce vrea să afle Anton Lupan de la kir Iacomachi, bazându-te pe
reperele oferite de textul A. 4 puncte
5. Transcrie, din textul B, câte o secvență care să conțină trăsături fizice ale părinților Sefiei.
4 puncte
6. Prezintă rolul exploratorilor, valorificând textul C. 6 puncte
7. Selectează, din fiecare text (A, B, C), câte un indice de timp și unul de spațiu. 6 puncte
8. Indică o trăsătură de caracter dominantă a Sefiei, personajul din textul B, motivându-ți răspunsul în
30-50 de cuvinte prin valorificarea secvențelor reprezentative din textul citat. 8 puncte

SUBIECTUL al III-lea 40 de puncte

Pornind de la citatul Lumea este o carte, iar cei care nu călătoresc nu pot citi decât o pagină
din ea. (Sfântul Augustin), alcătuiește un text narativ de minimum 200 de cuvinte, în care să prezinți o
călătorie, valorificând idei din cele trei texte propuse și din experiența personală sau culturală.
În elaborarea textului vei avea în vedere:
 construirea unor idei creative adecvate cerinței, respectând relația dintre temă și conținut;
 precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal;

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 5 din 6
 construirea unor personaje adecvate;
 respectarea convențiilor unui text narativ și a structurii unei compuneri;
 valorificarea textelor-suport și a experienței personale/culturale;
 utilizarea părților de vorbire specifice textului narativ și a unui limbaj expresiv.

Vei primi 32 de puncte pentru conținutul compunerii și 8 puncte pentru redactare.

Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 200
de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Olimpiada naţională de limba şi literatura română – etapa judeţeană Varianta 1

Clasa a VII-a

Pagina 6 din 6