Sunteți pe pagina 1din 26

SIMPOZION TINIFIC

Strategii pentru reabilitarea structural i termic a cldirilor


realizate din panouri mari prefabricate din beton armat n
vederea reducerii consumului primar de energie i reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser INSPIRE

Timioara, 20 Noiembrie 2012

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea


structurilor de locuit din panouri mari
prefabricate

Alexandru Botici, V. Ungureanu, A. Ciutina,


A. Botici & D. Dubina

Contextul actual:

Stocul cldirilor existente reprezint o provocare din punct de


vedere al reabilitarii
Telul studiului a fost acela de a raspunde problemelor si
aspectelor intalnite in mod curent in reabilitarea acestor
INSPIRE:
ansambluri de cladiri:
Strategii
pentru reabilitarea
i termic
a cldirilor
- interventii
neadecvate structural
asupra diafragmelor
structurale;
realizate
din panouri
mari prefabricate din beton armat n
- diversitatea
mansardarilor;
vederea
reducerii consumului primar de energie i reducerea
- solutiile clasice de reabilitare termica;
emisiilor de gaze cu efect de ser - Eracobuild
Exist o necesitate de orientri i abordri standardizate pentru
diferite tipuri de cldiri cu scopul de a reduce complexitatea
care rezult din spaiul vast construit.

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania

Recensamantul realizat la 18 martie 2002 de Institutul National de Statistica:


4.234.173 locuinte in mediu urban din care 3.021.122 locuinte sunt realizate in blocuri
81.964 cladiri colective de locuit din care 52.529 cladiri din prefabricate mari (60-89)

1.Stocul cladirilor rezidentiale in Romania

2. Date statistici privind fondul construit in Timisoara


Studiul realizat pe cladirile de locuit realizate din panori mari in
Timisoara a evidentiat:
Cladirile din panouri mari au fost realizate in 3 etape majore, utilizand proiecte tip diferite:
(Radoslav, R., Branea, A.-M., Basescu, S., Gman, M.S., Morar, T. & Nicolau I. 2010. Organic Growth Studies for territorial
development, urbanism and urban design. Timisoara: Orizonturi Universitare.)

1962-1975 - densificare de 70 uniati/10.000m2;


1975-1982 densificare majorata la 300 unitati/10.000m2;
1982-1989 densificare de 80 unit/10.000m2;

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1962-1975 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT T 744.R
Acest proiect tip prezinta cateva sectiuni caracteristice
numerotate cu Db1- DB5 care se configureaza variat in
teritoriu, in functie de indicii urbanistici ai diferitelor
cartiere. Gruparile posibile oferite spre consultare in
proiectul tip sunt urmatoarele:

Aria utila a apartamentelor depaseste Aria utila maxima


in conditiile prevazute de decretul 68/75 fiind in limita de
+5% . Sectiunile Db1, DB4 si DB5 tronsoane de mijloc au
orientare simpla; iar sectiunile Db3 si Db4-tronsoane de
capat au orientare dubla.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara

Etapa1962-1975
s-a utilizat o densificare
de circa 70 de unitati /ha
*distanta intre unitati avea
circa 60ml;
*existau dotari aferente
unitatilor de locuit( scoli, centre
comerciale, spatii verzi);
*apartamentele aveau
suprafete mici locative;

Cartiere reprezentative:
Zona Circumvalatiunii
Zona Take Ionescu
Calea Sagului
Zona Olimpia
Complex Studentesc

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78

Proiectul 770 realizat in 1978 a avut la baza 3 tipologii


(serii) majore fiecare fiind si avand sectiunile tip (Pa1-Pa4; Pb1--Pb4) asamblate in cele cinci
variantele
cunoscute de compunere ca mod de
realizare in
tronsoane (mijloc-mijloc; rost-mijloc; mijloc-rost; capatmijloc; mijloc-capat).
Cele trei serii de proiect (Pa; Pb; Pc) prezinta
caracteristici diferite ca orientare, accese, pozitionare
circulatii verticale, dimensiuni in plan, etc. Seriile Pa si Pc
au dubla orientare iar Pb este realizat cu simpla orientare.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pa PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pb PROIECT 770-78

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1975-1982 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 770-78

Etapa 2 1975-1982:
- s-a utilizat o densificare
majora de circa 300 de unitati /ha

* distanta intre unitati avea


circa 15ml;
*nu existau dotari aferente
unitatilor de locuit;

*dotarile cu spatii
comerciale se realizau la parterul
blocurilor de pe strazile
principale;
*apartamentele aveau
suprafete mici locative;
Cartiere reprezentative:
Cartierul Giroc Zona Lidia
Zona Dambovita
Calea Buziasului-Zona Aem
Zona Bradul
Calea Aradului
Calea Lugojului

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340
Aceasta a treia perioada de construire a cladirilor
de locuit aduce inbunatatiri substantiale unitatilor
locative atat din punct de vedere urbanistic cat si
din punct de vedere al cladirilor in sine, al
volumelor, al plasticii, al functiunilor aferente al
finisajelor folosite cat si a modului de realizarea a
modulelor.
Apartamentele sunt realizate total decomandabile
exceptie facand unele apartamente de doua
camere. Zonele de odihna si de zi sunt separate,
suprafata vestibulelor creste ajungand la 5-6mp,
suprafetele vitratesi balcoanele cresc ( 4,4-5.8mp).

Intrarile in cladiri sunt marcate, holurile de intrare


devin spatioase, casa scarii este si ea iluminata
natural, subsolul tehnic in general ajunge si el la o
inaltime de 2ml. Pereti izolanti foloiti cu precadere
au fost bistratificati sau tristratificati.
Peretii exteriori sunt realizati de 27 cm grosime
( 12+5 cm ) si termosistem de 8cm realizat din vata
minerala iar finisajul exterior din mozaic de 2 cm.
Peretii portanti interiori au grosime de 16 cm.
Planseele au grosimi de 14 cm . Terasele sunt
finisate cu termoizolatie din zgura expandata cu
grosime de 2240 cm sau din placi BCA.

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340

PLAN/SECTIUNE TIP SERIA Pc PROIECT 770-78

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 1982-1989 proiect tip I.P.C.T.: CLADIRI DE LOCUIT P+4 DIN DIN
PANOURI MARI PROIECT 1340

PLAN/SECTIUNE TIP PROIECT 1340

3. Proiecte tip reprezentative pentru fondul construit


existent in Timisoara
Etapa 3 1982-1989:
- s-au utilizat o densificare
majora de circa 80 de unitati /ha
*distanta intre unitati
avea circa 40ml;
*existau dotari aferente
unitatilor de locuit (scoli,
gradinite, centre comerciale,
spatii verzi);
*apartamentele aveau
suprafete mari locative;

Cartiere reprezentative:
Zona Soarelui
Calea Torontalului
Calea Aradului
Calea Lipovei
Zona Modern
Zona Parvan
Cartierul Steaua

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

Interventii inadecvate la nivelul inchiderii


balcoanelor

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

4. Starea actuala a cladirilor / interventii neadecvate

Reconfigurarea spatiului interior partitionare pe orizontala

partitionare
pe verticala
Programul de reabilitare a avut ca preocupare
principala cautarea
unor solutii
Inchiderea
balcoanelor
pentru diferite
aspecte cum ar fi:
Mansardare
-oferirea unor solutii la problemele curent intalnite
Circulatii verticale
sunt necesare)
-proiectare lifturi
pe baza(unde
de performanta,
evaluarea ciclului de viata,
Reabilitare
mentenanta,termica
etc

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente


The interior reduced surfaces of the flats & poor space
partitioning

1975 suprafata locuibila medie pe apartament 27 metri patrati.


1982 suprafata locuibila medie pe apartament 33 metri patrati.
Studiu de caz pe blocul tip T744R realizat inainte de 1975

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente

Recompartimentare prin reamenajarea spatiilor interioare si modificarea peretilor structurali si


nestructurali
Capacitatea de proiectarea a golurilor in panourile structurale este influentata de mai multi factori:
- perioada in care a fost realizat (uzura lui); structural:sistemul de armarare si conformarea seismica
- capacitatea de a creste confortul locuirii pentru ocupanti

Reconfigurarea prin practicarea de goluri n diafragmele de


rezistent trebuie ns realizat ntr-un mod coerent pentru a nu
afecta capacitatea de preluare a aciunilor de ctre structur.

3. Optimizarea suprafetelor in apartamente

Consolidarea golurilor realizate


in diafragme cu cadre de otel.

Trebuie analizate diferite scenarii


si posibilele cazuri nefavorabile.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente (orizontal)

Aceste operatii incearca sa gasesca solutii optime pentru demolarile


inadecvate ale peretilor structurali, ce se intapla in mod curent in
aceste cladiri.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente (vertical)

Cuplarea apartamentelor de la nivele diferite poate fi considerata una dintre cele mai
spectaculoase metode de a crea locuinte (apartamente) cu suprafete ample moderne cu
posibilitati de a avea suprafete cu inaltimi diferite si cu volumetrii variate.

4. Optimizarea suprafetelor prin gruparea a doua

apartamente

Scopul acestui studiu este:

-de a configura diferite posibilitati de


repartitionare a apartamentelor, si de a
gasi posibilitati de introducere a acestora
in matricea structurala
-sa determine avantajele majore ale
acestei matrici;
-de a conforma aceste interventii la
normele actuale;

Aceasta matrice structurala ar trebui sa ofere


flexibilitate pentru proprietarii apartamentelor si
nu sa impuna obligativitatea unei solutii.
De asemenea trebuie sa analizeze diferite
scenarii si sa propuna reguli speciale pentru
cazurile nefavorabile.
La nivel urban acest mod de intervenie
poate reechilibra anumite zone din punct de
vedere al densitii, al spaiului verde alocat
locuitorilor i totodat poate descongestiona
anumite artere de circulaie.

5. Optimizarea suprafetelor din mansarde

Concluzii
Refunctionalizarea partiului interior, este strict necesar datorit
condiiilor de habitat, este curent i s-a manifestat frecvent dup
1990 n aproape toate oraele din ar.
Aplicarea unei soluii tehnice relativ curata i controlata de
consolidare a diafragmelor slbite cu structuri metalice este evident
avantajoasa si agreat de firmele de execuie.
Stabilirea i tipizarea unor astfel de soluii de intervenie, verificate
experimental, vor constitui un avantaj tehnic, vor duce la evitarea
hazardului i vor constitui o alternativ corect asupra fenomenului
de reconfigurare a spaiului interior din cldirile de locuit.

Aspecte arhitecturale privind reabilitarea


structurilor de locuit din panouri mari
prefabricate
PhD Student Botici Alexandru
alexandru.botici@ct.upt.ro

Mulumesc pentru atenie!