Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SULI
IASII
.
DE ODINIOAR
VOLUMUL Il
"
EDI.TIA
IA
VIAA ROMNEASC
/ 1928
1'277
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
N./
IASII
DE ODINIOARA
VOLUMUL II
CAPIT. I Viata mondenA a Iasifor.
:
Bocrimea de altAdath.
CAPIT. II : Case vechi i negustori dis.
pAruti.
si
muzicaIA a Iasifor.
CAPIT. IV : Figuri i tipuri iesene.
CU 240 ILUSTRATII
DEsEmNE DE I. BALALI
EDITIA1
^
www.dacoromanica.ro
1
RUDOLF SUTU
.../ N..,
-...
IASII
DE ODINIOARA
voLtimuL II
CAPIT. 1: Viata mondena a IaiIor. --Boerimea de aitadath.
CAPIT. II : Case vechi si negustori dm-,
paruti.
CU 240 ILUSTRATII
DESEMNE DE I. BALAU
www.dacoromanica.ro
A fost candva...
lasul a fost cndva un oras de elita, plin de viata si de mun-
a,caci mai tot ce s'a zidit atunci, avent astazi, stralucita marturie si oglinda a trecutului.
Traiam mai bine cu totii.
In fostul Podul Verde de odinioaraastazi strada Carolcat
era ziulica de mare, forfotea lumea, vesela i paSnica.
In luna florilor, In Mai, campul dela Copou era calcat de sate de trasuri. Sburau caii pe dealul Copoului, de unde se vedeau
privelisti rapitoare. Era un amestec de trasuri elegante cu calareti
militari si civil, cn doamne i domnisoare asa zise amazoane", cari
lunecau misterios in amurg, poposind apoi pe tapsanul din gradina aleelor.
www.dacoromanica.ro
Si la casa lui bezedea Grigore Sturdza, ca si la casa lui mosu Stan, aceleasi simtiminte erau, dcela gaud Ii stanea: dragostea de casa si de neamul lor.
Unde mai sunt astazi toti aceStia? Unde mai sunt, caci nu
se Mai aud buciumasii din dealurile Iasului si nu se mai simte aerul sanatos si rominesc de prin casele boeresti din inima orasului
nostru? S'au nruit c1dirile marete de odinioara, au disparut si
s'au starts iesenii aceia cari au dat intreaga splendoare orasului. Unde sunt monurnentele vechi ale Iasului, care trebuiau pazite si lasate asa cum Dunmezeu le-a randuit sa fie? Oli s'au daramat, ori
au fost transformate, pentru ca sa nu jigneasca... cicviiizaia zile-lor de astazi...
Urmasii vechilor ieeni, ai acelor dela orase ca si urmasii razesilor dela noi, s'au topit i s'au departat de mosiile lor. 0 alta
fume le-a luat loc astazi...
Din mormintele cimitirului nostru, acei ce dorm somnul de
veci de atata amar de vreme, par'ca trimet celor ce au rarnas dupa
ei, o soaptd tainica ca sa vietuiasca astazi mai mull in arnintirea
trecutului, cnd in Iasul nostru dainuia armonia si 1iniea natriarhalk, atal de binefacatoare tuturora.
Rudolf Sufu.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
gi
generalul Mavrocordat.La belle Helene : Elena M. Sutu. Alexandru Mavrocordat (Mutunachi).-0 nuntd mare la Ia0 ; Elena
Sturdza 0 Olga Vogoride. Dimitrie Mavrocordat i saloanele din
Dimitrie Rosetti. Leon, George i Lupu Bogdan. Regina Natalia a Serbiei i surorile ei Maria 0 Caterina Che4cu. Generalul Catargi. Sofia Catargi. Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu. Dumitrachi Miclescu, fostul ministru moldovan.Bombonel Aslan.CdIdtoriile din trecut ale boerilor.Din farsele lui
Costicd Bogonos.Cel mai intim prieten al lui Gheorghe Panu:
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUPS
$i s'au scurs ani si s'a trezit coana Marghiolita inteo Nina dimineatg cu doi nepotei, ai feciorului ei mai mare Alecutu. $i dupa.
r,
www.dacoromanica.ro
1A511 DE ODINIOARA
sesti 1000 de galbeni, dar sl'i strangi bine, ca sa nu te afle Alecutu. Si coana Marghiolita emotionat, a scos de sub perna, tin
fisic de galbeni, i-a luat si i-a pus in scrinul ei batran, amintire
dela mama ei. Dar Alec* era tartar i trebuia s &Masa, i a
venit de si-a mangaiat la inceput pe maid sa, apoi i-a spus ca-1
plac galbenii si atunci coana Marghiolita i'a dat. Doar ii era
mama. Si a klat; a dat mereu tot ce a avut, pink* la urtna a treluit sa traiasca cu 100 galbeni pe care ii primea in fiecare luna'
'dela rudele ei bogate din Bucuresti.
$i ajuta I acum pe acei pe cari, in timpurile ei bune, i-a a-
www.dacoromanica.ro
Didita Mavrocordat
0 intednire dintre Lizs
i Barbu Ldutarul
(1870-1886)
Una din cele mai primitoare case din Iasii mai de demult,.
a fost acea a Diditei Mavrocordat. Era fiica hatmanului Iordache
Boldur Latescu, din prima casatorie cu Eufrosina Rosetti. Didita
s'a casatorit cu generalul Neculai Mavrocordat, fratele mai mare
al lui Alexandru Mavrocordat, fost maresal al Palatului, sub Re
.
gele Carol.
Din aceasta casatorie, a avut un singur copil pe Natalia Stitu, decedata de curand.
In casele Diditei Mavrocordat, venea toata lumea, caci toata
www.dacoromanica.ro
1A511 DE ODINIOARA
lej Domnitorului sa spue ca in asa cas i cu asa oameni, nintaruia nu'i poate fi urat niciodati.
Bine dispus, Domnitorul a dansat primul dans, cu fiica generalului si a Diditei Mavrocordat, in casa carora se afla, cu Natalia, casatorita mai tarziu cu Neculai Sutu, iatsDomnita Elisabeta
cu generalul Mavrocordat. Erau zeci de perechi, unele mai elegante decal altele, cad atunci in casa Diditei Mavrocordat, al-
Didita Mavrocordat
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
Generalul Mavrocordat
gati i cei mai culti. Aveau puenta astfel sa'si desfacg intr'o card
biletele pentru concertele ce le anuntau. Au concertat in casa Diditei: Liszt, Wieniavschi, pianistul Rosenthal, flautistul Terceak
si multi ltii. Cati artisti celebri n'au trecut prin casa din strada
Saulescu?
Niciodatg dela petrecerile ce aveau loc in casele Diditei Mavrocordat, nu au lipsit lgutarii nostri vestiti, cari cantau romantele
de modg i cari cat era noaptea de mare, numai in doine i in cAn-
www.dacoromanica.ro
TIASII DE ODINIOARA
lit seara ceia fermecath, in casek Diditei; pe cind in mijlocul yechilor boeri ieseni se afla marele Liszt.
$i atunci Liszt s'a adresat prin un talmaciu lui Barbu si l'a
Intrebat daca ar putea cinta si dinsul dupa ureche, bucata pe care ar auzro cantata de altul.
Se asezara la piano, in mijlocul unei taceri de biserica. Barbu
dus cu pleoapele plecate si cu vioara in mina, asculta neclintit farA sa clipeasca din ochi macar. Invitatii par'ca Incremeniseri, veljiti de plansetul cintecului.Cre zici Barbule de bucafica aceasta?
E mindra de tot. nu daci nu vA este cu supirare, hai sa incerc i eu asta, stii, oleacL. si cind sfarsi de cantat Barba, Liszt
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUT1Y
10
tara mosiei.
Cam pe aceste timpuri, ves'itul Codau teroriza judettl Boto$ani. El era originar din $tefnWi $i de aceia mai cu satn locuitorii din aceasta parte trdlau mereu sub terbarea ispravilor lui
Coddu. In cele din urma Coditu fu prins $1 trimis judecgorului de
instructie care ii puse prima intrebare: cum se face Coddu, ca
cl-ta care ai cutrierat intregul judet, numai la Stefanesti n'ai fost?
Domnule judecator, raspunse Codau, cum credeti c a$i fi putut face asa ceva. Eu sunt din .*farte$ti, am un mo$ fecior boerest pe mosie, proprietara este o vaduya, cucoana Ddif a, cea btr7
na i milosti4 (7.are ajuta pe cei bolnavi i nevoia$1; multi s'au
indreptat depe urma ei, multi s'au infruptat din bunatatile ce le-a,
imprdstiat pretutindeni sit eu sa fac asemenea ticalo$1.e? $i daca
aji fi aflat ca unul din ai mei ar fi indrdznit s fac vre-o pozank"
la Stefanesti, 1-a'$ fi impu$cat cu mnile mele.
In fiecare toamna, Didita dupd strnsul recoltei, aduna batrnii satelor la curte $i se sfatuiau cu totii prietene$te despre
muncile agricole $i dup ce sfatul lua sfdr$it, emu ospatati, iar
mai apoi veneau si tinerii din sate $1 se inengeau hore monsfre
$i dupa joc venea $i masa mare in1insd cu buadtaturi $i cu yin dirt
belpg, la cari se asezau satenii, iar in mijlocul lor cuconu $i conita in capul mesei $i petreceau laolalta a$a, boer $i taran, in cea
mai deplina dragoste pAnd 'n zoriE zilei. Servitorii coanei EXclita
erau dintre acei can se aflau de 30-40 de ani in servidul ei.
Retragandu-se din armata, generalul Mavrocordet, sotul Diditei a luat in antrepriza po$tele. In una din sari, se juca la teatru, care pe atunci era par'cd in strada Golia, Coana Chirita. Di-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
11
dita si-a luat fettta, in vrasta' pe atunci de 7 ani i s'a dus la tea-.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
12
cordat, Liteanu, Conduratu, Ag:aia Moruzi, N. Rosnovanu, Eugenita As Ian Conduratu (sora Didi)tei), Elena Cortazzi mai tarziu Elena M. Sutu, Emil si Edgard Mavrocordat si altii. Muzica Carib
hora unirii. Se'ncingea hora, deschis de catre generalul Mavrocordat, Didita, Eufrosina Rosetti i toti invitati din Iasi cari jueau impreuna cu stenii, ceasuri intregi, dupg, care femeite si fetele ca i batranii i flacii erau vestiti c fiecare este liber s iea
cate un obiect de pe brad si in cateva clipe bradul se despoia. In
nit, nepoata egumenului Manastirii Cosula, Manzar, that Miranutui Gh. Marzescu (tatal neuitatului Georgel Marzescu). Pe Ecaterina a maritat-o dupa Dimitrie Sacarit, judecator in Stefalnesti,
dandu-i tot ce avea nqvoe i inzestrand-o cu cas, mobile scumpe
etc., in urma cIreia a ramas o flied Ortansa Sacara oficianta la
ofic. central Iasi.
A crescut i pc copila Ana, dandu-i :case in 5:-.efneti si ma-
ritand-o cu Neculai Ciomartan, inzestrand-o cu bani, vite, mobile, camari pline cu alhnente pentru in timp de doi ani.
Dar, la $tefaneisti, intr'o varl a fost ii Domnitorul Carol, care a fost gazduit timp de 2 zile in casa D:ditei. Impreuna cii generalul Mavrocordat, Domnitorul a pomit-o calare la Stanca unde
este casa mamei lui 5tefan cel Mare si unde este o peistera. Le-
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
13
www.dacoromanica.ro
La belle Hlene
(1906)
Era supranumit astfel, din cauza frumusetei sale clasice. AIlea o inteligenta vie si o culturd deosebit, mai cu seama pentru
limpurile mai vechi din Iasi, and fetele nu faceau studiile superi-
care ca astazi. Vorbea la perfectie franceza, nemteasca si poloneza. A calatorit mult si din cele vazute prin Wile straine, a retinut
ce era mai interesant de retinut.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
15
de apel din Iasi, Mihai Sulu, care se'ntorsese atunci din Paris,
unde Ii luase in mod stralucit licenta In drept.
Mosiile ambelor fam,ilii fiind vecine, tinerii s'au cunoscut,
s'au placut i s'au luat.
Bunica lui Mihai Sutu, btrana Elencu Manu, donatoarea de
Elena Sulu
la Sf. Spiridon, care tinea foarte mult la nepotul -ei Mihai, vazand
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUPS'
16
Manu, batrana de peste 90 ani, chema la dnsa stranepotii, ii desmierda i le impartea bomboane.
De ziva ,el,lcle sf. Elena, se aduna la ea intreaga familie, destul de numeroasa i o serbatorea. Era o zi mare atunci, era ziva.
bunicei, care avea peste 90 de ani. Flori i daruri, copiii imbracati
in haine de sarbtoare in jurul ei, in acea zi.
P. P. Carp Maar.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
17
Elena i M. Sulu
rohoi, Hudesti, multe petreceri frumoase an avut bc, cu mese imbelsugate la cari luau parte la olalta boeri i frani. Era numai
chef si veselie si din toata boerimea ceia cuminte i romaneas,a
de atunci, astazi n'a mai rams nimic. S'a topit totul, de par'd nici
n'a mai fost.
La toate petrecerile si balurile mari dela Iasi, aparitia femeei
2
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTLT
18
La moartea ei, dupa un foarte scurt timp dupa moartea sofului ei, Bella, canele ei credincios, a fost gsit culcata lang catafalcul stapanei sale si C11 greu a putut fi indepartan, iar, in ziva
inmormantarii, Bella a fost inchisa departe de casa. A spart insa
usa Si a plecat drept spre catafalc, radicanclu-se in doua labe, privind jalnic spre acea care o ingrijise atat de mull, desi era cane.
...Jar in ziva aceia posomorata, cand se'ndrepta cortejul spre
cimitir, pe cand urca dealul de langa. biserica Sf. Durnitru Misai,
o trasura cu doi cai venind in vale spre orasy se opri in deepera Maria
tul convoiului, iar o doamni cobord din trasura
Hinna intreband a cui este inmormantarea. I se rhspunse eh a
Elenei Sufu.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
19
A, la belle Helene"... si o
Maria Hinna
www.dacoromanica.ro
Originat din Focsani, s'a stabilit definitiv la Iaf, cu ocaziunea casatoriei sale cu &ra Lucia Cantacuzino Pocanu. Dar chiar
inainte de csatorie, petrecea ierni intregi la Iasi, locuind la VA-rul su Dumitrachi Mavrocordat, in frarnoasa sa locuint din
strada Saulescu, actuala proprietate a d-lai F. Fiser i unde pe
timpuri s'a oferit marei tragediene Sarah Bernhardt un splendid
supeu de catre Dumitrache Mavrocordato, cu prilejul primei venirk
la Iasi a Marei artiste. Asa era pe atunci. La acest supeu, au.par
ticipat cei mai de sarna ieseni, printre cari r,1 Alexandru Mavro
cordat, chre ;prin felul su de a if:, a fermecat intreaga asisten0'.
Ca fizic, era un om inalt, spatos, bine facut. Purta o barba.
mica. Era imbracat totdeauna intr'o redengota lune ce-i ajungea.
Ora la genunchi.
Orn de o cultura foarte vas% poseda la perfectie limbile
franceza, germana, greaca rnoderna si antica, precum i multe alte
cunostinfi literare si din domeniul sti7nfe1or positive.
facut studiile in Germania. Era un pianist de mare va
loare i un pasionat jricator de ;ah, joc in care exceta i pe care
11 juca de preteritf cu prietenul sau intim Al. Gr. Stift', fatal meu
si tu d-rul Rosenthal, cari partizi durau ore intregi, far% a scoatevre'unul uri cuvant si Vara a ingadui altora sa le vorbeasca sau ma"
cat s se apropie, de masa lor de sah.
A concertat adeseori in scopuri de b'nefacere, fie singur, fie
irnpreuna cu fostul vice-consul austro-ungar din Iasi de pe atunci
Filsch, care era si el un pianist de sama. Biblioteca sa eta una din
cele mai de sama nu numai din Iasi, dar chiar si din fail, si ocu-pa b odae spafioasa din castelul sau dela Miroslava, uncle se Oa_
www.dacoromanica.ro
1ASII DE ODINIOARA
21
Alexandru Mavrucordat
www.dacoromanica.ro
22
RUDOLF SUTU
pas stilul autorului i genial propriu al limbei helenice. S'a tinut tatal meu, in traducere, de limba veche roman, neatinsa de
arnestecuri, caci, stilul istoriei lui Herodot amintete stilul Sf.
Scripturi 0 a pove0ilor cu care a fost leganata copilaria traducatorului.
Cu tofii fire0e, s'au grabit sa vie cat mai in graba sa"-1 vada, doamnele cunt au putut in heat i papad, Comnii pe jumatate imbracafi. Ajun0 la locuinfa lui Dumitrachi Mavrocordato un-
www.dacoromanica.ro
Sunt cele cloud fiice ale lui Bezede Grigorie Sturdza, din prima castorie. Amndoud erau foarte frumoase, inalte, bine fcute, iubind mult sporturile, in deosebi calAria. CopilAria si'au pe-
.".
Olga Sturdza
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
24
Cea mai mare flick' Elena, s'a maritat la o vrast4 foarte frageda, cu Sturdza Buhotin, cu care ocaziune a fost o nunta cum
rar s'a vazut la Iasi si la care a luat parte lume multi si din Bucures&
gelui, ci mai mult prin dreptul inteligerfce; naturale, prin insusirea unei culturi superioare, prin farmecul unei inimi mari Ji bune,
sincer compatimitoare cu semenii sai, larga, cavalereasca, pururea egal de nobila pentru tot ce este om si lucru. A fost un om
uman, impartasind nevoiesilor din toate treptele sociale, mai tot
venitul imenselor sale bogatii. Multi mai sunt astazi atat de filantropi, cum a fost ieanul Bezede Grigorie?
www.dacoromanica.ro
1A$11 DE ODINIOARA
25
coronati.
Pentru a se urca in aceast trasura, era o scald care se desIkea In trei, ajungand cal la p;:',.nfant, toata. imbracata in atlas
ros, ca i interiorul caretei.
In exterior, careta avea 4 felinare, lucrate in mod artistic,
de o cash' din Paris, iar perna de Ipe capra trasurii era toata cu-
Elena Sturdza
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTIT
26
Dimitrie Sturdza
Aceasta pasiune tusk' i-ka fost fatall, caci voind sa' sari un ob-
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
27
www.dacoromanica.ro
28
RUDOLF SUTU
tor ,trei copii ai sal, rapifi unul dupa altul, cand fiecare implinea
de abea vrasta de 20 ani? $i -eine nu tiia ca aceast inima darnica a lui bezede, in pragul batrnefelor, a putut abea dispune de
-boggia matetiala cd i se cuvenea sii ca' mai malt din jumatatea
viefii sale, g fost silit s se resemneze la privafiuni care-I faceau
s sufere amar? Cu sufletul sau generos, voia sa dea la toga.' luanea i nu avea destul.
www.dacoromanica.ro
Dimitrie Mavrocordat
i salonul din str. Saulescu
(1897)
Dimitrachi Mavrocordat si fratele su Alexandru, fost ministru, erau fiii marelui logofat Alexandru Mavrocordat i ai Caterinei, nscut Bals.
www.dacoromanica.ro
30
RUDOLF SUTU
Dimitrie Mavrocordat
purtiand uniform& de polcovnic
cu flori frumoase, toate din sera sa, iar la acest supeu a luat parte tot ce Iasul avea mai de sama atunci, ca cultura i inteligenta, ?neat Sarah Bernhardt care fusese condusa la brat de catre stapanul casei panA la sufragerie, a exclamat la un moment dat: on
se croirait vraiement a Paris, dans un des cercles des plus lettrs
et cuItivs". $i era adevarat, cad verva, spiritul i diversele cu.nostinti cari s'au desfasurat atunci, nu se puteau Intahil decat in
cercurile cele mai cultivate din strainatate.
Desi la o vrasta destul de Inaintata, Dimitrachi Mavrocordat
era vesel si foarte monden. Ii placea mult lumea si mai ales ti-
www.dacoromanica.ro
I.A511 DE ODINIOARA
31
neretul CIA care glumea intotdeauna voios. In cerc intim, lua Cate
www.dacoromanica.ro
0 evlavioas
(1875)
'-fV2
www.dacoromanica.ro
33
LASH DE ODINIOARA
i Tu-
tova.
11=--
se afl institutul de chimie. ImpreunA cu ea, locuia i fiica sa Ecaterina, de care nu s'a desprtit pani a inchis ochii. Nepotii ei,
fiii Ecaterinei, au lost crescuti de dansa, ea i-a trimes la scoalal
dintdi in tail, apoi in straindtate.
La Iai, i-a dat la vechiul pension de pe atunci Jordan, wide
au Invtat ataluri de acel ce a fost marele Petru Carp. Cursul secundar i studiile celelalte le-au %cut cu totii la Paris. Coana Elencu $1-'a luat stranepotii, pe Alepcandru, Mihai i Neculai i i'a
dug ea singur la Paris, unde cel dintai a urmat literile, iar cei doi
din urmil dreptul. Pe cel mai mic strnepot, Grigorie, coana Elencu 1-a trimes la Grignon, unde a urmat o scoalg de agrkultur,
acolo Amde a ipAat si A. D. Holban, fostul mare om politic iesan.
3
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
34
Dui)/ ce batrana s'a reintors la Iasi, avea grija ca s trimeata regulat stranepotilor ei la Paris, cate o pensiune lunara pentru
intretinerea i distractiile lor. $i tinea socoteala de tot ce le trimetea. Insemna sumele in galbeni si scriia cu maim ei zitta in care trimetea banii, sumele si corespondenta intreaga ce urma. Pastrez dela aceasta strabunica a mea, toate aceste amintiri scumpe.
Anii se scursera repede si coana Elencu catch' pe pragul batrnetei. Nemai putand umbla, isi fIcuse inteo odae din casele sale, un fel de promenoir de jur imprejurul odaei, unde in fie-care
Catinca Sulu
Foarte evlavioasa, avea un preot de casa, pe pa'rintele Andri Banescu, care in fiecare Sambt faeea o aghiasma, la care trebuia s ia parte numai cleat intreaga fatnilie. PreotuI Bnescu era
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
RUDOLF SUITT
www.dacoromanica.ro
(1882-1885-1889)
Sunt duioase aducerile aminte asupra veii pe cari o duceau
iesenii de alta data. Cu drag mi le evoca astazi una din vechile
personalitati iesene. In casa parinteasca, de mic copil doar de mi'a
mai rams si mie in minte ca la Iasi traia Saftita Pallady, prima
satie a lui Mihai Voda Sturdza, care a aivut dci feciori, pe Bezede
Dimitrie, teal principelui Mihai Sturdza si pe 132zede Grigorie. D'-
Erau trei surori, cari au trait tot qmpul la Iasi: Safata Pallady, cea mai mare, Eufrosina Rosetti si Agripina Sturdza, toate
lrei fiice ale boerului Rosetti, care sedea in casele unde actualmente este muzeul istoric.
Saftita Paltady era de o inteligenta sclipitoare, de o buntate rail, impunatoare si miloasa in acelas timp. Era foarte cultg.
In tineretea ei, a calatorit in intreaga Europa, in tovarasia surorei sale Eufrosina Rosetti. In Italia a stat mai mult vreme, cu care
.ocazie s'a coborat in Vezuviu.
Ea i'a crescut pe cele doua nepoate ale sale, Olga si Elena
Sturdza, fiicele lui bezede Grigorie, care de timpuriu si'au perdut
pe mama bor.
Era batrana si totusi ii placea sa primeasca in casa ei lume
=ltd. In lungile nopti de iarn locuinta ei din str. Carol era deschisa foarte des iesenilor, iar in timpul verii, la rnosia sa dela Cilibiu, astazi proprietatea principelui Mihai Sturdza, venea lume din
Iasi, care nn pleca &cat dui:4 ce petrecea aid cateva zile, in cea
mai curata i buna dispositie.
Si de aceia la moartea Saftitei Pallady, convoiul funebru a
lost condus pand la mosia Cilibiu de toati lurnea iesana, care a
www.dacoromanica.ro
38
RUDOLF SUTU-
N`k.k
Saila Pallady
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
39
1.
Eufrosina Rosetti
om foarte cult tsio un distins numismat. Cele patru surori ale sale erau: Marichela, maritata cu loan Latescu fiul hatmanului Iordachi
Latescu; Esmeralda,maritat cu Iancu Ventura fost prefect de ju-
www.dacoromanica.ro
Fafa ta gingase.
Te vedeam frumoas 'n vi.
Te vedeam mireas,
Si credeam norocul scris
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
41
Ea s'a csktorit cu capitanul Alex. Lambrino, ofiter de artiEerie, devenit apoi generalul Lambrino, comandantul corpului IV
de armata.
A *doua flick' Elena, era brunet i inalt, asemnndu-se cu
t. ca i sora ei Maria, Maud deliciile saloanelor iesene. S'a castorit cu Eugen Mavrodi, un fiu al Iailor, fost i ministru al tarii,
la Bruxelles, inainte de razboiu, apoi directorul loteriei statului.
Ambele surori, Maria i Elena erau dansatoare neintrecute,
www.dacoromanica.ro
42
RUDOLF SUTIT
'
poezie. Cand saloanele casei se umpleau de musafiri, acesitk ii admirau modul magistral cum executa bucalile cele mai grele de muzica, pastelele i versurile dragalase ce le compunea.
In una din zile fiind rugata de bunk& ei, batrana d-n Steege, sa'i faca o mica poezie, nepotica a explicat bunicutei ca poeziile nu se pot face la poruncd, ci numai dupa inspiratii. Dar bunica o ruga mereu si atunci un glumet din invitatii casei scrise pe
www.dacoromanica.ro
43
IA$II DE ODINIOARA
Lucia s'a m'aritat mai tArziu cu un bogat conte italian, Zoppola, care vznd'o in strgintate, s'a inamorat nebun de &Ansa i.
Contesa Zoppola
www.dacoromanica.ro
Dimitrie Rosetti
(1895)
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
45,
calificat, caci pe acea vreme furturile calificate se judecau in prima instanta de tribunal i cu apel la curte, Dimitrie Rosetti avand
in fata sa un inculpat minor, neamt, care nu cunostea de loc 'intba romana, se servi pentru a-i lua interogatorul, de un talmadu
ales din sal, legea nepermitandu-i s conduca desbaterile in alta
limba, cleat cea oficial, chiar dna ar fi cunoscut-o bine, cum era i cazul.
r-t?
I
lb*
Dimitrie Rosetti in grup. In planul intai ; dela dreapta la stanga, fostii consilieri ai curtii de apel si parchetul general : Mih. Grigoriu, Mihai Sulu, Di-
mitrie Rosetti, Ion Burada, Gh. Dimachi. In planul al doilea: Nec. Volenti, Alex.
Hinna, Eugen Donici, Matei Cantacuzino, Ion Vreinceanu, Dim. Sofian, NecLeonescu, Petru Sado," eanu, Gh. Roiu si Dim. Porfiriu.
cum trebue nici .germana, nu s'a putut intelege bine nici cu primul preedinte, nici cu inculpatul, astfel cl instractia ramanea pe
loc. La un moment dat, Rosetti inervat de o pierdere de timp atat de indelungata pentru un fapt de mica insemnatate, isbucni 4,
www.dacoromanica.ro
46
RUDOLF SUTU
Vodet Cuza
versitatea jean
www.dacoromanica.ro
47
.IASII DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
Un amator de cai
i un arbiter elegantiarum
(1890)
www.dacoromanica.ro
49
IASII DE ODINIOARA
actuala proprietate Lewin. Pe vremuri, in casa aceasta tragea totdeauna in ga2da Lascar Catargi, de cite ori venea la Ia$i.
Leon Bogdan
Si lit de prietenii sai politici si in contra vointei sale; a oatpat $i functiuni publice fiind prefect de politie la Ia$i sub ultimul
guvern al lui Lascar Catargi. Dupa ie$irea lui Leon Bogdan din
prefeetoriat, subalternii sai spuneau cA asa prefect, bun si disthi
n'au avut i nici n'or mai avea.
Mai in urma, dorind a fi mai aproape de trumoasele sale mo$ii din jud. Neamt, a vandut casa din Ia$i $,I si-a cumparat o frumoasa vila la Piatra N., unde s'a instalat cu familia sa, iar dupa
rugamintile localnicilor si mai cu sama ale lui P. P. Carp, pentru
care avea un cult, a primit prefectura judetului Neamt pe timpul
cnd Carp a fost prim-ministru. Leon Bogdan a murit Inca tnar,
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
50
Paris. A fost eastorit cu una din cele mai frumoase femei din acele vremuri, cu fiica marelui poet V asile Alexandri. Dar George
Bogdan nu era numai omul petrecerilor. Fiind cult si muncitor,
a ocupat mult timp sub toate guvernele, functiunea de inspector
administrativ, Liar in urm infiintndu-se consiliul administrativ su-
perior, ca un omagiu pentru destoinicia si competenta ce o dobndise In materie administrativ, a fost numit presedintele acestei inalte institutiuni.
George Bogdan a fost unul dintre intemeietorii Jockey-Clubului din Iasi, pe care ca i fratele sAu, II vizita zilnic. Acum dhi
ani rand se ventilase ideia de a se sgelAtori jubileul de 50 de ani
dela infiintarea Jockey-clubului iesan, s'a constatat c numai doi
www.dacoromanica.ro
51
IASII DE ODINIOARA
Vasile Alexandri,
el multi vreme la
tuna,
www.dacoromanica.ro
familia ei la Iai
Colonelul Keucu
www.dacoromanica.ro
53
111.511 DE DDINIOARA
Cand colonelul Kescu s'a casatorit cu fiica coanei Marghioita, fiind foarte bogat si itibind mult luxul,
facut o nunta cu
mare fast, care a avut loc la tail. si desi acest eveniment s'a petrecut in toiul verei, totusi mireasa a fost condusa dela conacul
mosiei la biserica, intr'o sanie in forma de seoica, tras de sase
cerbi cu coarnele aurae, iar sania aluneca pe o paitura groasa de
aproape un metru, de zahar pisat, zahar care dupa nunta a facut
deliciul numerosilor sateni adunati la nunta.
Natalia Kecu
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
54
cut aproape toti iesenii. Micul Sasa trimetea din vagon bezele publicului care'l aclama.
1m217154
Natalia cu fiul ei
zentand un trunchi de stejar, in jurul caruia se'ncolotacea o edera artistic lucrata, cu inscriptia dedesupt, in frumoase litere cursive: je moeurs ou je m'attache,o aluzie delicata la atasamentul
sau pentru frumoasa sa logodnic. Ramanand vaduiva, d-na Marieta Sturdza s'a mutat la mosia sa Mascateni din judetul Botosani, unde si-a construit un frumos palat pe muchia unui deal, aVaud in spate o padure seculara care 'i serVeste drept pare.
Satenii de pe mosia Mascateni intotdeauna si'au adus aminte cu drag de acea care a fost stapana lor de altadata Marieta
Sturdza, care se purta cu dansii mai mutt ca un parinte.
La palatul ei, de dimineata si *fen sena, veneau tarani sl,
tarance cu copiii lor i toate dorintele le erau satisfacute imediat
de catre buna lor protectoare.
www.dacoromanica.ro
55
IASII DE ODINIOARA
"
-r-
-ylkr
.2
Marieta Kecu
Katerina Kecu
Ecaterina Jeana Ghica Comanesti, cea mai mica dintre surori, supranumita in intimitate Beb, era foarte dragalas si tie
o veselie exuberant. Dup casatoria sa cu Eugen Ghica, a pailsit Ia$U1 pentru a pleca in strainatate. Era foarte alintata si iubit
de bunica-sa coana Marghiolita Rosnovanu.
Surorile Marieta isli Bbe Kescu, ,aveau apartamentul lor deo-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
56
--
-111.
Sofia Catargi
Generalul Ca targi
(1880)
(1880)
vreme la Iasi.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
58
RUDOLF SUTTS
Sturdza fost ministru. Din aceast casatorie a avut pe Elisa, easatorit cu Sakelaride, fostul consul genel-al al Greciei la Iasi.
A treia oara, coana Marghiollta, s'a casatorit cu Neculai Rosnovanu, avand din aceast casatorie pe Marichel colonel 8tefan
Rosetti, pe contesa de Bowille si pe Neculai Rosnovanu.
Toata viata a trait'o in mare belpg coana Marghiolita si pe
langa dansa societatea iesana a peh-ecut multe clipe frurnoase.
Inainte sa moara, si-a exprimat dorinta ca sa fie inmormantata in vechea Mitropolie. Din locuinta ei, din vechiul palat Rosno-
Familia i-a fault un frumos caVou si dupa multa vreme ramalsitele pamntesti ale aceleia care, a fost coana Marghiolita, au.
fost transportate la Rosnov-Nearnt, in cavoul familiei Rosnovanu.
In timpul verii, coanei Marghiolita ii pacea mult sa meargd la graclina Copou, sa respire aer curat. Aceasta plimbare o facea lute() mreata caleasca, (huit resort), pe opt rasoare la careerau inhamati frumosi cai luse5ti, ai fiului ei Nunuta Rosnovanu,
sau era condus de Vasca birjarul nepoatelor sale Kesicu. Aceasta
trsurd a fost cumparata dui-A moartea ei, de Primaria corn. Iasii
pentru uzul familiei regale.
Coana Marghiolita a iubit mutt 5i a crescut, pe nepotul ei de
fiu, pe George Rosnovanu.
Vara, la mosia Stnca, primea numeroase rude 5i musafiri, ca.
ospitalitatea adevarat moldoveneasca, privind din jaltul ei, parti
www.dacoromanica.ro
Di mitrachi Miclescu
(1880)
In casa phrinteasch auzeam mereu dela mama mea, care era fiica.marelui vornic Alexandru Misclescu, frate cu tathl lui Dica.' acesta este un mog, al meu, care a ajutat foarte
mult pe tarani si ch. ii placea adesea sa se imbra,ce in haina taraneasca, cu care se falea de cte ori o purta.
mitrachi,
Ele sunt mhrturia cea mai frumoasa despre omenia 0 dragostea pe care o purta el -thranilor:
Topora1 arm'ascutith
In speranta-mi amortit,
Pan' la ziva detepthrii,
Din copaci i trunchiuri moarte
Voi taia cu tine cioate.
Dar in ora invierii,
Romanaul incruntat
El prin tine-i rsbunat.
www.dacoromanica.ro
60
RUDOLF SUTU
Conu Dimitrachi cum i se spunea pe timpul su, era in toa-ta personalitatea sa, un tip al vremurilor mai de demult. Era ointeligenta rar i a jucat un rol in toate miscdrile mad politice
si culturale dela noi.
In 1857 a facut parte din Divanul ad-hoc. De multe ori apTea pe strazi, imbracat in haine tarsane0i, iar drept baston purta
run topor.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
6/
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
'62
ce le avea pe scrin. Se scul incetisor, ca sa nu trezeasc e nepot, pe care-1 credea deja adormit, aprinse o lumanare i cu camasa lui lung de noapte, cu o bonet tuguiata in cap si tinand
sfesnicul intr'o man's' si cu actele in cealalta wank', inainta cu pasi
inceti imprejurul mesei din mijlocul odaii.
www.dacoromanica.ro
Bombonel As Ian
(1900)
sioane din Iasi. Cam prin 1875, d. Louis prasind IauI, pentru a
se stabili la Viena, s'a incredinfat pe tanarul Bombonel, pe care
l'a dus in capitala -Austriei, unde ven:nd in urrna." i matusa sa Di-
www.dacoromanica.ro
64
RUDOLF SU'11.1
Blnda primavar
Astazi a sosit,
Pe crdri umbrite
Cu sinul inflorit...
La seratele i petrecerile intime, Bombonel era nepretuit. Se
punea deodan la piano si improviza cntece de.dans, cu o usurin
t uimitoare, trecand dela vals la pole, dela pola la cadril 0.asa.
mai departe. Cand era bine dispus, salt i pianul cu picioarele, ca
sa dea mai mtilt brio, muzicei sale. Adeseori se acompania 0 din
gurg, cntnd improvizatii dupla' inspiratia momentului.
Bombonel Asian
Plin de viatd, Bombonel era invitat pretutindeni, la toate pe:trecerile, unde prin glumele sale, prin spiritul i voiosia sa, provo
ca numai veselie.
www.dacoromanica.ro
65
IA511 DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUP'
66
www.dacoromanica.ro
Nunut Rosnovanu
www.dacoromanica.ro
68
RUDOLF SUM
www.dacoromanica.ro
IASH DE ODINIOARA
6g
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
71
IASI DE ODINIOARA
Printre costumele aceste atat de impestritate, aid unul costumat in postilion 18-me siecle", cu un bidu in maul, Impartind
scrisori pe adresa cuconifelor din sal; dincolo altul costumat in
magician care prezicea deznodamantul aventurilor galante, sau
ir
Costicii Bogonos
aparifia calugarului care abia se draia de batrnefe $-1 care procura doamnelor mijlocul d T. a afla ce se va intampla cu dorinfele
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
72
un tanr prieten intim, din lumea aristocrata de pe atunci a Iaului, astazi un cunoscut i iubit avocat din orapi nostru.
Amandoi mascati, intrati in sala de dans, iItyninata de un
policandru mare cu lumanAri de ceara si de candelabre tintuite pe
n4te stalpi gros,i uniformi i urafi ce desparteau lojile de sus pa-
Jaki Bogdan
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
73
Capitanul Bogdan
vinte spuse in *papa de duduia" tovarsului ei, II %curl pe acesta din urma sa alerge in graba la garderoba teatrului, de unde
i-a luat paltonul su i al dudWe", iesind pe o us dosnicia,
care daidea spre locuinfa regisorului teatrului din acel timp, Papa
Delmary".
Peste patina vreme, aparu ;fart tinandu-si In mod stangaciu rochia i ,duduia". In dreptul caselor foaste 5.eptelici din str.
0 alta masa mare sencinse si aid, dar de ast data fara locotenentul Bogdan. Masa fu achitata de duduia," din cei 40 lei
daruiti ei de catre Iocotenentul Bogdan, care a asteptat-o zadarmic ore intregi pang dimineata, sa se intoarca la teatru, dupa cum
-fusese vorba.
Au trecut cateva zile dela aceasta aventura, cand Inteo bunt
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTIJ
74
www.dacoromanica.ro
Cari dintre avocatii mai vechi ai kasului, n'a cunoscut pe MiMiclescu, pe C. M. D. Miclescu curn ii era numele infirg,
iiu
www.dacoromanica.ro
76
RUDOLF SUTU
Minutia Miclescu
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
77
a tradus Biblia, om invalat 4 bun la suflet. Arhirnandritul s'a 0cupat mult de cre$terea lui Minut Miclescu, ca i mitropolitul Ca-
attii.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
78
stantin Miclescu, ba si pe paharnicul Grigorie Miclescu fiul lui Ionas,cu. Nu uita sg. se 'nchine i pentru mosul sIa Ca lin;c, fostul
mitropolit
In viata lui, Minut Miclescu a avut attea ocazi sI fie bogat, 'lug cinstea nu l'a lAsat: a murit sarac, foarte sarac chiar.
www.dacoromanica.ro
Anuta Bal
www.dacoromanica.ro
80
RUDOLF SUTLT,
Neamt. Cand se afla la tali, unde'si petrecea mai mult timpul, esea calare in fiecare zi la camp, imbracata barbateste si suprayeghea in persoana muncile agricole, mai bine si cu mai mult pricepere deck poate cel mai bun administrator.
Desi in casa sa traia destul de larg si Ii placea sindrofiile $i
partidele de carti, totusi in ceiace priyea gospodaria intinselor sale proprietati, cerceta socotelile pana la ban. Era de un caracter
foarte iute si cu greu admitea cea mai mica contrazicere. Vai 'rasa de acela care ar fi cautat s'o nedreptateasca sau s'o nemultumeasca intr'un chip oare-care. Ma, bunk oara, avnd la tribunalul din Piatra un proces important, pe care l'a pierdut, i banumcL
ca acest proces ar fi avut aceasta solutiune din pricina unor influentari puternice, coana Anuta Latescu yeni bite() zi calve la
tribunal, reintorcandu-se de pe camp si descalecnd, se duse drept.
la presedinte i 11 intreba cum s'a putut sa se dea o astfel de hotarare. La raspunsul acestuia ca asa s'a cuyenit, coana Anuta infuriindu-se, l'a apostrofat vehement 0 l'a amenintat cu... crayasa..
Paptul constituind un ultraj gray, ea fu arestata imediat si adusa
cad batranul Latescu Ii facuse studiile la Academia Militara delanga Viena, numita Terezianum si adora pe militari.
In aceiasi casa a avut loc as4toria unei fiice a coanei Anuta, Eugenia, cu Costica Aslan, tatal lui Bombonel Aslan: La aceasta nunta, au cantat doua mnzici nillifare, una numita Stabmusik i care era muzica militara oficiala pe atunci la Iasi, iar a
www.dacoromanica.ro
IA$I1 DE ODINIOARA
81
...,
-....
,..,
,.. .
gl
1.
...
.e,..,...!
!irlt!,:114,; vtlil;
... ' !rtl
...me.
Anuta Ba Is in inchisoare
Ii placea intotdeauna, pe cand daflea baluri stralOcite in casele ei fdin str. Carol, sa arate tuturora tablourile parinflor s;: stra.
bunilor ei i s povesteasca origina familiei ei. Incepea cu tatal ei
hatmanul Teodor Bals, trecea apoi la bunicul ei, marele logofat
Constantin, fiul marelui logofat Lupu Bats, apoi la tatal acestuia
marele vornic Ionaiscu, pink' ajungea la marele logorat al Moldovei Teodor Eats. Pe to,ti Ii avea in marline naturala, In fotogra6
www.dacoromanica.ro
82
RUDOLF' SUTU
www.dacoromanica.ro
Emil Mavrocordato
(1882)
Emil Mavrocordato
Ca tort fill de boeri de pe atunci, a lost trimes la Par:s, unde sI'a luat bacalaureatul si doctoratul in drept.
Reintors la Iasi, la casa pArinteasca", dupa ce si'a fcut stagiul in armat, la jandarmii alri, a si fost numit supleant la tri-
www.dacoromanica.ro
84
RUDOLF SUTIT
bunalul Iasi, iar ceva mai tarziu a fost inaintat judecator de Sedint la acelas tribunal. In deosebire poate de multi alti colegi ai
sai din magistratura, Emil MaVrocordato s'a distins prin punctna
litatea sa in serviciu.
Alex. Mavrocordato
A asteptat ore intregi Ora ce ministrul a plecat dela ministerul su i atinandu-i calea l'a intrebat imediat din ce cauza
a fost inlocuit. Fireste ca ministrul nu a putut s-i dea raspunsul.
dorit, nici de ce l'a inlocuit, nici satisfacf.a pe care se parea c
i-o cere Emil Mavrocordato. $i atunci ministrul... a fost lovit de
Emil Mavrocordato, care odata cu lovitura, i-a spus: clack' ai
crezut asa de cuviinta, i eu cred de cuviinta s fac ce-am %cut".
Pentru acest fapt, calificat de ultraj, Mavrocordato a fost dat
judeatii i condamnat la cateva luni inchisoare. Nu mult dupg aceasta ins Regele Carol l'a gratiat de restul pedepsei ce avea st.
mai faca.
www.dacoromanica.ro
85
LASH DE ODINIOARA
Din momentul inlocuirei sale, Emil Mavrocordato s'a arun.cat in Valtoarea politic i s'a ales in parlament i la guvern si in
.opozitie.
t,
Familia Mavrocordato
www.dacoromanica.ro
Lucia Mavroeny
Ventura inamorat nebun de frumoasa femee, i-a cntat ei aceleversuri, cari apoi au fost cantate mereu in clipele de iubire de ca
tre visa'tori..
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
87
Din aceastA casatorie, a avut doi copii, pe Lucia, sotia iubitului .tostru iesan, d. Neculai Canal IN-. Qi pc. Paul, fost apitan
de cavalerie.
Lucia Mavroeny era mica de statura, oachesa si foarte uragala0 si de o veselie deosebit. La toate petrecerile din societatea lept, fAcea furori. Tip de andalusa 0 dart nu s'ar fi niscut
in Moldova noastra, lumea ar fi crezut ca e spankla. A. doua sora, Maria,. tot brunet ca si sora ei mai mare, insA mult mai inalt i impunatoare, era si ea foarte frumoasa si foarte eleganta.
Maria Dahon
www.dacoromanica.ro
88
RUDOLF SUTU
Natalia Mavroeny
Maria 0 Alexandra Ghica erau o .pareche, foarte bine potriviti. Frumo0 amandoi, distini, bog.* t foarte eIeganfi, tineau
casa deschisi in local* lor din str. 40 de Sfinti, unde astazi este
spitalul de copii Canitatea". Multe petreceri frumoase au avut
loc aici, la cari Ii dadea intalnire intreaga societate eleganta de
pe vremuri a Iasului. Foarte primitori, mesele, seratele i balurile
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
89
Taal lor a fost cel mai de sama ministru de final* al Oa pe vremuri, alaturi de un Costachi Epureanu, Lascar Catargi
altii.
www.dacoromanica.ro
Dimitrie Bogonos
(1890)
or
...ca.,
L3,,,
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
gr
mos particular" cum fdcu primii pasi, zari din depgrtare pe aghiotantul pietei.
www.dacoromanica.ro
92
RUDOLF SUTU
trie Bogonos a urmat pe Petru Carp, dar n'a mai facut politica
militanta i nici n'a mai ocupat functiuni publice, dedandu-ise agriculturii la mosia sa Vladomira de langa Balteni din jud. Iasi.
Era Bogonos until dintre cei mai simpatici ieseni. Era asa
Dadura cu totii, in frunte cu domnisoara, care iesise in batconul casei, de straniul... flasnetar care ajunsese acuma pang sub
tbalcon. Fiind recunoscut, isbucnir toti inteun hohot de ras 1 in
tare timp... i se aruncara i cativa gologani pentru cantecul
Alta data, fiind in vizit inteo. familie unde venise aceialsi
domnisoara cu parintele ei vazand la un moment dat ca se pre-
www.dacoromanica.ro
por
IA$1I DE ODINIOARA
93
tita cupeului, ajutndu'i s se urce. Taal nu observ nimic; domniwara insa pricepu farsa si in hohote de xis se urea' in trsur,.
intrebandu-I dac doreste un... bacsis.
In alt zi, angaj una dintre cele mai frumoase trsuri cu doi
cai i porni spre o strada lateral a orasului, acolo unde'l atekgeau doi ochi frumosi...
Ajuns In captul strzii, opri trsura, desbratk pe birjar, se
1mbrck el cu frumoasa manta de catifea, cu brkul ro ti cu sapca
scapetului, dndu-i in schhnb pardesiul, gambeta i bastonul su
si punnd pe Carpo, cel mai elegant scapet din Iasi pe atunci, In
trksur, se urc pe capr ca birjar i dete bici cailor, fatand In goana nebung a celor doi harmasari, nu mai putin tie zece plimbari
inaintea casei care-I atrIgea. Ajunseserl caii numai spum, de atAta alerggtur`d. Din cask se vedea intreaga aceast comedic, iar
de dup.' o perdea radeau cei dinAuntru 0 de pozna aceasta, originala, a celuia ce a fost glumetul its= Dimitrie Bogonos.
Cu toate aceste glume ale lui Bogonos, n'a impedecat ca
dupa ce s'a insurat cu fiica Nataliei si a lui Neculai Sutti, sk fie
un sot ideal 0 un gospodar de frunte.
In 1918 child a incetat din viat in casele sale din Impas 40
Sfinti, ienii l'au plans mult ckci el n'a fost numai icsanul care
de mic copil a trkit 0 a eopirarit prasul acesta; mai era si omul
care nu si-ar fi cdlcat niciodat cuvntul dat. Mai de demult asa erau aprodpe toti iesenii; curati la suflet si la vorbl. Nu spuneatt.
una i lateau alta i pentru aceia cand l'au conclus cu totii la
ultimul locas l'au dus acolo cu tot sufletul lor curat si nu de paracl.
www.dacoromanica.ro
Emanuel Vogoride
(1870)
Emanuel Vogoridi
nscuta Sturdza 1 cu familia sa si a comunicat delegatiunei bulgare ca dintai s vada ce spune... Petersburgul. Emanuel Vogoridi
a plecat imediat la Petersburg, unde a fost sfatuit ca sa nuld pue
candidatura, pentru ii Imiparateasa tinea ca nepotul ei, printul Bat-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
95
goridi a mai stat o vreme, dupa care a plecat la Paris, uncle s'a
insurat mai thrziu ca o franceza si unde traeste si astazi.
Tatal lui Emanuel, a fost printul Neculai Vogoridi, insurat
cu Principesa de Ruspoli. Printul Neculai Vogoridi din prima asatorie a avut pe Emanuel Vogoridi, pe Maria, maritat cu contele de Roma si pe d-na Lucia D. Grecianu; iar din a doua ea,lstone, pe marele Rasp* pe Ettgen Raspoli mort intr'o expeditie
din Africa si pe Caterina Ruspoli, marltata cu un ambasador italian, contele d'Ivonne, a carui fitc s'a mdritat cu Vladimir Mavrocordat.
Lui l se datoreste in mare parke, organizarea sectittnii roma-
nesti dela expoz:tia din Paris, ce a avut loc in anul 1889. A luat
initiativa organizarii unui mret bal, in cele dotia frumoase saloane
www.dacoromanica.ro
Eugenia Conduratu
(1878)
Una dintre cele mai interesante figuri ale Iasului de alta &
Id, a fost Eugenia Conduratu, fiica din a doua casatorie a hatmanului Iordachi Boldur Latescu, cu Ana Ba1.
A fost una din frumusetile Iaului de odinioara si a, facut fu
rori In saloanele surorei sale mai man, Didita May'rocordat. In
prima ei casatorie, a fost maritat cu Costica Asian, avand doi copii: Eugen, cunoscut in Ias,i sub numele de Bombonel si Leon, cunoscut si el sub numele de Bibi, actual dpitan pensionar la Mihaneni.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
97
dinara $1 compatimea pe toti cei suferinzi. De animale de asemenea se interesa mult. Avea card i miff, animale pe cari ii adora.
Caii de asemeni 1i plcea mult $i nu ingadula vezeteului sau u-
nui birjar, dud mergea cu trasura, sa bath. caii. Intervenea numai cleat and vedea vre'un cotiugar supra Inc treat $i bietii cai
loviti, ca sa urneasca din loc. In una din zile, mergind pe strada
$i vazind un stean ce ducea un vif el la Abator, ce mergea plangator pe stracl, s'a oprit $i intreband pe om unde duce vitelufi
,,t,"AllitANi
Eugenia Conduratu
acesta Pa raspuns &CI duce la... taetoare. Imediat Eugenia Conduratu a cumparat vifelul, trimetindu-1 in... pensiune la o prieten
la fart pltind lunar pentru intrefinerea vitelului, iar mai tArziu
dndu-1 ca zestre fetei unui Oran, la mariti$0 ei.
Avea o memorie extraordinara. 5tia sa povesteasca cu mult
farmec lucruri frumoase din timpurile vechi, traite $i vazute de ea.
7
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUITT
98
rsboi se'nscrisese ca sora de caritate, la spitalul dela Liceul National, unde se ducea in fiecare zi printre raniti. Un fapt de= de
relevat este urmatoarea imprejurare: intr'o zi mergAndpe strada,
a fost data jos de pe trotuar de un donin. Pe and Eugenia! Conduratu il mustra pentru aceasta, iar el ii x4pundea nepoliticos,
trecu un soldat care din propria'i initiativa, interveni, IndepartAnd
pe cal care o daduse jos, ziandu-i: nu vezi a doamna are decoratii, a a fost la rasboi si d-ta in loc s'o saluti, o imbrAncesp?
i dupd plecarea celui vinovat, soldatul ii facu salutul militar, ziandu'i: sa traiti... si'si aut sa. de drum.
Tar acum in urm, in 1918 la Iasi, pe and Eugenia Conduratu urca strada Carol, fu intAlnita de doi ofiteri rusi, cari vazAndu-i printre decoratiile ce le purta dAnsa 0 o decoratie rusasa
din 1877, s'au apropiat, au salutat'o respectos si recornandnduse, s'au oferit s'o conduca cu -trasura acasa la &Ansa.
Ea a Irnurit nu de mult, in Bucuresti, in 1924, in etate de 91
de ani, avAnd insa pina'n ultima zi ace:4i intergenfa i memorie
ca i la tinereta.
www.dacoromanica.ro
Aglaia Moruzzi
iI880)
Aglaia Moruzzi
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
100
Ce n'a facut Aglaia Moruzzi pentru propairea acestui spital? Organiza in fiecare vara frumoase serbri in gradina Copou,
unde toate prietenele sale ii aveau atribufiunile lor; unele vanzand flori in elegante chiocuri alcatuite numai din floricele, altele conduceau un bar elegant, tombole de obiecte etc., iar copiiD
erau insarcinafi cif vanzarea de flori i figari, pe care lumea de
alt data a Iaului, le cumpara, platindu-le in aur.
De1 dintr'o famine veche boereasca, era foarte modesta Aglaia Moruzzi, in toate manifestdrile viefK, precum i in imbracamintea ei. A locuit mult vreme in strada Neculai Crane, foasti
de verde*. Des de dimineafa, Aglaia Moruzzi se ducea in gradinifa, ingrijand ea singura de flori. Fire bun, s'a ocupat mult
de opere cantabile. Era insa foarte intransigenta pentru oil i ce
chestiune de buna cuviinfa i mai cu sama evita od i ce contact
cu persoane de o cinste ori cat de putin dubioas. A lasat ambittin frumoase in societatea aeana i a murit la o vrasta inaintata-
www.dacoromanica.ro
I.
VA"1.
jo
Vogoridi si e sora lui Costachi Negri marele om politic de pe vremuri, sor cu Zulnia Sturdza si cu monaha Evghenia Negri, foasta stareta dela Varatec.
www.dacoromanica.ro
Natalia Sutu
(1880)
Natalia Strtu a fast una dintre ccle mai distinse d-ne din societatea ieon a. de pe vremuri. Casa marnei sale, Didija Mavrocordat, din str. Saulescu, astAzi proprietatea d-lui avocat Grigorie Su-
tu, era una dintre cele mai luxoase .5: totodat si primitoare din
6,3
Natalia Sulu
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
103
Pe atunci, unii din cei mai cautati ieseni erau p:ctorul VeA.
rusi si muzicianul George Skeletty, ambii facand parte din socier
tatea distinsg a Iasi lor. Curn ori ce clipa era ocazie de chef si yeselie, ce'si puse in gand in una din zile glurnetul George Skeletty,
s Med o farsg lui Verusi. Afiandu-se inteo seat% in casa Diditlei
Mavrocordat, auzi cg este nevoie de un mindirigiu care sg repare
mindirile din cask'.
da primi si ii multumi.
A doua zi dimineat Skeletty, intalnindu-se cu Verusi, ii spuse
ca la ora 1 este asteptat la palatul Ma,vrocordatese, unde d-na Natalia Sufu ii va arata mai multe tablouri, in care nu se poate pricepe decal un pictor ca Verusi. La ora 1 Verusi urca scarile casei din
Dar d-na... eu nu sunt mindirigiu, sunt... pictorul Verusi. Trebue sd fie o gresalg", $i se vgzu imediat farsa lui George
Skeletty. Verusi insa fgaduise revansa lui Skeletty.
Nu trecurd cleat vre-o 4-5 zile si George Skeletty primi
inteo bunk' dimineat o telegrama ca din partea secretarului general dela Intern; prin care i, se fAcea cunoscut cg a fost decorat
cu Steaua Romaniei". Bucuria nu-i fu mica. Telegrama fu aratatgi
tuturor prietenilor, Skeletty era radios, cinsti pe fiecare, ba, avu
loc si o masa, unde se bgu pentru noul decorat. Dar, nu firm mult
bucuria, caci gentralul Racovitzg, care pe atunci se afla la Iasi si
cgruia Skeletty ii argtase telekrama cu Steaua Romaniei", ii spuse tii telegrama in chestiune e... confectionata la fas,i de prieted
si ca nu intra in obiceial secretarilor generali ea sg fad cunoscut
www.dacoromanica.ro
104
RUDOLF SUTU
E. '4AR ktki4
Ir.
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
105
Tot &Ansa era aceia care a luat initiativa teatrului de societate", reprezentatii cari aveau lac in teatrul dela Copou. Per-
P.
Neculai Sulu
www.dacoromanica.ro
Ade la Cogalniceanu
(1890)
Era fiica bateanului boer Cantacuzino PaFanu, fostul proprietar al caselor unde se afl actualmente Primaria.
Foarte frumoasI in tinerefa ei, de.5teapta, de o desteptdciune sclipitoare 0 de o cultura vas% se deosebea prin toate aceste insu0ri de multe alte femei... Vorbea minunat franceza
germana. De tanara", a fost casatoriia cu Nun* Rosnovanu, din
care casatorie a avut un fiu, pe d. Gh. Rosnovanu, care trete de
ckva timp in straingtate. Casnicia aceasta insa n'a durat multa.
vreme 0 in bunk' infelegere, sofii s'au despdrfit, ramanand insa
in termenii cei mai buni, dupa desfacerea eastoriei, intalninduse adeseori in casele amice pe care i unul i altul le vizita. Dup,5
vre'o eafiva ani, s'a recasatorit cu Grigorie Cogalniceanu, fostut
5ef al partidului conservator iepn.
In timpul iernii, Adela Cogalniceanu pleca in strainAtate. 1i
placeau calatoriile prin fad strdine, dupa cum ii placea i cochetria. Din strainatate, and se Intorcea in fard, aducea cu dansm
matsurile i tofele cele mai fine.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
10T
www.dacoromanica.ro
108
RUDOLF SUTU
eri&
Ade la Cogalniceanu
www.dacoromanica.ro
Dimitrie
i Petru Grecianu
(1900)
In strada Muzelor, alaturi de casele regretatului profesor universitar Dimitrie Alexandrescu, locuia familia d-rului Alex. Grecianu, cdstorit cu Ruxanda Manu, din care casgtorie a avut trei
fii, cu totii decedati i anume: Alexandru, Dimitrie i Petru i vase
fiice.
www.dacoromanica.ro
110
RUDOLF SUTU
MAR7.2...
Generalul P. Grecianu
In scoala militara a fost coleg cu generalul Sinescu, directoTul cavaleriei din ministerul de razboi si un distins concetatean al
-nostru. Petru Grecianu era o fire vesela. Ii placea totdeauna sa
glumeasca 0 s necajeasca pe prietenii sai, Irish', fall rautate, ci
numai spre a da curs firei sale expansive. Era foarte iubit de camarazii sai, de Sefii si de inferiorii sai, pentru calitatile sale de militar 0 _de om de onoare.
In Ianuarie 1919, racind, a Incetat nu mult dupa aceia din
viat, regretat de toti iesenii,
Fxatele sAu mai mare, Dimitrie Grecianu, cetateanul mult
iubit al iasului, tare a PO o fard,( a acestui oraS, a Imbratisat dupa trecerea licentei in drept, cariera de magistrat, ocupand en mul-IA demnitate functiunile de judecator supleant i judecator de 'e.
www.dacoromanica.ro
Ill
IASI DE ODINIOARA
Dimitrie Grecianu
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
112
Lascar Catargiu. 5i aid, prin caracterul salt leal, prin cinstea si.
priceperea sa, a sitiut repede salt creieze un loc de frunte.
Fu ales la inceput ajutor de primar sub primariatul lui Vasile
Pogor. Apoi, candidand la deputdtie, fu ales in mai multe legisla
turi, ca reprezentant ar colegiului I de Camera din MO.
Dup moartea hit Grigoile Cogalniceanu i retragerea Iui
Matei Cantacuzino, din partidul conservator, Dimitrie Grecianu fa.
proclamat in unanimitate ca sef al partidului conservator din Iasi,
demnitate pe care o ocupd Ora' la moarte. A fost avocat al Epitropiei casei Sf. Spiridon, prefect de judef, primar al orasului nostnt si de mai multe ori ministru, definand portofoliut justitiei, al
lucrarilor publice i apoi iarasi al justifiei.
Ca om, Dimitrie Grecianu a fost tipul adevaratului cavaler.
Bland, indatoritor, o inima de aur. N'a facut rdu la nimeni. Casa ii era deschisa ori cand. Intra la dansul cine vroia, lard nici a
etichet, fr ceremonii. In politica, cuvantul ii era cuvant. N'a
tras niciodata. pe nimeni pe sfoara, cum se spune, dupa cum In
regula cam generala o faceau atatia altii.
L'am putut cunoaste cine a, fost, in ani i ani de zile pe carei-am petrecut langa dansul. Generalul Berthelot a spus odata despre Dimitrie Grecianu, cal: este moldovanul cel mai mare pe care
l'a cunoscut.vreodatd. Dar a fost pi iesanul Ore putea oricand aduna in -jurul sau carac-tere. In vremuri grele, el a fost de mult
ajutor tuturora. A trait pentru binele multimii. Pentru dansul n'.
trait.
www.dacoromanica.ro
Ghica Kefal
0880
Fostulproprietar al vechei case din strada Carp, unde a fost
odinioarl institutul de d-'oare Humpel.
Ghica Kefal
Ghica Kefal a fost o figur 5. frumoasl a laului mai de demult f a fost unul din vechii epitropi ai gezAmintelor spitalelor
Sf. Spiridon.
www.dacoromanica.ro
Colonelul Varnav
(1870)
Colonelul Varney
te bine in tot ce privea chestiunile hipice si era intotdeauna consultat de cei ce doreau s cumpere cai. Colonelul Vdrnav a fost
total capitanului Mimi Varnav, mort si el la Botosani, dupa razboi, i care dup reintoarcerea sa din Berlin unde Ii Meuse stuWile, a locuit un timp in Iasi, uncle era sublocotenent in reg. 7 -alar4. Toata Iumea II simpatiza pentru veselia i amabilitatea 3a.
www.dacoromanica.ro
Leon Ghica
(1870)
Cunoscurm .cercurile iesene, sub denumirea de Leonida Ghica. A fost cstorit cu Catita nAseut 'Balsi, din care ca'sAtorie, a
avut trei copii: pe Leon (d. Leon Ghica Dumbeaveni), pe Teodor
(actualmente locuind in BucureSti) fost in diplomatie) si o fiicA Natalia.
Leon Ghica
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
117
Natalia Manu
www.dacoromanica.ro
Jean Manu
(1890)
Un fost distins jurisconsult al Intl ltd. A ocupat mult timpfunctiunea de procuror general, in care a .tiut sA-0 atraga simratia i stima tuturora. Prsincl magistratura, a profesat avocatura, avand o numeroasa clientel, datorit cunoVintelor sale juridice i extremei sale prdbitgti. A locuit in str. Vasile Conta, foasta Sf. Neculai, in casele Diamant, in care astazi este instalat regionala cailor ferate i cari au fost proprietatea sa.
Jean, Manu
lancu Manu a fost tatal lui Savel Manu, un alt simpatic magistrat i avocat iesan, care a indeplinit functiunea de prim procuror i de prim ajutor de primar sub primariatul d-lui Oh. Las-.
car, functiune din care a demisionat pentru a primi dupg insis,tentele centrului, functiunea de prefect al jud.- Iasi,
www.dacoromanica.ro
Fost colonel in armata romana, era un barbat inalt 0 frumos, foarte inteligent i cult. A fost primul sot al d-nei Smaranda
www.dacoromanica.ro
Nicu C. Asian
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
121.
Colonelul C. Asian
viat in aceiasii zi cu sotia sa si au fost condusi amndoi la localpil de veci in acelas car funebru.
www.dacoromanica.ro
Nicu Cazimir
(1860)
Nicu Cazimir
L. Steege
(1870)
;/
L Steege
ind invitat la masa la d-na Steege, sotia lui L. Steege cam prin
anul 1880 dupg. ce a petrecut i seara in aceast cas, a plecatspre domiciliul sari, dar nu apuc a face decat cativa pasi, iar in
dreptul portii fiind lovit de o hemoptizie, dzu jos si muri pe loc.
www.dacoromanica.ro
George As Ian
(1870)
George As Ian
www.dacoromanica.ro
Matei Cantacuzino
(1925)
rCi
itia4FRAN
Matei Cantacuzino
dina caselor sale vechi parinteti, care ne-a parsit intr'o 1in4tita
dimineaca de vara a, anului 1925.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
www.dacoromanica.ro
vechi. Unde e casa de economie din poarta Palatului", era tutungeria Inge, Inge omul de casa al lui Mihai yoda Sturdza.
I se dase la batranete tutungeria, ca sa-$-: tie zilele cat o mat avea de trait. Tin minte iesenii mai vechi cum Inge taia tutunul cu
ma$ina $i il vindea cu gramul.
Dughenele dela Trei Sfetitele (Trei-Erarb1) erau cele mai
vestite din Varga]. nostru. Bacaniile lui Costachi Bacalu Stamatopol,
(tatal colonelului Stamatopol si al ziaristului Gh. Stamatopol, amandoi decedati); a lui Iancu Bacalu Constantin, care statea toata ziulica in pragul bacaniei, cu ciubucul in gura; a lui Stanciu,
Cofetarul Melcon era renumit prin covrigii sai de zahar. Covrigii ace$tia au facut multe pozne odata la un mare bal, care s'a
dat la Teatrul National dela Copou. Se'mbracase unul la bal mascat, cum se imbraca lumea la astfel de petreceri, a$a ca A. nu m :1
$tie nimeni eine se ascunde sub masca $i sub haina de neom. Si
9
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
130
:11
fl3ro
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
131
cu stalpi din fata Mitropoliei vechi, unde isi avea magazia de manufactura, cea mai cautata pe acele vremuri, d-na Weinstein, o femee voinica, gras, care cand mergea, se cutremura pared si pamantul sub dans& I se spunea Weinistein cea groasa". In vecina.tatea ei, o alt comercianta vindea strune. Mai nimeni, niciodata,
nu.ii stia numele, lost, i se spunea: la cea cu sase degete". Avea
.sase degete la mani si sase la picioare.
0 suma cie bancheri sfarsiau capatul strazei Stefan cel Mare,
dinspre partea stanga: Leiba Cana, Vex ler, Waldberg si altii.
In partea dreapt a strazei era brasovenia lui Neculai loan,
tovaras di negustorii din Brasov. Vindea negustorul aici cergi, Uzi
de Brasov, cobze etc.
In dreapta mai erau: farmacia L chman, una dintre cele mai
vechi din Iasi, apoi casele Basota, astazi Banca National, care
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTUI
132
noVea toate intimitatile. Facea si politica, adora pe Ghita Marzescu. Evlavios cum nu mai era altul. In zilele de Pa$ti, era masa'
mare la ansul, masa intinsa care tinea trei zile. Clientii sai, trebuiau s vie sal guste din bunatatile pregatite de cucoana. CMtinos tinea foarte mult la studenti. Cei cari ramneau in urma cuexamenele, erau aproape cu de-asila poftiti acasa la d'ansul, le dadea de mancare, ii radea pe cap i aa ii tinea inchisi in cas;pg,
na Invatau pentru examene. A murit $i ansul sarac, ca infirm la
azilul dela Galata.
,
In casele Valter, se adunasera proprietarii de magazine, toti
francezi: Walter croitorul, M-me Genie Fournel-moda, Darmet sir
Poitevin. Toata strada era ocupata cu cupele $i trsuri, Can aducea lumea la aceste magazii de lux. In mansarda, la casele Val-
www.dacoromanica.ro
Teatrul Tivoli-Buch
Ospitalitatea unui hotelier din vremuri bune
(1890)
Adolf Buch
www.dacoromanica.ro
134
RUDOLF SUTU
tate isi dadea intalnire regulat dela orele 4 dupl amiazi in jos.
Gradina Tivoli, in timpul verei, cuprindea, pe cei mai de sama artisti ai operei italiene, care veneau in fiecare an la Iasi, ai diferitelor trupe locale si strdine.
Aproape sa inceapa reprezentatiile, controlorul Morit, de care ne aducem si noi aminte, aprindea lumanarile si lampile, lumi
na saracacioasa intr'un simplu teatru de vara, Irish' cu a carei poezie par'ca si astazi ne-am impaca.
Gradina era prevazuta cu un adapost frumos, care servea intimp de ploae pentru reprezentatii.
Cand nu juca nici o trupa, atunci canta muzica militara sii
un taraf de lautari, sub conducerea vestitului lancu Filip.
In fundul gradinii era asezata scena, unde adesea pri dadeau reprezentatii si trupe de varieteuri, cu cantareti, clovni, acrobati etc. Partea stanga a gradinii, in casele ocupate in ultimul
timp de defunctul Plopeanu, fostul proprietar al acestui imobil, era rezervata pentru chefuri mai mari si mai discrete, fiind load,
www.dacoromanica.ro
IA511 DE ODINIOARA
135
mai retras. Petreceau aid iesenii cateva clipe placute. T:nerii cari
frecventau acest local, dadeau navala, atrasi si de ochii fermecatori
ai frumoasei casierite Francisca.
De aid, Buch caruia Ii mergea bhie afacerile, s'a mutat in
localul situat in dosul cladirii unde se afl astazi mai multe magazine din str. Upusneanu, printre care, Derby. In noul local si
in gradina din fat cunoscutrt de pe timpul and era aici cofetria
M-me Alexandru, i-a mers tot bine.
S'a saturat si a pornit-b i de aici, caci Bach nu mai vroia
sa tie localuri de noapte. A luat hotelul Rusia din str. Unire pie
care dintr'un modest hotel, l'a ridicat la unul din cele mai autate.
Buch 1'0 avea clientii sai, cad de-a ruptul capului nu ar fi
al
Gheorghe Panu care 'sio avea odain sa rezervata, de cate od venea la Iasi. Cum sosea aici un calItor, Buch Ii iesea inainte, Intmpinndu-1 cu vorbele: ce mai faci cucoane... apoi, ii poftea
s-si aleaga on care odae, intrebandu-1 ce doreste s rnanance si
adaugand cal a primit diferite buntturi de ale mancarii l bauturi delicioase. Si la raspunsul celui nou venit c s'ar multumi cu
o masa simpla, Bach se grabea sa-i acopere vorbele: las c fac
eu cinste. Si atat era de ajuns pentru ca cheful s se 'ncing,
cillatorul care la inceput dorea numai o masa' simpl, s se aleaga cu una foarte imbel!sugata. Si patronul care era o fire glumeatd, trdind din veselie in veselie, era si darnic i un om care nu
se uita numai s stoared cat mai mult pe cel ce-i cadea in palm.
Dimpotriv, ca s rmae multumiti toti acei cad trageau la hotelul s5u, era in stare, cum nu mai vezi astazi, s cheltuiasc5 din;
pung cat ar fi trebuit de mutt.
Dar hotelul Rusia devenise prea mic pentru toti cei cad trgeau Ia Buch i atunci acesta a trecut hotelul lui Andri Turiceanu,
fost camardinier al lui Nun* Rosnovanu, iar dansul s'a mutat in
casele din nou construite, ale lui I. Motas, deschizand aIci unf
frumos hotel, sub denumirea de hotel Europa.
Cine nu-Si aminteste de Buch care sedea sub bolta dela intrare, cu lantul ski de aur care se vedea dela o mare departartel
si cu brelocurile de trifoi, cu tigareta sa de chilimbar si cu voluminoasa sa tabachere din care oferea fiari la toti prietenii cad
treceau in fata hotelului ski?
pin familia sa n'a mai limas nimeni. Cu moartea lui a dis-
www.dacoromanica.ro
136
RUDOLF SUTU
parut si cel de pe urma inimos hotelier din tArgul nostru, din cei
cari considera pe calatorii cari trageau la hotelul sal', ca pe niste
prieteni, pe cari vroia sa-i serveasca intealita ca la plecarea lor,
sk alba impresiunea CA si-au petrecut zilele nu intr'un hotel, ci ca
acas la &Ansa.
www.dacoromanica.ro
torii vechi din Iasi ocupau in majoritate toate cldirile mad din
orasJ.
www.dacoromanica.ro
138
RUDOLF SUTUI
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
139
RUDOLF SUTU
140
Baronul Neuschotz
Sofia baronului, d-na Neuschotz, era o distins femeie, in relath cu lumea buna din Iatsfi, din acele vremuri. Era foarte culla..
Amandoi sofii, au creiat orfelinatul sil templul care le poarta. numele. In timpul verii, ei isi petreceau timpul la vila lor din dealul
Copoului, foasta Cogalniceanu, actuala proprietate a d-lui Mihai
Sadoveanu.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
141
Jn casele Pascanu, sub bolt, fratii Saraga au avut o antiquade i un mare depozit de timbre vechi, de tot soiul.
In casele Mavrocordato, unde a fost hotelul Europa, era yes
titul magazin Bazar Parisien" condus la inceput de catre cei treis
Baroneasa Neuschotz
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
142
In actuala piata Unirii, pe local unde cdinioara a fost gradina Trayan, era un sir de case mici cu un rand, proprietatea lui
Scarlat Pastia, fostul marele primar al Iasi lor. Un frumos magazin
de galanterie era aid, care a apartinut lui Mit ler, iar dupi plecarea din la* a acestuia, lui Konfeld.
In cellalt colt dinspre strada Lapusneanu, era frizeria lui Pavlicovschi, tatal si fiul. Pavlicovschl, era frizerul cu anul al batra_nului boier Rosnovanu, avand indatorirea s fie in fiecare zi la
orele 6 dimineata la dientul su. Aldturi de Pavlicovschi era carnatarul cunoscut de toti ieenii, Fotachi, mutat apoi dupa drmarea
.acestor case, in pravalia dela hotelul Romania, ocupat astazi de
fotograful Weiss. Farmacistul Hax, tatl d-flui avocat L. Hax, a
tinut farmacie in coltul strazii Saulescu, pe care a luat'o in arena
dela vaduva Schleicher. S'a stabilit la Ia 31, dupd arderea targului $tefnesti, unde arsesz farmacia sa.
In casele foaste Lepadatu din str. Lapusneanu, era cofetaria
eleganta de pe vremuri a lui M-me Alexandru, vizitata impreun
cu vechea cofetarie George, de toata societatea ie.;,ana de alt
data. M-me Alexandru conducea ea singurd cofetaria. Sotul ei ocupa un loc la tejghea i cand era intrebat sd dea vre'o informatie,
raspundea invariabil:
Madama stie, Madama sa vie". M-me Alexandru era proprietara casei si a gradinei, in fata carora se afla
astazi vechile case ale lui Simon Gros.
In gradina Alexandru, era asezata i o scena, unde in timpul verii se produceau artisti comici, cantdreti, boscari, etc., iar un-
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
143
www.dacoromanica.ro
144
RUDOLF SUTU1
Finke s'au despartit i ei la un moment dat, ramnnd Hirsch singur in localul de lAngA biserica Banu, iar Enke rnutandu-se in casele Drossu de lAngA postd, apoi in casele Lepadatu.
Al Mud de cofetAria George, era marele i frumosul inagazin,
al pAlArierului francez Delpeche, care avea i o suctirsalA la Odessa. Cu ocaziunea proclamarii Regatului nostril, Delpeche_ si-a
pus o firma in prAvAlia sa, unde a scris; Chaque citoyen du ro-,
yaume nouveau, va porter Fun de mes chapeaux" si publicul ra-land i fAcAnd haz, intra in magazie si curnpra p!Arii.
In aceiasi cash', dupa bolt, unde astazi este magazinul La
Voaleta, era croitoria francezI a lui. Martin, care insa nefacnd afaceri bune, a inchis magazinul, localul fiind ocupat de Hayg fiul,.
care se despartise de tatAl sAu. AlAturi a lost frizeria i parfumeriai
Robert, apoi Darmet. In fat, in casele Irimescu, unde astazi este
cooperativa Fr Atia Moldovei-Unite", era un restaurant, tar in ran-.
dul de sus hotelul de France, ambele finute de d-na Hilaire. Alaturi era magazinul de cureldrie i hamurArie a d-lui Galinjovschiti
care trAe0e si astAzi. Veche firma mai e si a opticianului Esther.
In casele si ograda d-lui avocat Axinte, era vestita cArAtAserie Kapucinschi. Toate locuinfele can se aflA acum in aceast ograda, erau remize, pline toate cu diferae ech'Jpagii de lux.
In actualele case Konya, In o pravlioard mica era floraruk
Grabovieschi. Mai veneau apoi depositul de vinuri al lui mos' Berl;
parfumeriile franceze ale lui Paul si Const. Petit, amAndoi foarte
iublti de ieseni si frizeria lui Neculai ClAtinos, un fervent adorator
al lui Vod Cuza.
In casele Walter, in prAvAliile de jos erau magaziile Darmet
si Poitevin, ambele de aceia'si categorie, wand mai cu sama juaril pentru copii i bombonarie. La etaj era in o parte croitoria
Walter, iar in alta magazinul de moda al lui M-me Jenny, astfel
tuck intreaga clAdire, afarA de camerile inn etajul al doilea, era
ocupata numai de comercianti francezi.
Unde astazi e ba'ania Smirnov, era bAcAnia Ermacov, boarte eAutat de i4eni. Colful strAzii Lapusneanu spre PAcurari, and,
acum e cofetAria macedoneanA, era ocupat de magazinul Gayda
lampistArie pt alAmArie. In sfArsit, unde e magazinul Nagler, era
farmacia Petelenz. Rudolf de Petelenz, cum se intitula dnsul, erat
scurt, gros i foarte original. La o vArst destul de InaintatA, s'a..
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
145
pus sa studieze medicina i cedand farmacia d-Tui Rotbard, a practicat medicina la Iasi si apoi la Bucuresti.
10
www.dacoromanica.ro
Tanasachi
(1906)
masa p este ei, cii serveiele albe in forma de turbane peste cap, stateau in jurul mesei unde ardeau cele dou lumiai ca pentru molt
Iar orchestra lui Ghit Borteanu, batranul lautar pe care patronii berariei Luther, succesorii lui Tanasachi, Apostolidi si Caramaldu nu l'au uitat nici astazi, in amintirea trecutului,
orchestra
www.dacoromanica.ro
147
IASII DE ODINIOARA
Cu greu s'a putuf desmetici si pita Ce n'a vazut lumina curata, Vara ce stafiile nu sii-lau dat la o parte fetele albe de masa
i servetele, pita atunci Neamtul nu si-a revenit in fire. Stiia batranul Tanasachi sa le potriveasca bine toate si o masa mare 0.
.logata a reunit apoi pe toti sugubetii, In prima sara a inaugurasii localutui sau.
,'
%h.
1'
411
riii457.N
Tanasachi
Dar tinerii ieseni nu s'au astamparat. A doua sara s'au a-pficat de alte potne. Nici nu inserase de-al binelea i se trezeste
Tanasachi cu niste pachete mad, din cad ieeau la iveala nenumarati colaci, batiste de tot felul, lumanAri etc.
altul ,s,i'a varat in mani doua ghete astfel ea' mortului" mg I se ve-
deau deck capul si picioarele si asa l'au pornit prin gradina lo-
www.dacoromanica.ro
148
RUDOLF SUITT-
www.dacoromanica.ro
Daca- piata Ha lei, din foasta Sfanta Vinere, Ii avea plgcinta rul ei, p e mos. Mihali, piata Sf. Spiridon av ea si dansa plcintarul pt
covrigarul ei, pe Costea Tanlatdp, alaturi de foasta gradin a Primriei, pe uncle noi cupid ne jucam ca la noi acaski si ascultam
muzica comunall cantand marspri dupa marVri, stricandu-ti urechea de atata vuet de darabana hodorogita 0 de trombon ce scotea sunete de'ti intorcea stomahul...
Stint vre'o 37-38 ani de atunci Oi multi iciseni Ii mai amintesc de balranul acela mititel, gros, cIrtria toti 1i ziceau Costea
placintarul".
De loc din Vlaho Clisura (Macedonia) l'a trimes familia de
mic la Iai, unde s'a j apucat de placintarie, mai Intai ca ucenic,.
apoi ca patron.
Pe atunci, cam intre 1885-1888, in plata Sf. Spiridon, pe unde era plancitria lui Costea, erau nIS,te case rniciy cad mai tar-
ziu au si ars si unde alturi de Costea, ti mai exercitau cornertul bacanul Fridman, bacanul Panaitescu, caruia i se mai zicea si
spiterul si mufti alti, disparuti de demult.
Dar printre toti acesita, cel mai deochiat era di:ot Costea plcintarul.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
150
Cost e
Placintarul
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
151
tia" pe care Costea a 4ezat-o la plcintaria sa: La placinte mainte, la razboi inapoi".
Spiritualul Ion Ianov de ate ori trecea pe la Coste 1 cetea la placinte inainte",... Ii fagaduia plcintarului ca' o
faca
cate o poezi i a s se traria astfet mai multi cowrie.
Copiii din Iasi se deprinsesera cu personalitatea acestui negustor de Median, ajuns popular. U vedeau stand la tejghea, vesnic cu ciubucul in gura, vorbind rnereu tiganului Mihalache, care
servea publicul cu covrigi i placinte.
$i asa Pau indragit, 'hick Ii imitau pe Costea in jocurile for
Costea dadea tarcoale pe langa casa lui Dudescu p i danimak i seara, ba si in timpul nopii, assteptand sa vada odat pe
cei ai casei plansi i zdrobiti de durere pentru cel raposat.
www.dacoromanica.ro
152
RUDOLF SUTU
zile rele peste dansul. L'au this la azilul dela Galata, uncle damblaua l'a strans de pe lumea aceasta.
www.dacoromanica.ro
Notchi
(1890)
www.dacoromanica.ro
154
RUDOLF SUTU
Si, dupa socoteala lui Notchi, cki ani a stat dansul langa
Liceul National, putea s fi esit de trei ori absolVent al liceuluic
Dar intr'o bunk' zi, Notchi nu s'a mai argtat. A absohrit, dad ntt
liceul, a absolvit-b cu viata. L'a dat gata on atac. Parca le lipsea
de aici incolo eleVilor, ceVa. Din &Mile de jos de clasa ale liceu-lui national, nu se mai zarea prin ferestrele cele mari, pofticiosul
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
155
panier al lui Notchi pe care in timp de ploae if acoperea cu o ha,frank' musama, pe care o avea desigur de ani de zile. fleneratia
de elevi de dupa' noi, nu a mai putut insfca in fugA, din Octioare, din butfatatea de turthl-dulce si din zaharicalele din panierut
-131j
4.
.5
04.
giriTZ-11E,C "
Notchi
www.dacoromanica.ro
156
RUDOLF SUTU
sutit de ori mai bunk' Si mai gustoas1 Cu aluatal neamestecat inch' bine in gurg, la auzul clopotnlui, fugeam repede pentru ca
ne cunosteam datorig mai inaintd ea s'a'si fi fcut intrarea in
clas Vasile Buda, desii stiam ea de va fi indigpus, catalogul se
va umplea cu note rele, Buda' va vorbi incet, in spapte, cu ohii
plecati i cu'graiul plangator i desguseat, iar de va fi cu chef,
spre bucuria clasei, vor curge pove4,ti1e din mitologie i va faze
glume pe socoteala frumoaselor... zeite si va rade de... Elena, faand aluzii subtiri i transparente, cu aelplin multumire, iar gura-i
se lrgea de zambet, ochiul privea s,trengareSte, gusa se umfla si
genunchiul tremura, iar bel gs,teptau sac.. traga clopotul.
www.dacoromanica.ro
tre acei care pe vremuri, in Iasul nostru bland si bun ce a fostalt data', plangeau pe coardele vioarei timpurille ce au fost i n'atr
s mai fie nidodata: and galbenii dezmierdau captusala buzuna-relor lor. Erau dintre acei lautari cad, cu gandul la acel trecut al
vedeauochii umezi de lacrimi, vocea trernuranda, oftand
din greu, caci doar care poate fi povestea viefri tor, de tristi cantamp.
Cu lutarul in frunte, mos Mihali i Alecu Rosu au pornit)
spre teatrul dela Copou.
Cat de poetic trebuia sa fi fost aWul aCeSta, in acea seara
de toamna pacloas, pe strada cea mai principala, cu felinarele cu
gaz cari luminau pe atunci orasul nostnq
Au ajuns la teatru. Numai catifele i mataturi in firud grele,
pretutindeni. Para erau aratari din basme, a'0 *tau toate aceIe cuconite din loje, lui mos Mihali.
www.dacoromanica.ro
158
RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
159
La pldcintdria sa ins mos Mihali era bun si dulce ca Si zaharul ce'l tinea bite() .putie, al cgrei capac era bortilit i pe care'l
Mo Mihali Pkicintarul,
www.dacoromanica.ro
Iesencele noastre care si-au facut studiiie la vechile pensio-nate War lam i Humpel, Ii amintesc cu drag de Rozina, de ita-
lianca Rozina, care umbla cu un panieras mititel, in care de departe se zareau smochine zaharite Infipte in betisoare subtirele, nuci
si alune zhrite, gustoase, atrgtoare, dup cad elevele alergau
nebune.
de castane prAjite si de alune americane, o pornea din aracacioasa lor asap din mahalaua TicuIui, Cu panierasul plin cu zaharicale, facndu'sI apatitia vesel i plink' de viata, mai intai in
poarta pensionului War
din str. Universitti apoi, plina
de curaj, cad fetele zarind'o dela ferestrele scoalei II faceau sernn .
sa* intre in ograda, Rozina inainta, sigma c foarte repede ii va
deserta panierasul.
Unul dupa altul dispareau betisparele en zaharicale, iar Rozina primea sficioasa Cate 5 bani dela fiecare eleva. Dela fereastra cancelariei, Caty War lam directoara de care elevele prinsera
frica, cu Oath' severitatea ei nu se putea dprisa nu cheme pe Rozina la &Ansa si alaturi de eleve, sa nu guste si ea din bun:04urile din panieras.
Si dupa ce 'si golea panierasul, Rozina Ii trgea tulpanui
.peste cap, cu un gest de multumire ca i-a Mers bine, urca dealut
Muzelor i scobornd apoi strada Scaricida, intra in tnahalaua ei
saracacioas, in el's* ei unde, dupa ce I umlplea de sarutari pe
eel mai mic copil al ei, Ii inarca din nou panierasul cu zaharicale
www.dacoromanica.ro
LASH DE ODINIOARA
161
pe de alt parte, o porneau, nednd grq, niciodat. Rozina intotdeauna a fost la postal ei, cand la pensionatul War lam, cand la
institutul Humpel.
1;'!,]'
5117irruu-=
2-'
.a
--,
,)
Li
Seara, dupa ce dela orele _ase in jos se'nchideatt portile coliter aceste, Rozina Ii lua famas bun dela eleve i abatandu-se
spre foasta gradina Trayan din Piata Unire, '10 lua italianul 0 se
ducea acas.
11
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
162
Ul MCP E L
I
lin
I;
IPAEZVI
ticios al castanelor prjite si al alunelor americane oprea pe treMon Ani de zile, ca i Rozina care nu a cunoscut alte dtumuri
cleat acele ce duceau la pensionatele Warlam i Humpel. italianul nu s'a miscat din Piga Unirei, din locul pe care'l crede'a cd'i
apartine.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
163
sinucise. Rozina care ani de zile a colindat cele doul mad pensio.
nate, n'a mai fost In stare sa'si iea din nou zilnic drumul cu panierasuI cu zaharicale.
Luand in brate pe capital ei cel mai mic, dupa sarutul ei cal,
www.dacoromanica.ro
at sa vorbiti ce vorbiti", in amintirea fostuird locotenent dornnese ki al intemeietorului rartidului conservator, care a v:zitat
foarte des Iasul, s'a dat foastei strazi Romn, numele lui.
Foasta stracia Romana era corrsiderat pe Vremuri ea cea mai
linistita si retras strada a Iasului nostru.
www.dacoromanica.ro
1ASII DE ODINIOARA
165
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
166
www.dacoromanica.ro
167
IASII DE ODINIOARA
a fost de mult si institutul Daudin de Perier si locuinfa batranului fost profesor Pangrati, tatal d-lui E. Pangrati, rectorul Universitafii din Bucuresti. Astazi 0 alee frumoasa leaga strada aceasta de fundacul 40 de Sfinfi.
in spre plata Sturzoaei, era un intins loc viran, unde de Caliva ani incoace s'au construit mai multe case; apoi o casal veche,
pe locul careia astazi este orfelinatul Principesa Maria; apoi piafa Sturzoaia, unde a fost si pensionatul Curius. De parfea cefalt
a strazii dinspre piaf a Sturzoaiei, in spre vale, intre casele vechi
Lazaride s1 Dochit, erau casele cunostutului avocat de pe vremuri
Gh. Pavloff, tatl magistrattilui iesan L. Pavloff, case construite de
fostul epitrop al liceului din Pomarla (jud. Dorohoi). Gheorghe
Pavloff a fost un foarte simpatic si bun iesan, care in societatea
iesana de pe vremuri, nu numara decat amici. Case le sale aparfin
astzi d-lui ar. C. Marzescu, care le-a infrumusefat simfitor.
IVeneau apoi vechile case Angonescu, date de zestre Sevastiei Pascu, sofia colonelului, mai tarziu generalului $erban Pascu,
amandoi decedafi. Astdzi aceste case aparfin d-lui Gh. Lascar, fostul primar ca'ruia Iasul ii datoreste in mare parte multa recunostinfa pentru tot ce s'a facut bun in acest oras. Aldturi, in valea
strazii, erau vechile case Vol*, fost consilier la curtea de apel.
Urmau apoi casele foaste ale lui Leon Bogdan, unde gazcluia in
totdeauna Lascar Catargi cand venea la Iaj,. Lascar Catargi, iesan de origind, avea o nespusa placere sa vie cat de des in orasul in care s'a nascut. Pe cand era seful guvernului conservator,
amicii sal politici and il primeau la gall, ca sa'l conduca la locuinfa din str. Lascar Catargi, ii cant= cam, cu glas cand mai domol
cand destul de tarisor:
Lascar e rege
Frosa'i regind,
$i tofi lingaii
Cu gusa plind.
Nu era zor
Numai de cat,
Fostul guvern
Sa-1 darn de gat.*).
1) Pe melodia ariei din M-me Angor : Baras est roi, Lange est sa reine.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
168
www.dacoromanica.ro
Amintiri !...
(1883-1885)
Cu un glas patrunzAtor de bas, l'am auzitsti noi pe Andrelici,
'
Naltut la statura, cu nasul mare, imbrAcat in negru, cu cilinpdru Si ghete de lac, asa aparea in plink' piata Unirii sau in dreptul foastei cofetarii Tuffli. Isi canta cantecul pe melodia marsului
de paradd la retragerea cu torte, in culmea bucuriei trecatorillor,
cari aveau momente de petrecere cu Andrelici.
Purta in spete un co plin cu chifle si nu parea de loc obo.sit niciodata. Dupa ce'si sfarsea cantecul chiflelor, in plina stracid Ii punea bastonul la gura, imitAnd trompeta i flautul gat de
,bine, incAt pArea cu adevar o muzica de instrunkente.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
170
laaaapteaaaaaaa...
AndrOci
5e
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
171
zile Iasilor si a cntat pe acelgs ton cntecul salt L'a strns Durn-
www.dacoromanica.ro
Jockey-Club au fost casele cunoscutului avocat iesan Vasile Sculy. El a restaurat si transformat parterul, (care mai 'Maiinte vreme era cu ferestrele mici cu gratii) in prvlie, In care se
-instalase la inceput restaurantul MAne Hi lair, apoi cofetaria Tuffli
tie de pe timpuri. Era un batein simpatic de loc din Cernauti acest Muller si de si era foarte surd, acorda minunat planelie.
Toate casele mari din Iasi erau vizitate de Muller In fiecare
Jung, fiind acordor tocmit cu anul. In salonul de sus al caselor sale era un depozit mare de piane si pianine, de unde se afegekati
www.dacoromanica.ro
171.
IASI DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
174
In gradina de astazi a Universittii, era vechiul teatru national, unde s'au dat atatea reprezentatii i baluri Ie societate,
cari nu se vor uita niciodat. Fostul teefu a fost o veche caSa
boereasca. In dosul lui, unde se mai vede i astazi o movilii in
gradina, locuia batranul regisor al teatrului, Delmary, Papa Delmary, cum i se spunea de ieseni si care era sufletul repres'entatiilor date de catre persoanele din societate.
Pe partea dreapta, unde astazi este caminul studentelor, a
locuit candva familia Balnescu, apoi institutul de d-re Daudin si
consulatul austro-ungar. Case le aceste au fost proprietatea lui
Neculai Drossu, date de zestre fiicei sale Eugenia Bonardel, foasta in prima casatorie sotia lui Emil Mavrocordato.
Mai sus venea casa Catincai Bogdan, sora lui Leon, Lupu si
George Bogdan, decedati de curand.
www.dacoromanica.ro
LAP DE ODINIOARA
175
dela Copou
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM
176
Sturdza, care locuia chiar in fata. $i n'a volt, in tot timpul viefi
sale, sN \Tindal acest loi, pentra a Alu i se inchide vederea caselor
ce le locuia.
Case le Stroici-Ohica au fost locuite multd vreme de catrevechea famille Bogonos, dupa care veneau casele Bogdan $i apot
Aleia Principesa Maria, construita de catre arhitectii italieni stabiliti la Ia$i, Trolli i Scolari. Para la.-construitea vilelor, era aici
un loc viran. Gradina publica avea o esire in aceasta parte.
Pe partea dreapt, in coltul strazii Asachi cu str. Carol, adtualele case Constantin Climescu, au fost proprietatea lui Costachel Sturdza, tatal lui Sturdza Scheianu. Costachel Sturdza a
fost odinioard $i proprietarul casei unde se afl actualmente Banca Moldova, unde Inainte de Unire a fost o banca de stat, denumita' tot Banca Moldova.
www.dacoromanica.ro
IA$1I DE ODINIOARA
177
Actualele case ale d-nei Constanta Ghica au apartinut generosului donator al Academiei Romane, Vasile Adamachi.
Casele au fost cumparate mai tarziu de catre principele Dimitrie Sturdza, tatal principelui Mihai Sturdza. Despre Vasile Adamachi iesenii au ramas cu o amintire: se povesteste c. avand
treab la tribunal, care sd afla i atunci in actualul Palat Admi,-
casa cu 30 de haul.
Vechile case Pavli sunt astazi proprietatea d-lui Pavel Michiu, om gospodar prin excelenta, care respecta proprietatea ;i
caruia i te datoreste Infrumusetarea caselor, dupal ce le-a Molt
o restaurare radicala, cu un salon superb, poate unul dintre cele
mai simpatice din Iasi.
In actualele atenanse din ograda, mai de demult era o sera
unde in timpul iernii gseai cei mai frumosii trandafiri i alte diterite flori, precum i almai i portocale.
Vechi sunt i casele Principelui Mihail Sturdza, fiul principelui Dimitrie Sturdza si nepotul fostului domnitor Mihai Sturdza. Iesenii Ii mai ainintesc de cusca cu ursi din gradina acestor
case. Erau doi ursi mad de munte, din muntii Hangului crescuti
de mid si destul de imblanziti. Ca de obicei, Ingrijitorul infra In
cusca lor in una din zile, cu o furca de fer in mana, ca sa le dea
de mancare. Ursii pared planuind de mai inainte un atentat impotriva Ingrijitorului, cand II zarira, unul se aseza lang usa, iar celalt in partea opusa, asa in cat II prinsera pe bietul om in mijlocul lor. Lirsoaica se repezi si ii smunci furca de fier din liana,
rupand-o, apoi ii apucara de brat. Sari si ursul asupra-i si se incinse o lupta infioratoare. Ursul, in culmea fudei, tarai pe bietul
am Inteo cabina mai la fundul custei, uncle-Si avea culcusul, pentru a scapa de loviturile ce le capata prin gratii dela cei ce alergara s dea ajutorul celui sfasiat. Bietul our fu stasiat in bucati.
In pasnicul nostru am's, de atunci, groaznica drama a produs mult impresie.
12
www.dacoromanica.ro
78
RUDOLF SUITT
In casele Matei Cantacuzino, a locuit pe vremuri familia 01ga Bartsch, mama d-nei Maria Jean Ghica.
Case le -Gatoschi au fost ale lui Leon Gheorghiu. Erau la inceput mai mici, vechi. Moierul Leon Gheorghiu era insurat cu 0
fiica. a Ralucal Sturdza, sotia lui bezede Grigorie Sturdza. Vin apoi casele P. Bogdan foaste V. Dimitriu; casele V. Iamandi; casele foaste ale colonelului Jiurescu, locuite mult vreme de Ion
Burada fost profesor universitar si prim presedinte al curtii de apel ; casele dr. Frey, case vechi si una din rarele case din Iasi
care n'a suferit nici o transformare, ca aspectul ei rustic de alt
data si unde a fost odinioara pensionatul de baeti Frey, condus
de tatl d-rului Frey.
www.dacoromanica.ro
La Mo Bert
(1890)
La mop Berl Finkelstein, din strada Lapupeanu, in amurgurile tArzii de odinioara s'au vazut furiOndu-se de mu:te ori um-
Mo Berl
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM
180
De Cate ori Caragiali nu'si trecea ceasurile aici, stand devorba cu mosu Berl Finkelstein, savurand nectarul din Cotnari!
De Cate on Eminescu nu se aseza inteun colt al unei odai, singuratec, scriind cu creionul pe fasii de hartii inguste, pe care le avea.
gata Mate in buzunar si apoi le arunca pe sub mask' cnd nu'i
placea ce a scris! Si de ate ori baiatul Ie serviciu nu a maturat
diminetele foile de Warta aruncate de Eminescu, asvarlindu-le afaral...
Un fiu al lui mosu Bed Finkeistein imi povesteste c in clasa doua primar a avut de profesor (la scoala lui Brasovanu) pe
Ion Creanga, care aducea n clasa manuscrisele rovestirilor sale.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUPS
182
te un hut deoparte si de alta, pentru a opri arnestecul publiculuictavfind in inij load lor pe detinuti. Un preot in vesminte, cu o cruce
in mink', Mergea inaintea condamnatilor, iar calu1 Gavril Buzatu, imbrAcat in mantaua lui rosie, purta pe. ume:i doted 9treang-tride fringhie, bine soponite.
Cnd a iesft la pensie GaVril Buzatu, a fost trimes s-Si sfar
siascl restul zilelor sale la Mnstirea Secu, unde se si clugri.
La penitenciar a fost inchis i Costea Bals, cand cu manifestatia
din Plata Unirii, la sosirea Regelui Carol, in timpul guvernrii de
www.dacoromanica.ro
JASII DE ODINIGARA
183
Jugoslavia,
www.dacoromanica.ro
184
RUDOLF SUTU
nita, la Paris.
Veneau apoi niste case mai mici, in care a stat i artistul comic dela Teatrul National iesan, Luchian, iar captul.Apre cismeaua Pacurari, ii ocupa o veche crAsing din Iasi, Herscovici.
In Cismeaua Pacurari, A locuit neintrerupt, fostul prefect de
judet Vasile Oheorghian, din a carui inifativ se Meuse In valea
cismelei Pcurari, o gradina pu5lc, aceast parte fiMd una din
cele Mai pitoresti, de uncle se putea veclea cea mai frumoas ptiVeliste a Iasilor. Gradina insa a disparut, intru cat era pe un loc
p articular.
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
185
Urmau casele locuite de colonelul Vrabie, un mo5 al conceIgteanului nostru d. colonel Vrahie, dupg care in colful dinspre str.
Spinzi, erau casele Eichencatz, Eichencatz a debutat ca belfer la
5coa1g din Iasi. Vroind sg parvie, a inceput a face din econo-
miile adunate, diferite afaceri. A inceput prin a se ocupa de afacerile fostului proprietar al mo5iei Rgpiceni, Pgncescu, dupg care
s'a lansat in altele mai mad, luand pe sama sa mai tarziu diferite
procese mad, privindu'l pe dansul toate cheltuelile i angajarea cefor mai de sam avocati ie5eni i bucure5teni. Cu aceast ocaziune,
s'a ocupat mult 5't cu chestiunile de drept, ajungand a cunoa5te
toate finetele procedurii civile. Hind insgrc:nat de d. dr. N. Ra,covitzg, al cdrui om de afaceri era, sg facg o plata de 20.000 lei,
186
RUDOLF SUTIT
vioasa Paraschiva, de alAturi, unde era preot printhle Constantin escu, tatAl d4ui prof. I. Constantinescu si al decedatului artist
dela teatrul national din Iasi, D. Constautinescu.
Comisia I-a era condus de comisarul Deoghenide, care ani
de zile a rAmas in aceastA, calitate. Era foarte cunostut la Iasi,
cunostea la, perfectie cateva limbi strAine, era om purtat prin lume, foarte hazliu si bun iesan. Case le actuate' ale d-lui dr. E. Riegler, medicul i savantul profesor pare face cinste Iaului nostru,
au fost odinipar ale lui P. P. Carp.
Alaturi erau casele bAtrAnului cofetar Richard Tuff li, astAzi
ale fratilor Florescu. Urma apoi masivul caselor Goldenthal, cu_
peste 800 locatari. Goldenthal avea nenumArate case in Iasi: in
PAcutari, in str. Carp, Ir strada Procopie, etc. In str. PAcurari era si farmacia Maugsch Irate cu librarul vechi iesan Maugsch st
care mai tarziu si-a deschis farmacia unde astAzi este farmacia dr,
CApAtin.A.
Alte case mai Mici, se sfArseau in coltul dinspre PAcurani cu str. Carp, la o crAstmA foarte veche din Iasi, crASma zis
la dou fete", din cauza celor dou fete care erau mute, ale crAs;-
marului.
Venea grAdina caselor avoeatului Teodor, foaste proprietateavechei familii Blancfort cu intrare in str. Buzdugan, astrai proprie-
www.dacoromanica.ro
IA$11 DE ODINIOARA
187
Balrana d-na Leon care a trait aproape 90 de ani, a fost ingrijit panA la sfaisitul vietii sale de d-na Burry sotia fostului
prof. de 1. francezA din Iasi care se stie in ce ImIprejurri tragice
si-a incheiat viata.
de odinioara, ai celor eu Papusele", dupa ce stralteau cat tinea de lung str. Pacurari -cu ppusile lor, inganand:
Papusi, papusi dela Husi
Cu capul cat un cauS,
Ppusele frantuzesti
Tot s stai s le privesti,
loveasa, dar nu putea s'o faa, cad Carpo era sus de tot pe capra, iar Exarhu deabea se zarea in fundul trAsurii. 51 in hazul
www.dacoromanica.ro
188
RUDOLF SUTU
tuturora, Carpo i'a spus: dac vrei sa." ma.' bati, sue-te de poti pe
capr. 5i cum era de mititel Leon Exarhu i greoi, nu s'a putut
lima pang la Carpo.
Dintre vechii birjari, astAzi n'au mai ramas deck vre'o doi
btrfini la Iasi.
Ace4tia Ii mai amintesc cum Didita Mavroeordat, una din
cele mai distinse doamne ale vechiului Iasi, oferea ceai, cafea si
dulceat celor mai luxosi birjari la locuinta ei din str. SAulescu.
Batranul birjar Ivan Macarof a condus in tinereta sa cu tra."sura pe Mitifa. Sturdza pe cand era la Iasi. Cand Dimitrie Sturth
_za a fost prim ministru, Ivan a plecat la Bucuresti i, in mirarea
usierilor, a fost imediat primit de Sturdza, cu cuvintele: vino aici, maior Serdar, vino Ivanusca. Au adormit intru Domnul de
mult vreme, vechii birjari ieeni Chirit, Anania, Alexa, Nichita,
Cris.a i atAtia altii.
www.dacoromanica.ro
Librarul Petrini
(1866)
Unul din cei mai vechi librari din Iai, care'i avea libraria
pe str. Stefan cel Mare, in vechile case cu bolti, care se vaci i ay.tazi, peste drum de Mitropolie.
Librarul Petrini
www.dacoromanica.ro
Henry Launay
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
191
boerimea din Iasi. In 1887 hotelul a ars. A fost atunci ui foc nemai pomenit, de care si astzi Ii mai amintesc vechii ieeni. Focul a luat nastere dela bucAtriile hotelului, de unde s'a intins apoi la vechea crastna" din boltile din Piata Unirea a lui Ghersin
Horn, iar de aid la fostul circ dindAratill hotelului, pe locul caselor Pascanu, ocupat in urml de grdina cinema Modern.
La Expozitia universali din Paris din 1889 sofa Launay
.
\Se,
:C
r-
-pleaca din Iasi si deschid la Paris un cabaret romnesc, comisar al expozitiei, fiind principele Bibescu.
La cabaretul romanesc al lui Launay, organizat cu un gust
ales, veneau s minnce si s bea din vinurile dela Iasi, Sadi Carnot fostul presedinte al republicei franceze, Sahul Pcrsiei de atunci, Eduard al VIII4ea pe atunci Principe de Galles si cu familia sa, printre care io actuala regina" a Norregiei.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SURF
192
Ionicii Barb u
bu se prezent si el, remitand la Palat o framoas carta de vizit, pe care era tiparit: Jean Barb, artiste roumain.
www.dacoromanica.ro
1A511 DE ODINIOARA
193
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
194
D-na Launay
Sotil Launay au tinut pe timpuri si Casinoul dela Mile Slnic, precum i gradina Sans-Souci dela Copou, foasta vie Gafencu si mai tarziu Tuff li.
Batrana d-na Launay, care e decedata nu de mult, a condus
pe vremuri si fabricatiunea diferitelor produse ale fabricei de con-
www.dacoromanica.ro
George i Tuffli
(1870-1900)
foasta strada Mare care, Incet, incet a mers progresand, atragand intreaga societate iesana. Si George si Tuffli, erau foarte simpatici si prin felul lor de a fi, au stiut repede sa'si fad nu-
Cofetarul George
www.dacoromanica.ro
196
RUDOLF SUTU_
rasi cei doi cofetari, un sir lung de cupele si trasuri din cele mai
elegante, care incepeau dela foastele case Mavrocordat i mergeau
pana'n dreptul fabricei de apa gazoas a fratilor Konya.
Richard Tuffli
Curand, cofetaria aceasta a devenit locul de intalnire al iesenilor. Aici in timpul iernei, e adunau membrii cercului patina,
rilor, de sub presidentia generalului erban Pascu. Dupa ce se ispravea patinajul, dupa orele 5 seara, cu totii incalziti i imbatati
de aerul... rece, veneau la Tuffli. In- jurul mai multor mese, Tr'
frunte cu generalul Pascu, luau loc toll patinorii.
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
197
franului Tuff li care sedea nemiscat inteun colt de cofetarie, incepeau sa in'sire pe mese, pe tnlmi stralucitoare, diferite prajituri,
-bombonarit, ceai, cafea, pateuri. Altii, In urma lor veneau cu bauturile: acestea numai pentru domni. Pe atunci nu beau si nu fumau prin cofetarii, decAt numai brbatii. Se aduceau sticle veritabile de Malaga, Portho si liqueruri, neprefacute si nefabricate aici
la noi, ca astdzi...
Cu munca si cu cinste si George si Tuff li, fiind oameni economi, au adunat o avere frumusica, avnd amaddoi vii frumoase,
case in oras si cate un nume negustoresc demn.
BatrAnul Tuff li era un om foarte bun. In dupa amezele zilelor de Var, se aseza in fata usei cofetariei si impartea bomboane
copiilor cari treceau pe strada; le impartea cu drag si cu toata inima.
Fiul cel mai mare al lui Tuff li, care a continuat meseria tatalui sail, pe acelas loc unde,si astazi mai dainueste sub o alta
firmaare astazi o cofetarie mare la Cluj. Fiul cel mai mic, absol-vent al scoalei comerciale din Iasi, este astazi functionar superior
la ministerul muncii.
www.dacoromanica.ro
Halvita turceasca...
(1890)
Nu era iq,an, care sa' nu cunoascI pe bgtranul lani, vnz6tonil de halvit, cunoscut i de cei bAtrni, *eptat cu friguri de copii mai cu samg, si treac la ora fixa pe acelai stradA.
Halvitarul lani
Pe Iani, cnd nu era in toane bune, il auziai strigand de departe la captul strgzii:Hal-vi-ta tur-ceas-ca cinci bani bu-ca-ta..
Alergau copiii, din toate prtile, din toate ungherile spre borcanul de sticlg al lui Iani, in cad stteau ingra'mdite bastorewle-
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
199
Picaturi de minta,
strada se umplea deodat de copii.
$i Iani se inveselea pe data si dupa ce multumea pe fiecare,
scotea alte zeci de halvite din niste sacusoare, le punea in borcan
si pasind a lene dinspre strada Carp, spre Pacurari, Ii incepea
din nou cantecul:
Hal-vi-ta
Tur-ceas-ca
Cinci bani
Bu-ca-ta.
Pi-ca-turi
De minta
$i pentru ca sa-si mai schimbe cantecul, pe alt ton, adaoga: Spco-la-ta, man-ga-la-ta, ca te fura, mitradata, aribidiu".
Au ramas cuvintele aceste spuse de Iani halvitarul, de pomin. $i mic si mare il cunosteau pe Iani, din odce strada, din, garret
cas.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
200
dulcit. 0 tus sena 1-a apucat care 1-a fintuit la pat. A cloud )zi
glastil lui Iani nu s'a mai auzit niceri.
Cu d'ansul a pierit parch' ceva si din poezia copilariei noastre.
Strzile nu mai rsunau de striggul lui Iani hal-vi-ta tur-ceasCa..., iar in sufletele copiilor un regret adnc a incoltit. Figura lui
Iani a famas pe mult vreme IntiparitA in minte ca'ci cu dnsul
ne-am trait si o bund parte din copilaria noastra".
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
a Iaului
Institute le-Unite.Institutul Academic : Mihai Eminescu prof esor
Vechi profesori i elevi ieseniPreotimea de altd datd a Iasului :
preotimea la revolutia de la 3 Aprilie 1866 de la Palatul Administrativ ; diaconul loan Creangd i cioarele dela GoliaScoala
de sericiculturd dela M-rea GalataGh. Marzescu i discutiile universitare de pe vremuri...Bacalaureatul de pe vremuriProfesorul Lucescu de la Liceul NationalDe Max elev la Liceul
NationalProfesorul loan PaulUnde se 'nvata in Iasii notri :
pensionatele Scenk,--ChampalbertHerovanu Prof esorul Joan CaragianiCntaretii de odinioard Ghita BorteanuInstitutorul
TincuGheorghe PanaiteanuBardasareProfesorul Victor CastanIesenii la teatrul de la Copou : Olteanca" lui Eduard Cau-
pelmaistrul muzicei regimentului XIII Stefan cel MareVechii artisti ai teatrului nostru nationalProf esorul Mihai TiedmainPro-
nioard muzica comunald, primul cor bisericesc, concertele, sprijinitorii miscdrii muzicale ; Amicii Artelor" ; corul lui Gavril Mu-
www.dacoromanica.ro
Institute le-Unite
(1866)
Scoala care s'a Infiintat in 1866, este una din cele mai vechi
din Iasi. Conducatorii scoalei formau asa zisa Asociatie" a Institutelor-Unite" si din aceasta asociatie faceau parte acei ce nu
mai sunt, astazi, profesori universitari ieseni eminenti: Ion Caragiani, dr. Ion Ciurea, Const. Climescu, Grigorie Cobalcescu, Neculai Culianu, Ion Melik, Pavel Paicu, Petru Poni, Miltiade Tzony,
Stefan Vargolici, A. D. Xenopol.
De altminteri, la aceast scoala functionau cd mai de sama
www.dacoromanica.ro
204
RUDOLF SUTU
De altminteri, tdul studiilor in Institute le-Unite, a fost pregtirea la examenul de bacalaureat i la examenul de primire in
coala militar. Erau diferite sectii, grupate astfel: scoala primark
alcAtuit din sectiile I, H, III i Iv i liceul din curs inferior cu
sectiile I, II, III i sectia militar si curs superior cu sectiile I,
II, III i sectia de bacalaureat.
www.dacoromanica.ro
JAW DE ODINIOARA
205-
www.dacoromanica.ro
206
RUDOLF SUPS
-colegi de ai lor, de prin alte scoli:Noi invatam la Institute leUnite, nu ca voi la... liceul national sau la ginmaziul 5tefan eel
/Vlare. Pe atunci, internii la aceast scoald plateau anual 700
lei pentru cursul primar, 900 si 1000 lei pentru cursul liceal.
Nu erau insa atat de multi elevi. Asa, in cursul unui an, la
cursul primar, au fost numai 19 elevi, iar Iit cursul liceal 17 e-.
levi.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
208
RUDOLF SUTIJ
balcescu, ca profesor de stiinfi naturale, Stefan Vargolici, ca profesor de limba latina si ding; A. D. Xenopolz ca profesor de istorte si geografie; in 1873-74, Anton Nautn, ca profesor de lintba franceza; in 1878-79, N. Quintescu, ca profesor de limba lafink' si in 1879-1880, Ion Caragiani, ca profesor de limba ding.
Caragiani i cu Quintescu in 1871, impreuna cu alti profesoril
universitari, au fundat Liceul Nou", care in 1879-80 s'a con:topit cu Institutul Academic", sub numele de Institute le-Unite".
In aceasta scoal, totul mergea ca ceasornicul, aici domnind o perfect disciplin, datorita autoritatii mbrale ca si ascendentului ce stiuse a'si castiga fata de elevi cat i chiar de corpul
didactic al scoalei, Ion Melik, ca director al acestei scoli dela intemeierea ei 1866 AA la 1883, cand a devenit ca director C. CH,mescu, dupa care a revenit din nou I. Melik, apoi P. Novleanu, E.
Melik, 0. Erbiceanu si la urma N. Culianu.
Aici a fost profesor i marcle poet Eminescu. A fost profesor
de limba germana In semestrul al doilea a anului scolar 1874-75,
in locul lui Samson Bodnarescu, numit director al Liceului BapUn episod din acest timp, povestit de cei ce mai traesc si as-,
tazi. In una din zilele lunei Mai 1875, cativa elevi at Institutuluil
Academic", au propus sa faca o demonstratie in contra lui Erni .
www.dacoromanica.ro
IA5II DE ODINIOARA
209
La Paris la Invalaturl
Se duc de casc5. gurd
Si se 'ntorc tot gogomani
14
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
211
La alte serbAri, a sectiei de bacalaureat dela Institutul Academic" din 1876-77, fostii elevi s'au fotografiat, la fotograful
Brand din Iasi. Printre acesti elevi figurau: Const. Alevra, magistrat, inginer C. Antoniade, Titus Cerne, Vasile Dimitriu, Alex.
Fotino, Sebastian Grecianu, Ion Lambrino, Petru Manea, Vasile
Aliclescu, Dimitrie Mitache, Gheorghe Pi lat, Ion Stamatiu, Ern.
_Stroici, Eugen Vine ler.
In seria de bacalaureat din 1866-67 figurau: A. D. Xenopol si 0. Ciurea; din 1867-68: Ion Burada, G. Popovici; din
1869-70:T. Sthi, A. DrAghici, A. Rau; din 1872-73: A. Cotescu, C. Buzdugan, I. Bastachi, Ilie Stroici, N. Neculaide, $tefan
Albu, Const. Codrescu.
Foarte multi ieseni cunoscuti au trecut prin aceastA veche
scoal model, unii ca pedagogi: C. Botez, D. Balif, Ern. Cernalescu, A. Cosmit, P. Costin, T. Crudu, Oh. Duzescu, I. Freibube, G. Gheorghiu, P. RAscanu, C. Severin, T. Sibi etc.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUT1.r
212
Ion Melik, Petru Poni, Ion Rallet, Ion Stravolca, MiPiade Tzjni,
dr. C. Thiron, Andrei Vizanti, Stefan VArgolici, A. D. Xenopol,,
cu totii profesori universitari.
Repetitori au fost: Vasile Buda pentru partea literark lorr
Praja pentru cea bintifica i altii.
Tot dela vechiul Institut Academic", dela bacalaureatii acestei co1i, a ramas cntecul dedicat lui Verusi, cunoscutul pictor de pe vremuri din Iai. Verusi, autor a foarte multe opere de
arta, printre altele a pictat ti capela dela cimitir, unde a trntit
aici ni.Oe sfinti-mari, de se vedeau de o po$ta. Tot Verusi a facut
pt portretul lui Conta i l'a expus la o papetarie din str. Lapupeanu, ce pe vremuri se afla, cam pe unde astazi e fotografia Packer:
www.dacoromanica.ro
Mai inainte vreme, sfntul eel mai inVidiat dintre toti sfinCii, la noi la Iasi, peste care puseserA candva monopol cucoanele
duduele iesene, era acel al fAcAtorului da minuni, Sfantul Mina.
AstAzi ne apar in minte figurile catorva din preotii vechilor biserici iesene, despre cari cei batrani cari mai vietuasc IncA, ne povestesc cu atata duiosie, amintiri frumoase.
N'or fi istorice toate scenele i cuvintele rostite de vechii
preoti ieseni Andrei Panus dela biserica Buna Vestire; Isaia Teodorescu poreclit Duhu dela Sf. Neculai Domnesc; Alexandru Ionescu dela Sf. Ili i de alti multi, pe cari i-am cunoscut i noi,
pe unii, in copilAria noastrd. N'o fi fost viata acestor vechi preoti
atat de InsemnatA, de pildA ca acea a fostului episcop de Roman,
mai tarziu Mitropolit al Moldovei, care si in clipele sale de odih/IA, in somnut greu ce-I avea, par'cA vedea mereu Inainte'i cele
irei initiate fatale: M. M. M. Desi ele ardtau cA Meletie este Mitropolitul Moldovei, totusi fostul episcop stia bine cA mai inainte
de aceasta, ele se tAlmaceau altfel: erau Mii, Mii si Mii, cat l'a
costat locul de Mitropolit.
Preotul Andrei Panus dela biserica Buna-Vestire a luat parte la revolutia dela 3 Aprilie 1866. Dup4 ce'si sfarsea cele sfinte la
bisericA, pArintele Andrei in grabA o pornea pe la casele boeri
mei de altA datA, acolo unde se adunau TodiritA LAtescu, Nunuta
Rosnovanu cu mama sa, Moruzi i multi Atli. i cu cat se aprovia
Duminica Tomei, cu atata i pArintele Andrei pArea din ce In ce
ma: InflAcArat. In casa RosnovAnitei, in sAptAmana mare, erau me-
www.dacoromanica.ro
214
RUDOLF SUT1T
Participarea lui la acest mare eveniment petrecut, a lost pentru dnsul intotdeauna, una din clipele cele mai frumoase din via
fa sa. In totdeauna, in orice ocazii, povestea tuturora cu cAldurA
cele intamplate in ziva cea mare pentru dansul.
La biserica Sf. Neculai Domnesc era preotul Isaia Teodorescu poreclit Duhu. Ion CreangA a scris mult despre dansul. Era
rau de gurA, mania lui Dumnezeu.
Unde te duci pArinte Isaia, Ii intrebA intr'o bung zi un alt
preot Arbore. laca unde mA due... (0 parintele Isaia scuipal in
palmA)... Incotro a sArit scuipatul, acolo mA due. Dar i pArintele
Arbore nu se IAsA mai pre jos: laca, drept inspre Golia te dud_
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
215
far Neofil Scriban tinea loc de director, flindca nu ducea rasa buna cu Scribanestii, a venit de hac unuia din acestia. La seminar era un cerdac lung de tot. Neofil lu alaturi de (Mitsui pe un pro-
ga, pe rand Mitropolit la Iasi era Calinic Miclescu. Pe atunci pazitor la biserica Golia era arhimandritul leronim Butureanu, pe
cad popii if scosesera ea ar fi eVreu. loan Creang umbla cu pug':
ca dup cioare i rand parintele Ieronim i-a spus de ce umbla cu
pusca, Creanga i-a raspuns:
Eu nu ma tem de pusca. Diaconul
Creanga se ducea foarte des la Titus Maiorescu, care pe atunci era directorul scoalei normal6 dela Trei-Erarhi. Maicorescu ajuta
foarte mult pe Creanga.
Preotul Costachi Butureanu, fatal aceluia care a fost prof esorul Grigorie Butureanu, om inimos si unul dintre cei mai de
sama profesori de istorie din trecut si al d-lui Vasile Butureanti
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
216
Preotul Deoghenide dela biserica Sf. Haralamb, tatl loathlui comisar Deoghenide, avea i porecla de Papa Grecu. Pronunta ru romneste. In srile de denii, cetea Evanghelia i nimeni
nu-I pricepea ce spune.
Preotul Andrei Bnescu dela bis. Sf. Ilie, pronumit Popa
Carnunume rmas la Iasiera in relatii cu lumea cea mai bun din oras. Era nelipsit dela toate botezurile 4 cununiile, pe care le oficia.
Pe vremuri, pe la casele boeresti din Iasi, erau paraclisuri.
In fiecare Sambata spre Duminic, boerimea trimetea dup preo-
www.dacoromanica.ro
217
IASI' DE ODINIOARA
tul Banescu, care venea inteo trasura cu doi cai, pusa la dislpozi-tie si facea aghiasma acas, pe unde era chemat.
La vechea biserica Talpalari, a servit timlp tle peste 30 de
.ani diaconul Simionescu, iar parintele Vereanu a restaurat biserica si impreuna cu preotul Enachescu a fosf sufletul acestei bisexici. Tot aid a slujit si par. Georgescu, iar mai de mult s,1 preo-1
tul Cornescu.
.
La vechea biserica Dancu, care a fost in dosul teatrului na-tional si care nu de mult s'a dramat, biserica din timpul lui Pefru Rams, singurul preot cunoscut ce a fost aici si de care isi mai
I L.
V4N'
Preotul Gavrilescu
La biserica Sf. Sava, preoti mai vechi au fost Alex. Popovici care era si institutor, preotul Borcea, preotul Dionisie Cre-
www.dacoromanica.ro
218
RUDOLF SUTIT
I
.E. MARVA I
www.dacoromanica.ro
IASH DE ODINIOARA
219
www.dacoromanica.ro
14
447h0/0/..4p
t'
A lif.ai.e.
6.
'
b-'
.1:
; se"N11.1f00.14
.07."',......2.
4/Wit&
.t;
o'
M
--.....".L.,- -...,17*-21_-t,10,;:ril...;-
M-re a Galata
Nu multi iqeni tiu ca Mihail Vitlimescu a fost introducatorul in Moldova al culturii viermilor de matasa i al filatulut in mod
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
221
Dna Vitlimescu
Sofia sa Zarnfira, a fost subdirectoara coalei de sericicultur infiinfat de stat la 1865, la M-rea Galata. A fost o femee,
activ5, muncitoare peste ma'sur pentru rispandirea sericiculturii
a filaturei i a festoriei. In unire cu fiica ei Sofia Mironeanu, i.
cu ginerile ei Anibal Mironeanu, au reinfiintat coala de sericiculturd. Vitlimescu & Mironeanu", coal care face cinste i astazi2
Iaului i ldudat pinA i in striintate.
Contesa Asachi, cand i te lacea dor de Iai, sosea dela Paris i trIgea in gazdg la Iai la generalul MaVrodin, care q.edea
pe atunci in str. Muzelor. Se interesa de coala lui Mihail Vitli-,
mescu, la care tinea foarte mult. In casa generalului Mavrodin, se
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
222
Dup un an dela internarea copilei in scoald, s'a facut cunoscut vkluvei lui Vitlimescu de eatre administratia averei lui Vod'al Sturdza, ca s'a"si iea copila din scoal, fiin1c ar fi primit ordin
dela Voda. Sturdza, in acest seas.
Ceva mai tarziu, bezede Dimitrie Sturdza, fiul mai mare al
iar de aici iar in oras, cu scoala pe cate o infiintase in 1895 In tocalul viei dela Galata.
Regele Carol, de Cate ori venea la Iasi, a vizitat scoala de
sericicultur. II interesa progresul pe care'l fAcea scoala i II piacea s stea de vorlA cu Mihail Vitlimescu, care'i vorbea in dialectul prusian.
Dup un interval aproape de 30 ani, se intampl ca inteo 4
www.dacoromanica.ro
IASIT DE ODINIOARA
223
www.dacoromanica.ro
Universitkii noastrein 1860V. Alexandrescu, care era si directorul departamentului Ministerului Instructiunii, faceau parte
din acest consiliu la Iasi, inspectorul general al scoalelor, pe atunci Neculai Ionescu, directorul internatului din Iasi si 3 profesori alesi de catre profesorii scoalelor secundare si din profesorii invatamantului superior, printre cari: Lupascu, Velini, Columb, parintele Ionescu, Barnutiu. In una din aceste sedinte, Vasile Alexandrescu Urechia, in calitate de presedinte, a rostit o cuvantare spunAnd cal ministrul l'a insarcinat sa proecteze" statute
pentru Universitate, in care sa se cuprinda fiecare facultate. In
acelas timp, s'a prezentat si bula pentru facultatea de drept din
Iasi, din partea fostului Domnitor Mihalache Sturdza, dimpreund
cu acte relative la infiintarea facultatii de atunci.
Dupti ce s'a ales o comisiune compusa din Barnutiu, Sochi,
Marzescu, Teodori i CAlinescu, pentru a proecta" statutele, Universitatii, s'a radicat un incident asupra discursului %cut de Barnutiu, in numele consiliului scolar, pentru deschiderea facultatii
juridice. 5i atunci au urmat convorbiri interesante:
Presedintele V. A. Urechia a cerut sa se nutneasca o comisiune compusa din Barnutiu, Marzescu i Urechia.
Gheorghe Marzescu a raspuns ca mai bine ar fi s fac fiecare profesor discursul sAu, la care Urechia a repliicat: d. Marzescu ar vroi s facem o nuntA literara, iar Suciu a skit 0 a spus:
ca sti se facA un discurs in doua zile, ar fi peste putinta si dac
discursul d-lui Barnutiu nu e indestulAtor, sa insArcinAm pe Strat,..
sa faca altul mai bun. Urechia a mai crezut sa spue ca i MArzes-
www.dacoromanica.ro
IA*II DE ODINIOARA
225
mejdios ar fi jumatate de teolog sau jurist, deck jumatate de medic: acesta tae in came vie, omoara.
Ultimile cuvinte ale lui Cuciureanu au dat nastere la urmatoarele riposte: Gh. Marzescu a spus ca daca se vor primi superstitia si prejudifiul ca motiv impedecator la infiinfarea facultkii de
medicina, atunci niciodata nu se va putea infiinta aceasta facultate. Parintele Scriban a fost de parere 'a Universitafile
cand s'au infiintat, n'au .dispus de toate mijloacele necesare. SA
mergem si noi inainte, a zis parintele, caci tot inceputul e greu
si doresc ca cel pufirt medicii ce vor iesi din facultatea noastra, sa
poata inlocui macar pe babe, dar sa fie romani.
Oh. Marzescu nu a lasat pe parintele Scriban sa-si spue bine
ultimile cuvinte si a strigat: desconsiderati facultatea noastra..
www.dacoromanica.ro
226
RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
Bacalaureatul de pe vremuri
(1890)
La proba scrisa era mare lupt intre candidati ;$i profesori, cei dintai pentru... a copia, iar profesorii pentru a-i prinde.
Candidata erau impartiti in trei sali: d-rele putine la numar pe
,atunci, din absolventele liceelor de d-re din Iasi Humpel i Varlam, dimpreuna cu candidata, a caror nume incepeau cu literile
A $i B, in asa zisal sail a Potcoavei, din calla ea in aceasta sala
senatul universitar de pe vremuri i$i tinea $edintele in jurul unei mese in forma de potcoava In aceasta sail era foarte greu.
-de... copiat Profesorul care supraveghea candidata, se a$eza in
mijlocul potcoavei, de unde lesne avea pufinta sa' vada ce fac toti
elevii. A doua seal fiind cea mai maresala actuala a pa$ilor perduti $i a bibliotecii facultatii de medicinalcuprindea elevii dela
litera B On/ la S inclusiv. In aceastal sal, parte dintre candidati
erau a$ezati in band, parte cate unul la ni$te masute. Copierea aici era mai... upara., cad studentii Universitatii, $i alti elevi stationau in curte, iar pe ferestrele deschise, se puteau arunca fastile de Brae, legate cu $foara $i cu petricele, din cari daca nu
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
228
Universitatea veche
Amandoi profesorii, erau ursuzi si morocanosi, tipau si ocarau pe candidata ce nu raspundeau la intrebrile ce li se puneau.
Cuvintele ce 11 se adresau erau cam acestea:
www.dacoromanica.ro
[ASH DE ODINIOARA
229
Venind mai intai la profesorul Erbiceanu, acesta fail a raDar dv. cine sunteti? Raspunsul fu : Carp Mihai si Carp Elena. Da, da, ingin Erbireanu. Dar care e Carp Mihai si care e Carp Elena?
$i d-rul Leon Sculy facea parte din comisiunea de bacalaureat. Ii placea sa faca glume cu candidata. La un examen, Intre,band pe o d-ra candidata despre electrofor, &Ansa a descris aparatul, spunnd intre altele ea se compune din un fir de par. D-rul
Sculy intreba imediat; De barbat, sau de femee, d-ra?
lar alt data, cernd unei candidate sa descrie camera lui
Sausure, aceasta a raspuns ca se produce la intunerec combinarea... D-rul Sculy, in fasul tuturora nu se putu opri sa nu-si pladica ochii de pe cafafog, intreba:
www.dacoromanica.ro
<4.
Profesorul Oh Lucescu
www.dacoromanica.ro
lASII DR ODINIOARA
231
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
232
Frica de Lucescu era atit de mare printre elevii, cari'l porecliser Lucifer, Incat intreaga preparatie de 10 zile dinainte de_examene, era Intrebuintat, de devil cei buni 1 cei rai, numai pen-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
233
www.dacoromanica.ro
Fiul mai mic al d-rului Max, pe care iesenii cei vechi l'au
.cunoscut cu totii, era dracos peste masura. Pe cat era de ineii
gent, pe eat era de lenes. De abea a putut absolvi cele 4 clase
liceale si cu tot regretul lui Vasile Buda, pe atunci director al liceului national, Eduard Max n'a isbutit sa treaca in cursul superior.
www.dacoromanica.ro
235
1A$11 DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
236
RUDOLF SUTU
tru teatru, in mai multe randuri a declamat la diferite reprezentatii de binefacere ce aveau loc in sala Amicii Artelor" unde astazi este Conservatorul de muzic i declamatie, dovedind cl are
talent.
A rugat pe tatal san, and au plecat in strainatate, ca la Paris sa-I duel' la un profesor, care sii dea parerea dna poate sau
tin sa intre la Conservatorul din Paris.
D-rul Max nici n'a vrut s auda la inceput de a$a ceva, dar
oclat ajunsii familia Max la Paris, baiatul ii tot dadea zor tatdlui san, sa-1 duel numai cleat la un profesor renumit, care sa-i dea
sentinfa, clacl are sau nu are talent la declamatie. Si dup ce Eduard Max s'a prezentat profesorului $i a arAtat ce $tie, a primit
cia-mi voe sa-ti dau un sfat parintese:
urmMorul slat pArintese:
. arta $i d-ta nu suntefi fact* unul pentru altul; dacd parintele d-tale are vre-o bucata de pmnt, dute i o cultiVa...
Cel mai incntat de acest rspuns a fost d-rul Max, careli
Iu imediat fiul i plea in alt parte, la bi in Franfa. Dup trecere de cloud luni dela aceasta scena, familia Max s'a reintors din
www.dacoromanica.ro
loan Paul
(1890)
Ion Paul,
www.dacoromanica.ro
238
RUDOLF SUTU
lar acum cateva luni in urma, loan Paul trebuind sa te retraga la pensie, si-a exprimat dorinta ca restul vietii sa'l petreaca la Iasi, dorinta pe care nu a putut'o indeplini, din motive necunoscute. Doar rmasitele sale pamnteti au fost aduse si inrnormantate la cimitirul Eternitatea, alaturi de ale vechiului sau
prieten intim loan Praja.
Miron Pompiiu
Plecat din tara Motilor lui lancu, loan Paul acum vre'o 37
de ani, a venit in vechiul regat, incalzit de focal sacn4 al patriotismului si cu cele mai mari iluzii despre viitorul neamului, romanesc.
Incetul cu incetul, loan Paul a devenit o figura insemnata a Invtamantului romanesc din regat i ca profesor i ca scriitor Si ca
conducator al scoalei i ca autor didactic.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
239
www.dacoromanica.ro
6 alta data in ele au fost vechile scoli Sau pensfonate partkufare din Iasi, in aceste ateva case s'a dat de catre dascalii de 'altunci, o educatiune aleasi fiilor de ieseni. Se preda germana si
franceza in deosebi.
Iesenii isi amintesc de cele mai de sama pensionate de W-
O, cari au disprut odata cu cei cad le-au infiintat. La pensionatul Caracas din strada Armeana (astazi casele d-lui avocat Vei-
ler), s'au perindat nenumarati elevi, cad mai tarziu s'au relevat
prin soliaitatea cunostinteior dobandite. Aici a irvatat ci elevul
loan Botez, actualul director al Bancii Iasilor si profesor univ!ersitar.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
241
Scenk
Pensionatul Weitzecker din str. Tautu, se deosebea prin frumoasele productii de scrim. Aici printre altii a Invatat $i Paul
Ventura, fratele aceleia care a fost o distins doamna din Iai
Lucia N. Canangu. In sfarsit, un alt pensionat de MO era Chaiol din str. SArArie.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTtr
242
Un alt pensionat vechi din Iasi, a fost acel al lui Jordan din
strada Sardrie, 1w .actualele case Cozadini, ocupate astazi de eatre Siguranta generald. Cam de pe cand a fost focal cel mare in
Sardrie, a inceput a fiinta i acest pensionat. Jordan era elvetian,
frate cu profesorul Jordan dela scoala centrala din Paris. A sosit
la Iasi, adus ca repetitor al tinerilor Canta, al lui Vasile, tatal lui
Matei Cantacuzino, al lui Iancusor si al celui de al treilea frate.
La inceput Jordan nu, a primit ca elevi In pensionatul sau,
cleat pe fiii celor mai cunoscuti ieseni, iar mai tarziu pe toti aceia cari veneau i cereau inscrierea la scoala sa.
Pe aici au trecut fratii Alexandra si Gheorghe Liteanu, fratii 'Alexandra, Neculai si Mihail Satu, fratii Ghica Brigadir, Macarovici (generalul Macarovizi), Crupenschi (colonelul Crupenschi), fratii Catargi, Oscar Moruzi, Dimitrie Moruzi (cneazul si
publicistul), Cantacuzino, d-rul L. Russ, dr. Gh. Bogdan, fratii
Gall, Grigorie Cogalniceanu, Vasile Jora, Matei Gane, Neculai
Gane i atatia altii, ieseni despre care pastram amintiri frumoase
si duioase.
Jordan a fost i profesor de 1. franceza la Academia Mihalleana.
care din str. Pacurari s'a mutat mai tarziu- in str. Muzelor; al
doamnei Sacheti, care isi avea pensionul la deal la Copou; al
doamnei Gall, mama d-lui Gall, fost secretar general al Primariei
com. Iai. Pensionatul era in stradela Sf. Atanase. Dintre foasteIe
eleve dela acest pension, traesc astazi numai cloud: d-na Elena dr.
Peride i d-na maior Vasilescu, doamne cari n'au prasit de loc
lasul.
www.dacoromanica.ro
LW DE ODINIOARA
243
www.dacoromanica.ro
244
RUDOLF SURF
D na Maria Herovanu
na Champalbert, in anul 1867. Maria Champalbert, era diplomatga Academiei din Montpellier, femee foarte culla, superioara si
distinsa. Institutul infiintat de &Ansa, a luat fiinta mai intai la 132atra-Neamt i aceasta datorit unei intamplari: venind din Franta
www.dacoromanica.ro
CASH DE ODINIOARA
245
doua patrie. De Cate ori vorbea de tara noastra, isi arata toad
Ca
"r)
a)
Ca
cla
ta
0.
C.)
0
Ca
Ca
Ca
Ca
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM
246
www.dacoromanica.ro
loan Caragiani
(1890)
Intr'un ajun de Anul Nou in 1921 acel ce a fost Ion Cdragiani, profesor de limba si literatura elina la facultatea de lit
fere din Iasi, decan al facultatii de litere, membru al Academiei
Romne,
si'a dat obstescul sfarsit.
A fost un om modest toata viata, cat a trait'o. Si tot asa det
modesta i'a fost ultima lui trecere prin strazile Iasului, atunci cand
in seara zilei in care Ion Caragiani a inchis ochii pentru totdeau#
Wig
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
248
tea igana, profesori secundari si... un taraf de lutari tigani. Cantau lautarii de asurzeau intreaga cask'.
Pupa miezul noptii, and lumea incepuse a se rani, un profesor se apropie de lutari i adresndu-Ise celuia care conducea
orchestra, ii spuse:
Uite, vezi pe cela de colo (aratind spre Ion Caragiani).
Ioan Caragiani
$i, lautarul tigan nici nu mai astepta altceva si se duse pu$Ca la Caragiani. Wand $i cu aerul de prieten 0 de... compatriot, ii dada de-adreptul lui Caragiani: Ne pare bine a ai ajuns
asa de mare 0 c unul din ai nostri e i profesor universitar; dar,
uite ce te rugani, trage-i si d-ta din vioara cu noi si nu-ti fie ru$ine.
www.dacoromanica.ro
[WI DE ODINIOARA
249
I'
,. ,
...:17
.,..,,
..
. z..-
z*/..7:-'4:.-- ..r.,..-
-6'
I.
--)''
4-'
---,
",
h:k :.1.
k :i
',/;45-7
:''
-,(-e
1:1'\
1.
%
4,
-1
----
;-,,-.
..,
40- .
r-"er -
.r-
gr
'I '
,I
tel. P11,4
.-
..
-g
'I 7? : .
1 ,r 6 1.1r..5r jr.
,_,.....*_..
., ,
,..2
Z'e 4Inekt-..7-x,*
.....t....,. 1--
una din zile ducandu-se cu car* spre Podul Iloae, a dat pa sosea
de o satra de tigani, cam pe la Valea Lupului. Tigatiii zarindu-1,
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
250
au crezut.ca e unul de-ai lor i pe data, sireti cum sunt, s'au sr."tuit sa'i traga chiulul si anume cand Caragiani ajunsese chiar in
fata lor, tiganii s'au facut ca se bat intre ei, arrienintandu-se cu
drugi de fier, scuipandu-se, sbierand si producand un sgomot infernal: ca la tigani. Caragiani crezand de-al binelea ca e curata_
batae, se cobora din caruta i venind in mijlocul lor, cauta sa'i
impace: bine ma, ce v bateti, ca nu e frumos, li se adresa. Atka asteptau dihaniile de tigani i atunci unul dintre ei, incepu, si
mangae pe Caragiani i s le spue celorlalti: Iaca, boeru o sa
ne impace... i cu totii incunjurandu-1, chipurile ca.' au gasit in el
pe zeul impaciuitor, i'au pipait hainele, pe la buzunarele rurtucului, pe la acele ale jiletcei... pana in sfarsit; s'au impacat.
Caragiani a plecat multumit ca a putut face o fapta intr'adevar mare, impacand tiganii.
S'a urcat din nou in caruta, si'a aprins mucul de tigara,, ca,
re'i ardea buzele,
trantit palarioara pe cap si a pornit mai departe; si cand a vrut sa'si tearga fruntea de sudoare iea batista
de unde nu'i i cand a mai vrut .sa se uite cate ore sunt, ioc si
ceasul i atunci a intors caruta si a venit din no.0 in mijlocul tiganilor i vorbind cu buliba'sa cel mare, i'a spus ca nici batista,
nici ceasul lui, nu sunt cu nimic vinovate de sfada tiganilor si
ea' skil I fr dea indarat. i i le-au dat.
Acei cari l'au cunoscut pe Caragiani, par'ca'l vaci i astazi:
scurt, bine legat de trup, rotund si plin, cu fruntea larga, mustti
lungi i groase, ochi lucitori, sprincene dese, in sfarsit o figura
original.
Intra in clasa dela facultate, iarna, cu capul infundat in g-ulerul unui modest palton, spre a'i fi mai cald, purtand la gat, o
legatoare lath' de lank', care'i acoperea aproape intregul obraz.
Cu prilejul unei vizite a Regelui Carol la Iasi, Regele dorind s aiba la dejun pe Caragiani care era neintrecut in anecdote,,
www.dacoromanica.ro
IASI1 DE ODINIOARA
251
a trimes un agh:otant sail invite. $i aghiotantui a dat de Caragiani imbracat numai in halat, cu fesul ros in cap, tologit pe pris
pa caselor dela Seminarul de astazi de slavistica.
un si
mulacru de perchezitie, s'a gasit c aparatul de fotografie, ar constitui o dovada de vinovatie. A stat Caragiani mai bine de a lung
de zile arestat, liana a intervenit ministrul Romaniei la Constantinopol. Cand a fost eliberat, Caragiani a luat vre'o 15 albanezi
marinari, i'a dus intr'un Vail de munte, a pus la fript mai multi
miei, si a tras un chef cu lutari, de a niers vestea hat departe...
www.dacoromanica.ro
Cantaretii de odinioara
(1890)
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
253
treeing a lasului?
www.dacoromanica.ro
Institutorul Tincu
(1890)
Const. Tincu era unul dintre cei mai vechi institutori din
Iasi dimpreun cu batrinul Stauceanu, uncle atatia i at'atia am
invatat, la scoala pr:mar din foasta strad 40 de Sfinti, astzi general Berthelot.
Institutorul Tincu
Constantin Tincu a venit la Iai din comuna Vanatori jude-tul Neamt, de acolo unde arhimandritul Chiriac Neculau dela Mana'stirea Neamt a infiintat scoala care'i poarta numele.
Dup ce a urmat cursurile gimnaziului Stefan cel Mare i
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
255
www.dacoromanica.ro
256
RUDOLF SUTU
pe elev.
www.dacoromanica.ro
George Panaiteanu-Bardasare
Corespondenta cu D. A. Sturdza
(1859)
G. Panaiteanu-Bardasare
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM
258
frumoase de acolo. A stat aici limp de 18 ani, uncle ti fAcuse popularitate si a fost incurajat pin comenzi artistice, avand prieteni
din Romania, oameni insemnati ca: fratii Sturdza-MiclAuseni, Diamandopol, Dassiade, pictorul Lemene colegul sAu i altii.
Dimitrie Sturdza, fostul prim-ministru i sef al partidului li-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
259
Cand t aeste cineva in mijlocul strainilor, ori ce semn amical este indoit de pretuit. M cunosti indestul ea sa ma crezi c
lelegrama ce mi-ai trimes, dimpreund cu alti doi scumpi amid din
Iasi, mi-a facut nu numai cea mai vie bucurie, ci mira cauzat in
timpul de astazi, o adevarata mangaere. Sunt cu familia mea de
frei luni aici in Viena. Nu pierd timpul zadarnic i artele de care
noi suntem atat de straini, m. ocupa aici foarte mult. Societatea
artistilor a expus in timpul din urtna patru picturi foarte rematcabile, cu toate ca nu sunt in acelas grad admirabile. 0 sara in
insula Madeira de Hildebrandt, e una din picturile cele mai minunate, care exista: ardoarea apusului soarelui pe aceasta Oink' ar
lumina singura camera unde este expus acest tablou si schimba.rile coloritului, dup pozitiunea localitaii sunt de o delicatetl
.0 de un adevar inimitabil.
Un pictor polonez a expus un tablou istoric foarte mare,
uneritoriu in detaliuri, dar care, are o gresala capital& ii lip.qte perspectiva i toate figurile sunt pe acelas plan si ceva Inca
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
260
mai mult sufletul vietii. Mai bine sunt dou tablouri doi r ictori
unguri Benegar i un altul. Printre ele, ungurii fac o aparitiuneclemna in arte.
Benegar a depins familia regeasca la Versailles, pe cand r o-porul lua in asalt palatul, si trebue sa spun ea' a deslegat problema ce s'a propus, cu talent si cu iscusinta. Mi so pare ca panza .
lui a fost cumparata pentru America...
Ce mai faci? 5tiu c te lupti necontenit. 5i sitiu cat e greu
a lupta la noi. $tiu cat de mult te apuca aclesea descurajarea
trete particulare ale imparatului si am facut un catalog de toateportretele ce'mi sunt cunoscute. 5i colectiunea mea de medalii romanesti, a crescut. Pun sa'mi sape aici 14 tabele care vor confine
monedele vechi ale Principatelor Moldova i Valachia...
In anul 1858 George Panaiteanu-Bardasare a venit la Iasi,.
undo i se oferi locuinta i ateliere, in casa unde a fost.Universitatea veche (astazi facultatea de medicina). A venit in contact ctr
Dassiade, Sofronie Varnav, Costachi Negri si alti oameni de sama
si can cu multa bucurie i tragere de inim au donat si au depus tablourile lor pentru a se Infiinta o Pinaboteca" la Iasi, al
card director a si fost numit Bardasare.
Din indemnul lui Mihai Cogalniceanu, s'a cumparat pentrth
marile institutii: Universitatea i P;nacoteca, casele foaste Alecu
Roseti-Rosnovanu. George Panaiteanu a emis ideia ca trebue sa
se infiinteze i o coala de desemn i pictura, pentru ca viitoarele
generatii s stie sa aprecieze operile artistice de valoare.
$i in 1860-26 Octombries'a fcut inaugurarea oficiala at
acestor inalte institutii. Ca primi elevi au fost ucenicii de pe la.
zugravi.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
261
re talent, l'a pus de a lucrat tot timpul vacantii pan in Noernbrie cand s'a deschis prima expositie de lucrari ale alevilor aces,tei coli. Lumea a vizitat expozitia cu bucurie i dragoste, rAmanand incantata de Iucrarile copilului Bardasare, caruia 7 cetteni
intruniti i'au oferit un ceasornic de aur ca incurajare.
De atunci s'a inmultit numarul elevilor si s'a continuat cu
.expozitia in fiecare an.
In anul 1864, dupa programul scoalei din Iasi, s'a intocmit regulamentul pentru scolile din Iasi si Bucuresti si astfel s'a
urmat pana la 1866, cand cu inceperea anului bugetar a fost stearsal scoala din buget i atunci Panaiteariii a intervenit pentru reinIiintarea ei, sustinand'o pe socoteala sa proprie si rmanand numai ca director al pinacotecei.
Soseste la IOL i Domnitorul Carol. Pentru intdiasi data viziteaza orasul nostru. Cu aceasta ocaziune s'a injghebat o expo
itie din lucrarile elevilor, in 6 saloane, dupa ghips, natura, desemn si pictura, intre care lucrari s'au distin acele ale tanarutui
Bardasare, care facuse in marime naturala (desemn) portretul MAriei Sale.
Vizitand aceasta expozitie, fostul nostru Suveran a ramas
incantat i observand talental tanarului Bardasare, a cerut sal fie
prezentat. L'a felicitat i i'a oferit o bursa,' din caseta sa particularA, trimitandu-1 la Berlin cu o scrisoare autografd catre profesorul Lachert, ca sa urmeze mai departe arta desemnului si a picturei. Domnitorul si'a dat cuvantul ca aceasta scoala se va reinJunta si inteadevar scoaIa lug din nou fiinta in acelas, an. Plecand
la Berlin ca sa dud. pe nepotul sAu, dupa," staruinta iui George
Panaiteanu se dadu un fond pentru a se 'cumpara statti in ghips
pentru studiul antic i pentru imbogOrea colectiei de sculptura.
Astfel, se cumpara grupul Laocoon i grupul Niob compus din
12 statui, pe care le aduse la reintoarcerea sa.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
262
localul fost al coalei normale din str. Muzelor, care cu toate imbunatatirile facute, era neincapator pentru5coala.
Si atunci i'a aranjat drepturile la pensie, in 1893.
Din coala aceasta, din marine aceluia ce a fost George Panaiteanu Bardasare, au iqit mai multi artiE cari au pus artel in
activitate in Romania. El moare in casele sale proprii din strada
Mitropoliei (foaste ale lui N. Zisu), in anal 1900.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
264
RUDOLF SUTU
d'Ulysse. Se grotte tie rsonnait plus de son chant... Apoi, deodat simfind ca elevii fac nebunii la spatele sau, pe and statea cu
fafa la tabela i transcria fraza de mai sus, se intrerttpea brusc din
explicafie $i zicea: ma rog, buifel, astampara-te, sau: ne vous
genez-pas, oil II y a de la gene, I ny'a point de plaisir.
Baefii care stiau ceva franceza de acas, erau denumifi de
Castan, la vieille garde si cand vre'unul din ceilalfi elevi nu fa'spundea la o intrebare pusa, se adresa celor dinti, zicandu-le:
sa, ne-a limas in minte i astazi si par'cal aud pie Victor Castan,
rostind cu glas tare lecfia pe care o explica si pe care a intrerupt'o
cu observafia adresata elevului Fantanaru, un frate al regretatului
Fantanaru fost prefect:
www.dacoromanica.ro
[A$11 DE ODINIOARA
265
ie$an, ca ar fi francez $i las'andu-1 sal intaleaga ca d i din Franta, ar fi de original semit, Castan l'ar fi provocat la duel $i dupa,
ce s'ar fi schimbat cele doua focuri de rigoare Fara nici un rezul-tat, Castan ar fi propus adversarului sat', ca pe insu$i campul de
lupta si-i dea o dovadd materiald de origina sa latind. $,1 dupd
www.dacoromanica.ro
oarei, de d-ra Zail, apoi d-na Serban, in rolul Oltencei, de Hasna5 5i vestitul tenor Gavrilescu in Janica Flufurel; Meissner, apoi
Constantinescu in rolul lui Chir Sandu Chircudescu; Teodor As
ian, apoi Petrovici, in rolul lui Mo5 Glumici 5i multi altii.
Corurile, admirabil compuse, erau sub conducerea sotului
Iosefinei Ga1u5ca, iar orchestra, in care cantau profesorii 5i ellevii COnservatorului de muzica, era sub directiunea proprie a ac
torului, Eduard Caudella.
Vechii ie5eni Ii mai amintesc de frumoasele melodii din aceasta opera comica nationala, jucata in afitea rnduri in teatrul
dela Copou. Ca, de pild, cntecul plin de humor al lui Chir Sandu Chircudescu, Cand se intoarce dela rasboi, imbracat in haine
turce5ti, cu carabine, pistoale i iatagane 5i este intrebat, ce a fa
cut la rsboi, iar el raspunde: ce am facut? Am 5ezut...
www.dacoromanica.ro
IA511 DE ODINIOARA
26T
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
7268
Nimeni n'a Incercat s monteze aceasta frumoasa opera comica, care a facut furori pe timpuri la Iasi.
La fiecare reprezentatie dela teatrul dela Copou, artistii erau acoperiti de flori, aruncate din toate partile teatrului, iar autorilor, la prima reprezentatie li s'au oferit frumoase cununi de
lauri. Toate cucoanele din loje erau si ele imbracate in atragatoare costume nationale, Ca si artistele de pe scena. Era par'cal o intrecere intre sala si scena, cine va avea cel mai frumps costum
national.
Dar, acele vremuri au trecut. Iesenilor le-au ramas doar aImintirile si atAt. Ele le mai indulcesc viata de astdzi.
www.dacoromanica.ro
Neculai Culianu
(1890)
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
70
dansul elevii faceau mult sgomot si in parti6Iar -Gheorghe Marzescu, unul dintre colegii de clasa si prieteni ai lui Neculai Culianu, facea multe nazbatii. La I. latina, era profesor D. Stoica,
cu care se invata bine etimologia. Despre Stoica, spunea Cuba.nu, ca in fiecare an repeta scena urmatoare: vorbind elevilor despre poezie, le spunea ca nu e asa greu de facut una i, ca dovada, Ii punea maim la frunte, incretia sprincenile, ca si cum ar fi
facut o sfortare i Incepea:
Culianu se inscrie la liceul Saint-Louls, in sectiunea de Matemateci speciale, urmand si cursurile dela Sorbona cu cei mai eminenti matemateciani i trecandu-isi licerrta in 1860, Bind printre
cei dintai romani licentiati in Matemateci, dela Sorbona. A mai
urmat la Paris, 3 ani, obseryatorul astronomic, care avea ca director pe Le Verrier si apoi pe Delaunay.
www.dacoromanica.ro
[ASTI DE ODINIOARA
271
.4.
.0
Neculai Culianu
www.dacoromanica.ro
272
RUDOLF SUTUr
Culianu a indeplinit $i diferite insarcinari in invatmnt, aproape toate in mod gratuit. A fost membru al comitetului centraL
de inspectiune al scoalelor de dincoace de Milcov, impreund ca
V. A. Urechia, T. Maiorescu, Oh. Marzescu, I. Pangrati. A Tog'
decan al facult. de shinfi, reciorin 1880al Universitatii in 4rnduri, ocupAnd acest loc de onoare fara intrerupere titnp de 13.
ani. El a hiptat pentru mentinerea facultatii de medicina, care era sal fie desfiintata in 1884. In 1888, mi$carea opozifiei conservatoare devenind foarte vie, se lanseazk, cu ocaziunea vizitci Regelui Carol la Iasi, un manifest, pe care '1 iscalise profesorul de geografie dela Liceul National din Iasi, D. D. Pastia i profesorii urn.versitari Marzescu i Tzony. Ministrul instructiunH de atunci D.
A. Sturdza ii d in judecatd. Pastia trebuia sa fie judecat la Iasi
de catre o comisiune de profesori universitari, iar M'arzscu si
Tzony la Bucuresti. Culianu se impotrive$te la condamnarea lui
Pastia i isbuteste sa facd ca juriut WO decline comp etenta. Juriul din Bucuresti, de alta parte achit pe Marzescu $i Tzony.
Ca rector, Culianu a organizat alaturi de A. D. Xenopol $1J
C. Erbiceanu, serbarea de 50 ani a Acaderniei Mihailene, cu oca-
www.dacoromanica.ro
273
IASI! DE ODINIOARA
facut parte din societatea Junimea", Inca dela inceputul ei, asistnd regulat la $edinfele ei $i apoi a-WO parte la activitatea ei
politica. A fost si vice-kpre$edinte al Senatului si membru al Academiei Romne.
In anul 1915, dupa o grea boal, Neculai Culianu a Incetat
din 'viafa. Ca profesor, Neculai Culianu a iubit $tiinfa $i tineri-
studenfi, o grij exemplara pentru lectiile sale ca si pentru purtgrile sale, ca sa OA dela cine sa Inv* tinerii...
Impreung cu D. Petrescu, fost profesor de Astronomic la
Bucuresti, pe cnd In \Tata la Paris, Cu liana locuia inteo odae la
al cincelea cat, Inteo casa din Rue Soufflet, in apropierea Pantheonului, pregatind amndoi examenele. Inteo noapte, usa se
deschide $i un indiVid infra in odae, pretextnd ca ar cauta pe cineva. In mneca sositului, Culianu zarete un cuft. Individul statea pe ganduri pe cine sal loveasca Intai, dar observand ca arma
lui a fost zarit, s'a retras imediat. Amndoi, Culianu si Petrescu, s'au luat dupa dnsul, dar nu Pau mai ajuns.
Altadat, fiind la Observatorul din Paris, fara sa fie anunfata, soseste impArAteasa Eugenia. Culianu necunoscndu'o, ii arata totul, adresandu-se cu epitetul simiplu de Madame" si rgmane foarte confuz, mai tarziu, dud i s'a sipus Ca a fost Insal$i
imp r teasa.
18
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IAII DE ODINIOARA
275
www.dacoromanica.ro
Accused muzic era una din cele mai bune din tarS si a fost
infiintata chiar de insusi Lehr. De si e mult de atunci, iesenii W
mai aduc cu drag aminte and regimentul iesea la parada avnd
in fruntea sa excelenta muzied, care era nelipsita dela ori ce ha)
si seratii ce se (laden& la Iasi. Frumosi mai erau rosiorii de pe a-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
277
www.dacoromanica.ro
278
RUDOLF SUM'
cele mai butte, care a rivalizat cu muzica vestitului capitan Ivanovici i cu acea a regimentulth de geniu din Bucuresti, de sub co-
sa le-a spus: --nu mai insistafi, cad eu nu pot sa am nimic ascuns pentru iabita mea Catherina; altfel a-si avea remucari.
$i tand se intoarse din strainatate cu mica mostenire, o dit-
www.dacoromanica.ro
Ifitsll DE ODINIOARA
279
www.dacoromanica.ro
rolul vaduvei Frochard era jucat numai de dansa. Sill juca atat de
bine incat par'ca, noua celor din saki, ne rparea rau ca Atena Georgescu, acolo pe scena, Ii juca alit de bine rolul. Ami fi dorit par6 sa mai... greseasca, sa fie o Frochard mai bund ceva, sa nu chi-
www.dacoromanica.ro
LASH DE ODINIOARA
281
A lsat un nume mare dupa dansa, numele ei de artisMieana, din Iastd mai de demult.
De Cate ori juca intr'o piesa Atena Georgescu, de Cate ori
numele ei figura pe afis, eram incredintati ca spectacolul va reusi.
I se spunea Coana Veta", din cauza rolului care l'a jucat
In Noaptea Furtunoasa" de Caragiali si in care excela. Actorii
i colegii ei, ii mai spuneau si Fifita". Era una din cele mai bune carnarade, cu un caracter admirabil si gata intotdeauna sa dea
ajutor elementelor tinere din teatru, sa se ridice.
In tineret, a jucat cu Pascaly, cu Demetriad senior si cu
alti artisti, disparuti si ei. astazi.
In teatrul dela Copou, de cate ori a jucat, numai succese a
avut. In toate piesele lui Caragiali, a excelat, ca si in Casnicia"
de Ursachi, in baba sgarcita din Crimd si Pedeaps" si In piesele lui Moliere: Doctorul faral voe" etc. Mai in toate piesele in
care juca, avea rol de soacra. Partener ii era Mitu Arceleanu, un
neintrecut artist si un foarte iubit iesan.
Marea artistd Aristizza Romanescu, in amintirile ei 30 de
ani", vorbeste despre marele proect care-I ispitise pe Grigore Manolescu ani de zile, acela de a juca la Viena in romaneste. Trupa
ajuns la Viena, a jucat la Karlteater Hamlet", Mandrie 1 A-
ei, asa s'a exprimat: Atena Georgescu, totdeauna cum se ca,de, imPe martora cate am suferit in vacanta aceia. Asa groaza se'ncuibase in mine, in cat malt timp in urma, intoars la Bucuresti,
tresdream din somn, speriata de vise, in care ma vedeam la Braila, jucand intr'o grdind.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTI.F
282
Bolnavul inchipuit", in Doctorul fara voe" si George Dandin" din Moliere, iar succesul succesului salt a fost in Baba Harca", creat de Millo, iar dupa Millo nimcni n'a pastrat traditia decat Mielutul de Arceleanu. Era neintrecut in acest rol. Iesenii urnclean intotdeauna locurile din teatru, cand juca Arceleanu in Ba'
ba Harca".
Cu dansul a disparut unul dintre marii actori ai Iasului.
www.dacoromanica.ro
283
foarte curfind s'a stairs din viat, scena teatrului iesan, ramanand
vaduva dupa un actor de elit cum a fost Rgclulestu Mariu.
Cine din generatiite trecute nu'si aminteste de marele artist comic Ghita Dimitrescu? A jucat, deabea sosit la Iasi, in teatrul dela Copou, teatrul din deal", cum, se spunea pe atunci. Juca roluri cornice, dar mai mult farsa i'a placut 5,i in care lumea
'idea cu hohote. A jucat si in melodrame ca in Ingerul Mortii",
in Doug orfeline", intr'un rol mic de tot, pe care insa Ghita Dimitrescu, 11 Meuse s fie whs. A mai jucat 5i in VIad Tepes",
4r,
ror,
unde umbla cu o bombA grea legata de un picior, careia Ghita Di-mitrescu, in rasul tuturora Ii zicea sartnaua". Publicul ii primes
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
284
'0
tineri naivi, mai tarziu de barbati" de comedic, gen in care a avut mari succese.
Dupa o trecere de vretne, lui Costica Ionescu i-a intrat in
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
285-
fonat de publicul iesan? In Sa ne despartim", in Rapirea Sabinelor", Concentrarile armatei", Nazdrvniile divorsului";Microbii Bucurestiului", Femeile noastre", Demi-monde";Gura Lumei", GinerlIe d-lui Prefect", Intimii nostril" etc. etc.,
Costica Ionescu avea succesul zilei. A suplinit, dela 1895, pe Galino la catedra de declamatie dela Conservator. A jucat impreuna
cu marea artista Agatha Barsescu si cu marele Nottara, in turneu
rile din toate orasele mari ale tarii si de pe urma carora lonescu,
www.dacoromanica.ro
Profesorul M, Tiedmain
Eugen Bals. Iar dup vre'o 5 ani, a fost luat ca profesor pentru
cei 4 fii ai lui bezedea Grigorie Sutu, pentru Alexandru Sutn, tatat meu, fost profesor de limba franceza la liceul national, pentru
Mihail Sutu, fost consilier la curtea de arel din Iasi si pentru Neculai i Grigore Sutu.
www.dacoromanica.ro
IA5Il DE ODINIOARA
287
www.dacoromanica.ro
A. Weitzsecker
(1890)
Profesorul Amedeu Weitzsecker, intre anii 1869-1901 preda cursul de limba italiang la liceul nationaL Desi obiectul acesta era facultativ, aproape toff elevii urmau cu drag si folos cursul.
Weitzsecker batrAnul
de italiang. Pedagog desavarsit, prin bunatatea lui era un adevrat parinte pentru bgetii de scoa1a.
Poliglot distins, A. Weitzsecker a avut_ un trecut bogat in.
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
289
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
290
Woitzsecker fiul
tia
www.dacoromanica.ro
MP DE ODINIOARA
291,
Noi fostii sat elevi dela liceul national, ni-I amintim pe Weltzsecker ca pe un profesor bun, bland si drept. Asa ne-a ramas in
minte.
www.dacoromanica.ro
0 viat bogat in bine a avut'o i vechiul iean dr. CiureaS'a na'scut la I* in anul 1839. La vrasta de 20 de ani a plecat
la Paris pentru studiul medicinei. Timp de 7 ani a studiat serios
aici i cu diploma de doctor in medicink dela Paris, s'a reintors
www.dacoromanica.ro
lASh DE ODINIOARA
293
41.
51.41Vic
WeNi'ArtVAN.
Dr. loan Ciurea in grup la Nile Sallie, printre earl Ion Creanga, Gr.
Cobalcescu, dr. Botez, Gh. MArzescu etc.
www.dacoromanica.ro
294
RUDOLF SUM'
ganizatoarea acestui spital a fost Maria Rosetti Rosnovanu. Atunci s'a fixat si regulamentul acestui spital, impreuna cu d-rit
Felix, Iuliano i Buie liu.
Rand pe rand, dr. Joan Ciurea a fost ales senator al colegiu-
lui II de Jasi; decan al facultatii de medicina; presedinte al societatii de medici i naturalisti; membru de onoare al societatii de asistenta franceza, impreuna cu Cazabon, Fournel, Parret, Mouille,
Mousselet, Theodori i Flaudin; vice-presedinte al colegiului medical etc. Iar departamentul medical din St. Petersburg, in 1883.
ii face cunoscut ca i se acorda si libera practica in Rusia.
z'
,;44,1kfivAN
www.dacoromanica.ro
LAW DE ODINIOARA
295
ce se prezentau. Prelegerile sale, foarte substantiate i documentate, erau totui agrementate prin hazuri i glume pe cad Ie facea
eminentul profesor. Cand fAcea cate o glum i studentii radeau,
dr. Ciurea le spunea repede:acum destul, s trecem iar4i la lucruri serioase i, in medicina legald terenul era destul de propice
pentru a da joc liber humorului neintrecutului profesor.
Dei prea bun din fire la examene pretindea studentilor carte. Celor slabi, le spunea, cu blandeta care'l caracteriza: eu. vreau
s te trec, dar nu pot, crede-md cd nu pot i nu te supara...
De Cate ori prezida vre'o comisiune de tezd punea la dispozitia candidatilor cdrti i diferite reviste medicate, din bogata
sa biblioteca. Era mult iubit i de clientii sli, din cauza jovialitiifi
sale cdcf, od cif de bolnav ar fi fost cineva, cand ii vedea pe d-rtd
Ciurea, bolnavul se inveselea ascultand anecdotele pe care le povestea cu mult haz I incurajarile ce le dAdea pacientului.
$i cand a fost condus la cimitirul Eternitatea, pe toate strizile, descoperiti, mii de oameni la trecerea cortejului, au plans
moartea acestui vechi iesan, care in viata a tiut ce este mita, brindeta i ajutarea aproapelui.
.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
297
IASI! DE ODINIOARA
Se canta Ester" pentru mezzo-sopran, bariton, cor i orchestra' de Titus Cerne. Titus Cerne a fost until din cei mai mad
profesori, compozitori, dimori de coruri. Araturi de Gavel Muzi-
cescu, au dat o mare desvoltare muzicei la Iasi. Auditunea aceasta a fost executata in unul din concertele corului metropolitan,
cu, concursul domnisoarei Alice Holban (mezzo-sopran), al lui C.
Qeorgescu (bariton) i al mai multor profesori si diletanti formnd
orChestra.
www.dacoromanica.ro
298
RUDOLF SUTU
Diva Darcle
Tot in 1884, Zoe Miclescu d un concert la Iasi, in saia Rosnovanu, la care a dat concurs si d-na capitan Gh. Hartulari, care
mai tarziu a avut un renume in lamea muzical, sub pseudonimul
de Darclee. Hariclee Dare le a avut seccese marl, in special in
Tosca", unde excela.
Zoe Miclescu, dintr'o famiEe veche moldovand, a fost una_
www.dacoromanica.ro
LkSII DE ODINIOARA
29g
din cele mai distinse profesoare de p:ano dela Conservatorul nostru, iar mai tarziu dela Conservatorul din Bucuresti.
Venit la Iai, ca sef de orchestra al unei trupe de opera italiana, se stabili aici si fu numit sef de muziical milliard, iar la sui,rea pe tronul Romaniei a printului Carol de Hohenzollern, Hilbsch
a fost numit inspector general al muzicelor militare din Ora, cu
Primul cor bisericesc alipit pe langa conservatorut ae muConservator lnflintat de catre guvernul din 18ea
zica din Iasi
s'a infiintat dup staruintile fostului Mitropolit al Moldovei si4
Sucevei, Calinic Miclescu. 5eful corului avea 900 lei vechi cursul.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
300
-fiscului lunar; 3 tenork a 300 lei cursul fiscului, 4 ba.0 a 200 lei
Cand a sosit la Iasi dela Parig, unde fiul sau Eduard Caudella a dat in sala Pleyel din capitala Frantei un concert si cand
Francisc Caudella a improVizat pe piano-orgul de o mare fantezie
cantece nationale romane, fiind ovationat de compozitorul Marschner, de vestitul critic Scudo si altii, Frandfsc Caudella a fost
introdus in mai multe familii din so-!'"-qtea iesana ca profesor de
www.dacoromanica.ro
lASH DE ODINIOARA
30/
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
302
ziunea hramului acestei biserici la 12 Decembrie s'a executat pentru prima oara la Iasi, marele concert Auzi-te domnul in
zi de necaz" de Bortnianski.
Partile de solo si decor redus au fost tit-luta. de V. si Gh.
Scorpan, A. Cirillo, T. Pavelescu, D. Dimitrescu, I. Duca, C. Cortez, I. Colciag, si de copiii Traian Ichim, C. Teohari, V. Agapi, C.
Ichitrt, C. Popovici, N. Pralea si A. Boscolvschi.
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
303
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SURF
304
11
Aprilic 1834 in onoarea generalului Kisselef, s'au cantat doua bucati muzicale, din care pe una este muzica scris pentru voce
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
305
20
www.dacoromanica.ro
Nuovina
(1880)
Nuovina
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
308
RUDOLF SUTU
Petru RAcanu
www.dacoromanica.ro
[AP DE ODINIOARA
309
Aglaia RAcanu
Petru Rascanu a inceput prin a'si face studiile la Iasi, la Academia Mihaileana, avand in ultimii ani ca director pe marele
Maiorescu. In ultima clas, a fost riumit institutor si director al
scoalei primare din Tatarasi, apoi la seminarul Sou) la, unde a
-functionat pana la 1880, cand pleca la Paris, unde a Intniat la Hau-tes Etudes, Reintors la Iasi, isi sustine licenta, cu o teza." remar-
cabila: Lefurile si veniturile baerilor moldoveni sub A. Mavrocordat", lucrare premiat de Academia Romana.
A fast si profesor la scoala militar, dupal ce in 1878 a suilinit pe Al. Lambriar. In urma unui concurs stralucit, a fost nu-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
310
trecut rapoartele sale de inspector general al invatamintului, continfind istoricul invatamAntului la noi, apreciat i astazi inca de_
oamemi de scoala.
re care a
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
312
RUDOLF SUTIJ
id la laci unde ci'a trait viata lui 1nchisa numai in biroul sau de
lucru, a dus mare lips.
www.dacoromanica.ro
loan Burada
(1900)
www.dacoromanica.ro
314
RUDOLF SUITT
Cu inferiorii sai, atat magistrati cat si functionari judecatoresti, era un adevarat parinte, sfatuindu'i cu brandef si bunatate i cand era nevoit sa iea vre'o masura mai energica, cauta pe
cat ii sta in putint, s'o indulceascg. In anchetele i inspectiunile
ce era inskcinat sa le faca, cauta intotdeauna s ocroteasca 13e cet
mid, ferindu-se sa fug ea cei vizati sa fie pcdepsiti, din cauza vieunui raport nefavorabil al sail.
.-
41.1. E.I.ARVA
loan Burada
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
315
www.dacoromanica.ro
mat de altfel in cele mai grele cazuri, in tar cat si in Virile invecinate, in Rusia, in Austria, in Serbia, d-rul Russ era in cele
mai stranse Iegaturi de prietenie cu inalta societate din toate aceste part.
www.dacoromanica.ro
JAW DE ODINIOARA
317
In rzboiul pentru Independent, a Matt in mod stralucit dovada sentimentelor sale rominesti, punnd in serviciul patriei
le adoptive, talentul i tiinta sa ingrijand ranitii in marile spitale ale Crucii Rosii la Turnu Magurele.
sa
www.dacoromanica.ro
-318
RUDOLF SUTU
i 11 apreciau foarte
rnult. Iii urma.unor neintelegeri in comitetul Crucii-Ro0i, dr:Russ
clandu'O demisiunea, Doamna Elisabeta i'a adresat atunci urmatoarea scrisoare autografg. Dat fiind importanta randurilor foastei noastre Regine, &Ore batranul medic iepn de pe vremuri, reTroduc in intregime scrisoarea:
Aflu a in urma unei confuziuni, pe care flu mi'o pot explica, ati fost demis din functiunea d-Voastra de medic ef al ambulantelor din Iasi. Nu vreau sa intarzii nici o clipa, pentrtt a v
Nu a fost scop,filantropic sau ,cultural, care si nu fie sprijinit de d-rul Russ. Impreuna cu Domnita Elena Cuza, a fundat
www.dacoromanica.ro
lASII DE ODINIOARA
319
spitalul de copii Caritatea" din la,i, fiind epitrop pana la staritul vietii sale.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
320
le dadea acas la dansul, sa insire pe toti bolnavii in rand, intreband pe fiecare de boala cad sufar si dupg ce ii examina pe fiecare in parte bine, trecea la biroul sau, scriia retetele si intoricandu-se la bolnavii sai, dadea fiecaruia, fard nici o gresial, reteta
de medicamentele de care avea nevoe.
La moartea lui, toti iesenii l'au plans.
www.dacoromanica.ro
D. D. Pastia
(1892)
Profesorul D. D. Pastia
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTIJ
322
Romaniei Mari. Era o emulatiune intre toti elevii defunctului profesor, de a '@e intrece in a spune lectia cat Mai bine si mai cu sama de a face hart cat mai frumoase si mai complecte. Multi din
cei mai buni elevi, au fost trimesi la concursul de geografie care
lua parte la partizi de vanatoare, cari durau zile intregi. La petrecerile cari urmau dupa aceste vanatori, in paclure sau la proprietarul mosiei unde se duceau, Pastia era cel mai vesel dintre
oaspeti, facand intreaga societate sa petreaca cu humorul si verva sa neintrecute.
In casele Ghica, actualmente ocupate de Conservatorul de
www.dacoromanica.ro
Gr. Trancullai*'
(11895)
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
324
tr!
r".
F.
www.dacoromanica.ro
In planul intai, dela stanga spre dreapta: Ion Stravolca, MilCade Tzony, Neculai Culianu, Petru Poni, Const. Climescu. In
planul al doilea: A. Obreja, dr. I. Cantacuzino, dr. N. Leon, Vasile Butureanu, Ion Rallet, Victor Costin.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
www.dacoromanica.ro
Scarlat Pastia
H otelul Petre Bacalu
(1880)
Unul din cele mai vechi hoteluri din Iasi, este hotelul Romania, fost in vechime Petre Bacalu, in fata caruia s'a jucat hora
Unirii. Acest hotel a fost proprietatea unuia din cei mai buni primad pe cad i-a avut Iasul, Scarlat Pastia, care, pe langa el era
un bun gospodar, mai era i un bun legist. Pe urma sa a jamas
colectia de legiuiri, intitulata colectia Pastia", care mult timp a
servit tuturor instantelor judecatoresti.
Pastia, in calitatea sa de primar era foarte strict la serviciu,
cerarid tuturor functionarilor Primriei, exactitate si munza incordat, and el insusi exemplu, prin aceia ea era cel dintai venit la serviciu si cel de pe urma dus. Ba, dintre ieseni stint multi
cad Pau vazut venind spre Primarie si scotand din buzunarele
pardesiului cate o china si mezeluri, mancand pe strada, spre a
nu'l apuca foamea in timpul serviciului sau la Primrie, od la Epitropie uncle era si efor.
De pe urma lui Scarlat Pastia, au rmas multe imbunatatiri
edilitare. Era de o scrupulositate extrema si, cand era in exercitiul Functiunei sale, uita opi si ce. Asa, deopilda, se povesteste ca.
pe cand exercita atributiile de primar, fiind in acelas, timp si efor
la Spiridonie si trecand in una din zile in fata spitalului, observI
niste canaluri prin cad se revarsau apele din ograda spitalului In
strada. Imediat se duse la Primrie, &and ordin sa se facal o adresa Epitropiei, pentru desfiintarea acelor canaluri, adresa pe care
o iscali el, in calitatea sa de primar. A doua zi, in cancetaria Epitropiei, in calitate de epitrop, Scarlat Pastia primi adresa primarului... Scarlat Pastia, o ceti sii o resolvi, in sensul Ca acele canaluri functiodand din timpuri imemoriale, nu puteau fi astupate.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
330
'.
wurig,
VT-1
.49
'NF
Scar lat
Pastia
Scarlat Pastia, pe ling5 hotelul Romania, mai era si proprietarn! unui sir de dughene, cari incepeau din coltul actualutui hotel trayan din str. Arcu, mergeau Oita 'n mi1ocuI pietii Unirea,
apor fAceau un cot in spre strada LpuSneanu, pana 'n capatuf
celalt al hotelulul Trayan. in dosul acestor dugheni, pe locul imde se afla actualmente hofelul Trayan si noile case Teitler, era
un loc viran cu Alva salcami, unde baetii din ,s,colile pri;-mare
bateau mingea. In aceste dugheni erau instalate nenumarate ma-
www.dacoromanica.ro
331
TAW DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTIJ
332
www.dacoromanica.ro
Fratii Levaditi
(1888)
Mai de mult, triau la 14, cei trei frati LeVaditi, fiii lui A
lexandru Levaditi, bine cunoscut pe vremuri in ora0.11 nostru
care locuia in casele sale din str. Buzdugan.
iA
Didi Levaditi
Cel mai mare fiu, numit de intim!! sai, Didi, i'a ficut stn
diile universitare la Paris, de unde s'a labors licentiat hi drdpt.
Nu s'a folosit insl de titlul universitar avind avere mo0enit dela tatAl slit. Era un perfect cavaler, nelipsit dela toate balurile,
petrecerile i seratele ce se ddeau pe vremuri la Iasi. Foarte bunt
dansator, de i era cam scurt i gros. Face& parte din Jockey-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
334
Mexandru Levaditi
www.dacoromanica.ro
LASH DE ODINIOARA
335
Cu dansul a disparut de pc strazile Iau1ui, o figura cunosauto.", simpatica, de care par'ca ienil mai vechi, nu vroIau s se
desparta niciodata.
Al treilea frate, poreclit de prieteni Lilica, era, ca si fratele
sau mai mare, scurt si gros, cu o inima de aur pentru care a si
fost foarte simpatizat de ieseni.
Trimes in strainatate, n'a stat mult i s'a reintors la Iasi, au
ocaziunea mortii tatlui sau. A rmas pentru totdeauna la Iasi,
luandu'si licenta in drept.
A fost magistrat sri la Falticeni, unde dupla ce a plecat, a
lsat numai Oren de ran. Ca procuror la Iasi, nu si'a atras deck
simpatii. N'a avut nici un dusiman; prieteni in schimb foarte numerosi. Aceasta fire de clita, a avut si un sfarsit prernatur. Intep
www.dacoromanica.ro
336
RUDOLF SUTU
prietar din jud. Tutova, s'a irnbolnavit de tifos si in putine zilea murit, regretat de toata lutnea.
Ask
sit
Lilic
Levaditi
Fratii Levaditi au fost trei iqeni tub4i, trei tineri cu carise deprinsese Iasul nostru a'i avea mereu aid si cari att avut mufti trecere in societatea iesian.
www.dacoromanica.ro
de sa dea jos galosh de dupa gat and se ducea de acasa fa tribunal si cum nu iesea de acas, daca' ntesi hia cu danspl geanta
incarcati cq de toate celea.
Adoptase o copilita, pe care a crescut'o, a inzestrat'o si a
maritat'o. a cei cari 11 intrebau, ce e en copilAa aceasta si de unde a 'gasit'o, portrelul Grecianu lasa sa se inteleaga, zarribind,
ea el p... autoruf ei, la vrasta cand de batran ce era, de abea dpar
,de putea semna, tremurand, .citatiile i diferitele acte judecato,
Functionarii cu cari portarelul Grecianu gra vesnic in, atin22,
www.dacoromanica.ro
338
RUDOLF SUTU
gere si Carel cunosteau originalitatile si superstirtiile lui, Il necajean vesnic, facandu'i fel de f21 de pozne. Baetii dela grefa Cur-
tii, nul dadeau mereu pace. S'au sfatuit ei inteo zi sal faca lui
conu Vasile o farsa.
Vasile Grecianu
www.dacoromanica.ro
-LAW DE ODINIOARA
334
mijlocul poznasilor 'de baeti dela grefa, care de-abea puteau sa-si
;tie rasul, fu incunjurat de toti acestia i sfaituit sa nu cumva sa
nu mearga aeolo unde l'a trimes ministerul. Incurajat de functio2
nari, conu Vasile se duse a doua oara la Ioan Burada, pentru a-I
anunth ca este cu totul hotarlt sa piece.
A doua i h treia zi, conu Vasile nu-1 mai sllbea pe Burada, pana cnd vazandu'i Irkapatinarea i struinta ce o punea
Cirecianu ca sa plece sa delimiteze el hotarele, primul presedinte
adresandu-i-se pe tun ton amical, i-a spus: dar nu vezi ca la mijloc e o farsa, uite-te bine cum e conceputa adresa i te vei convinge cii 'total e o farsa, a baetilor dela grefi.
$i convins pita la tirni" ca asa trebuia sa fie, a venit ros
ca un rac la grefi si a tipat: care e mgarul acela care a Iacut pozna Cu adresa. Sal fie ritsine...
N'a trecut mult dupa aceasta i baetii s'au pus pe hicru pen-tru alte pozne. I-au sterpelit galosii din geanta, au facut repede
www.dacoromanica.ro
RUDOLF %AV
340
u putea
spue s.efului sau de ce rpt poate plecg uncle l'a
tritnes. Ju fsit, va' land mereu c preedintele Neiu se Arat4 mirat cl nu Aleaca, Ii arat cu ukina pEiria suspenda-a de cande.labru. Si atunci
primul-prdsedinte i avocati i publicul isbucuir intr'un ras nebnu
www.dacoromanica.ro
Neculai Drossu
(188o)
www.dacoromanica.ro
342
RUDOLF SUTIY
Neculai Drossu
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
343
lui sau mai mare, Nunuti Drossu care avea aptitudine pentru
stiintele fizico-chimice, Ii instalase in o aripa din casele sake din
str.Laptisneanu, un cabinet fizico-chimic inzestrat cu cele mai bune si scumpe aparate. De asemeni fiii sai iubind mutt calaria, aveau intotdeauna cai frumosi la dispozitie pentru acest sport.
In casa lui Neculai Drossu, atat de ptrimitoare si deschis
pe vremuri, intregei societati iesiene, cei man i cei mici au petrecut multe clipe placute.
Odat cu disparitia lui dintre cei vii, unul zate unul din vechii ieseni s'au. dus i ei acolo, unde nu este nici chin, nici intristare. Rand pe rand si-au luat ramas bun dela viata si dela Ia-
sul lor, ieenii nostri bstinasi, ce n'au nici in din nioi in maneca nimic cu cei straini cu sufletul 1 cu inima de Iasi.
www.dacoromanica.ro
Dr. Tausig
(1890)
A fost medical dirt Ia Si, curtoscut de toata litmea: si de copii, de bMrrti si de cei nevoesi. Venind la Iasi, a foSt angajat cu
contract la spitalul Sf. Spiridon, pe atunci fiind lipsa de medici
romani. Contractul li era pe trei ahi i anii acestia trecand, d-tul
Tausig, care era si fin om foarte original, s'a preZentat epitropilor de pe atunci, intrebandu-1 clack' contractul sau se reinbe0e. Epitropii, jehati, i-au Aspuris multumindu-i petitru serviciile aduse
spitalului, insa, intru cat in intervalul acelor trei ani au iesit de
sultatii gratuite bicinicilor, vaduvelor, in sfarsit populat!unii sarace. $i o facea aceasta cu atat mai malt, ctt cat era foarte bogat:
avea vii, case multe, acea din str. Gh.Marzescu, laugh' Banca Dacia, unde odinioard a fost sooala comunal de meserie i Primaria;
apoi marea cladire, actuala Notre Dame de Sion, unde pe vremuri
fusese seminarul Veniamin; casele din strada Stroescu foasta Zoe,
unde locuia cu familia, etc.
Un fiu al sau Camil si-a facut studiile liceale la liceul natio-
www.dacoromanica.ro
1ASII DE ODINIOARA
345
nal, untie astAzi este scoala Bele-Arte. Camil h'a fost botezat de
tatAl sAu in hid o lege, Pict d-tul Tausig a vrut sl lase pe fiul
-sAu liber sh'si aleagd la majorat credinta ce 'i va conveni.
Dr. Tausig
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM
346
D'apoi cu jurAmAntul d-rului Tausig? Se judeca cu Kornhofer, ginerile d-rului Bendela, cunoscut pe vremuri la Iasi, pentru
o neplatA a chiriei. Kornhofer pretindea c. Tausig nu i-ar fi plAtit
chiria i atunci s'a dat lui Tausig jurAmAntul more judaico si ca o
exceptie i concesie, tribunalul i-a luat jurImAntul la sinagoga
Neuschotz, in loc de sinagoga cea mare din Tg. Cucului. Trebuia
sA indeplineascd Tausig atunci toate formalitatile ritului judaic.
Nu s'a imbrAcat insA nici cu cAniasa de moarte", nici cu
WA's, ci cu un talAs boeresc. Si in mbmentul cAnd ceausul trebuia
ceausul cumpgrat de Tausig in loc s'a adreseze toate blstdmile pe capul lui Tausig, le adresa reclamantului Kornhofer, reprezentat la judecata prin cunoscutul avocat Sipsomo. Ceausul,
in aprobarea lui Tausig, exclatna: SA fie toate bolile pe capul... lui
s'i moar copiii... lui (adicd ai lui Sipsomo) si nu: sa' fie toate
bolile pe capul tAu", sA-ti moarA copiii tai" (adicd ai d-rului
Tausig).
Pe cAnd era medic la spitalul Sf. Spiridon, i s'a adus la cunostint cd gardienii dela ospiciul Golia (care tinea de Spiridonie
pe atunci), scapaserA un nebun. Nebunul se urcase in turn, care
era mai inalt ca actin' si care avea la partea superioari un baloonas, unde se plimba de obicei un pompier, pentru a da seninduL
www.dacoromanica.ro
IA$I1 DE ODINIOARA
347
langA d-ta. Si nebunul a fost convins, cAci s'a grAbit sAI spue:
Asi vrea sA vad si eu asa ceva. Du-te dar jos si sai. Eu te astept_
aici.
www.dacoromanica.ro
Vasile Pogor
(1890)
Noi ne mai aducem aminte de omul acela modest, care trecea aproape neobservat pa strzile Iasului, de Vasile Pogor, fiul
vornicului Vasile Pogor si al cucoanei Zoe, nscuta Cerchez.
Iesanul Vasile Pogor a fost prim preseclinte al curtii de apel din Iasi, a fost prefect al judetului nostru, deputat de Iasi, epitrop al casei Sf. Spiridon, primar in 1880, in 1888 si in 1890,
deci in trei rnduri. A fost si membru al Gonstituantei. Ba, a fost
scurt timp Si ministru al instructiunii publilce, de care insa facu
ce facu si scapa repede, caci nu era de &instil.
Despre marii ieseni de odinioara, ori de Cate oH s'ar vorbi,
tot e putin.
Politicianul iesan Pogor, a pus si bazele literaturii romnesti moderne, hind unul din intemeetorii faimoasei societati li-
terare Junimea".
In jurul lui Vasile Pogor, s'a adunat toata tinerimea cult a
Iasului de alt data. Ce-i lipsea lui? Si tinereta i bogatie i intelige*" i omul in casa caruia se addposteau si isi aseau loc ideile artistice, literare i tiintifice.
Teatrul nostru national, sub primariatul su s'a cladit. Abatorul, Baia Comunala, sunt operile sale.
In Convorbiri Literare", ve.:surile sale originale si traduceri
de prin 1860, erau cetite cu drag.
Ani de zile Vasile Pogor a ilustrat coloanele Convorbirilor Literare" cu numele sau.
Trecea drept un budist convins. Sfir'situl sau a venit usor,
a curs lin, fara sfortare si fara durere. Spiritul &au, in conVingerea sa intima, a intrat in suprema pace, in Nirivana.
Cu CateVa clipe inainte de momentul fatal, Vasile Pogor a
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
349
Vasile Pogor
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
-350
In una din zile Vasile Pogor si P. P. Carp se aflau in coltul strazei Carp, stand de vorbl. La un mdment dat, se apropie
un individ si intrand direct in vorba cu Vasile Pogor, l'a intrebat
daca stie vre-o cask' de inchiriat. Vasile Pogor s'a uitat la P. P.
Carp si P. P. Carp s'a uitat la Vasile Pogor. Intelegerea se facu
,pe data, numai dinteo privire. Vasile Pogor Ii spuse ca s vie a
doua zi la Primarie, unde Ii va da ra'spurtsul, iar P. P. Carp adaoga ca i dansul tot de casa vorbea, asa ca amandoi,, adeca el,,
P. P. Carp si inditidul aveau acelas interes.
A doua zi dimineata in sala Primariei, care era pe locul
unde astzi e Teatrul National, si-a facut intrarea toffarasul" de
o clipa al lui P. P. Carp care venaa sa se intalneasca cu... telalul" de casa, cum l'a crezut un moment, pe Vasile Pogor. A-tepta o jumA"tate de ora, o ora, se uita in dreapta, in stanga, nu
NAZI' pe nimeni. Nici urmi de telal", nici urma de tovaras",, in
cautare de casa ca i dansul. Deodata pe la ora 10, infra aprodul
www.dacoromanica.ro
1ASH DE ODINIOARA
351
www.dacoromanica.ro
Petru Suciu
(1880)
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
5,53
411101"11
llinkt1{1e1
surb..1:4
plevtle.):211e.m.0 1662
rkl,
11011110
Pr
orloStrot
P.14.)0
Thrromas '58b3 ,
7.
8094s01910
Dr G
PAu,Svos1875
nopol 14396
'P
.
:
1880
c csrnt,,c u 1901
Gradinarea zile intregi si nu era ingiduit nimrui, chiar celor mai ,intimi ai si, s-I deranjeze cand era ocupat In gradira_
C&.23,
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTIJ
354
Mama tu.
Pasere cu smantana.
! Matta tu.
Curechi cu slanina.
Ada doui
ra mancarea lui favorita, pe care cel putiu odata pe saptamana o manca acasa.
Suciu a fast un profesor eminent, un romanist de fort& un
om de o cinste exemplard si un original al Iasului dO odinioard.
www.dacoromanica.ro
Carpo
(1890)
In manualele de gografie franceza, vorbindu-se despre Ia-sul de alta data, se zicea printre altele ca este renumit acest oras pentru eleganta trsurilor salesi era adevdrat, caci niceri,
ilici la Bucuresti, flu erau trasurile de strada atAt de elegante, ca
la Iasi. Pe lnga numrul cel mare de birjari sau droscari cum li
se zicea pe atunci, cad toti erau scapeti si umblau cu lumea bogata, cu luna, -hind platiti cu Cate 600 lei lunar pentru cupeurile
elegante si cele mai frumoase Victorii sau Lorenz (dupd numele
fabricantului din Viena), apoi mai erau si nenurnarate trasuri elegante, cad pentru 5-6 lei te plimbau la Copou, pand p tapsanul
.din capMul aleei si indarat in oras. 0 cursa era un leu, o trsura
pe o zi intreaga costa 20 de lei. E vorba aici de trasurile cu doi
cai, cad ca cele cu un cal, nu mergeau decat oartnenii cu totul nevciesi. Numai mai farziu, cand i scapetii au inceput a scoate la
strada trasuri mai ingrijite cu un cal, a facut Inceputul princesa
Aglaia Moruzzi, care'i avea trasurica cu un cal, elegant si frumoasa, pldtind'o 300 lei lunar.
Printre birjarii mai renumiti din Iasi, era Vasca care umbla
cu Iuna cu d-rele Chescu, nepoatele Coanei Smarandita Roznovanu i surorile foastei Regine Natalia a Serbiei; Vasca conducea
si landoul cu care era primit Regele Carol, de Cate od venea la
Iasi. Avea Vasca i o decoratie, pe care o purta in tutdeauna,
fiindu'i data proprio moto de Regele Carol. Mai era Feodor, ca-
Costica Sutu; Alexa fratele lui Martin, birjarul Coanei Maria Catargi; Egor Ivanof, care umbla cu defuncta Princesa 0:ga Sturidza fiica lui Bezedea Grigore; Piciu, birjarul lui Alex. Ghica Bri
gadir si multi altii cad de cari intreandu-se a avea cal si trasuri
snai elegante.
www.dacoromanica.ro
356
RUDOLF SUITT
Birjarul Vasca
Cel mai cunoscut ins dintre toti era vestitul Carp. Ina lt,,
gras, bine facut si care spre deosebire de ceilalti coreligionari ai
sai, manca came si bea vartos. Avea musteriii sai de predilectie
si nu mergea cu ori i eine. Ii placea adesea s petreaca in dive-rite localuri in Tatarasi, cu conasii de bani gata din Iasi,' pe ca-
re'i plimba in trasura sa, printre altele la Aron baiatul, supranumit Picior de Paris, mai tarziu Anton, peste drum de comisia
5-a.
www.dacoromanica.ro
IAII DE ODINIOARA
357
Birjarul Carpd
358
RUDOLF SUTLE
Acest om al veseliei, atat de bine cunoscut in Iasul de demult, a avut un sfOrsit tragic. Desfacindu-se de cupeaua sa si de
trasura cu doi cai, a pornit'o cu un cal, cit o birja elegantd. Intr'o iarna cu troian mare, avOnda'si calul inhamat la o saniuta,
calul a luat vAnt, a rasturnat sania i Carpo avand haturile invalatucite imprejurul mnitor, spre a putea mai bine stapni calul
pe mre'l stia pFin de foc, a cazut sub sanie si a lost tart astfel o bucata de loc. Cnd calul a putut fi oprit de trecatori aS
Carpo scos de sub sanie, era numai ea rani si loVituri si dupa
putin fimp a incetat din viata.
www.dacoromanica.ro
Petrecerile mondene
i generalul Serban Pasar
(1885)
Una din cele mai cunoscute familii din Iasul de alta data, a
fost familia generalului Serban Pascu, care locuia in frumoasa sa
proprietate din strada Romana de pe atunci, acum Lascar Catargi, casa proprietate astazi a d-lui 111. Lascar. Generalul Pascu,
dupa ce a absolvit cursul scolii militare din Iasi iesind unul din-,
tre cei distal, a trecut la scoala de artilerie si gcniu din Bucu-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
360
re0i pe care a absofvit-o cu mult succes, fiind avansat sub-tocotenent. Ca militar, a fost unul din cei mai straluciti ofiteri ditt
armata noastra. A luat parte ca ofiter de pioneri in raSboiul Independenfil $i toate gradele le-a dobandit prin mutica $i pricepere. Mult timlp a fost i comandantul regira. 4 artilerie, care 10
avea pe atunci garnizoana in Iasi. A trecut $i ea $ef de stat 'major
al corpului 4 de armata, dupa care incetand din viata colonelul Costdscu comandantul brigazii de artilerie care '$i avea sediul la Igi,
Serban Pascu a luat comanda acestei briezi, de $i era numai colonel. Ca general, a comandat divizia 7-a din Roman.
S'a casatorit cu d-ra Sevastia Artgonescu, fiica unui vechi si
mult cunoscut iesan, amic intim al deftmctului Neculai Drossu.
Din aceasta casatorie, s'au nascut doi copii: George Pascu, devenit inginer $i Adelina, casatorit cii d. Stan din Roman. Amandoi copiii au decedat in floarea vrastei.
Sotii Pascu erau de o fire foarte vesela, iubind mult lumea
si petrecerile, cu deosebire sporturile. Asa, in anii 1887-1888 au
infiintat in Iasi, o societate de patinaj, intitulata Patinul". Pre$edinte era generalul Pascu, pe atunci colonel.
Locul unde se patina era situat intre actuala uzina a tramvaiului electric $i rampa cailor ferate. Aici era instalat i un bufet, unde puteai sa te reconfortezi $i un chio5c uncle canta muzica militard, Joile i Duminicile. Din timp In timp, aVeau loc la
patinajul acesta i serbari venetiene, cu 1umin electrica, ceia ce
pe acea vreme, era o raritate pentru
Toata lumea amatoare de patinaj, facea parte din acesta societate. Intre cei mai buni patinori, erau sotii Reinicke, can executau cu ,maestrie figurile cele mai grele i cari avusesera $i ei,
www.dacoromanica.ro
361
1A$11 DE ODINIOARA
teatrul cel mare dela Copou, tsi Eiveau loja lor, rezentata pentru
ori si ce spectacol 5i d-na Pascu, de si destul de corpolenta, dansa cu placere la ori i ce ocazie.
Vara obisnuiau s se duel cu bath' familia la M-rea Aga-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
362
in 1888
Ca
i veselia sotilor
Pascu.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
36
Numero$1 din prietenii sai veneau langa trdsura sa $i vorbeau ore intregi impreuna.
Astdzi aceast farnilie atat de bine cunoscuta in Ia,$til mai
de demult, nu mai exista, atat generalul cat $i sotia sa fiind decedati.
www.dacoromanica.ro
Printre cei dinti ingineri adusi 11 lard, la Iasi, a fost si inginerul Francois Cazaban, care a venit la Ia 3i im'preun 5. cu un
alt inginer Celeste Peytavin, amndoi Idcind parte p'an a. atunci
din misiunea incredintatai lui Beguin, fostul ingOer sef al corpului imperial de poduri i osele din Franta. Inginerul Cazaban
demisionand din aceast misiune, cam prin anul 1853, a incheiat
un contract cu guvernul din Moldovape Cand era (.1amn Grigore Ghica, ministru al lucrrilor publice fiind Petru Mavrogheni.
Contractul incheiat, a fast Scris in frantnzeste, iar ca incheiere
a contrdctului, s'a pus resolutia tot in frantuze5le, de catre ministrul Mavrogheni si ceva mai thrziu s'a prelungit ace3t contract Inca pe trei ,ani, de 'cgtre alt ministru al lucrarilor publice,
Costachi Negri. Iata.' si aceste douai documente:
www.dacoromanica.ro
LASH DE ODINIOARA
365-
trat In serviciife technice Wind mai bine de zece ani diferite lucrAri de drumuri, poduri, constructii civile, pAtt4 in anal 1844. A
plecat apoi dimpreun cu tatl s4u i cu un frate in Algeria, unde a proiectat si a executat lucrarea de alitmentare cu apg potahil'a a prd,5ultd Alger, apa fiind captat dela sud, din loctalitatea
Co lea. pupa ppt ani de sedere in Algeria, s'a inapoiat in' Franta,
unde a i primit propunerea guvernului di Moldova, iAcheind
contractul, din care se constata ca a fost retribuit cu 25.000 pia's-,
tri pe an si 4500 piastri pentru cheltuelile de deplasare.
soseaua nationald mihaileand BacAu-Romaa Dina' la Itcani, precum si cea mai mare parte din ref ete'le de drumuri din Moldova.
In orasul Iasi, a proiectat si executat Hata i casele Negrutzi, unde se afl ;astzi Posta i Telegraful si wide mai de mutt a fost
s;i scoala normal superioarA, avAnd de director pe Petru Rascanu.
Francois Cazaban a fost adus la Iasi si pentru instatarea
organizarea serviciului de telegrafie, pe care l'a i fcut, trecnd
apoi la executarea sos,elelor.
Era un om, Francois Cazaban, artist in toat5 puterea cuivAn--
www.dacoromanica.ro
RUDOLF' SUTU
366
7 fete si 4 baeti.
Figura lui Francois Cazaban era bine cunoscuta de generaia trecuta a IasuIui. Purta barbison a la Napoleon III, era micuf
3a statura, spatos. Pasea incet si in rnersul lui, pe cand se du-
www.dacoromanica.ro
367
[ASH DE ODINIOARA
rit
'421
*-
FWAV..;_:4
www.dacoromanica.ro
Cine nu'si Alice aminte de mult cunoscutul grefier de pevremuri dela s. I a tribunatului Iasi, Victor Romanescu? Era un
om de statur mijlocie, spatos 0 foarte vnjos, gras la fati 0 la
trup, fruntea lat, cu un inceput de chelie. Purta un cioc totdeau
Victor Romanescu
na tuns cu ingrijire, vorbea lat 0 apAsat. Foarte inteligent 0 activ. Sever cu functionarii grefei si foarte apreciat de efi,i sAi, dici
Romanescu fusese inscris si la facultatea de drept, uncle a urmat vre'un an.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
369
Functionand multa vreme ca grefier la tribunalul s. I, ,a dobandit o mare practica in lucrArile judecatord$ti, care unia cu
ounoVintele sale juridice din facilitate, facuse din Romanescu un
functionar model, astfel ca nimic mi se lucra in tribunal, fAeat ca
www.dacoromanica.ro
370
RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
Fisel Brandes
(1890)
Fisel Brandes care era in special devotatul lui bezedea AleRti Ghica, (un boer bogat din Iasi, care Insk la sfitisitul vietii. de
ASS-
Fiel Brandes
abea Ii inea existenta, inrudit cu foasta regina Natalia a Serbiei) era si misitul tuturor caselor mart din 144. Nu se facea o
vnzare, fr Fisel Brandes. Nu se incheia o arendare, fr Fi-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF -SUM
372
set misitul. Toamna, Cand marii proprietari ti desfaceau recoltele, tot prin Fisel Brandes le faceau. Ani de zilie a locuit in casele Braunstein din strada Saulescu, unde finea si o trasurica inhamat cu Am cal mic, cu care 'si facea cursele la diferifti salt clienti. El purta un caftan lung, era incaltat cu c:ubote Cu tureatca
scurt si cu urechile vesnic iqite afara; in cap sub pldrie cu traditionala chilie sau ermurca cum se spunea pe atunci. Cu ermur-
ca lui Fisel Brandes a fost o adevarat comedie la o sectie a tribunalului din Iasi, cand misitului i s'a luat din cap ermurca, in
hazul celor ce se aflau acolo si a fost push' e capul registratorului
de gtunci Clemente. Fisel Brandes nu si'a mai luat '4:Meg ermurca, fiindca a fast pus. in capul altuia. Purta o barba mare, care 'i
ajungea 13:Ana ;la bran, fiind intotdeauna bine pieptna1 i ingrijita. Fisel Brandes era un om intreg, cinstit i care'sj fined intot-
www.dacoromanica.ro
373
IA5II DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
Parintele Iroftei Maximovici a fost unul din cei mai cunoscuti sfinti pa'rinti de pe vremuri din Iasul nostru. Era cunosout
prin sgarcenia lui lard pereche si mai era cunoscut prin aceia c.
in toate actele sale, in toate rdspunsurile ce le da, niciodata. nu
avea nici inceput, nici sfarsit.
Foarte econom, .el nu cheltuia nimic din leafa sa. Strangea
si ascundea banii la coltuni" cum e o veche zicdtoare moldoveneasca. Cat a fost duhovnic, a adunat ballet mult i poporanii
stiindu'l avut, veneau la dansul, dupa imprumut de bani. Dar, in
sgarcenia lui mare, facea economii si la vorbe. Cand vedea Ica ii
infra in ,casa doi, trei musafiri, apoi nici nu intrau bine in odaitele lui si dela usa, parintele Iroftei Ii primea cu cuVintele:am,
cari veneau la pdrintele Iroftei pentru alte netazuri si nu pentru a'i cere bani, dar parintele, care se gandea mereu numai la
fisicurile de aur, credea c i ceilalti semeni ai sai, tot numai Ia
bani se gandesc i ei.
Imbatranise de-al binelea parintele arhimandrit de scaun dela Mitropolia din Iasi, Iroftei si tot nu se schimbase. Sgarcenia
se tinea scai de dansul si Mitropolitul Iosif Naniescu cunoscan-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
375
www.dacoromanica.ro
376
RUDOLF SUTU
Dar toate au un sfarsit pe lume i parintele Iroftei si-a avut sfarsitul lui tragic.
Cand a incetat din viata aici la Iasi Vasile Gheorkhian, fostul prefect de judet i frate t u fostul mitropolit Gheorghian, parintele Iroftei a fost invitat, cum e obiceiul la noi, la un praznit
pi dup ce a maricat cat sapte pe cand cobora niste scAri, s'a impiedicat si a cazut flu de tot.
A fost condus acas, unde nu dupa multa vreme inceta din
viat. Fiindca se stiia ca parintele Iroftei are adunat mult bnet ,,la coltuni", repede s'au pus sigilii la casa lui. lar dupa 40
de zile dela moarte, au venit rudele i cei ce i'au pus sigilile
si au inceput sa'i scotoceasca prin casa. Parintele traise in sgar-cenie si fara ingrijire in dota oddi, ce ddeau una in alta, in chilioarele din ograda Mitropoliei. In cea din fata, mai era cum era,
dar in odaita din fund, nici dracul n'ar fi intrat, asa era de urt la vedere. Si au tras saltarele si au gsit mult bnet si cand
au trecut in odaita din fund au dat de murdarii de zile intregi,
iar de tot ascuns, intr'un colt de odae, au zarit ei un lighean
peste care se revarsau gunoae, or fi fost ele de s'apta"mani aruncate aici, iar in fundul ligheanului, peste care zaceau petici murdare, amestecate cu centisl, au dat de bani in hartie, vor fi fost
vre-o 90.000 lei. $i au luat nepotii parintelui Iroftei banii si a rAmas acolo doar numai amintirea ca a trait candva parintele Iroftei Maximovici, care 0 la vrasta de 90 de ani nu s'a putut fep4a
de sgarcenie.
www.dacoromanica.ro
Teodor Crivt
(Niko CriVat)
(1900)
Unul dintre Nechii magistrati cari au facut cinste magistraturii iesene, a lost Teodor Crivat, care actun vre'o 30 si ceva de ani
in uringa fOst preedintele s. III din localitate. Om de o severitate extremd. Dinaintea lui toti tremurau: functionarii i impricina-
Teodor Criv6t
tii si lucru curios aceiasi severitate o in'suflase i regretatului
Teodor Mavromati, de mind decedat, care ocupa pe atunci, desi
licentiat in drept, functiunea de grefier la s. III.
www.dacoromanica.ro
378
tiUDOLF SUW
Teodor Ctivdt, ,cnd se prezenta cineva c.1 un act la autentificare, nu se multumea numai a-I ceti in fata si auzul partilor
dupd cum scrie la carte, ci, discosea pdrtile cnd era vorba de tin
act de yanzare, daci s'a numdrat pretul sau dacd era vorba de un
act de Imprumut chirografar sau hipotecar, de ce se pldtesc pro
cente atAt de marl, dacd suma s'a prima integral si murte alte.
Mai cu samd cnd venea bdtrAnul User Felt, bine cunoscut pevremuri la Iasi, Mo$ Crivdt cum II numeau colegii si magistrati din Iasi nu'l mai sldbea cu. intrebdrile.
Asa, bunk oard, intr'o zi defuncta Elisa Liteanu contractnd
un imprumut la Felt, dupd. ce Teodor Crivdt primise actul, a spus
Elisei Liteanu de ce pldteste procente atat de mari, c o sk se Incurce si cal mai bine sd renunte la act.
Elisa Liteantt insistnd insk sk i se primeasca actul, Teodor
Crivdt nu vroi s vizeze exemplarele, rind ce mai intdi Felt nu a
numdrat in fata sa toti banii. Terminndu-Se aceastd operatie, se:
constata cd mai lipseau 200 lei pentru primirea intregei sumi imprumutate. Elisa Liteanu spuse presedintelui cd are incredere in
Felt cd'i va da acesti bani mai tdrziu. Crivat insd insistd ca s se numere toti banii si cum Felt nu avea la dnsul i acesti 200 lei, a
iesit in sala de sedintd dela vechiul tribunal cu Elisa Liteanu. Aceasta a restituit 200 lei lui Felt si reintrnd din nou, a dat acesti
bani Elisei Liteanu, fata fiind prezidentul Crivdt.
Pe timpul acesta, numindu-se la s. III ca supleant pe defunctul Costachi, acesta din prima zi a intrarii sale in functiune,
a bruscat pe un client care se prezentase spre autentificare cu un
act, insotit de bdtranul Pantazi, fost si el magistrat, pe atunci avocat. Pantazi plngandu-se lui Crivat, pe care-1 cunostea bine,
Crivat Ii zise zmbind: Lasa mosule, nu te supdra, caci acesta
rnd intrece i pe mine.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
379
Dela presedinte i 'Ana' la scaltor, toti erau gsiti rau. Totusi, se multumea numai cu obsenvatiuni, dar nici odata n'a facut
vre'un raport ministrului respectiv impotriva cuiva si nici odata
nimeni n'a fost pedepsit din cauza sa. Multe sunt anecdotele ce
se povestesc despre acest integru magistrat.
cu glas domol: Cum te chiama, de cati ani esti, unde stai... intrebari cari mergeau 'cu glas cregcendo, pand cand la un moment
dat, nemai putandu-se stapani, isbucni si striga martorului, cit
glas tunator:
Ti-o (adica ti-a dat) facand gestul cu mana a numaratului banilor. Martorul impietrit de spaima, nu putu sa raspundar
cu vocea tremurand, decat: Mi-o (adica mi-a dat). Cuvintele
aceste Ti-o si Mi-o, au facut de atunci, mult vreme, deliciul intregii curti din Iasi.
Alta data, pledndu-se inaintea curtii de apel procesul unui
jandarm care intrebuintase cazne pentru a smulge marturisiri prevenitului, Todirita Pisoschi avocatul cunoscut de pe vremuri, care apara pe jandarm. si care stia cat de sever este CriVat ce pre-
zida curtea in acea zi, ca cel mai vechi, inainte de intrare in sedinta, chema la o parte pe cel schingiuit i Ii spuse:
Ce folos ai s ai dad jandarmul va fi condamnat? Nici
un folos. N'ar fi mai bine sa primesti o suma de bani ca dospagubire si
faci situatia mai ward in fata Curtii?
Partea civila se'nvoi i jandarmul depuse in maim treia suma cuvenit, care trebuia sa fie eEberata irnaliat dupa ce jandarmul ar fi fost achitat. Avocatul Pisoschi care aranjase intreaga
afacere, a spas reclamantului care-1 intreba ce trebuia sa faca, nimic alta decat s zica pr4edintelui cand 11 va intreba ce este, ca
e sindicalist dela cane ferate. Todirita Pisoschi, stia ea' Mos Crivat avea mare aversiune pentru misicarea sindicalista care incepuse s ia fiinta pe acele timpuri.
Sedinta incepu. Teodor Crivat sever ca intotdeauna, se adres jandarmului zicandu-i: Statul face sacrific:i, v d haine
www.dacoromanica.ro
380
RUDOLF SIMI
Cum, spuse atunci Crivat, d-ta esti sindicalist? Apoi acum infeleg. D-tale nu-ti trebue nici primar, nici notar, nici jandarm, nici ministru; di-ta esti dintre acei care vroiti s intoarceti
lumea pe dos. i, fr'S a mai cortsulta pe cei doi asesori ai sal,
cari mirosind o fars, radeau pe tAcute, Teodor CritvAt pronun0
achitarea jandarmului.
Peste vre'o cateva zile, intAlnindu-se in sala tribunalului cu
Pisoschi, acesta intrebI pe Crivt, cu care era in legAturi de prietenie: Iti aduci aminte de sindicalistul de dAunki? Da, rA'spunse Crivt, nn nemernic.
Dar vezi 0 nu era sindicaEst, spuse Pisoschi, razand cu
hohote. Eu Yam invtat sa.' spue astfel, pentru a scapa pe jandarm.
Fl-te
www.dacoromanica.ro
Gheorghe Pavloff
(1900)
Domnule Redactor,
Retras la tail de vreo doua luni, cautam in cultura manosului pamant 'al Moldovei, o distractiune dela ingratele i sterilele lupte politice care ne ucid, cand jurnalut redijat cu atat talent si ipatriotism de d-voastra, a venit sa ma trezeasca in lundul
retragerii mele.
Dumnezeu s Iva ajute pe calea care ati apucat'o: Tot ipeo-tru Moldova si prin Moldova", iat deviza adevaratilor patrioti
ca dumneavoastra.
Desi nu am onoare de a v cunoaste personarmente, conm-
nitatea de lprincipii cad ne leaga, imi da Indazneala de a VA adresa aceste linii. Primiti va rog clduroasele mele multumid pentru apararea care opuneti calomniilor aruncate asupra mea de.
foile muntenesti.
Aveti deplina 'dreptate, domnul meu. Ozi cat de infante ar
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
382
Sunt vre'o 15 ani i ceva de cand Gheorghe Pavloff a disparut din mijlocul nostru, regretat de ieseni. Cu moartea lui atunci, ne-a parsit un iesan, vesnic vesel, plin de viata, bland si
bun.
.aici 3-4 casute cu eke 3-4 oddi fiecare,toate acestea la o distanta de numai 3 chilometri de Iasi. Era un adevarat rai, un rai
.tle vara al familiei sale si aI ienilor, prietenii sai. Sarbatorile
Duminicele, se vedea un lant de trasuri intrand aki. Cu 5-8 lei
www.dacoromanica.ro
383
[ASH DE ODINIOARA
podkrie la care'ti era drag s tot privesti: doua, trei vaci, curtea
plink' de paskri, grdinrie cu tot felul de legultne, vie $i Uvula bo-
gat, in spre vale un scrnciob dela care nuli mai intoriceai privirile $i atatea i atatea priveli$ti imbg;.a.zoare de tot ce poate da
natura la tail_
Era numai viata in Gheorghe Pavloff. Cand se'ntorcea dela
rvie acask in ora5., ba, cu multi ani inainte da a fi avut via dela
ziare ca: Gazeta de Iasi", Pevseverenta", Nichipercea", Independenta Romnd". Pavloff a mai redactat $i un ziar politic
Conventiunea". Intr'o bro$urd, la 1886, Pav toff se ocup 5i de
delictul de mituire. E un studiu de inorgvuri care subleniaza anomalia ca legiuitorul penal pedepse$te numai pe mituit i absolv pe mituitor.
In 1892 Gh. Pav Toff face sk apar o bro$ur: Douk de un
,ban"!,
o critick spirittialk a volumului de poezii Valea vietii" de Aron Denstt5eanu. Volumul acesta fusese repede epuizat.
Studiul a fast reprodus aproape in extenso $i in Corworbiri Li-.
Ierare".
www.dacoromanica.ro
384
RUDOLF SUTIT
r.
Tri441;4
r
I 111
111
/1/100011111tintR
Vechile case Pas, loll
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
385
fail".
25
www.dacoromanica.ro
Vrul mamei mele, Mitropolitul Calinic, era fiul marelui logofat Scarlat si al Mariei Miclescu, nascuta Beldiman.
Era frate mai mic cu Dimitrachi Miclescu, lost ministru,moldovanul, prietenul fardnimei i orn cu frica de amine...
Tatal sau Scarlat, a avut in total 9 copii, dintre care 4 baeti si 5 fete. Cat timp a fost mitropolit, numai bine a facut. Era
aristocrat si cu sufletul i cu mila si cu darnicia. La Mitropolie
slujea foarte pompos. Cel de pe urma iesea el din biserica. Se
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
387
Pgrintele Clement
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
388
cu blana aIb. Cataveica aceasta s'a aprins, cand s'au tras asupra lui trei focuri de revolver, chiar in palatul metropolitan, de
catre fostul rector al Seminarului Veniaimin, Clement. Clement ceruse audienta.' lui Calinic, ca sa-1 primeasca si cand apAru Inain-
ea lui, se fcu cd se aplead spre a se inchiria. El scoase rei trase asupra lui Calinic, care irisa scap teafar, din
cauza unui sal mare si grog cu care era ihicins. Cfement a fost
dat judecdtii si cu toata apararea calda a lui Neculai Ionescu,
marele avocat de pe vremuri, a Yost condnmnat.
Din cauza sbuciumului sau, vesnic in cele sfinte, Calinic se
imbolnavi. Boa la lui grea, ii facea de foarte multe ori sa'si astepte moartea. Suferea de piatra si cand credea c i se apropie ceasul, Mitropolitul facea a-taste, se impartaSea, se'nchina si se...
facea iar bine.
5i cand venea j norodul $1 lurnea bunk' din boerime sal
vada, cu cupele i trasuri luxoase, Calinic le intorcea vizita i d,e
nu mai putea sal vada pe toti, punea arhididconii in trsura, le
dddea cartile lui de vizir& pe caii acestia le lsau la adresele insemnate de Mitropolit.
Cat n'a suferit Calinic in cele trei zile cat a stat ascuns In
pivnita crasmei Anghel, mai tarziu Stihi, peste drum de dughenile lui Daniil, de langa.' Palatul AdministcatiV? De abea a putut
sal scape teafar, un arhimandrit Costandi, de urmarirea soldat:lor, cand cu isbucnirea revoltei celora cari nu vroiau Unirea i earl au manifestat la Palatul Administrathr.
In zilele lui de odihna, se ducea la via la 2 peri" din podgoria asa zisa Nebuna, unde lnga cerddcul casei pusese niste
pahdrele de sticla, cu limpi de lemn, acatate prin copaci i cari
la bataia vantultd, scoteau diferite sunete, o muzical care 'i plcea mult lui Calinic.
Iar cand se ducea la vizita la Caline$ti, la mo4ia care mai
tatziu a fost a lui Icn Miclescu, tot nu ldsa nici atci biserica. Fratele sau mai mare, Dimitrachi, pentru a distra pe Mitropolit, pre&tea o pies de teatru de societate, jucatal de rnembrii familei
si la care asista i Mitropolitul. Dup ce se ispraVea teatrul, se'ncingea o petrecanie mare. Calinic se furisa $i se culca, jar( a doua
zi dimineata, pe cand cei ai casei dormeau adanc, Mitropolitul se
ducea la biserica dela conac, luand parte la serviciul religios de
vlolverul
www.dacoromanica.ro
IASH DE ODINIOARA
389
dimineatd.
Branza iute
51 amartp
www.dacoromanica.ro
Fratii Scortescu
(1890)
Alexandru Scortescu
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
391
toate clasele, reu$ind Intiul. Dupla terminarea liceului ins, ocupand diferite functiuni Ca: custode la Creditul Funciar Urban,
subprefect de Bucium ji In ultimii ani director al prefecturii de judet din Ia0, a parasit studiile unkversitare si abea mai tarziu,
cand prietenii sat, de aceia0 vrasta, s'au hotarat sa termine studiile universitare, a %cut la fel si Alexandru Scortescu, mai cu
sama sub imboldul lui Nicu Gane, care pe atunci era prefect de
judet. $i asa $i'a luat licenta in drept, cu mult distinctie chiar.
Inca pe cand era elev de liceu, era foarte amator de dane,
fiind un excelent dansator. 5tia la peci s valseze, sa bostoneze cu mult u0trinta si mai cu sama Ii placea mult galopul
avantandu-se dintr'un capt la celalt al salonului de dans. Conducea in totdeauna cu tot sufletul contredansul $i c3thionul, doua."
vechi dansuri, ce pe vremuri erau in floare la Iasi, necunosLandu-se pe atunci dansurile caraghioase de astazi, cu nume sucite
$i invartite. Excela in conducerea ultintei figuri a vechiului $i batranescului contre-dans, boulangera, facand diferite figuri frumoase. Fcea pe opt, in pas de vals intre doua scaune, joc care placea mult societatii ieselie de atunci.
Acest om vesel i mull simpatizat in toate cercurile ie$ene,
a avut un sfarsit tragic, curmandu'0 singur firul vietii, intr'un moment de supra enervare, provocat din cauza mutdrii sale din Iasi
ca $ef al politiei, la Vaslui.
013$tescul sfarsit $i l'a dat in gradina Copou, unde de atatea
ori petrecuse cii veselie la serbarile ce se organizau pe vremuri
la Ia0.
Deviza hti, pe care o (Muse s'o imprime cu litere aurii $i
pe cartonul tigarilor ce le fuma, era: raime comme m'aime, quand raime comme raime" (imi place s fiu iubit, cand iubesc
cum $ tiu s a iubesc).
www.dacoromanica.ro
392
RUDOLF SUTU
armata, si'a dat demisiunea. A fost rechemat insa in timpul razboiului nostru, cand a fost inaintat la gradul de maior, apoi locotenent colonel, grad cu care s'a intors din razboi, si cand dupa
unirea Basarabiei cu patria muma, a fost numit de catre Georget
Marzescu, pe atunci ministru de interne, seftil politiei din Hotin,
unde a incetat din viat in 1924, in urma unei pneurnonii.
"c:,-
1111
Nicu Scortescu
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
393
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
395
Jean Milder
RUDOLF SUTU
396
Sunteti amendat, aveti sd'mi pl1ii o haVana lux... $i calaretul trebuia numai deck sd se execute spre a putea continua
lectia de calarie.
La inceput, pentru a deprinde pe calaret a sta pe cal, it punea sa incalece fr ea, apoi pe o patura $i In urma pe sea, fara
scari $i numai dupa ce cAlaretul se deprindea bine cu calaria, Ii
permitea sa intrebuinteze scarile. A$a, inteun timp relativ scurt,
Wilder reu$ia sa faca pe elevii sal s deA4e ag)reti foarte buni.
Cand comanda repriza, sttea in mijlocul manejei $i dadea
comanda in limba franceza. Pe lnga traditionala sa cravasa, mai
-tinea in mama' $i un biciu lung, pie care'l mfmea chambrir
i cu
care pocnea din cand in cand, spre a stimula caii sau calaretii
cari se lasau mai moi.
Cain manejului cunosteau atat de bine vocea lui
inck comenzile erau executate de cai, chiar inainte ca calaretul
sa'i fi indrumat el. Cnd d. Cantacuzino Pa$Canu a c1adit un frumos manej pc locul proprietatea sa, unde a fost cinema Modern,
www.dacoromanica.ro
State Dragomir
(1900)
State Dragomir
ca artist al Teatrului National iesan, pe cand juca alaturi de artistii cei mai valorosi, disparuti si ei dernult. State Dragomir
era vazut de ieseni nu numai ca un sirnplu artist care'si joaca..
rolul pentru existenta, ci era si artistul cult, cu o culturk cu care
ori unde i cu ori eine putea sta de vorba.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
398
teatrului, caci era suferind, aparea asa cum era el din fire, fded
nici oprelacatorie, modest, privind cu resemnare ceiace i-'a hdrazit soarta: suferinta i privind oamenii, 0a dupa cum bunul Dumnezett i-a facut
Asa a trait State D:agomir pana si-a dat cea de pe urma suflare.
In timpul razboiului nostru, cand lipsurile si jalea ne mareau necazurile, cand o cat de mica veste de pe cainpul de razboi ne Infiora fiori de bucurie ori de Igroaza 4-Je State Dragomir toate aceste momente 11 tineau incatupat, el traia si se sbuciuma clipa cu clipa, dupa cum veneau i stirile dela eroii nostri.
Parai aud
www.dacoromanica.ro
399
1A5II DE ODINIOARA
MAR 1:41 ,
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
400
curn era pe pragul mortii, fata de prietenii sal cari l'au inteles ce
suflet mare avea, vroind a'i mai inveseli, caci le vedea trifteta
din cauza lui, cu glasul dulce 5i bun le arunca vorbele:
Nu ma yeti mai vedea de acum cu cortelul, nici nu ma
yeti mai auzi recitand.
Erau cele de pe urma vorbe rostite de dansul prietenilor sal
cult faceau intotdeauna haz cand il vedeau, ziva 5i noaptea, pe
ploae 5i pe timp frumos, cu nedespartitul sau cortel in mana, recitand versuri pe strada, in berarii, pretutinfdeni, a5a ca numai
dansul sii 5tie ce spune...
www.dacoromanica.ro
care tinea mult la el. De aici Felix a fost recomandat lui Vasile
Burlii, care tocmai cauta pentru liceul national un om de incredere, ca pedel. Cum a intrat in slujba, Felix se facu pe data iubit de toti, de profesori $i de elevi. Beii insa aVeau $i frica de
el, caci pentru nimic in lame nu s'ar fi lasat conrupt pentru ca
elevii s nu execute pddeapsa ce Ii s'ar fi dat de piofesori.
Felix era de o exactitate cionometricii. Punct la ceasul hotarat, suna clopotelul de intrare $i de e$Ire din clas. Nici odata,
in timpul destul de lung cat a fost pedel la liceu, n'a dat greis.
In totdeauna a fost intaiul la datorie. Cand unul din profesori trimetea elevii la carcetra, ofi cat de mult ace$tia s'ar fi rugat,
de voe, de nevoe trebuiau sa'$i faca numai deck pedeapsa. Mai
intdi Felix cauta sal convinga cu vorbe bune, sa se supue, lcndu-le si morala. Dacd insa elevii se codeau, erau luati pe sus
$i dusi cu forta a carcera, uncle statdau pand'$i faceau pedeapsa,
nimic neputand indupleca pe Felix sa le dea drurnul inainte.
26
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTtJ
402
El isi avea $i glumele sale, pe. care le repeta fie-carei generatii de elevi.
Asa, build oara", cand 11 intrebau baetii, dacd a doua zi, zi
de sa'rbatoare, se tine clasg, Felix raspulftlea invariabil:
41/4.
_
Pedelul ,Felix
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
403
te slabe in catalog.
Ori cum II intorceau in vorbe elevii, cu Felix nu o mai sco,teau niciodat6 la caplt.
Cand Irish' din y,Intmplare" vre'un elev vroia s absenteze
dela clasa unui profesor, se uita mai intli dacl Felix se afla in
clsuta de laugh' poarta vechiului liceu (actuala scoal Belle-Arte)
unde locuia pedelul i, dac IL vedeau acolo, renunta imediat s
mai fugd", Caci stia c`a Acest Ortl al datoriei, ii va Impiedeca, fie
inchiland cu cheia poarta, fie inhtndu4 de, brat si ducndu-i
la Burl in cancelarie. Numai dacl Felix nu era acolo, elevul isbutea sL. spele putina. $1 cand se'ntorcaa peutru ora a doua sau
a treia, daca Felix ii larea venind era sigur cl se alege eu o mora1 6 zdravatfa.
Asa a fost pedelul Felix dela Licaul National de acum 3035 de ani In urml.
$i acest modest slujbas a murit, fireste, srac, dar sarac
lipit pamntului. El a tinut in totdeauna salt: facl numai datorIa, zicand mereu: am fost soldat si nu cunosc decat ordirtile superiorilor mei. Cu Vasile Bur id care, ca dirctor era numai omul
datoriei, vorbea nemteste si de ate on ii auzaa vorbind astfel,
elevii stiiatt el e vorba de aplicat vre'o pecleapsl neastAmparatilor. Felix Insd avea o inimd foarte bunk' si de aceia a si lost
iubit, cu toat severitatea lui de eatre elevii liceului.
www.dacoromanica.ro
apartine stralucitul avocat de pe vremuri din Iasi, contele George Cimara. Stramosul avocatului iesan era comitele Marco de
la Cimera, care s'a distins in memorabila lupt navala dela Lepanto, in 1571, ca galera i ca oamenii si, condusi de dnsul.
In arhiva Venetiei se gasesc toate actele, drapelul i nurnele sau,
inscrise in ca-tea de aur
Gheorghe Cimara n'a fost numai un ilustru ca familie. Natura l'a inzestrat CIA daruri man si frumoase. Era de o frumuseta
cfasica, cu un talent si ca o eloquenta remarcabile, cu un spirit
stralugitor, ca o eruditiune rara si vasta in toate bran.?'ele. Piedoariile sale nu erau numai magistrale, ci, insufletite si de o atractiune speciala. Era numai eleganta i cIaritdke.
A urmat studiile la colegiul dela Corfu, apoi la Universitatea din Siena (Toscana). Un frate. aJ sau, abuzand de prerogativele majoratului, Cimara a parraSit rasa parinteasca din Cefalonia, renuntand si la partea de avere ce i se cuvenea. La vrasta
de doua zeci i unu de ani a pledat cu succes primul sau proces.
A pledat, la inceputul carierei sale, la Iasi, in faimosul proces al
lui Papacostea, pe care l'a castigat si de atunci, i Se trase celebri
tatea.
www.dacoromanica.ro
IASI! DE ODINIOARA
405
tul Cimara nu mai putea dovedi. Era cautat pretutindeni. A refuzat odata dela stat 300.000 ducati oferiti pentru un proces de o
deosebit important& relativ la niste paduri, proces pe care'l ctiga, intr'un mor stralucit, ca de obicei. Ministrul de pe vremuri
,Golescu i-a telegrafiat, multumindu-i. A mai pledat inteun pro-
-ces pentru Doamna Elena, sotia lui Vaal Cuza. Iar avocati:or t:neri, le pregatea pledoarille, ajutandu-i cu sfaturile sale intelepte. A pledat si a castigat procesul coanei Ana Lgtescu-'BaIs,
care lovise cu cravasa pe presedintele tribunalului din Piatra. Cu
acest rilej, Cimara a facut cunostinta cu sora Anutei Latestu,
mai tanr ca aceasta, cu doua zeci si ceva de ani, ci. contesa Esmeragda Bals divorsata de Alexandra Sturdza, fiica generalului
Hatman Todirita' Bals si a Marghiolitei Bals nascuta Bogdan, a
carei zestre a fost de douasprezece moii, adevArate domenii, a
carer valoare au trecut in caldtorii in straintate si in cladiri de
www.dacoromanica.ro
406
RUDOLF SUTLT
i
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
407
repede sechestrate de catre numerosii creditori si scoase in vanzare. Cimara Insa a rascumparat casele la mezat cu tot ce era Inauntru (actualul Cerc Militar). Astfel el puse capat desesperarei
coanei Anuta Bats si ea continua sa intretie mai departe luxul cel
mare cu care era obisrmita, multumita lui Gheorghe Cimara, care salva si Darabanii si Codrenii, instarandu-se la tara si ingrijind de mosii, in dauna intereselor sale personale de avocat.
Gheorghe Cimara niti odata n'a facut parada de calitatile lui
deosebite. N'a cunoscut nici odata atractia banului. Ca dovada,
urmatorul fapt, cunoscut bine de iesenii vechi: un evreu bogat
din Botosani a omorat un slujbas al lui, min loviturile ce i-a dat.
0 deputatie de rabini s'a prezentat la curtea dela Darabani ca sa
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
408
www.dacoromanica.ro
An astase Panu
(1870)
Anastase Panu
pondenta cit fruntaii nationali$ti din tara, in chestiunea rasturnarii Domnitorului. El a colindat curtile stra'ine, avand pe atunci
o misiune mare de indeplinit.
Anastase Panu a stat multa vreme i la Iasi, in casele sale,
vechi din strada careia ii poarta numele, uncle pe vremuri a fast
vechiul gimnaziu iqan Alexandra cel Bun.
www.dacoromanica.ro
Constantin Rojnit
www.dacoromanica.ro
411.
IASII DE ODINIOARA
a fast multi vreme preot la biserida Sf. loan din foasta strada
Primdrie, astdzi str. Gh. Marzescu. Batranii Ia'sului.spuneau cal
preotul a avut 24 copii i ca in timpul bejdniei celei mari din
Iasi, cand au navdlit Turcii la noi, au venit la area's% biseric4
si au instalat un pa cu o suit intreaga. Aici au gasit pe preoteas cu copii ei cei mici, au speriat'o Ca o vor spanzura, dar,
dupd plnsetele vecinilor i copiilor, cari sdrutau poalele hainei
Pagei, i s'ar fi facia mild de ei, le-a dat drurnul i i'a lanai
sa piece dupd norodul din Iasi care, de fried Turcilbr, plecaserd
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
412
parasisera mai inainte de sosirea br, orasul. Care intregi Incrcate cu buclucurile oamenilor, treceau barierile Iasului, de Inca IpAgani1or.
totdeauna a fost sclavul prindpillor \liberale democratice, respectnd proprietatea, familia si biserida. Si enuanera ce a fost: caligraf in 1854 la ministerul de culte, profesor in 1856 la s`c. centrala de fete; sef de sectie in comishutea centrald dela 1859-62; procuror ia 1863; inspector financiar la 1865; jude instructor la 1867;
director al contabilitatii generale al statului in ministerul finantelor la 1868; consilier al curtii de apel din Iasi la 1879; i,ar dela
1870, avocat i consilier al comunei Iasi, pana la 1884. CQrand
voturile alegatorilor, te spunea ca nu face ca alti candidati,pentru
www.dacoromanica.ro
Consulachi
(1880)
Erau trei frati Sakelaride la Iai, cundscrati in intreaga societate iesan: cel mai mare Dimitrie, supranumit Sac, era gras
El
Dimitrie Sachelaride
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
414
Consulachi"
ference la Jockey-Club, ca ql in unele case boeregi de pe tyremud. Se credea foarte tare in acest joz, pe care'l juca mai cu
sama cu colonelul dr. Otremba, cu colonelul Petrovanu, cu Nunuta Rosnovanu etc. Cand facea vre'o lovltura gresilA la joc, partenerii sai il craraiau in cor, stdgindu-1 rnaZeta".
www.dacoromanica.ro
LASn DE ODINIOARA
415
Consulachi nu se lsa mai pre jos insd si cu accentul grecesc, ripostd razAnd : da ti, tu ai epileptia". Cei de fata raceau
un haz de vorbe1e 0 accentul lui Consu1aohi. A doua si a treia zi,
glumele reincepoau, Consulachi cu epileptia" lui, iar prietenii
cu mazeta".
www.dacoromanica.ro
Colonelul Rosnovanu, rudd de aproape cu Nunutd Rosnovanu, avea un singur copil, un baiat, care avea dorinta sa ajungg ofiter. A fost inscris, tnrul, deci ca voluntar in escadronul
Colonelul Rosnovanu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
417
27
www.dacoromanica.ro
rativa Fratia Moldovei Unite". Pogacar era mare amator de tennis i adeseori invita in gradina consulatului, unde act= este caminul studentelor din strada Carol, pe iesenii cad faceau partizi
monstre. Trecatorii din strada Carol se opreau si adinirau Indelung jocul at'At de elegant de tennis dela consulat.
Dupd moartea lui Pogazar, a ramas o avere mare sotiei sale,
de care insa traise despartit consulul, c12 mai multi ani.
Unul insa din cei mai de vaza consuli pe cad i-a avut Iasul
odata, a fost Vodianer von Maglod, foarte cunoscut in societatea
iesana, plaCandu-i mult receptiunile, seratele si teatrul de societate.
In saloanele consutatului austro-ungar se juca adeseori teafrn de societate, de catre amatori, la care pariicipa i consulul
Vodianer, care avea un adevarat talent pentru teateu, posednd
bine limba franceza, in care se jucau pielsele aceste.
www.dacoromanica.ro
IASI' DE ODINIOARA
419
_au limas in tail, fiul sail profesand medkina la Sinaia, iar flied
_sa maritandu-se cu tin roman.
lec,"4t.
tlz
4
".
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
420
I-a urmat marele consul de Giers, ruda cu celebrul om politic rus Giers. Ina lt, frumos, cu o barba mare neagra, foarte im-
www.dacoromanica.ro
fASII DE ODINIOARA
421
La usa de intrare, musafirii erau prImifi de un portar, trnbracat intr'o bagata livrea, cu o sapea rusasca in cap si cu o ha-
tional, ca, de pildi ,,Floarea din picture" i Testamentul", rolurile pincipale fiind tinute in amandoua piesele de catre Aglaia Pruteanu, C. B. Panel i regretatul State Dragomir.
Giers a stat multi ani la Iasi, iar de aici a plecat indarat in
Rusia, chemat fiind intr'o alta functie.
Grecia a fost reprezentat pe vrernuri la noi de catre con-
motive de economii, a ramas in Iasi, devenind un adevarat cetalean al acestui oras, pa care 1-a tuba malt. Copiii said au ramas
definitiv in tail', devenind cetateni romini. Fostul consul grecesc a fost si un om ea multe cunostinti. Se ducea pe la bisericile
din Iasi, pe la minastirt, decifrnd inscriptiile vechi de pe morminte, din cari inseriptiuni a cules date bogate din punct de vedere istoric. A dat i un larg concurs ambasadorului sau din Bucuresti, Rizu-Rangabe, la alcatuirea cartii sale, intilulata Livre
d'or des families princieres de Valachie et de Moldavie".
Consulul francez Douroujoux.
Numai vechii ieseni isi mai pot aminti de pleiada de distil*
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
422
n 'sus, joben in cap si cu un styx in inana. Afara de sportul alAriei, se mai distingea si in comediile de salon si in asa zisele
sarade in actiuni", cad se jucau foarte des pe atunci, in saloa-
.0euf rosine
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
423
scena, erau asezate trei randuri de oua de lemn, printre cari Natalia Sutu, fiica Diditei, juca inteun minunat costum de tiganca
dansul Caciuca", cu acompaniament de castagnete, pe cad le
manuia cu mult dexteritate.
Elena Sutu, supranumita pe atunci la belie Helene", cumnata Nataliei Sutu, i ea imbracata intr'un costtim de t. ganca, statea jos si dadea in carti, iar fratii Edgar si Emil Mawrocordat, amandoi inzestrati cu o mare putere musculara, faceau exercitii
atletice, unul cu greutati considerabile, altul cu doi copii ce se aflau a colo. Pentru partea a doua a saradeiRosine, s'a representat sCena din Barbierul din Sevilla", cand apare falsul Don Basilio ii timpul lectiei de muzica. Rolul acesta et'a jucat de catre
consulul Douroujoux care, cu mult verva si in tunete de aplause, a cantat faimosul cantec Bonna sera, Don Basilib"...
In sfarsit, pentru intregul cuvant din saradd, s'au representat trei generattii, cari au urat trai lung si fericire celei de a patra generatie, cea mai in vrasta, representata prin o simpatiCa bunicutd.
Cele patru generatii erau: Eufrosina Rosetti, Didita Mavrocordat, Natalia Sutu si copiii ei.
Douroujoux a stat multi ani in Iasi si cand a fost rechemat
de catre guvernul sau spre a i se Incredinta un post mai insemnat, era cat pc ce sa'si dea demisia, pentru a nu pardsi Iasul si
bunii prieteni pe cad Ii avea aid si numai dupd rugamintile acestora, se hotari s piece. Aici la Iasi, repede se 'ncheiau prieteniile.
Strdinii, cum erau de pild conu1ii, pe vremuri, din cei mai de
sama representanti ai tarilor cad ii trimeteau la noi, repede patrundeau in cercurile alese ale societatii iesene.
Printre prietenii buni cari i-a avut Douroujoux in Iasi, campatrioti at el, a lost si Maxim Dos, un inam al familiei dr. Peride din Iasi si Auguste Clavel, autorul frumosului poem Dumbrave le Dorobantz", scris dupla rasboiul din 1877 si tratand despre un episod din acel rasboi.
Acest poem a fost dedicat lui Neculai Sutu sotul Nataliei
Sutu, cu ocaziunea zilei sale onomastice.
Dup Douroujoux s'au perindat diferiti alti consuli francezi,
cad Irish' au stat fiecare putin timp la noi. Acei insia cari s'au fa"cut mai repede cunoscuti si au intrat in inima ieseniior, au fost
consulii Flandrin i Frandin, apoi tn.ai tariu consulul Melon.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
424
Dupa Filsch, a venit la Iai ca vice-consul Gebrge von Bencik, care era inrudit cu cele mai de sama familii din Ungaria. Bencik era foarte vesel i Ii placea mull dansul i jocurile de societate, mai cu sama pe unde erau domni3oare. Vorbea foarte bine
franceza j cuna3tea si literatura franceza. La un bal costumat,
dat de Care Ortansa Drossu, in casele din str. Lajpusneanu, astazi proprietatea Rancid s,Uniunea", Bencik a aprut intr'un minunat costum unguresc, cu o frumoasa egret alba la paldrie, cisme de lac si pinteni. Acest costum a fost cel mai frumos din toate cte erau la acest bal. Lui Bencik ii mai pl.a.ea s colectioneze
fotografiile persoanelor din societatea iesana, ale d-nelor si d-relor frumoase, pe cari apoi le aseza in mod artiStic pe paretii salonului salt In aceasta colectie au figurat multe d-ne si fete dra9galase din Iasi, cari Stiiau acest lucru, dar se fceau ca nu stiu
mic, cerand totusi sa vada colectia, ceia ce ins Bencik refuza s'o
faca. Mai avea i un album intitulat: Cunoaste-te pe tine insuti",
in care erau diferite intrebari, la cari trebuia s se rdspunda, ca,
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
425
.rjitiJ,
.
ff!)
SP
alg332.12112154H1-r-.10
CgeilEr-Fa=
www.dacoromanica.ro
426
RUDOLF SUTU
Imediat Bencik se suia Inteo trasur si pleca spre locul focului, pe care nu-1 parasea decat dupa ce totul se ispravea. Asa,
bungoara, cand a ars teatrul dela Copou, Bencik s'a dus imediat
acolo si intrnd la d-na colonel Petrovanu care locuia casele actuale Marzescu, a stat aici pana dimineata, cand focul s'a potolit, intreaga cladire Cud mistuit de flacari. Bencik a incurajat pe
toti ai casei, cad se speriaser cu dreipt cuVant de acest foc.
Intrebat de uncle i-a venit acest gust curios, a dat urmd-
toarea explicatiune:fiind odata in Ringtheater din Viena, atunci cand a izbucnit groaznitul incendiu care a facut atatea. victime omenesti i stangandu-se deodata gazul, astfel c intrea'ga
www.dacoromanica.ro
IASI' DE ODINIOARA
427
va'rat placere sa ieai parte la aceste auditiuni muzicale, cari faceau deliciile celor prezenti. Piet Fa fu gasit intr'o diknineata
mort in ietacul sau, cii un gIointe in inima pe cat e V1 trsese probabil intr'un mk,ment de adnc5. intristare. Nici odati nu s'a putut afla motivul sinuciderii. Tot Iaul l'a condus la locattl de odihn.
www.dacoromanica.ro
E3
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
429,
ritat cu lacovachi Leon, fost prefect de Botosani; Profira, maritatA cu Codreanu 0 Elena, maritata cu Cazimir, tatal colonelului Cazimir.
Maria Leon era una din cele mai caritabile feinei din Iasi,
marinimoasa, miloasa, ajutand pe cei nevoiesi.
In fiecare an, in tirnpul iernei, pleca dimpreuna' cu surorile
ei, la Nizza. Cand se reintorcea la Iasi, primea lumea i povestea tuturora cu graiul e frumos moldovenesc, cele vAzute prin
straingtate.
www.dacoromanica.ro
430
RUDOLF SUTU
gea prost i mai intotdeauna trebuia sa li se tiimeaa bani din tard, ca sa aibd cu ce s se reintoarca. Ba, inteo iarna, (pc cand
Profira Codreanu mergea dela Nizza la Monte Carlo, tin tredtor a atacat'o, vroind sa'i fare sadoa, pe care o credea plink' de
bani, dar la tipetele ei, hutul disparu.
De cate od n'o necdjea nepotul el, Grigorie Cogalniceanu,
care'i zicea:Matua, nu te-a trantit hotul, ci... vantul.
Iacovachi Leon
www.dacoromanica.ro
Colonelul Gurita
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V
Trei Sarmale.Circul Sidoli.-50 de ani dela Infiirecarea JockeyClubului.In fata custei cu lei: Todirit Latescu.Nicu Sakelary
si Zisu Feltz.Vara la Iasi.Iesencele la calugarie. Fuga elevilor dela rscoala militara,Inventia" lui.bezede Grigore Sturdza.Cum serbatoreau ieenii obiceiurile steknosesti de Craciun.
Pomul Verde: un cabaret din alte vremuri.Pe strazile Iasului:
dascalul Tarara, mos Culit, coana Sultanica, Paganini.Cum erau serbarile dela Copou. Dinteun vechi album iesan.Un duel" langa Sahs-Souci la Copou.Curn petreceau inainte vreme
copiii.-0 scrisoare de dragoste. Caricatura satirica a caimacaniei Moldovei.Regimentul de lancieri din Iasi.
28
www.dacoromanica.ro
In imprejurimile Iailor
(1880-1890)
Cine nu cunoaste frumoasele imprejurimi ale Iasilor, tire untie de pe dealurile lor, mai cu sama, dela Galata si Cetatuia, cele
doua istorice manastiri, privesti oea,suI cu b:sericile lui, cu turnurile lui si cu alte 1diri imtpanaioare care-I impodobesc?
D'apoi dealul Sorogarilor i cel dela Repedea, de uncle
-poetica revarsare a Iasilor pe coamele si vaile celor doua dealuri
cu dunga de un albastru 1nchis al marilor dealuri ce imprejmuesc valea Siretului si pAnza dintata a muntilor ce abn se vad
in adncul zrei, clau acestei privelisti un aspect atat de maret!
In imprejurimile orasului nostril se aflau odinioara nenumarate gradini, vile frumoase, cad erau vizitate in tim'pul verii de
iesenii pe Can Ii alunga arsita soarelui din timpul zilei. Petrecerile dela viile i padurile apropiate cari formau un rai intreg al
fasilor, erau neintrecute.
La Copou, acolo unde astazi este scoala norrnal Vasile Lupu, era odinioard cunoscuta gradina Pester", nume ce se trage
dela proprietarul de atunci al gradinei, Pester, fost maistru fierar
si profesor la scoala de arte si meserii unde a fost si director. A
fost adus zumme din strainatate Pester, pentru organizarea numitei scoli. Placandu-i pozitiile fermecatoare, a cumparat via pe
care a marit-o incetul cu incetul, avndu-si si aici atelierek sale
[articulate de fierarie. A transformat apoi via intr'o atragatoare
gradina de petrecere. Venea aici toata lumea din Iasi unde gasea
aer curat si o mancare bunk% Gradina Pester mai era cunoscuta
si prin sera frumoasa de trandafiri, de unde se aproviziorfau florariile orasului.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM"
436
www.dacoromanica.ro
437
[ASH DE ODINIOARA
www.dacoromanica.ro
438
RUDOLF SUTU
Intre Saco la $i Repedea se afla o ,3Vila Grierul", o splendoare de bun gust $i arhitectura, proprietatea avocatului Vasife
Sculy Logotetides, care pusese in joc o avere intreaga pentru aranjarea acestei cladiri $i a parcului, dupa sistemul celor engle
ze$ti.
rierei Trei-Calici.
Si
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
439
Sub dealul Cetguii se mai afla si azi o vila frumoasa, incunjurata' de o vie si grdina mare, aproape o mosioard denumita
vila dela Manta Rosie", fosta proprietate a lui Gh. Sutu, apol a
fostului director al Creditului Urban Gheorghiu si mai tarziu a
www.dacoromanica.ro
Circul Sidoli
(1885-1890)
Sunt aproape 40 de ani, de cand, pentru Intiai data circut Sidoli a jucat in maneja lui Cantacuzino Pwanu, care se afla pe locul unde astzi este gradina cinomatografului Elisabeta.
Se intra atunci la circ printr'un gang mic, intre foasta berArie Zimbru i o cra4ma, a lui Encu Leib. Manejul acesta a ars
diva Cativa ani, cand a ars Si hotelul Glantz, care se afla pe locul unde s'au cladit mai tarziu casele Mot4. Circul era bine alcdtuit, cu artiOi de valoare ca: Cesar Sidoli, fiul cel mai mare al
lui Teodor Sidoli, care facea pe jockeyul, neintrecut in figurile
grele i primejdioase; Fianzini Sidoli, al doilea fiu, jongleur de
fortd, uimind multimea cnd ajungea la figura cu cele trei revolvere, pe care le asvArlea in sus la o distanta mane, le prindea pe
toate in mani i trAgea focurile deodat dela toate trei; Clotilda
i Medea Sidoli, coa dintai mritat cu Stracai, care dresa caii.
Cele cloud fiice ale batranului Sidoli, erau cloud caldrete de
forta. Apoi vestitul clovn Harison; Tardini care caldrea pe doi
cai i mana trei cai inaintai; Teodor Sidoli care dresa caii, alti
artiOi de sama' cari atrageau in fiecare seard o lume enorrn. Un
nepot al lui Teodor Sidoli, micul Stracai apa'rea pe un cal mic, fa"and diferite figuri i fiind legat de o franghie prins5. priri o rotita.' de plafon i tinut de celalt capt de tatal sa'u, care trgea de
franghie imediat ce vedea c fiul sau eadea de pe cal.
Circul venea apoi la Ia0 i se instala pe un loc viran de
langa gar, Cad teatrul Sidoli se inchiriate comitetului teatral,
teatrul dela Copou arland.
Teodor Sidoli mai tArziu a construit circul din strada Unire,
instalndu-se in fiecare iarna aici.
www.dacoromanica.ro
441
1A5II DE ODINIOARA
glez de origina, afluenta la casa era tot atat de mare, ca si astazi cand soseste de pada trupa 'Muse.
In una din sari, fiind beneficiul clolvnului Harison i venind
Circul Sidoli
www.dacoromanica.ro
442
RUDOLF SIMI
www.dacoromanica.ro
I ASH DE ODINIOARA
443-
www.dacoromanica.ro
444
RUDOLF SUTU
Astazi n'a mai ramas decat Franzini Sidoli, care vine din
.cand in cand la BucureSti cu circul sau.
Mu lt mai tArziu, in acela local, defunctul Albert Ghica,
www.dacoromanica.ro
S'au implinit
50
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
-446
cianu, Alex. Exarhu, Teodor Calhnachi, Gheorghe Racovita, Neculai Racovita, colonel Neculai lamandi, Gheorghe Em. Bogdan,
Dimitrie A. Anghel, Alexan'dru Negruzzi, L._.on N. g uzzi, Telemac
Ciupercescu, colonel Dimitrie Varnav, general Alex. Lupu, principele Mihail Obolensc, Neculai Gane, C. Sendrea, Ion Come.
Din acesti 78 membri fundatori ai cercului Jockey, n'a mai
lamas in viata astki nimeni.
Dintre membrii permanenti au lost: Constantin P. Constan-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
447
Jockey-Club
in casa ei.
Neculai Roseti Rosnovanu a fost pe vremuri candidat la tro.
nul Moldovei. La 1877, s'a inrolat ca voluntar i s'a intors din rasboi, unde s'a purtat ca un adeyarat erou, cu gradul de capitan.
Foarte inteligent, era si foarte original. Pe la balurite pe ca
re le da dnsul, in casele Rosnovanu din str. Stefan ceI Mare, de
multe ori in toiul balului, aparea irnbracat in halat si papuci.
Sofia sa dojenindu-1, N. Roseti rdSpundea fard nici o jena:
ma chre amie, j'ai oubli que nous recdvons aujourd'hui",
(scumpa mea, am uitat cal primim astazi). Incunjurat de invitatii
dela bal, dnsul continua sa rrnae rand dimine*" in halat si papuci, in mijlocul lor.
Alta data, ducandu-Se inteo vizita, si gazda Oland ca de
mult trecuse ora mesei si musafirul nu mai !Aka, a dat ordin sa
.se serveasca ma3a. Adresandu-se lui Nunuta Rosnovanu, gatda
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTLT
448
Colonelul Sandu Crupenschi era asatorit cu Catinca Orecianu. A fost mita vreme comandantul regimentului 7 calarasi din
Iasi. El e parintele d-lui Const. Crupenschi, fost primar, senator
etc.
Gheorghe Cimara, fostul proprietar al caselor din str. Carol (actualmente Cercul Militar), era unul dintre.' cei mai cu renume avocati din Iasi.
Alexandru Mavrocordat era fratele mai mic al hatmanului
Neculai Mavrocordat. A fost maresal al Palatului. Era proprietaruL
caselor din str. Gandu, in ograda carora este acum cinema Elisaibeta. Aid a fost o scoala de manej, de unde a ramas multI vreme denumirea de manejul" din str. Gandu.
Capitanul Pangrav era unul dintre cei mai valoroli ofiteri
de artilerie. Din razboiul dela 1877 a iesit cu gradul de colonel,
comandand apoi regimentul 4 artilerie din Iasi.
Ion Boldur Latescu era unul dintre fiii hatmanului Iordachi
Boldur Latescu, frate mai mic al Diditei Mavrocordat.
Un frate al sau Iorgu Latescu, a fost multa vreme prefect de
politie la Iasi. Locuia in casele sale din strada Latescu.
Gheorghe Marzescu batrnul, pe langa ertid0a sa, era Si un
apreciat zeflemist. In una din zile, pe cnd era senator de Iasiy
un alt senator care purta ca si dnsul joben, din gresala i-a litat
jobenul. Observndu-se gresala, i s'a dat inclarat jobenul, spunndu-i-se: Coane Ghit, iata jobenul. Se vede ca ne potrivim la cap". Ghit Marzescu, imediat i-a ripostat: Da dragul meu, lush' numai pe dinafara".
Alta data, in cursul propagandei electorale prin mahalali si-a..
luat cu dnsul o cutie cu vaselina. Hind intrebat ce rost are vaselina in propaganda electoral, c. Ghit cu humorul sau bine cunoscut, a raspuns: avnd a saruta prea multe mani de cuconite, am luat vaselina spre a-mi unge buzeie mele, roase de atita.
sarutat".
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
44g
Alexandra Beldiman, cunoscutul fundator al ziarului Adevdrul", a trait multd vreme la Iasi, reprezentand mai tarziu o sccietate de asigurare din orasul nostru. Colonel Netulai Iamaixli
a fost si dansul candidat la tronul Moldovei.
Colonelul Dimitrie Varnav era un pasionat arnator de cai.
La dansul se gseau cei mai frumosi cai si cele mai frumoase echipaje din Iasi.
Alexandru Sendre a lost un foarte apreciat profesor al facultatii noastre de drept, Maud un manual de prodedura
Colonelul dr. Otremba era medic sef al corpului 4 de armata. Multi il asemanau cu Imparatul Frantz Iosef. Foarte vesel
www.dacoromanica.ro
450
RUDOLF SUTU
suma de bani. Trecand mai mult limp dela acest imprumut $i caq$-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
452
RUDOLF SUTU
IA
Todirita Latescu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
454
i ce ai and faci?
Iata ce am sali fac. $i in aceiasi clipa camatarul primi
Nu platesc
cloud palme.
www.dacoromanica.ro
Vara la lai
(1890)
celor de sus", cari dadeau viata, placed, miscare, avant de muncal i prosperitate tuturor celorlalte clase ale populatiei.
Era un focar continun de activitate. Gaseau rsunet toate
manifestarile artistice. Se traia bine, cad se rasplatea in deajuns
munca cinstit a fiecaruia. Foastele familii iesene cuprindeau hitreg ora$ul: Ia$ul era al igenilor. Se &Ala larg, se trdia bine. Fie,care cetatean al acestui targ, cu putinul ce-I aviea traia mai in belsug, decat astazi cu averile pe care le vedem la unul si la altul,
adunate intr'o noapte, Dumnezeu stie cum, curat in orice caz nu.
Si la casa boereasca, unde erau servitori multi, cai, trasuri, vizitii,
vatafi de ograda, lachei, camarasite, guvernante, mese mad ce se
intindeau pentru rude O. prieteni, la seratele $i balurile cari aveau.
loc, si la casa negustorului unde erai bine pdmit $i te indopa tcu
tratatii de tot felul, pretutindeni era voe bun i inima curat.
Pe thhpul plimbdrei de sara, vara, la Copou te incurcai de
nenumtaratele trasuri, cu caii ca focul ce spintecau vazduhul. In.
trasuri inchise $i atunci parechi amoroase, se opreau printre tainicele i incanttoarele alee de tei. Aici era culcusul idilelor, aici
o stiu iesenii mai vechi o frumusete de fat a unui boer bun
si jnimos, se inamora de un tanar cantaret. Ei s'au iubit de atund,
fr nici o piedica de nicaeri. La iubirea lor curata nu s'a putut
impotrivi nici cel de Sus, cu atat mai putin batranul boer ie$an.
Negustorii din Iasi, in timpul verii, plecau in strainatate pentru comenzi, nu cu polite multe, ci cu aur in buzunar $i acest aur
era luat din tara dela negustorii de bani care rsi frecau palrnere
de satisfactie ca fac afaceri.
Duminicele $i serbtorile, pe la grdini, scranciobe i vii,
era navald de popor. Castigau cra$marii, castigau birjarii i Lautarii parale multe.
www.dacoromanica.ro
456
RUDOLF SUTU
lar copiii Iasilor, in lunile de vara, Bra grija cartii de scoala, o porneau spre Copou, uncle toata ziulica stteau tolaniti pe
iarba si nu se trezeau din somnul lor invioator, decht doar Fa
apropierea acelui batran mititel, lark' a se fi stiut vre'odatd, pre-
www.dacoromanica.ro
IASI DE ODINIOARA
457
celor peste 80 de ani ce-i purta Inca voiniceste pe umeriTi incepea lunga poveste a vietii sale de cantaret...
Era poate cel de pe urma care fcea parte din tarafurile de
lautari ieeni, cari au disparut odata cu toate frumoasele obiceiuri baninesti apuse.
.ok
-67=
=t1TE:i
7F:
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUM-
458
www.dacoromanica.ro
leencele la calugArie
(1880-1890)
www.dacoromanica.ro
460
RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
IA$I1 DE ODINIOARA
461
a fost maica Eufrosina Lefter, matusa fostului prim-rrocuror iesan Emil Lefter Dimitrescu, care'si petrecea concediul de vara la
mAtusa sa.
'44-:"
'7:.
+"
E.mkFiVki_
gricole.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
462
za, a locull'o pana la moarte, lasand'o in urma Manastirei Agapia pentru un spital. Raluca Sturdza este inmormantata in cimi6,rul din Agapia, unde in timpul verii construise un cavou i adusese i osemintele sotului ei, bezede Grigore Sturdza, dela cimitirul Be llu din Bucuresti.
Mai toate aceste calugarite, de neam mare, aveau la o departare mica de M-re, la Agapia in sat, gradini frumoase, cu pomi
roditori, flod si legume, unde in timpul verii se duceau cu toate
in linistea i frumuseta de aici srsi petreceau zilele de Dumimica i alte sarbatori.
Calugritele, pe langa i`ndatoririle lor rzligioase, nu sedeau
degeaba. Ele se indeletnideau cu fabricarea saiacului, panzei de
cas, muhairuri, scoarte, broderii, pocrovete, apoi erau maestre
www.dacoromanica.ro
Pe atunci comandant al scoalei era calonelul Vasile Macarovici. Cam in apropierea examenelor din luna Mai, elevii celor
patru clase s'au inteles ea semn de protestar!e, impotriva introducerii concursului ca sl se treacg dela scolile mi,litare la $coala de
ofiteri din Bucuresti, sl piece in corpore in Capita l si sa" protes-
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
464
teze la ministerul de rdzboi, al carui titular pe atunci era generalul Gh. Manu. Mai tarziu ii s'a admis cererea.
Au pardsit scoala, noaptea, mai intai elevii, din claSa IV-a,
plecand spre Vaslui, uncle s'au oprit 1anga Negresti. A doua zi,
cam pe inserate, au plecat din scoalgleldvii claselor I, II si HI. A
www.dacoromanica.ro
465
I.AsII DE ODINIOARA
Fugarii" de atunci sunt eminentii generali de astdzi: Generalul Rascanu fost ministru de razboi, generalul $tefan Botez
seful domeniilor militare Iasi, generalul Toma Popescu, generalul
Artur Grigorescu, generalul Ion Papana, generalul Baliff administratorul domeniilor Coroanei, generalul Dabija, generalul Macarovici, un fiu al fostului Oomandant.
Profesorii scoalei din acel timp emu: Petru Raseanu de istorie, Anton Naum de 1. franceza., Grigorie Cobaldescu de geologie si geografie, Gr. Rosu de matemlateci, Ion Rallet de cosmografie si mecanica, dr. E. Riegler de fizicd si chimie, C. Meissner
de 1. geeman, dr. N. Leon de st. naturale.
30
www.dacoromanica.ro
Inventia
Principelui Grigore Sturdza
(1875)
Bezede Grigore Sturdza era o foarte populard figura a Iasului mai de demult. Despre bezede Griggre, care a trait in tot
timpul victei sale la Iasi, nu s'a vorbit cleat de bine, iar in 1901
s'a spus atunci ca, odata cu moartea sa, s'a stalls una din cele
mai populare figuri ale tarii.
Iesevii de pe atunci nu cunosteau pe bezede Grigore numai
ca o figura istorica, caci dansul a determinatinconstientsavarsirea celui mai insemnat act istoric, al Unirii. Il mai cunosteau, in
intimitate i ca unul caruia Ii pldceau sporturile si in orele libere
ocupandu-se si cu mecanica.
Ce n'a trecut prin mnile lui bezede Grigore? Invenia unei
bicicIete metanice, a unui contrabas j cea mai de saind inventie
a sa: un aparat de sburat, care in teorie trebuia s dea rezullate
foarte bune, dupa apreciarea specialistilor de atunci.
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
467
www.dacoromanica.ro
468
RUDOLF SUTU
rani si lovit peste tot corpul, de abea rasufla. pranit s'au adunat si ei, spre a vedea mai deaproape pe cel ranit. Ba unii mosinegi din sat i-au spus c de ce a cautat sa se urce daca aparatul
nu i-a fost bun.
Increderea lui Spinzi 'Irish' in aparatul sburator inventat de
bezede Grigore, ramase aceeasi. Nu mult dupd aceasta, Spinzi se
oferise din nou sa sboare.
Bezede Grigore renunta sa mai incerce experienta pe spinarea altuia. Munk' vreme taranii din Cristesti de cAte ori treceau
pe Fingil foisor, isi spuneau lor inslaci: foisorul nearnfului care
a sburat... la pamnt.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
470
Apoi cand erau chemati undeva sa-si joace papusile, dacd erau numai barbati in cas, te'ntrebau: --icum s jucam, cu rerdea
sau fard perdea? Bine inteles, dupa rdspunsul ce-1 capatau, jucau
si papusile... fdr insa de trivialitati si pornografii. Toti acestia,
olteni, irozi, papusari, erau bine primiti pretutindeni, ospatati si
rasplatiti din belsug. Era veselie si voe buna in toate, deSorctindu-se fruntile pentru cateva clipe, de serbAtori.
Nu era casa mai avutd, unde sa nu se faca un porn, serbare
la care luau parte nu numai copii ci si oarneni mad. La vechea societate Turn-Verein regulat era un frumos poni, imprejurul caruia
se adunau colonia germand din Iasi si 'multi romalli, petrecandluse de minune, intr'o cald atmosferd prieteneasca.
Un frumos porn de Craciun a fost in casele marelui Cogalniceanu, in strada cu acelas nume, unde actualmente se afl directiunea orfelinatului de rasboi si uncle locuia sora sa, d-na Lucia Liteanu, casatorita in urma cu Leon Bogdan.
Tot ce Iasul a avut mai distins s'a adunat la aceasta serbare.
Pomul era asezat in sala rotunda, cu fereste1e in spre o frurnoasa
gradind, pe locul caruia s'a cladit astazi o anexa a Orfelinatului.
Jucrele frumoase pentru copii, lumandri de toate culorile, bornbite si nuci aurite si argintate, roscovi si sinochine, cutiuti elegante cn bomboane fine dela Darmet si Poitervin, precuin si alte multe
bunataturi. Dar nici cei mari nu erau uitati!..
Pentru fiecare era Cate o atentiune care insa costa destul de
scrimp, in obiecte de arta si altele. 0 orchestra canta pe o estradd
si toti se veseleau. Cand deodata rasturnandu-se o lurnanare dela
porn peste o perdea dela fereastrd, perdeaua lud foc si gratie unui
baetas & vre'o 12 ani, defunctul Gheorghe Latescu, fiul fostului
prefect de politie, care smulse repede perdeaua, se repezir ai casei si stinsera focul. Petrecerea n'a mai putut continua in sara a-
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
471
ceia. Copilasii speriati, nu mai voir sa intre in sala unde era Copacul.
"
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
472
petrecea cu voioia ceia cu care se petrecea intotdeauna in aceasC cash ospitalierh, unde toti fdr deosebire de treapta socialh, erau imbrgiati cu dragoste i bunk' vointd.
Aceste erau petreeerile din Crhciunul de alth dath fa Ia0, cari de i se -repeth in fiecare an, preau iarh:i, noi i erau ateptatie
cu nerthdare de iq,eni.
www.dacoromanica.ro
Pomul Verde
Un cabaret" din alte vremuri
(1888)
www.dacoromanica.ro
474
RUDOLF SUTU
11;0
,
.7:4,11.
Unul din cei Mai constanti clienti de aici era un tartar... care castigand cu un bilet de 1 lett la o loterie, lotul eel mare de
20.000 lei, s'a transformat deodata dinteun simplu functionar comercial ce era, Intr'un tartar elegant care cu Carpo, luxosul droscar de pe vremuri, se plimba nebuneste de diminea
i prt'n
sard, pe strdzile Iaului. Carpo nu'l mai scotea din printisor" si
dimineata 11 astepta la scat% pe fericitul cksitigdtor, care arunaa
cu mult galantonie sute i mii de lei, acolo la Pomul Verde, unde-1 asteptau petrecerile.
Un alt tartar, cu ocaziunea trecerei bacalaureatului, a invitat
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
475
www.dacoromanica.ro
Pe strazile Iaului...
(188o)
www.dacoromanica.ro
IA5II. DE ODINIOARA
477
Dascalul Tarara
www.dacoromanica.ro
478
RUDOLF SUTU
www.dacoromanica.ro
1890)
www.dacoromanica.ro
ilUDOLF SUTU
480
neintrecut al farmecului femeesc. Artist in toata puterea cavgntului, aduce in arta duiosia care o caracterizeaza.
Cti artisti de cariera ar don s posede in jumgtate maestria
de diletant cu care &Lisa interpreteaza operile lui Chopin
i
Schubert...
Natalia Sutu, Aspasia Grecianu, Maria Ghica na,scuta Mavroeny, d-na Lucia D. Grecianu, d-na Lucia Liteanu mai tarziu L.
Bogdan, unele dintre ele disparate azi. AceSt comitet isbutea sa
schimbe cu total fata gradinii in ziva serbarii.
6 er
sfil
.',"'-1
arabi, boiti pe fata pi pe mgni, baiind din niste timbale si chemgnd lumea in grading, care era iluminata cu lampioane de sticla
www.dacoromanica.ro
48i
IASI DE 0DrNIOARA
- -,,,,.
:.,,,
t,,,t1v,
:: ;7-.1.
.-. -...
'.
... , ,,,.1,..s1,,,,,,,,,,
'Net 2.,'$' 7,
..2
'''''
'' '
'',
-',','"3""--,4":",,,,,....
Mt r'V
lT :,:a
,.
il.c
h....,t'f r-ci''1.'
, .11
.i
,....
..
(vike, A-..
;.,...
2' L
-7 :. -,-..------.' Kfffig....qs,..,,,
\
_
,
r c,400
...,
,,o,;',P.:11,..
, , r;
OVii.!
"..tr''t'4
'-- :j
..
, ,,:11
' ti
:: t
.'
!!'44
n
,
?.
g1:20:
7.22
o.-;
go
7.1:Airviseki,..i.kal,..
Bombardarea" Sevastopolubii
www.dacoromanica.ro
RUDOLF' SUTU
482
tiluri.
www.dacoromanica.ro
creta.
Ce ocupatiune ii pare mai bung: orice misiune bine inteleasa. Ce ar fi vrut s fie dacd nu ea?: o persoand iuhita de fi,ecare.
www.dacoromanica.ro
484
RUDOLP SUTU
Albumul .....
Ce grgala ar ierta mai ul$or?: gre$elile cari sunt acute dintr'un exces de bunatate.
Ce ura$te mai mult?: are oroare de tot ceiace este vulgar.
De ce are fried?: de cei rai $i mai mult Inca de cei
Mancarea i bautura preferata?: totdeauna calitatea $i niciodata cantitatea.
Temperamental?: vioae $i nervoasa.
Deviza?: a Vol e a rutea.
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
485
Alexandru Scortescu.
www.dacoromanica.ro
Mai de demult era un handier la Iasi, Bic, potrivit la statura, insa destul de gros. Avea vre'o 40-45 de ani. Ii plcea sal
petreacd i sa faca parte si el din societatea iesana, alaturi de tinerii cunoscuti de pe vremuri, cari nu lipseau dela petrecerile cele mai de sama din orasul nostru.
Bantherul Bic tot auzea de duelurile cari aveau loc intre cu-
www.dacoromanica.ro
IA$II DE ODINIOARA
487
cu
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SLITU
488
www.dacoromanica.ro
Sunt duioase arnintirile din trecut, mai cu sama ale copilariei. Jocurile si petrecerile copildresti, in pasnicul nostru oras,
isi aveau farmecul lor deosebit. Nu era mi., nu era s..rada, unde
sd nu se auda glasuri'e zburdalnicilor copii, cari pe lang casele
lor, cat era ziulica de mare, o lineau numai inteo joaca.
Adunafi in jurul unuia care tinea de sfoara, baetii faceau si
trimeteau zrneului care de abia se zrea, scrisori cari rorneau
a lene in vazduh, prin sfoara cea subtirica. Ceva mai departisor,
altii urcau smei turcesti", fabricati cu multa indemanare. Erau
smeii cei mai frumosi, inventati de catre copii, in zilele lor de odihna din vacanta cea mare, smei cari erau urcati si noapkaa cu
lampioane.
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
490
oi intr'un baltog de stub. $i atunci voinicii ceilalti alergau, fidcare voind ca sa." pue cel dintai mana pe ratoi. Pe aproape de
balta, se desbracau, aruncau hainele pe unde nimercau si intrau
in apa, in cgutarea ratoiului. $i dupa ce'l gseau, rand ieseau la
mal, toti erau plini de lipitori negre, de acele de cal, murdari ca
vai de ei si fa'ra sa se mai usuce, se imbracau repede si, o porneau
inainte dup vanat.
'1
77-.111121
In noartea lui Sft. Vasile, iarna, baetii de scoala o luau de-alungul Pacurarilor, din casa in casa, cu uratul. Unul facea angle
mare cu clopotul, iar ceilalti cari nu tiau cAntecul uratului, spuneau la dracii, ca ei intre ei nu'si mai puteau tine rAsul. Insirau
la vorbe din latineasca dela liceu, amestecat cu dentirnirea mineralelor si cu alte comedii de aceste, pima' ce se'ndurau cei de ai
www.dacoromanica.ro
IASII DE ODINIOARA
491
Si pe cand isi imparteau banii, aparea unul din ei, din cei
mai marisori cari pang atunci era pe celalt trotuar, neluand parte
la cntec, ii trantea pe jos si le lua baetilor gologanii. Si atunci
alergau dupa dansul pe stradi ca sa le dea indanit banii, p'ana ajungeatt s se apuce de par $i bataia era gata
www.dacoromanica.ro
RUDOLF SUTU
492
incetul Cate un... orn. I se reteza dintai capul, apoi manile, ;Ana
nu mai ramnea nici o urma...
Te Iasi in prada visurilor si doar, asa, numai deli este ingaduit
vezi copilaria ce ai trait'o, legat de casa printeasca
unde totul iti era scamp. Si piatra din fata casei, pe care sedeasai
si ne jucam i copacul urnbros din gradind, unde ne catararn ca
momitele i sapam cu cutitasul numele nostru, ca s ramae (credcam noi pe atunci) legat de veci de casa printeasca.
Totul ne era slant, caci ele faceau parte din copirdria noastra, erau zi cu zi martorii joadei noastre, eram legati noi de ele
Si ele de noi.
J o a ca era joaca ,si scoala era scoal. Ne respectam profesorii.
www.dacoromanica.ro
iAsIl DE ODINIOARA
40
circ improvizat acas la unul din bdeti, pe artistii dela Circul Sidoll, pe August cel prost, pe Hanson, pe Franzini Sidoli, ori se
pregatect cate o scena din Baba Harca", jucandu-se in aplauzele
parintilor si a vecinilor, cu toata caldura si enttisiasmul tineretii.
Cate o caterinca condusa de un muzicant, eia intotdeauna, rentlu
un leu la dispozitia artistilor", care'si sdoteau cheltuelile din pretul de intrare, (5 bani de persoana).
Iar copilasii cand ramaneau singuri aca3, erau ingrijiti de
bunicuta lor, care ii urmarea pas cu pas, ii desmierda cu foc, ii
hranea mai malt de cat trebue si ii strangea si ii sruta nebuneste.
Asa s'a scurs copildria de odinioara, a noastra, in dukeata
vietii de familie, langd OHO si casa parintea,scd, langa tot ce
ne-a fost mai scump atunci, locul unde ne-am nas,cut si pamntul
pe care l'am calcat de atatea oni, in fuga noastra nebuneasca dttpri
joaca.
www.dacoromanica.ro
Scrisoare de dragoste
a lui Bezede Petrachi Mavroeny catre Smarandita
Arghiropol din 1822.
Tres adorable deesse.
Mon coeur ingenu et franc ayant toujourg pour maxime d'etre simple et sincere, et ne connaissant point l'art de se dissimuler, prend la liberte de vous declarer sincerement que l'offre precieux que vous avez daigne m'accorder, aurait mit le comble a
son bonheur, si des grandes consequences ne l'empechaient pas
d'etre Pheureux possesseur de cet incomparable tresor. Comme
dpositaire de tous les secrets de mon triste cbeur, volts saurez
le tout avec le temps. Pour le moment, je me bomerai a vous avouer franchement que mon coeur est et sera a jamais a vos
pieds, mais helas, ma main n'est plus a ma disposition, elle est...
www.dacoromanica.ro
0 caricatur satirica
a ca'imacaniei celor trei din Moldova
5tefan Catargi
Vasite Sturdza
Anastase Panu (1858).
.f.a
Onl
;.
ti _1,0
www.dacoromanica.ro
Figuri ieen
D. Dr. N. Leon
una din cele mai simpatice figuri ale lasului mai vechi si ale Ia$iilui de asliizi.
32
www.dacoromanica.ro
D. C. B. Pennescu
(e singurul clipu ce fam gasit).
www.dacoromanica.ro
L'
iqene
www.dacoromanica.ro
.....mizarprapow./2/Mitre_340.11MICSEZIZISSI.I.,JWA,4;. 31-1Wp
A. D. Holban
fruntas intre fruntasii oarneni politici de odinioara, ai Iau1ui i ai
tdrii; omul care, in deosebire de altii, spunea intotdeauna verde ce
avea de spus. Asa a dus el lupta cu fostul mitropolit al Moldo-
vei, cu Kir Partenie" cum l'a denumit; asa s'a rdsboit in polemid de ziare si in cuvntari de club cu fostui p antic Matei
Cantacuzino. Polernica cu harpele eoliene" a Meat sensatie pe
vremuri la Iasi.
www.dacoromanica.ro
.. :
G. D. Serban
fostul mareie presedinte al Camerei de Corned din Iasi, care datorita numai lui, Camera si'a catigat fairna si renumele de care
s'a bucurat odinioard.
De si fara o deosebit instructie, totusi G. D. Serban, care
a ocupat i multe demnitati la Iasi, ca de pilda efor al Spiridoniei,
a fost unul dintre cei mai de sama presedinti ai Camerei de Comert din Iai.
www.dacoromanica.ro
Al. Sdrobici
Pe vremuri, cine spunea Sdrobici, spunea directorul Prefecturii" i cine amintea de diredorul Prefecturii", se gandea numai decat la Sdrobici. A fost cel mai cunoscut om din Iasi si...
director pe viata, la Prefectura politiei din Iasi. Dar, a fost si
cel mai decorat om din orasul nost:u, in dublu sens, caci pe langa figura lui impunatoare, martial, distins, cu o maniera deosebit, fiind un perfect gentleman, Sdrobici, dept fiecare vizit a
vre'unei personalitati strine, la Iasi, primea cate o decoratie...
www.dacoromanica.ro
iI
Const. Ivacu
fost ajutor de primar, fost efor al Spiridoniei, fost prefect de judet al lasului. Un barbat frumos, un ie;ian bun, aa ne-a remas in arnintirea noastra.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
tab
A. A. Badareu
care a iubit mult Iasul, atunci pe cand se facea mai multa treaba
si se vorbea mai putin.
Iasul ii va fi pe veci recunoscdtor pentru staruinta ce a depus in toate ocaziunile, Ca s4 se inzestreze orasul nostru cu diferite institutituli,
www.dacoromanica.ro
Georgel Marzescu
(dupift ultima sa fotografie)
a carei moarte recent, a presurat numal jale si tristet. DacA unii s'au acomodat i cu situatia de astazi, foarte multi il au in suflet i'l vor avea vepic, pe acel ce a fost Georgel Marzescu, dela
www.dacoromanica.ro
.4%
34111k....
":.-
www.dacoromanica.ro
Tab la de materie
Capitolul
Pag.
La belie' Hffene"
Alexandra Mavrocordat (Mutunachi)
O nu,nta mare la Iasi: Elena $i Olga Vogorid
Dimitrie Mavrocordat
o evlavioas $i bibliofila ieanij
3
6
15
20
23
27
32
www.dacoromanica.ro
37
-40
44
48
52
57
59
63
67
70
75
79
83
86
90
94
99
99
101
102
107
109
113
114
II
pad.
Leon Ghica
Generalul Savel Manu
Jean Manu
Alex. Sturdza Nabucu
Colonelul Const. Asian
Nicu Cazim'r
L. Steege
George As Ian
Matei Cantacuzino
115
116
118
119
120
122
123
124
125
Capitolul II:
Case vechi i negustori dispeiruti
De-alungul strzilor $tefan cel Mare, Golia i LApusneanu
129
133
137
146
149
153
157
160
164
169
172
177
181
187
190
193
198
Capitolul III:
Viata culturald, artistica .5i muzicald
a la.sului
In: titutee-Unite
Institutul academic: Mihaj Eminescu profesor
Vechi profesori si elevi ieseni
Preatimea de alt lath' a lasului
Scoala de sericictaurl dela Miingstirea Galata
Gh. Mfirzescu si\discutiile universitare de pe vremuri
Bacalaureatul de pe vremuri
Profesorul Lucescu dela Liceul National
De Max elev la Lioeul National
loan Paul
www.dacoromanica.ro
200
205
210
213
220
224
227
230
234
237
III
Peg.
240
245
252
254
257
263
266
249
274
276
280
286
288
292
296
306
307
311
313
316
321
323
325
Capitolul IV :
www.dacoromanica.ro
329
333
337
341
344
348
352
.355
359
364
3E8
J71
374
377
380
386
390
394
Iv
Pag.
State Dragomir
Pedelul Felix dela Liceul National
Avodatul Gh. Cimara
Anastase Panu
Constantin Rojnit si Arhirnandritul Marzescu
Consulachi"
Colontlul Rosnovanu $i I. C. Bratianu
Consulii Vocidaner $i dv Giers
Consulul Douroujoux
Consulii Bencik si Pietka
397
401
404
409
410
413
416
418
421
424
p.128
431
Capitolul V :
www.dacoromanica.ro
435
440
445
451
453
455
459
463
466
469
473
476
479
483
486
489
491
495
496
497
506
Ilustraiii
Pag.
G en eralul MaWrocordat
Elena Sutu
14 si 15
P. P. Carp tank
Elena si Mihai Sutu
Maria Hinh
Mexandru Mavrocordat (Mutunachi)
Olga Sturdza
Nunta fiicei lui bezede Grigorie Sturdza
Elena Sturdza
Dimitrie Sturdza
Bezede Grigorie Sturdza
Dimitrie Mavrocordat
Elencu Ma'nu
16
17
19
21
23
24
25
26
27
30
32 0 33
Catinca Sutu
Saftita Pal lady
Eufrosina Rosetti
D-na General Lambrina
D-na Elena Mavrodi
Contesa Zoppola
Dimitrie Rosetti inteun grup de consKieri
34
38
39
41
Leon Bogdan
Mihai Cogalniceanu
42
43
45
46
49
50
51
Colonelul Kescu
Natalia Kescu
52
53
Voda. Cuza
33
www.dacoromanica.ro
vi
Pag.
Natalia cu fiul ei
Marieta Kecu
Caterina Kescu
Generalul Catargi
Sofia Catargi
Coana Marghiolita Rosetti Rosnovanu
Dumitrachi Miclescu in port tranesc
Dumitrachi Mklescu ca ministru
54
55
55
56
56
57
60
61
Bonilbonel As Ian
64
Nunut`a Rosnovanu
Costic6 Bogonos
167
71
Jaki Bogdan
CApitanul Bogdan
Minuta Miclescu
Aehimandritul Ieronim Butureanu
Anuta Ba4
Anuta Bals in inchisoare
Emil MaVrocordat
Alexandru Mavrocordat
Familia Mavrocordat
72
Lucia MaVroeny
86
87
88
40
94
Maria Dahon
Natalia Mavroeny
Dimitrie BogonoE: in grup
Emanuel Vogoridi
Eugenia Conduratu
Aglaia Moruzzi
Princesa Cocuta Conachi Vogoridi
Natalia Sutu
Natalia Sutu
Neculai Sutu
Ade la Cogalniceanu
Ade la Coaniceanu
Generalul Petru Grecianu
Dimitrie Grecianu
Ghica Kefal
Colonelul Varnav
Leon Ghica
www.dacoromanica.ro
73
76
77
79
81
83
84
85
97
99
101
102
104
105
107
108
110
11P1
113
114
115
Vh
Pag.
L. Steege
George As Ian
Matei Cantacuzino
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
130
131
133
134
Baronul Neuschotz
Baroneasa Neuschotz
Tanasachi
Costea placintarul
Notchi
Mos Mihali plcintarul
Rozina la Institutul Varlam
Rozina la Institutul Humpel
Andrelici
140
141
147
150
155
159
161
162
170
174
175
179
189
190
191
192
D*.na Launay
194
Cofetarul George
19)
Cofetarul R. Tuff li
196
Halvitarul Iani
Fostul Institutele-Uiiite
Diaconul Ion Creangd la biserica Go lia
Preotul Gavrilescu
198
www.dacoromanica.ro
214
216
217
VIII
Pag.
218
220
221
Idstitutul Fajare
D-na Maria Herovanu
Elevele coalei Herovanu
loan Caragiani
Loan Caragiani invitat de un lutar s Cante
228
230
232
235
237
238
241
243
244
245
248
249
Loan Caragiani
251
253
254
257
263
loan Paul
Miron Pompiliu
Scenk
271
276
277
280
283
284
286
288
290
292
293
294
297
298
Amicii Artelor"
301
Nuovina
306
308
309
Petru R4canu
Aglaia R4canu
www.dacoromanica.ro
IX
pag.
Dimitrie Moruzzi
loan Burada
Dr. L. Russ senior
D. D. Pastia
Elevul Gr. Trancu
Prof esorii vechi dela fac. de tiinti
Scarlat Pastia
Didi Levaditi
Alexandru Levaditi
Lilic Levaditi
Seful portal-el Vasile Grecianu
Neculai Drossu
Dr. Tausig
Vasile Pogor
Jean Wilder
State Dragomir
State Dragomir in grupj
Pedelul Felix dela Liceul National
Gheorghe Cimara
Esmeralda Cimara
www.dacoromanica.ro
811
314
317
321
324
325
330
333
334
336
338
342
345
349
353
356
357
359
361
362
365
367
368
371
375
377
382
384
386
387
390
392
395
397
399
402
405
406
Pag.
Anastase Panu
Canstantin Rojnit
Arhimandritul Gherthsim Milizdscu
Mama lui Const. Rojniti
Dimitrie Sakelaride
Consulachi
Colonelul Rosnovanu
Oeuf rosine"
Camera cu fotografii a lui Bencik
Maria Leon tandr
Maria .Lcan batrana
IacoVachi Leon
Colonelul OtIiii
Trei-Sarmale.
Circul Sidoli
Albert Ghica
Jockey-Club
Todirita Latescu
Nicu Sakelary
Baetii in fata lui Mosu Cull
Maica Tavefta liesache
Maica Fevronia Zhrdscu.
Elevii scoalei militare fugind la schitul Tarifa'
o caricatura. satiria
Regimentul de lancieri din Iasi
www.dacoromanica.ro
407
409
410
411
412
4/3
414
416
419
420
422
425
428
429
430
431
436
441
443
447
452
453
457
460
461
463
467
471
474
477
480
481
484
488
490
491
495
496
kt
Paz.
Dr. N. Leon
C. B. Pennescu
Ath. Ath. Gheorghiu
A. D. Holban
G. D. 5erban
497
498
499
500
A. Sdrobici
G eorgel A/lames ea
502
503
504
505
506
AL Gr. Sulu
50/
501
Const. Ivocu
Raki Vasiliu
A. A. Badareu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro