Asamblarea roilor dinate prin pene

ARGUMENT
Majoritatea activitatilor economice,sociale implica utilizarea mijloacelor de transport.
Intre evolutia societatii si cea a mijloacelor de transport exista o stransa relatie.Progresele
inregistrate in domeniul transporturilor a facilitat o crestere calitativa si cantitativa a schimburilor
comerciale,sociale sau culturale inlaturand bariere si construind punti.
La randul sau societatea umana sia valorizat o mare parte din cuceririle sale in dezvoltarea
mijloacelor,infrastructurilor,metodelor,legislatiei si a organizarii sistemelor de transport.
In conditiile un transport competitiv produsele pot ajunge acolo unde sunt solicitate cu un cost si
la un pret convenabil pentru utlilizatori.!ransportul faciliteaza accesul produselor pe piete situate
la distanta fata de locul de productie.!ransporturile pot deveni si suport pentru continuarea
proceselor de productie in scopul utilizarii eficiente a timpului afectat onorarii comenzilor."rice
dezvoltare economica se bazeaza pe existenta unor piete concurentiale iar transportul este un
factor de stimulare a concurentei.
In standardul de pregatire profesionala #alificarea de !ehnician !ransporturi pentru
absolventii nivelului $ liceu tehnologic prevede ca acestia vor fi capabili sa indeplineasca sarcini
cu caracter tehnic de montaj,punere in functiune,intretinere si reparare a mijloacelor de
transport.!esteaza prototipurile,exploateaza si estimeaza costurile de transport.%e asemenea
asigura controlul tehnic al mijloacelor de transport in vederea functionarii normelor in vigoare.
Pentru proiectul de sustinere a examenului de certificare pentru obtinerea certificatului de
calificare profesionala am ales tema ,,%ocumente de pregatire si insotire a transportului marfa&&.
'laborarea proiectului este o activitate tehnica desfasurata de la problema completa pusa de
productie pana la totalitatea indicatiilor date pe documentatia tehnologica.In realizarea
proiectului,am utilizat notiunile invatate la urmatoarele module(
Planificarea si organizarea productiei
Asigurarea calitatii
'lemente de proiectare
)anatatea si securitatea muncii
)isteme de transmitere a miscarii
!ehnici de masurare in domeniu
)isteme si tehnologii de fabricatie
%etectarea defectelor
Asamblari mecanice
)isteme de transport
#oordonarea si monitorizarea transporturilor
#ontracte si documente de transport
'xploatarea tehnica a mijloacelor de transport
*ealizarea proiectului urmareste dezvoltarea aptitudinililor de studiu si a capacitatii de
selectare a informatiilor necesare realizarii unei documentatii pe baza unei teme date.
INTRODUCERE
Asamblarea este operatia de reuniune, intro succesiune bine determinata, a elementelor
constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.
*ezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.
%upa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari(
prin nituire
prin sudare
+. ,edemontabile(
prin lipire
prin presare
Asamblari(
prin filet

cu pene
-. %emontabile(
canelate
cu elemente elastice
Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara
deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de
frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. #and deformatiile
suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. %aca apar si deformatii
plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.
Penele longitudinale pot fi(
a. %e fixare /cu prestrangere. /0igura +..
Pene inclinate cu nas
Pene fara nas /a.
Pene plate /b.
Pene concave /c.
Pene tangentiale /d.
)unt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.
b. %e ghidare /fara prestrangere. / 0igura -..

Pene paralele( "bijnuite /0igura 1.

Figura 1
Figura 2


%repte /0igura $.

Penele paralele au fetele opuse paralele. 'fortul se transmite numai pe fetele laterale fara
efect de impanare.
2neori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. )e calculeaza la fel ca penele
inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.
#and este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene,
montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu +-3 grade.
Lungimea aproximativa a penei este de /+,+4.+,$.d.
Pene disc /0igura 5.
Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d 6 53 mm si se
monteaza dupa cum se indica in 0ig. ++. Lungimea 7 l 8 se determina pentru a rezista la strivire
pe suprafata laterala si la forfecare
Figura 3
Figura 4
Penele transversale pot fi (
#u o fa9 :nclinat9
#u dou9 fee :nclinate
#u seciune rotunjit9
#u seciune dreptunghiular9
ROI DINATE NOIUNI DE BAZ
" roat9 dinat9 este o roat9 care are ;dini; dea lungul circumferinei sale pentru a angrena
una sau alte roi dinate sau piese similare ale unui mecanism mai complex cu scopul de a realiza
transmiterea forei dea lungul unei direcii tangeniale la suprafeele ambelor. " roat9 nedinat9
poate realiza transmiterea, :ntro oarecare m9sur9, a unei fore tangeniale, dar are utiliz9ri
limitate deoarece la fore mari se produc fenomene de alunecare /sau patinare. <i de deteriorare
ale roii. %inii unei roi dinate previn orice form9 de alunecare, patinare sau de
deteriorare=deformare <i permit transmiterea de fore considerabil mai mari dec>t :n cazul roilor
;obi<nuite;.
Pentru a fi capabil9 de angrenare, o roat9 dinat9 se poate ata<a oric9rui dispozitiv care are
dinii de angrenare compatibili cu dinii s9i. %e<i astfel de dispozitive pot fi cremaliere sau alte
dispozitive similare nerotative, cea mai obi<nuit9 conectare a unei roi dinate este :ntrun
Figura 5
angrenaj cu una sau mai multe roi dinate. *otaia oric9reia din roile dinate ale unui astfel de
angrenaj cauzeaz9 obligatoriu rotaia tututor celorlalte. Astfel, mi<carea de rotaie poate fi
transferat9 dintrun loc :ntraltul, de la un arbore sau ax la altul.
%e<i de multe ori, roile dinate sunt folosite doar pentru a transmite rotaia dintro parte :ntr
alta a unui mecanism sau ansamblu, ele pot fi folosite <i pentru a transmite fore amplificate sau
diminuate. Atunci c>nd roile dinate ale unui ansamblu au diametre diferite /a<a cum este cazul
:n prima imagine. vitezele lor de rotaie, <i deci momentele lor cinetice, sunt diferite. #a rezultat
practic, transmiterea forei dintrun loc :ntraltul se face la viteze <i momente cinetice diferite,
fiind total sub controlul operatorului dispozitivului sau ma<in9riei.
Avantaje e!ani!e
#onsideram ca avem un angrenaj de doua roti dintate cu numar diferit de dinti, cu raze diferite.
%in moment ce viteza unghiulara masurata in rotatii per secunda, rotatii per minut sau radiani
per secunda este proportionala cu viteza de rotatie impartita la raza rotii intelegem ca roata
dintata cu raza mai mare are viteza de rotatie cea mai mica. Aceeasi concluzie se poate trage si
dintro analiza diferita a procesului privit din prisma numarului de dinti. Avind doua roti dintate
cu numar de dinti diferit, se observa ca la o rotatie completa a rotii cu numar de dinti mai mic,
roata cu numar de dinti mai mare nu a terminat o rotatie. *oata mai mica face mai multe rotatii
intro perioada de timp data, se invirte mai repede. *aportul vitezelor este inversul raportului
numarului de dinti(
viteza A=viteza ? @ numarul de dinti ?=numarul de dinti A
*aportul momentelor poate fi determinat luind in cosideratie forta pe care un dinte al unei roti o
exercita pe un dinte al celeilalte roti. #onsiderind doi dinti in contact intrun punct, forta care
este exercitata de dintele care angreneaza cel deal doilea dinte are in general doua componente(
o componenta radiala si una tangentiala.
Componenta radiala poate fi ignorata, ea este pur si simplu cea care impinge intro parte roata
pe directia radiala si nu contribuie deloc la rotatie.
Componenta tangentiala este cea care cauzeaza rotatia.
Momentul este egal cu componenta tangentiala a fortei inmultit cu raza. %in acest rationament
este lesne de inteles ca roata cu raza mai mare exercita un moment mai mare, iar roata mai mica
unul mai mic. *aportul momentelor este egal cu raportul razelor, si este invers proportional cu
raportul vitezelor. 2n moment mai mare implica o viteza mica si viceversa. 0aptul ca raportul
momentului este invers proportional fata de raportul vitezelor se poate deduce si din legea
conservarii energiei. !rebuie mentionat faptul ca sa neglijat efectul frecarii in rapotul
momentului. *aportul vitezelor este dat cu adevarat de rapotul numarului de dinti sau de raportul
razelor, dar frecarea face ca raportul momentelor sa fie mai mic decit inversul rapotului vitezelor.
Alta mentiune care trebuie facuta este despre termenul de raza a rotii dintate. #um roata dintata
nu poate fi substituita geometric la un cerc, roata dintata nu are raza. "ricum intrun cuplu de roti
dintate angrenate fiecare din ele se considera a avea o raza efectiva numita si raza cercului de
divizare.
*eductoarele cu o singur9 treapt9 de reducere sunt cele mai simple si se pot :mp9ri :n
urm9toarele tipuri de baz9, :n funcie de tipul angrenajului(
cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau :nclinaiA
cu roi coniceA
angrenaje melcroat9 melcat9.
#omponentele principale ale reductoarelor cu o singur9 treaptB de reducere sunt urm9toarele(
cei doi arbori respectiv arborele de intrare <i cel de ie<ireA
roile dinateA
lag9releA
elementele de etan<areA
dispozitivele de ungereA
carcasa reductoruluiA
capaceleA
indicatorul de nivel al uleiuluiA
aerisitorulA
elementele pentru ridicarea reductoruluiA
dopul de golire, organele de asamblare.
Arborii sunt realizai de obicei cu seciune variabil9, av>nd capetele cu diametrul <i lungimea
standardizat9, prev9zute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
introduce mi<carea :n reductor se poate executa :mpreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul conic
sau cu melcul motive de reducere a gabaritului <i cre<terii rezistenei pinionului.
*oile dinate cilindrice, conice <i roata melcatB sunt montate pe arbori, prin intermediul unor
pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executai pe arbori, cu buc<e distaniere etc. Cn
cazul c>nd dantura se execut9 din materiale deficitare se recomand9 executarea roii din dou9
materiale.
Lag9rele, :n general, sunt cu rostogolire, folosind rulmeni cu bile sau cu role. 2neori, la turaii
mici, reductoarele se pot executa <i cu lag9re de alunecare. 2ngerea rulmenilor se poate realiza
cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselin9 destinat9 :n acest scop. *eglarea jocului din
rulment se face prin intermediul capacelor sau piulielor speciale pentru rulmeni, tin>nd seama
de sistemul de montare :n " sau in D.
'lementele de etan<are utilizate mai frecvent :n cazul reductoarelor sunt man<etele de rotaie cu
buza de etan<are <i inelele de pisl9.
%ispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent9 a
rulmenilor, uneori chiar a angrenajelor c>nd nici una din roile dinate nu ajunge :n baia de ulei.
#onducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaz9 folosind diverse construcii de
dispozitive de ungere /canale de ungere, ung9toare, roi de ungere, inele de ungere, lan de
ungere etc...
#arcasa reductorului se compune :n general din douB p9rti, corp <i capac, asamblate :ntre ele prin
<tifturi de centrare <i prin suruburi de fixare. <tifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei poziii precise a capacului :n raport cu corpul reductorului. %e cele mai multe ori carcasa
este realizatB prin turnare av>nd prev9zute nervuri de rigidizare <i rBcire. Cn cazul unor unicate
sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza <i prin sudur9. La construciile sudate cresc
cheltuielile legate de manoper9, dar se reduc cheltuielile legate de preg9tirea fabricaiei,
comparativ cu varianta de carcasa turnat9. Pentru fixarea reductorului pe fundaie sau pe utilajul
unde urmeaz9 s9 funcioneze, :n corp sunt prev9zute g9uri :n care intr9 suruburile de prindere.
#apacele servesc la fixarea <i reglarea jocurilor din rulmeni, la asigurarea etan<9rii, fiind prinse
:n peretele reductorului cu ajutorul unor <uruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate
nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul
reductorului. 'xist9 <i indicatoare care funcioneaz9 pe principiul vaselor comunicante, realizate
pe baza unui tub transparent care comunic9 cu baia de ulei.
'lementele pentru ridicarea reductorului <i manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de
ridicare cu dimensiuni standardizate <i fixate :n carcasa prin asamblare filetat9. 2neori, tot :n
scopul posibilit9ii de ridicare <i transportare a reductorului, pe carcas9 se execut9 ni<te umeri de
ridicare /inelari sau tip c>rlig.. La reductoarele de dimensiuni mari :nt>lnim ambele forme, inele
de ridicare :n capacul reductorului <i umeri de prindere pe corp.
'lementele geometrice ale unei roi dinate caracterizeazB forma <i dimensiunile dinilor,
precum <i a suprafeei de divizareA aceasta se considerB peaxa mobilB la generarea danturii, adicB
la angrenarea fictivB a roii cu organul dedefinire a danturii /cremaliera generatoare.. %inii
roilor dinate sunt mBrginii de suprafeele flancurilor /din dreapta<i din st>nga., precum <i de
cilindrii de cap respectiv de picior. %acB cilindrulde cap se gBse<te :n exteriorul celui de picior,
roata dinatB are dantura exterioarBA :n caz contrar dantura este interioarB . %inii roilor dinate
pot fi drepi , c>nd liniile flancurilor sunt paralele cu generatoarele cilindrului de divizare sau
:nclinai , c>nd sunt orientate dea lungul unor elice cu pas constant.
%imensiunile geometrice ale roilor dinate sunt definite :n funcie de(
z numBrul de diniA
m modululA reprezintB raportul dintre diametrul cercului de divizare <i numBrul de dini.
MBrimile modulelor roilor dinate sunt stabilite prin )!A) E--E-,
F @ x m deplasarea profiluluiA este distana mBsuratB pe perpendiculara comunB dintre
cilindrul de divizare al roii <i planul de divizare al cremalierei generatoareA Altfel spus,
deplasarea profilului este distana mBsuratB pe perpendiculara comunB la linia de divizare
tangentB la cercul de divizare al roii <i linia de divizare /referinB. a cremalierei generatoare.
%eplasareaGprofilului poate fi( normalB /x @ 3 ., pozitivB / x f 3 . , negativB / x p 3 . /figura +H.$..
Angrenajele realizate sunt exterioare <i au deplasarea zero / 3. + - x I x @ , deplasarea pozitivB
/ 3. x+ I x- f , deplasarea negativ9 / 3. x+ I x- p .
Cn cazul danturilor interioare definiia este valabilB dacB profilul considerat este cel algolului
dintre dini.
J3 unghiul de presiune de referinB /unghiul de angrenare.A are valoarea de -3K /)!A) E-+
E-..
L unghiul de :nclinare al elicei liniei flancului, :n raport cu generatoarea cilindrului de
divizareA la roile cilindrice cu dini drepi L @ 3 .
M 3a h coeficientul normal al capului de referinB /)!A) E-+ E-.A
M 3 c coeficient normal al jocului de referinB la capul dintelui /)!A) E-+ E-.A

A"AMB#ARI $RIN $ENE #ONGITUDINA#E
Asambl9ri prin pene longitudinale montate cu str>ngere. La penele longitudinale montate
cu str>ngere suprafeele active sunt faa superioar9 N :nclinat9 cu +(+33 N <i faa inferioar9, :ntre
feele laterale ale penei <i canalul de pan9 exist>nd jocuri, fac excepie penele tangeniale. #a
urmare a mont9rii prin batere se obine o asamblare capabil9 s9 preia forele axiale. )e folosesc
numai la turaii mici <i medii, c>nd nu se impun condiii severe de coaxialitate, deoarece N prin
batere N se produce o dezaxare a pieselor asamblate.
Pene longitudinale cu str>ngere se clasific9 :n(
:nalte, denumite <i :nclinate /figura Ha.A
plate /figura Hb.A
concave /figura Hc.A
tangeniale /figura Hd..
0igura H
Pot fi cu sau f9r9 c9lc>i /nas., c9lc>iul u<ur>nd montarea <i demontareaA sunt
standardizate.La penele :nalte cu capetele rotunjite /figura Oa., canalul din arbore are forma <i
dimensiunile penei, montarea obin>nduse prin baterea sau presarea butucului.
.
0igOa

M9rimea forei de batere este limitat9 de rezistena la strivire a suprafeei de batere, penele
cu c9lc>i permi>nd fore de batere mai mari.
P@ m9rimea forei de batere A
0 @ forta normala rezultanta pe suprafetele active ale peneiA
J @ unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangereA
J @ unghiul la varf al conuluiA
Q @ unghiul de frecare.
Momentele de torsiune transmise de asambl9rile prin pene plate N care se folosesc :n
cazul arborilor cu dR-$3 mm N sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pan9 :nalt9.
La penele :nalte cu capetele drepte /figura Ob., montajul se poate realiza prin baterea
penei :n lungul canalului.


0igura Ob
M9rimea forei de batere este limitat9 de rezistena la strivire a suprafeei de batere,
penele cu c9lc>i permi>nd fore de batere mai mari.
Asambl9rile cu pene concave N transmi>nd momente de torsiune mai mici comparativ
cu asambl9rile prin pene :nalte sau plate N se folosesc pentru arbori cu dR+S3 mmA se
:ntrebuineaz9 <i :n cazurile :n care N din motive de rezisten9 N nu se admite executarea
T . / U tg tg F Q + + =
canalului de pan9 :n arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi dou9 pene montate la
+-33.
Penele tangeniale se monteaz9 perechi( pan9 <i contrapan9 /vezi figura Hd..
Asambl9rile prin pene tangeniale transmit momente mari de torsiune, folosinduse :n
construcia de ma<ini grele <i, :n special, la sarcini dinamice mari /figura O..
0igura E
as
t
c
as tcap
t d t
M
l
t d tl M

. /
-
. /
-
+

=
=
Mt cap @ momentul de torsiune capabilA
t @ grosimea peneiA
l @ lungimea peneiA
d @ diametrul arboreluiA
Vas @ rezistenta admisibila la strivire a materialuluiA
lc @ lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiA
" pereche de pene tangeniale transmite momentul de torsiune :ntrun singur sens,
pentru cazul modific9rii sensului de rotaie :n timpul funcion9rii trebuind montat9 o a doua
pereche de pene /figura 1..
0igura 1
S. Asambl9ri prin pene longitudinale montate f9r9 str>ngere. %in aceast9 categorie fac
parte asambl9rile prin pene paralele, pene disc <i pene cilindrice /figura +3. (
0igura +3
La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feele laterale ale acestora,
jocul radial fiind prev9zut :ntre faa superioar9 a penei <i fundul canalului din butuc. )e
execut9 cu capetele drepte sau rotunjite /figurile ++ si +-..
0igura ++
0igura +-
as
t
c
as
c
t
s
dh
M
l
dhl
M

5
5
=
=
/pentru asambl9ri fixe.
a
t
c
dhp
M
l
5
=
/pentru asambl9ri mobile.
af
c
t
f
dbl
M
=
-
Cn funcie de rolul lor funcional, penele paralele se :mpart :n( obi<nuite, de ghidare <i
mobile. Penele paralele obi<nuite se :ntrebuineaz9 pentru transmiterea momentului de
torsiune c>nd butucii sunt fixai :n direcie axial9. Cn cazul pieselor mobile N :n direcie axial9
N se folosesc penele de ghidare, care se fixeaz9 pe arbore prin intermediul unor <uruburi
/figura +$..
0igura +$
Lungimea penelor de ghidare se alege :n funcie de deplasarea necesar9 a butucului.
0olosirea <uruburilor trebuie limitat9 la cazurile strict necesare, existena g9urilor mic<or>nd
mult rezistena la oboseal9 a arborilor.
Penele paralele se folosesc pe scar9 larg9 :n construcia de ma<ini av>nd avantajul
neovaliz9rii butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu str>ngere.
Penele disc necesit9 executarea unui canal ad>nc :n arbori, din acest motiv folosinduse,
mai ales, la montarea roilor dinate sau de curea pe capetele arborilorA se :ntrebuineaz9 :n
construcia de ma<iniunelte, autovehicule <i ma<ini agricole /figura +5..
0igura +5
as
t
c
as
t
s
dc
M
l
dcl
M

-
-
=
=
Vs @ efortul unitar de strivireA
Mt @ momentul de torsiuneA
dc @ diametrul arborelui de calculA
l @ lungimea peneiA
Vas @ rezistenta admisibila la strivire a materialuluiA
lc @ lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiA
Penele cilindrice sunt N de fapt N <tifturi cilindrice dispuse longitudinal. )e folosesc :n
cazul amplas9rii pieselor la cap9tul arborilor <i transmit momente mici de torsiuneA se
:ntrebuineaz9 <i :n cazul ajustajelor presate, ca element de siguran9 /figura +S..
0igura +S
af
z
t
f
as
t
c
as
z
t
s
l dd
M
z dd
M
l
l dd
M

=
=
=
+
+
+
-
5
5
Vs @ efortul unitar de strivireA
Mt @ momentul de torsiuneA
d @ diametrul arborelui de calculA
d+ @ diametrul peneiA
z @ numarul de pene cilindriceA
lz @ lungimea penelorA
Vas @ rezistenta admisibila la strivire a materialuluiA
lc @ lungimea de calcul a penelor sau a butuculuiA
Wf @ efortul unitarA
Waf @ efortul unitar admisibil.
H. Penele transversale se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate.
'le pot avea sectiune dreptunghiulara N cu una sau ambele fete inclinate N sau pot avea
muchiile rotunjite. In figura +H sunt aratate cateve tipuri de pene transversale. )e pot utiliza
atat la asamblare, exemplu( tija pistonului in capul de cruce la compresoareA la tiranti, cat si
pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu( jocul dintre fus si cuzinet.

A N A
0igura +H
0igura +O
0igura +O prezinta reglajul jocului in lagar. )e observa ca, prin strangerea contrapiulitei
-, pana + lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe verticala in sus, producand o
forta de presare asupra lagarului compus din cuzinetii $ si 5. Atunci cand realizarea penelor
transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale N simple
sau crestate N cum sunt cele din figura +E. Pentru a impana prin autoblocare elementele
supuse asamblarii, penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de
+(S3 pana la +(+33.
0igura +E
#alculul <i proiectarea asambl9rilor prin pene longitudinale
Alegerea unui anumit tip de pan9 este o problem9 foarte complex9, recomand9rile
av>nd doar un caracter orientativ.
Cn cazul :n care este nepermis9 deplasarea circular9 relativ9 N :n timpul funcion9rii N a
pieselor asamblate nu se recomand9 folosirea penelor cu str>ngere. Cn afar9 de aceasta, penele
longitudinale montate cu str>ngere transmit momente de torsiune relativ mici. %ezavantajul
general al penelor cu str>ngere const9 :n sl9birea N cu trecerea timpului N a str>ngerii iniiale,
ca urmare a aciunii sarcinilor variabile.
Penelor tangeniale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauz9 se recomand9
folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care funcioneaz9 :n condiii greleA penele
tangeniale sl9besc, :ns9 N la fel ca <i celelalte pene cu str>ngere N rezistena la oboseal9 a
asambl9rii, prin canalele de pan9.
La penele longitudinale montate f9r9 str>ngere nu se :nt>lnesc dezavantajele
menionate, exist>nd totu<i sl9birea rezistenei la oboseal9 a asambl9rii <i fiind necesar9 o
fixare suplimentar9 axial9 a pieselor asamblate.
Penele longitudinale se execut9 din "L H3 <i foarte rar din oeluri aliate. #alculul unei
asambl9ri prin pene longitudinale se poate desf9<ura dup9 urm9toarea schem9(
:n funcie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile transversale a
penei b N latimea penei <i h N inaltime peneiA
la penele cu str>ngere se poate determina momentul de torsiune pe care trebuie s9l
transmit9 asamblarea, Mt cap, aleg>nd :n prealabil o lungime standardizat9 a penei, :n funcie
de dimensiunea cunoscut9 a butuculuiA acest moment se compar9 cu momentul de torsiune Mt
necesar de transmis. Adopt>nd rezistena admisibil9 la strivire Vas, se poate determina
lungimea penei, aleg>nduse apoi o lungime standardizat9. La penele paralele se calculeaz9 N
din condiia de rezisten9 la strivire N lungimea de calcul a penei lc, aleg>nduse o lungime
standardizat9, :n funcie de lungimea calculat9. %ac9 lungimea lc va fi mai mare dec>t
lungimea butucului se pot monta dou9 pene identice, dispuse la +E33A
La penele paralele se efectueaz9 un calcul de verificare la forfecare, :n cazul :n care
arborele este executat dintrun oel mai rezistent dec>t oelul din care este executat9 pana.
METODE SI MIJLOACE DE MASURARE
"rice masurare are la baza un fenomen, o legitate sau un efect fizic.aceasta baza stiintifica
a masurii este numita in general principiu de masurare.
Procesul de masurare este parte integranta si absolut necesara a oricarui tip de productie .In
functie de tipul de productie, se aleg metodele si mijloacele de masurare, pe baza anumitor
criterii(
Pentru obtinerea unei productivitati inalte se folosesc - cai(
0olosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate proiectate si
construite special sau adoptate la o anumita productie.
Aplicarea unor metode de control de inallta productivitate, folosinduse fie mijloace de
masurare universale, fie mijloace speciale.
Ansamblul relatiilor teoretice si operatiilor experimentale pe care le implica masurarea,privite
in general, caracterizeaza metoda de masurare.
Metode de masurare pot fi(
%irecte
Indirecte
Metoda de masurare directa ste metoda in care valoarea masurandului este obtinuta nemijlocit
si nu prin masurarea unor marimi legate functional cu masurandul.
'xemple(
Masuraea unor lungimi cu ajutorul unei linii gradate
Masurarea unei mase folosind o balanta cu brate egale
Metodele de masurare directa pot fi(
#u compararea simultana
#u comaparare succesiva
Metoda de masurare indirecta este aceea prin care valoarea masurandului este obtinuta de
valoarea masurata a altei marimi, legata de masurand printro dependenta functionala.
Masurile indirecte se aplica acelor marimi pentru care nu se dispune de procedee practice
avantajoase de comparatie nemijlocita cu o marime cunoscuta apartinand acelei clase.
In asemenea cazuri, valoarea se obtine prin intermediul unei marimi de o alta natura, direct
masurabile si in raport de care exista relatii cunoscute de dependenta a marimii de masurat.
%upa forma acestor relatii de dependenta, se deosebesc doua variante(
Metode indirecte explicite
Metode indirecte implicite
'xemplu( Masurarea densitatii prin mase m. )i a volumului v. )i aplicarea formulei(
)@M supra X.
Masurarea suprafetelor sau a volumelor
Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale se clasifica
dupa marimea masurata in(
Mijloace pentru masurarea marimilor geometrice
Mijloace pentru masurarea marimilor mecanice
Mijloace pentru masurarea marimilor fizicochimice
Mijloace pentru masurarea marimilor tehnice
Mijloace pentru masurarea marimilor electrice

BIB#IOGRAFIE
+. %robot9 X. , Atanasiu M. , )tere ,. , Manolescu ,. , Popovici M. , "rgane de ma<ini
<i mecanisme N manual pentru licee industriale <i agricole, clasele a Da, a DIa, a DIIa <i
<coli profesionale, 'ditura didactic9 <i pedagogic9, *.A., ?ucuresti, +11$.
-. Paizi Yh. , )tere ,. , Lazar %. , "rgane de ma<ini <i mecanisme, Manual pentru
subingineri, 'ditura didactic9 <i pedagogic9, ?ucuresti, +1E3.
$. MMM ZZZ.Zi[ipedia.ro