Vol 2 Caiete de Sarcini

BIROU RESITA BIROU TIMISOARA 320119 Resita, Jud. Caras-Severin 300019 Timisoara, Jud. Timis Aleea Zadei, Bl.
B2, Ap. 4 B-dul Revolutiei nr. 8, parter Tel.: 0255 219 512 Tel.: 0256 499 156 Fax: 0255 219 514 Fax: 0256 499 157 Email: office@particular.roE-mail: office@particular.ro
FOAIE DE CAPAT
pr.231/2009 - DENUMIRE OBIECTIV : O scoala europeana- Lucrari de interventie la Scoala Generala Str. Sadoveanu, ,Anina Jud.Caras- Severin Jud. Cara Severin , Anina, str.M. Sadoveanu CONSILIUL LOCAL ANINA S.C. ARCOS S.R.L., Resita, Aleea Zadei, bl.B2, et.1, ap.4
- AMPLASAMENT:
- BENEFICIAR: - PROIECTANT :
-VOLUM 2 CAIETE DE SARCINI SI BREVIARE DE CALCUL
S.C. ARCOS S.R.L. c. arh. Liviu Davidescu
BIROU RESITA BIROU TIMISOARA 320119 Resita, Jud. Caras-Severin 300019 Timisoara, Jud. Timis Aleea Zadei, Bl. B2, Ap. 4 B-dul Revolutiei nr. 8, parter Tel.: 0255 219 512 Tel.: 0256 499 156 Fax: 0255 219 514 Fax: 0256 499 157 Email: office@particular.roE-mail: office@particular.ro
COLECTIV DE ELABORARE
sef proiect: proiectant arhitectura rezistenta instalatii: studiu geotehnic: devize: c. Arh. Liviu Davidescu c. Arh. Liviu Davidescu ing. L. Crasovan ing. Violeta Ana Muresan ing. Adriana Vasilovici geolog Sorin Florea ing. Sanda Anghel
OPIS
1. Volum 1- Descrierea generala a lucrarilor,programe de control, memorii tehnice pe specialitati, referate de verificare 2. Volum 2- Caiete de sarcini si breviare de calcul 3. Volum 3- Listele cantitatilor de lucrari 4. Volum 4- Partile desenate
VOLUM 2 CAIETE DE SARCINI SI BREVIARE DE CALCUL

1. Foaie de capat 2. Colectiv de elaborare 3. Opis 4. Borderou de piese scrise si desenate 5. Caiet de sarcini arhitectura 6. Caiet de sarcini amenajari exterioare 7. Caiet de sarcini rezistenta 8. Breviar de calcul rezistenta 9. Caiet de sarcini instalatii sanitare 10.Breviar de calcul instalatii sanitare 11.Caiet de sarcini instalatii termice si centrala termica 12.Breviar de calcul instalatii termice 13.Caiet de sarcini-urmarirea in timp a constructiei 14.Caiet de sarcini instalatii electrice 15.Breviare de calcul instalatii electrice 1 -1 2 -2 3 -3 4 -4 5 -121 122-158 159-174 175-177 178-188 189-191 192-198 199- 199 200-208 209-215 216-230
CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

Prezentul capitol trateaza problemele realizarii lucrarii O scoala europeanaLucrari de interventie la Scoala Generalastr. Sadoveanu , nr.1,Anina, Jud.Caras- Severin. Baza de proiectare o constituie : Tema de proiectare, stabilita de catre beneficiarul lucrarii, cerintele Certificatului de urbanism si ale avizatorilor. Scopul documentatiei este asigurarea parametrilor de calitate corespunzator urmatoarelor cerinte de performanta: - siguranta in exploatare - siguranta la foc - sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului - izolatia termica, hidrofuga si economia de energie - protectia impotriva zgomotului STANDARDE SI NORMATIVE - Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea in constructii ; - Legea nr. 90/1996 Legea privind protectia muncii, modificata si completata cu Legea 177/2000; - Legea nr. 137/1995 Legea privind protectia mediului; - OG nr. 60/1997 Privind apararea impotriva incendiilor, aprobat prin Legea 212/1997; - Dispozitia generala de ordine interioara privind prevenirea si stingerea incendiilor DGPSI 001 aprobata cu ordinul M.I. nr. 1023/1999; - Dispozitia generala privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor DGPSI 002 aprobata cu ordinul M.I. nr. 1080/2000; - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 9/N/1993; - Norme generale de protectia muncii elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii in anul 1996 ; - Norme generale cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nr. 775/1998 ; - CE 1-95 Normativ privind proiectarea cladirilor din punct de vedere al cerintei de siguranta in exploatare ; - NE 001-96 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase si subtiri ; - C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente ; - C 17-82 Instructiuni tehnice privind compactarea si prepararea mortarelor din zidarie si tencuiala; - GT 041-02 Ghid privind reabilitarea finisajelor peretilor si pardoselilor cladirilor civile - GP 037-98 Normativ privind proiectarea, executia si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii civile ;
- P 118-99 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului ; - P 130-99 Normativ privind urmarirea in timp a constructiilor ; - C 167-77 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor; - C 223-89-6 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din placi ceramice smaltuite aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri; - C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - STAS 10109/1-82 Constructii civile,industriale si agricole. Lucrari de zidarie.Calculul si alcatuirea elementelor. - STAS 2634-80 Mortare obisnuite pt.zidarie si tencuieli.Metode de ncercare. - STAS 1030-70 Mortare obisnuite pt.zidarie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice. - P 2-75 Normativ privind alcatuirea si calculul structurlor de zidarie (Bul.Constr.Nr.3/76) - C 126-75 Normativ pt.alcatuirea si executarea zidarilor din caramida si blocuri ceramice (Bul. Constr.Nr.1/76) - C 190-79 Instructiuni tehnice pt.alcatuirea si executarea peretilor despartitori din placi de fosfogips si de ipsos cu zgura expandata (Bul.Constr.Nr.9/79) - C 56-75 Normativ pt.verificarea calitatii lucrarilorde constructii si instalatii aferente (Bul. Constr.Nr.4/76) Noile prescriptii aparute dupa publicarea acestei lucrari ca si orice modificari ulterioare n cuprinsul celor existente vor fi obligatoriu respectate chiar daca nu concorda cu prevederile din lucrare. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa efectueze continuu modificari si completari n stricta concordanta cu noile prescriptii ce vor aparea. NOMINALIZAREA PLANELOR CARE GUVERNEAZ LUCRAREA : Plan de incadrare in zona sc. 1/2000 Plan de situatie sc.1/500 Plan parter- releveu, sc. 1/100 Plan etaj releveu, sc.1/100 Plan invelitoare- releveu, sc.1/100 Plan parter sc. 1/100 Plan etaj sc.1/100 Plan invelitoare - sc.1/100 Sectiune - sc.1/100 Fatada principala- sc.1/100 Fatada posterioara sc.1/100 Fatada laterala stanga sc.1/100 Fatada laterala dreapta sc.1/100
DESCRIEREA LUCRRILOR Lucrari propuse a se realiza la cladirea scolii sunt urmatoarele: 1. nlocuirea nvelitorii din tabl i igl, inclusiv astereala suport. 2. nlocuirea arpantei din lemn cu o structur nou din lemn pentru arpant avnd aceeai configuraie. 3. Demolare couri de fum. 4. nlocuirea streainei. 5. nlocuirea thinichigeriei (jgheaburilor i burlanelor). 6. Desfacerea tencuielilor la perei i planee n zonele afectate de igrasie. 7. Refacerea tencuielilor interioare i exterioare folosind mortare respirante. 8. Refacerea pardoselilor inclusiv a straturilor suport. 9. Se va desface local pardoseala n zona fisurilor de la etaj pentru a constata profunzimea acesteia. 10. nlocuirea tmplriei )ui i ferestre). 11. nlocuirea instalaiilor electrice. 12. Toate golurile ce se vor practica in peretii structurali existenti de la parter se vor borda prin cadre inchise din beton armat. 13. Se va prevedea izolare termica la pod din vata minerala rigod (15cm grosime) intre doua straturi de folie PVC. 14. In pod se va prevedea o podina din dulapi pentru lucrari de intreventie in perioada de exploatare. 15. Realizarea unei rigole deschise pentru colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa (pe latura longitudinal din amonte i pe latura transversal). Rigolele se vor conecta la rigola stradal. 16. Se va executa un trotuar din dale prefabricate de beton in jurul cladirii. 17. Se va sistematiza terenul n jurul cdirii pentru a evita staionarea apelor de suprafa 18.Se va prevedea central termic pe lemne, cu gazeificare, cu un co exterior din ceramic 19. Se vor reface grupurile sanitare conform normelor. 20. Se repar zidul de sprijin n zonele cu dislocri i fisuri. 21. Se realizeaza rampe pentru accesul persoanelor cu handicap. 22. Se modernizeaz terenul de sport, curtea pentru recreaie, zona verde. 23.Se refuncionalizeaz spaiile conform temei program. Se va refuncionaliza subsolul i se va realiza o curte englezeasc, cu acces din exterior. 24. Refacere racorduri si bransamente la utilitati (apa, canal menajer, energie electric, telefonie). 25. Se va realiza instalatia de detectare si avertizare la efractie si incendii i instalatie internet. 26. Montare panouri solare pe schelet metalic, amplasate pe nvelitoare 27.Realizare platforma betonata si alimentata cu apa si canalizata pentru depozitarea gunoiului, s=5mp.
CAPITOLUL 1 GENERALITATI 1.1 PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE GENERALITATI CAPITOLUL CUPRINDE Modul de transmitere a propunerilor. Graficul de executie. Lista cu materiale si utilaje. Caracteristicile tehnice ale materialelor si utilajelor. Desenele de fabricatie si montaj. Mostrele. Breviarele de calcul. Rezultatele incercarilor. Certificatele si agrementele. Instructiunile producatorilor. Rapoartele de teren ale producatorilor. Fotografiile lucrarii pe durata executiei. CAPITOLE CORELATE Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 1.2 1.3 1.4 1.5 Controlul calitatii. Materiale si utilaje. Garantii. Inchiderea contractului.
MODUL DE TRANSMITERE A PROPUNERILOR Fiecare propunere transmisa spre aprobare va fi insotita de un formular aprobat in prealabil de beneficiar. Formularele de transmitere spre aprobare vor fi numerotate. Propunerile vor avea mentionat numarul si o terminatie in ordine alfabetica. Se vor preciza datele de identificare ale proiectului, antreprenorul, subantreprenorul sau furnizorul, plansa de referinta si numarul detaliului, precum si numarul capitolului corespunzator din specificatii. Se va rezerva un spatiu pentru aprobarile beneficiarului si proiectantului general. Antreprenorul isi va angaja prin semnatura responsabilitatea pentru conformitatea cu lucrarile executate anterior si coordonarea cu lucrarile urmatoare. Se vor marca toate schimbarile si abaterile de la proiect si documentele contractului si materialele specificate in proiect si contract, precum si limitarile sistemului folosit care pot afecta calitatea, durata si performantele lucrarii finale. De asemenea, trebuie marcate toate schimbarile care au intervenit fata de aprobarea sau verificarea anterioara.
Antreprenorul general va distribui copii ale propunerilor aprobate tuturor celor implicati in lucrare. Toti cei implicati in lucrare vor fi instruiti sa raporteze imediat situatiile in care este posibil sa nu poata fi respectate conditiile prevazute, de orice natura. GRAFICUL DE EXECUTIE Graficul de executie va fi inaintat beneficiarului in maximum 15 (cincisprezece) zile dupa data semnarii contractului de executie intre beneficiar si antreprenorul general. Acesta va fi aprobat si returnat conform termenelor prevazute in contractul de executie. In grafic va fi evidentiata fiecare faza, operatie sau sectiune a lucrarii, marcandu-se prima zi de lucru a fiecarei saptamini. Fazele de constructie vor fi prezentate in ordinea succesiva, indicand lucrarile care vor fi executate in stadii separate precum si activitatile care se grupeaza logic. Se vor indica datele de incepere si de terminare a lucrarilor, precum si durata. Se va indica procentul din totalul lucrarii pentru fiecare faza evidentiata in grafic. Se vor indica datele de transmitere spre aprobare a desenelor de fabricatie, caracteristicilor produselor, mostrelor, precum si datele de livrare a produselor, inclusiv cele furnizate de beneficiar si cele cerute in inlocuirile aprobate. LISTA CU MATERIALELE SI UTILAJELE PROPUSE Antreprenorul general va inainta beneficiarului o lista cu materialele si utilajele principale propuse pentru lucrare, cu numele producatorului, tipul de produs si numarul modelului pentru fiecare produs. Pentru materialele si utilajele specificate numai prin standarde, se vor mentiona producatorul, tipul de produs, modelul sau numele catalogului precum si standardele de referinta. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE MATERIALELOR SI UTILAJELOR Antreprenorul general va inainta beneficiarului pentru aprobare caracteristicile tehnice ale materialelor si utilajelor propuse. Proiectantul general le va analiza cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect. Se va furniza numarul de exemplare cerut de beneficiar, plus un exemplar care va fi retinut de proiectantul general. Caracteristicile tehnice vor cuprinde produsele propuse, tipurile, variantele si alte caracteristici. Se vor indica atat caracteristicile standard ale producatorului cat si informatii suplimentare specifice acestui proiect. Se vor indica specificul de folosire si caracteristicile electrice ale utilajelor, caracteristicile racordului la reteaua electrica precum si pozitia bornelor electrice.
Dupa aprobare, antreprenorul general va distribui copii in conformitate cu paragraful Modul de transmitere a propunerilor iar documentele pentru cartea tehnica se vor conforma termenilor descrisi in Capitolul 1.5 - Inchiderea contractului. DESENELE DE FABRICATIE SI MONTAJ Antreprenorul general va inainta beneficiarului pentru aprobare desene de fabricatie si montaj. Proiectantul general le va analiza cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect. Dupa aprobare, antreprenorul general va distribui copii in conformitate cu paragraful Modul de transmitere a propunerilor iar documentele pentru cartea tehnica se vor conforma termenilor descrisi in Capitolul 1.5 - Inchiderea contractului. Se va furniza numarul de exemplare cerut de beneficiar, plus un exemplar care va fi retinut de proiectantul general. MOSTRELE Mostre pentru aprobare: se vor transmite proiectantului general pentru aprobare, cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect, exprimate in documentele contractului. Dupa aprobare, se vor produce si distribui copii in conformitate cu paragraful Modul de transmitere a propunerilor iar documentele pentru cartea tehnica se vor conforma termenilor descrisi in paragraful 1.5 - Inchiderea contractului. Mostre pentru informare: se vor transmite proiectantului general pentru a fi informat in pozitia de administrator general, sau direct beneficiarului. Mostre pentru alegere: se vor transmite proiectantului general pentru verificarea aspectului estetic, culoare si alegerea finisajului. Se vor transmite mostre de finisaj cu toata gama de culori standard ale producatorului, cu culorile propuse, texturi si modele pentru ca proiectantul general sa poata alege. Dupa aprobare, se vor produce si distribui copii in conformitate cu paragraful Modul de transmitere a propunerilor iar documentele pentru cartea tehnica se vor conforma termenilor descrisi in Capitolul 1.5 - Inchiderea contractului. Se vor transmite mostre pentru a ilustra caracteristicile functionale si estetice ale produsului, cu partile lui componente si elementele atasate. Se va coordona furnizarea mostrelor cu esalonarea lucrarilor. Fiecare mostra va avea un simbol pentru identificare care va cuprinde toate informatiile necesare proiectului. Se va transmite numarul de exemplare specificat in paragraful corespunzator din specificatii; un exemplar va fi retinut de proiectantul general. Mostrele nu vor fi folosite la testare, decat daca este prevazut in mod special in specificatii. BREVIARELE DE CALCUL
10
Se vor transmite proiectantului general pentru a fi informat in pozitia de administrator general, sau direct beneficiarului. Se vor transmite proiectantului general pentru aprobare, cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect, exprimate in documentele contractului. REZULTATELE INCERCARILOR Se vor transmite proiectantului general pentru a fi informat in pozitia de administrator general, sau direct beneficiarului. Se vor transmite proiectantului general pentru aprobare, cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect, exprimate in documentele contractului. CERTIFICATELE (AGREMENTELE) Se vor transmite proiectantului general certificatele producatorului, subantreprenorului sau antreprenorului general (agrementele organismelor abilitate de legislatia in vigoare in Romania), in numarul de exemplare specificat pentru caracteristicile tehnice ale produsului. Se va indica daca materialul sau produsul atinge sau depaseste indicii specificati. Certificatele pot fi bazate pe incercari executate anterior, dar trebuie aprobate de organismele abilitate de legislatia in vigoare in Romania si de proiectantul general. INSTRUCTIUNILE PRODUCATORILOR Atunci cand este mentionat intr-un capitol separat in specificatii, vor trebui transmise in scris proiectantului general, instructiunile de livrare, depozitare, asamblare, instalare, punere in functiune, ajustare si finisare pentru a fi trimise beneficiarului in numarul de exemplare specificat in capitolul Caracteristicile tehnice ale produsului Se vor indica procedeele speciale, conditiile limita care necesita o atentie deosebita, precum si criteriile speciale privind mediul inconjurator necesare instalarii sau aplicarii. RAPOARTELE DE TEREN ALE PRODUCATORILOR Se vor transmite proiectantului general rapoarte pentru a fi informat in pozitia de administrator general, sau direct beneficiarului. Se vor transmite proiectantului general pentru aprobare, cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect, exprimate in documentele contractului. Rapoartele cu observatii vor fi transmise in duplicat la interval de cel mult 30 (treizeci) de zile lucratoare, proiectantului general pentru informatii.
11
DESENE DE MONTAJ Se vor transmite proiectantului general pentru aprobare, cu scopul limitat de a verifica daca sunt in conformitate cu proiectul si respecta conditiile impuse prin proiect, exprimate in documentele contractului. FOTOGRAFII IN TIMPUL LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE Se vor transmite fotografii in fiecare luna. Se vor lua doua fotografii pe santier din doua directii diferite, si cinci fotografii de interior care sa ilustreze progresul lucrarii, cu maximum cinci zile inainte de transmitere. Fotografiile vor fi datate, si vor arata directia din care au fost luate, ora si titlul proiectului. SFARSITUL SUBCAPITOLULUI 1.1 CAPITOLUL 1 1.2 CONTROLUL CALITATII GENERALITATI CAPITOLUL CUPRINDE Controlul calitatii. Tolerante Standarde si referinte. Mostre scara 1:1 realizate pe santier. Serviciile laboratoarelor de incercari. Serviciile producatorilor pe santier. CAPITOLE CORELATE Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 1.1 1.3 1.4 1.5 Propuneri transmise spre aprobare. Materiale si utilaje. Garantii. Inchiderea contractului.
REFERINTE (REGLEMENTARI CU CARACTER GENERAL) Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii Regulamentul privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de incercari in constructii - aprobat cu HGR nr.393/1994
12
Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii - aprobat cu HGR nr. 261/1994 Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii aprobat cu HGR nr. 272/1994 Procedura privind controlul statului in fazele de executie determinante pentru rezistenta si stabilitatea constructiilor NP 066-2002 Normativ privind proiectarea terenurilor sportive si stadioanelor (unitatea functionala de baza) din punct de vedere al legii 10/1995 C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor prin metode topografice P118-99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor
MP008-2000 Manual privind exemplificari, detalieri si solutii de aplicare a prevederilor Normativului P118-99 C300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata de executie a lucrarilor de constructii si instalatii Norme specifice de protectia muncii aferentele categoriilor de lucrari executate STAS 1799-88 Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii STAS 767/0-88 Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate
ASIGURAREA CALITATII Se va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, produselor, serviciilor, conditiilor pe santier, performantele lucratorilor pentru a se putea obtine o lucrare de calitatea specificata in proiect si documentele contractului. Se vor respecta instructiunile producatorilor, inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile fabricilor furnizoare intra in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractului, se vor cere proiectantului general clarificari inainte de inceperea lucrarilor.
13
Se vor respecta standardele specificate, romanesti si straine, ca o conditie minima pentru calitatea lucrarii. Lucrarile vor fi executate de catre lucratori calificati, capabili sa produca lucrari la nivelul cerut si calitatea specificata. Se va verifica permanent ca masuratorile pe teren sa fie acelasi cu cele indicate in desenele de executie si sa fie respectate instructiunile producatorilor. Materialele si echipamentele vor fi fixate pe pozitie cu dispozitive de ancorare proiectate si dimensionate sa reziste la vibratii, deformari sau orice alte solicitari care pot apare in timpul montajului sau in exploatarea cladirii. TOLERANTE Antreprenorul va respecta cotele prevazute in proiect. Se vor monitoriza tolerantele de control in timpul fabricarii si montajului produselor pentru a se putea produce lucrari de calitate. Nu este permisa cumularea de tolerante. Tolerantele de pe santier se vor conforma cu tolerantele fabricilor furnizoare. In cazul in care instructiunile producatorului intra in contradictie cu documentele contractului, se vor cere proiectantului general clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Produsele vor fi ajustate la dimensiunile apropriate, vor fi pre-montate inainte de fixare si verificate pentru conformitate cu specificatiile corespunzatoare. STANDARDE SI NORMATIVE Se vor respecta standardele de referinta, romanesti si straine, valabile la data incheierii contractului intre beneficiar si antreprenorul general. Pentru produsele sau procedeele de executie definite prin asimilare, prin profesie sau alte standarde corelate, vor fi respectate cerintele standard, cu exceptia situatiilor in care sunt specificate, sau cerute prin standardele aplicabile, conditii mai severe. Se vor obtine copii dupa standarde, in cazul unui produs care trebuie sa indeplineasca anumite caracteristici prevazute in specificatii. Relatiile contractuale, indatoririle legale sau responsabilitatile partilor implicate in contracte de executie, precum si cele cu proiectantul general nu vor fi alterate fata de forma stabilita in documentele contractului prin mentiuni sau referinte la alte documente. Executarea lucrarilor se va face cu resapectarea tuturor reglementarilor tehnice si a legislatiei in vigoare in Romania la data executiei. In mod orientativ, in continuare, sunt prezentate principalele acte normative si reglementari tehnice. Nementionarea unor reglementari nu scuteste executantul de obligatia respectarii lor. Reglementari privind executia structurii de rezistenta:
14
NE 012-99 C169-88
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
P59-86 armarii cu plase sudate C28-83 beton C122-89 STAS 6657/1-71 C156-89
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii din beton aparent cu parament natural Elemente prefabricate din beton armat Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/1-71. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii Norme tehnice pentru utilizarea foliilor din PVC la hidroizolarea constructiilor subterane si bazinelor Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere defectelor pentru elementele din beton si beton armat Produse din otel pentru armarea betonului Plase sudate Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel Executie piloti a
C11-74 C112-86 C216-83 C149-87 STAS 438-/1-89 STAS 438/3-89 C150-84 GE029-97
Reglementari privind executia lucrarilor de finisaje: STAS 2355/3-87 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri
15
STAS 2355/2-87 constructie STAS 5838/2-78 STAS 2560/3-84 verificare C35-82 C223-86 P2-85 C18-83 C3-76 GT005-97 ST004-96
Hidroizolatii Vata minerala
din
materiale
bituminoase
la
elemente
de
Pardoseli din piatra naturala sau artificiala reguli si metode de Normativ pentru alcatuirea si executarea pardoselilor Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faianta aplicate pe pereti prin lipire cu paste subtiri Normativ pentru proiectarea si executarea structurilor de zidarie Normativ pentru executarea tencuielilor umede Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii Compartimentari cu panouri usoare Specificatie tehnica privind nacelele suspendate pe cabluri utilizate la intretinerea fatadelor
MOSTRE SCARA 1:1 REALIZATE PE SANTIER Mostrele scara 1:1 vor fi executate conform prevederilor cuprinse in acest paragraf si in specificatiile pentru materialele sau utilajele respective. Se vor asambla si construi elementele specificate cu toate dispozitivele de ancorare, elementele de etansare, substante de protectie si finisaje. Mostrele scara 1:1 aprobate vor fi folosite ca element standard de comparatie pentru restul lucrarii pana la sfarsit. Dupa ce mostrele scara 1:1 au fost aprobate de proiectantul general si daca se specifica in specificatiile produsului sa fie mutate atunci se vor muta si curata suprafata respectiva. SERVICIILE LABORATOARELOR DE INCERCARI Beneficiarul va putea alege, angaja si plati serviciile unei societati independente, abilitate de legislatia in vigoare in Romania, sa execute incercari proprii pe santier sau in afara santierului. Societatea independenta va transmite proiectantului general si antreprenorului general rapoartele cu rezultatele incercarilor, indicand observatiile si rezultatele
16
incercarilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu documentele contractului. Antreprenorul general va asigura cooperarea deplina cu societatea independenta; se vor asigura mostrele de materiale, retetele utilizate, utilajele, uneltele, depozitarea, caile de acces si ajutor cu forta de munca atunci cand este nevoie. Proiectantul general si societatea independenta vor fi anuntati cu 48 de ore inainte de momentul stabilit pentru inceperea operatiunilor care necesita lucrari de pregatire. Incercarile executate nu vor absolvi antreprenorul general de conditia executarii incercarilor proprii, in conformitate cu legislatia tehnica in vigoare in Romania. In situatiile cind trebuie facute din nou incercari din cauza neconformitatii cu conditiile specificate, acestea trebuie facute de aceeasi societate independenta, pe baza instructiunilor date de proiectantul general. Platile pentru noua serie de incercari vor fi suportate de catre antreprenorul general. INSPECTII DE CALITATE Beneficiarul va putea alege, angaja si plati serviciile unei societati independente care sa execute inspectia de calitate pe santier sau in afara santierului. Rapoartele vor fi transmise de societatea independenta beneficiarului si antreprenorului general, indicand observatiile si rezultatele inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si documentele contractului. Antreprenorul general va asigura cooperarea deplina cu societatea independenta; se va asigura accesul si ajutor cu forta de munca, atunci cand este necesar. Proiectantul general si societatea independenta vor fi anuntati cu 48 de ore inainte de momentul stabilit pentru inceperea operatiunilor care necesita lucrari de pregatire. Inspectiile nu vor absolvi antreprenorul general de executia lucrarilor in conformitate cu proiectul si documentele contractului. SERVICIILE PRODUCATORILOR PE SANTIER Atunci cand este mentionat in specificatii ca este necesar, producatorii de materiale si utilaje trebuie sa asigure prezenta unui colectiv calificat care sa supravegheze conditiile existente pe santier, montajul, calitatea lucrarilor, punerea in functiune, incercarile, reglajele utilajelor, dupa necesitati, precum si initierea personalului de exploatare, atunci cand este necesar. Cu cel putin 30 de zile inainte de inceperea activitatii se vor transmite proiectantului general atestarile persoanelor cu functia de a observa lucrarile pe santier. Angajarea acestor persoane va fi supusa aprobarii beneficiarului. Vor fi raportate observatiile si deciziiile luate pe santier, sau instructiunile suplimentare transmise pentru montaj, in cazul cand contravin instructiunilor scrise ale producatorilor. EXECUTIE VERIFICAREA CONDITIILOR
17
Se vor verifica conditiile existente pe santier precum si cele ale solului si subsolului pentru a se confirma ca sint acceptabile pentru ca lucrarea care urmeaza sa se desfasoare in conditii optime si in concordanta cu datele preliminare luate in considerare in proiectare. Inceperea unei lucrari noi inseamna acceptarea conditiilor existente. Se vor examina si verifica conditiile speciale descrise in capitolele respective din specificatii. Se va verifica existenta tututror utilitatilor, buna lor functionare, daca indeplinesc caracteristicile necesare acestui tip de lucrare si sint asezate in pozitie corecta. PREGATIRE Se vor curata suprafetele straturilor anterioare inainte de aplicarea urmatorului material sau substanta. Vor fi etansate crapaturile sau golurile din straturile anterioare inainte de aplicarea urmatorului material sau substanta. Inainte de aplicarea urmatorului material, substanta sau adeziv se va aplica peste stratul anterior grundul, substanta de protectie, etansare sau conditionare cerute sau recomandate de producator. SFARSITUL SUBCAPITOLULUI 1.2 1.3 MATERIALE SI UTILAJE GENERALITATI CAPITOLUL CUPRINDE Materiale. Transport si manipulare. Depozitare si protectie. Lista de materiale si utilaje. Inlocuiri. CAPITOLE CORELATE Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 1.1 1.2 1.4 1.5 Propuneri transmise spre aprobare. Controlul calitatii. Garantii. Inchiderea contractului.
MATERIALE Se vor folosi numai materiale si utilaje noi.
18
Se vor furniza piese de schimb identice cu cele originale, produse de acelasi producator care a executat piesele care sunt inlocuite. MANIPULARE SI TRANSPORT Manipularea si transportul materialelor si utilajelor se va face conform instructiunilor producatorului. Se va asigura o inspectie prompta a transporturilor de materiale si utilaje pentru a se asigura ca materialele si utilajele sunt conform cerintelor si fara defecte, iar cantitatile sunt corecte. Se va asigura personalul si echipamentul necesar manipularii materialelor si utilajelor dupa metodele indicate, pentru a preveni murdarirea lor, deformarea sau aparitia oricaror defectiuni. DEPOZITARE SI PROTECTIE Materialele si utilajele vor fi depozitate si protejate in conformitate cu instructiunile producatorului. Depozitarea se va face cu sigiliile si etichetele intacte. Materialele si utilajele sensibile se vor depozita in incaperi in care climatul este controlabil. Materialele prefabricate depozitate afara vor fi asezate pe suporti, deasupra nivelului solului. Se vor prevedea depozite si metode de protectie in afara santierului, atunci cand conditiile locale de pe santier nu permit existenta acestor depozite sau a metodelor de protectie. Materialele si utilajele predispuse deteriorarii vor fi acoperite cu prelate sau folii impermeabile. Se va prevedea un sistem de ventilare care sa previna condensul si degradarea materialelor. Materialele granulare necompactate se vor depozita pe suprafete plane intr-o zona in care nu se aduna apele si cu o scurgere foarte buna. Se vor lua masurile necesare pentru a preveni amestecul cu materiale straine. Se va asigura personalul si echipamentul necesar depozitarii materialelor si utilajelor dupa metodele indicate pentru a preveni murdarirea lor, deformarea sau aparitia oricaror defectiuni. Depozitarea materialelor si utilajelor se va face de asa maniera incit sa permita cu usurinta accesul la ele pentru inspectie. Din timp in timp materialele si utilajele vor fi inspectate pentru a se asigura ca nu s-au deteriorat si sint pastrate in conditii acceptabile. LISTA DE MATERIALE SI UTILAJE
19
In cazul materialelor si utilajelor specificate prin standardele de referinta antreprenorul general va putea propune orice material care indeplineste conditiile standardelor de referinta. In cazul materialelor si utilajelor specificate prin indicarea cerintelor antreprenorul general va inainta beneficiarului o cerere pentru aprobarea materialului sau utilajului respectiv. INLOCUIRI Proiectantul general va accepta cereri pentru inlocuiri numai intr-un interval de 15 zile de la data stabilita in nota de incepere a lucrarilor. Inlocuirile vor fi acceptate numai cind un produs nu poate fi obtinut, si nu din vina antreprenorului general. Fiecare cerere trebuie documentata cu toate informatiile necesare, aratind ca inlocuirea propusa este in deplina conformitate cu documentele contractului. Cererea trebuie sa reflecte ca antreprenorul general: A investigat produsul propus si a determinat ca el indeplineste si depaseste nivelul de calitate al produsului specificat original. Va furniza aceeasi garantie pentru substituent ca si pentru produsul specificat original. Va coordona montajul si va executa schimbarile necesare in celelalte lucrari care intervin in timpul executarii proiectului, fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar. Nu vor exista cereri pentru cheltuieli suplimentare sau timp suplimentar necesar terminarii proiectului. Beneficiarul va plati separat pentru revizuiri sau reproiectari rezultate din necesitatea obtinerii unor noi aprobari din partea autoritatilor. Nu sunt considerate inlocuiri atunci cand acestea se subinteleg sau sunt indicate ca posibile in desenele de executie ori in informatiile despre produse, cu exceptia cazului ca exista o cerere separata in scris, sau daca aprobarea va necesita o revizuire a documentelor contractului. Procedeul de prezentare a inlocuirilor pentru aprobare: Se vor prezenta trei copii dupa fiecare cerere de inlocuire pentru aprobare. Fiecare cerere se va limita la o singura inlocuire. Se vor prezenta desene de executie, informatii privitoare la produsul respectiv si se va demonstra ca produsul propus a fost testat si indeplineste sau depaseste conditiile impuse. Partea care a propus inlocuirea este obligata sa demonstreze datele specificate mai sus. Proiectantul general va informa in scris antreprenorul general despre decizia de a aproba sau nu cererea. SFARSITUL CAPITOLULUI 1.3
20
CAPITOLUL 1 1.4 GARANTII GENERALITATI CAPITOLUL CUPRINDE Centralizarea si transmiterea catre beneficiar a documentelor de garantie ale materialelor si utilajelor. CAPITOLE CORELATE Capitolul 1.1 - Propuneri transmise spre aprobare. Capitolul 1.2 - Controlul calitatii. Capitolul 1.3 - Materiale si utilaje. Capitolul 1.5 - Inchiderea contractului. Garantii cerute in mod special pentru anumite produse sau lucrari. FORMA DE PREZENTARE A GARANTIILOR Indexul garantiilor va fi in aceeasi ordine cu indexul caietelor de sarcini ale proiectului, cu fiecare element identificat cu numarul si titlul capitolului din specificatii si numele produsului. Se va intocmi o lista cu numele, adresele si numerele de telefon ale antreprenorilor, furnizorilor si producatorilor implicati in proiect. PREGATIREA GARANTIILOR Garantiile vor fi obtinute in duplicat de la antreprenorii, furnizorii si producatorii responsabili cu proiectul, in maximum 10 (zece) zile dupa terminarea montajului sau executiei lucrarii. Cu exceptia articolelor care incep sa fie folosite inainte de termen cu permisiunea beneficiarului, se va lasa data de incepere a garantiei necompletata pina cand receptia finala este determinata. Se va verifica daca documentele sunt in forma ceruta si complete. DATA DE INTRARE IN VIGOARE A GARANTIILOR Pentru utilaje sau parti componente de utilaje puse in functiune in timpul constructiei cu permisiunea beneficiarului, documentele referitoare la garantie se vor transmite in maximum zece (10) zile dupa receptia utilajului respectiv. In cazul elementelor lucrarii a caror aprobare a fost intirziata dupa data receptiei preliminare se vor trimite in maximum zece (10) zile dupa data aprobarii, luindu-se in consideratie data aprobarii ca data de incepere a garantiei.
21
SFARSITUL SUBCAPITOLULUI 1.4 CAPITOLUL 1 1.5 INCHIDEREA CONTRACTULUI GENERALITATI CAPITOLUL CUPRINDE Procedee de inchidere a contractului. Curatenia finala. Reglaje. Documentatia proiectului pentru cartea tehnica. Instructiuni de folosire si intretinere. Piese de schimb si materiale de intretinere. Garantii si obligatii. Servicii de intretinere. CAPITOLE CORELATE Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul 1.1 1.2 1.3 1.4 Propuneri transmise spre aprobare. Controlul calitatii. Materiale si utilaje. Garantii.
REFERINTE Legea calitatii in constructii. Hotararea Guvernului Romaniei nr.261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate in temeiul art.35 si 36 din Ordonanta Guvernului nr.2/1994 privind calitatea in constructii. Hotararea Guvernului Romaniei nr.272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii. Hotararea Guvernului Romaniei nr.273/1994 pentru aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora. PROCEDEE DE INCHIDERE A CONTRACTULUI Se va prezenta in scris un certificat care sa ateste ca documentele contractului au fost verificate, ca lucrarea a fost inspectata si este in deplina conformitate cu documentele contractului si ca urmare este gata sa fie inspectata de proiectantul general.
22
Se vor prezenta documentele prevazute de legislatia referitoare la controlul de stat al calitatii in constructii. Beneficiarul va ocupa toata cladirea sau portiunea de cladire conform contractului. CURATENIA FINALA Curatenia finala se va efectua inainte de receptia preliminara a proiectului. Se vor curata suprafetele de sticla din interior si exterior, suprafetele expuse la vedere; vor fi inlaturate etichetele temporare, petele si substantele straine, se vor lustrui suprafetele transparente si lucioase, iar mocheta si alte suprafete moi vor fi curatate cu aspiratorul. Toate utilajele si instalatiile vor fi curatate cu detergenti speciali pentru fiecare suprafata si material care este curatat. Se vor curata sau inlocui filtrele echipamentelor in stare de functionare. Se vor curata gunoaiele si materialele straine de pe acoperis si sistemele de scurgere. Santierul va fi curatat; suprafetele pavate vor fi maturate iar spatiile verzi curatate. Se vor evacua gunoaiele, surplusul de materiale precum si constructiile si instalatiile temporare de pe santier. REGLAJE Se vor regla toate instalatiile, produsele si echipamentele in stare de functionare pentru a asigura functionarea lor in conditii optime. DOCUMENTATIA PROIECTULUI PENTRU CARTEA TEHNICA Se va pastra pe santier un set din urmatoarele documente pentru cartea tehnica; toate schimbarile si revizuirile reale ale lucrarii, vor fi inregistrate: Planse. Specificatii. Completari. Modificari aprobate precum si alte schimbari ale contractului. Desenele de fabricatie aprobate, caracteristicile produselor si mostrele. Instructiunile de asamblare, instalare si reglaj emise de producatori. Se vor lua masurile necesare pentru ca toate documentele de executie sa fie complete si exacte, oricand gata sa fie prezentate beneficiarului. Documentele pentru cartea tehnica vor fi pastrate separat de documentele folosite pentru executie. Concomitent cu desfasurarea executiei vor fi inregistrate la zi toate informatiile. Specificatii: fiecare material va fi descris in capitolul lui in care se va marca lizibil si inregistra pentru cartea tehnica descrierea materialului montat, inclusiv urmatoarele: Numele producatorului, modelul si seria produsului.
23
Inlocuiri de materiale si variante de utilizare. Schimbari care apar ca urmare a completarilor si modificarilor. Inregistrarea pentru cartea tehnica a planselor si a desenelor de fabricatie: se va marca lizibil fiecare element pentru a putea fi inregistrate in cartea tehnica fazele constructiei, inclusiv urmatoarele: Masurarea adincimii fundatiei, corelat cu cota finita a planseului de la parter. Masurarea pe verticala si orizontala a amplasarii instalatiilor subterane si a accesoriilor, corelat cu desfasurarea lucrarii de la suprafata. Masurarea dimensiunilor suprafetelor pe care sint asezate instalatiile interioare si accesoriile ascunse in constructie, referindu-se la diverse puncte de reper vizibile si accesibile ale lucrarii. Schimbarea dimensiunilor si detalilor pe santier. Detalii care nu sint pe desenele originale contractuale. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE SI INTRETINERE Instructiunile vor fi prezentate in dosare cu dimensiunile A4, cu posibilitate de extindere, si coperti de plastic. Pe coperta dosarului va fi scris urmatorul titlul INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE SI INTRETINERE, numele proiectului si continutul dosarului, atunci cand sunt mai multe dosare. Continutul dosarului va fi impartit cu pagini despartitoare permanente, organizat logic dupa descrierile de mai jos; cu etichete de plastic laminate, pe care sint scrise titlurile clar. Continutul: se va preda o tabla de materii pentru fiecare volum, cu descrierea fiecarui material sau sistem folosit, tiparita pe hirtie alba, in trei parti dupa cum urmeaza: Partea 1: Lista cu nume, adrese, numere de telefon si fax ale proiectantului general, antreprenorului general, subantreprenorilor si producatorilor de utilaje. Partea 2: Instructiuni pentru folosire si intretinere, aranjate in ordinea proceselor tehnologice sau dupa un anumit sistem si subimpartite dupa capitolele din specificatii. Pentru fiecare categorie, se va intocmi o lista cu numele, adresele, numerele de telefon si fax ale subcontractorilor si furnizorilor. Se vor specifica urmatoarele: Breviare de calcul. Lista de utilaje. Lista cu piese de schimb pentru fiecare utilaj. Instructiuni de utilizare. Instructiuni de intretinere pentru diverse sisteme si utilaje. Instructiuni de intretinere pentru finisaje speciale, inclusiv detergenti recomandati.
24
Partea 3: Certificatele si documentele proiectului inclusiv urmatoarele: Desene de fabricatie si caracteristicile materialelor. Rapoarte privitoare la bilantul higrotermic. Certificate de agrement ale organismelor abilitate. Certificatele de garantii si obligatii in original. Se va transmite un exemplar complet din toate volumele, editat cu 15 zile inainte de receptia finala. Acest exemplar va fi aprobat si inapoiat dupa receptia finala, cu comentariile proiectantului general. Se va verifica continutul setului de documente conform cerintelor, inainte de editarea finala. Se vor furniza doua seturi de documente din editia finala aprobata, in urmatoarele zece zile dupa inspectia finala. PIESE DE SCHIMB SI PRODUSE DE INTRETINERE Se vor furniza piese de schimb de rezerva, materiale de intretinere si auxiliare in cantitatile indicate in capitolul cu specificatii pentru fiecare material si utilaj. Se vor livra pe santier si pune pe pozitie conform indicatiilor. GARANTII SI OBLIGATII Se vor furniza in doua exemplare. Se vor centraliza garantiile transferabile de la subantreprenori, furnizori si producatori. Pentru partile lucrarii care au fost intirziate dupa data programata pentru receptia preliminara a lucrarii, se vor furniza documente aduse la zi in termen de 10 zile de la receptia partilor intirziate, considerand data acestei receptii ca data de incepere a perioadei de garantie. SERVICII DE INTRETINERE Se vor furniza servicii de intretinere a elementelor componente indicate in capitolele cu specificatii pentru fiecare material si utilaj pe o perioada de un an de la data receptiei preliminare sau pe perioada de garantie. Se vor inspecta elementele componente ale diferitelor sisteme la intervale de timp regulate, pentru a asigura o functionare optima. Se vor curata, regla si lubrifia conform cerintelor. Se vor executa: o examinare sistematica, reglaje si lubrifierea partilor componente. Se vor repara sau inlocui piesele de schimb cand este necesar. Se vor folosi piese de schimb fabricate de acelasi producator care a produs piesele originale.
25
Serviciile de intretinere nu vor fi acordate sau transferate unui agent sau subantreprenor fara aprobare in scris de la beneficiar. SFARSITUL CAPITOLULUI 1.5
CAPITOLUL 2 PERETI DIN PANOURI SANDWISH GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale proiectului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si proiectul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale proiectului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii tehnice necesare pentru lucrarile de executare a peretilor exteriori de inchidere si a peretilor interiori de compartimentare. La aceste lucrari peretii din zidarie de caramida Porotherm sunt dimensionati sa reziste la: -propria greutate, - sarcinile date de straturile de finisaj - presiunea vantului - orice sarcina laterala in conditii normale de exploatare. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei. DEFINITII Terminologie pentru STAS 10109/1-82 P2 85 C126 75 C56 75 pereti din zidarie de caramida conform: Lucrari de zidarie calculul si alcatuirea elementelor Normativ privind alcatuirea si calculul structurilor de zidarie Normativ pentru alcatuirea si executarea zidariilor din caramida si blocuri ceramice Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie
26
STAS 457 86 Constructii si instalatii P104 84 Lucrari de zidarie de caramida pentru definitii relative la ansambluri din pereti de zidarie de caramida care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1: aprobare urmatoarele, conform
- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. - Certificari ale materialelor, semnate de producatorul caramizilor, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Caramizile se vor procura de la un singur producator. Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii folosite la zidarie pentru a fi aprobate. Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va executa un panou martor (fragment de perete mostra) utilizand materialele, produsele, accesoriile si tehnologia specifica pentru intreaga lucrare. Panoul se va executa la santier in vederea obtinerii aprobarii dirigintelui de santier. Acest element de constructie va constitui panoul martor pentru intreaga lucrare. Pe durata intregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul martor. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de caramizi cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta din acelasi lot de productie, pentru
27
fiecare tip de caramizi specificate, astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Caramizile se vor depozita in gramezi, stive sau lazi, in locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrarea la santier astfel incat sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de uscare la punerea in opera . Caramizile se vor manipula cu atentie pentru a se evita ciobirea sau spargerea lor. CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru executia peretilor din zidarie de caramida conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului caramizilor. Peretii din zidarie de caramida se vor executa la minimum 5 0C. Nu se vor depasi 35 0C chiar daca se utilizeaza surse de caldura temporare. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, pentru uscarea zidariei.
MATERIALE CARAMIZI Dimensiunile caramizilor vor fi cele standardizate. Caramizile pentru zidarie vor fi rezistente si nu vor prezenta fisuri, sparturi sau alte defecte care ar putea impiedica asezarea lor corespunzatoare sau ar afecta rezistenta, aspectul sau durabilitatea constructiei. Caramizile vor fi lipsite de materiale ce ar putea deteriora tencuiala sau coroda piesele metalice. Se interzice indepartarea prin spargere a portiunilor de caramida care depasesc suprafetele sau care ies in relief la peretii netencuiti; taierea se va face cu aparate de taiere. La aprecierea exactitatii tuturor lucrarilor se aplica tolerantele medii prevazute de normele si normativele in vigoare. Zonele de racord dintre elementele de beton si zidaria noua vor fi prevazute cu elemente de ancorare a zidariei de betonul armat sau realizate prin tesere si vor fi etansate si curat imbinate. Se vor lua masuri de protejare impotriva murdaririii suprafetelor altor pereti ai constructiei ramase la vedere, prin acoperirea cu materiale adecvate (folii de plastic, profile de protectie pentru canturile expuse deteriorarii, s.a.m.d). Se va asigura livrarea si montarea tuturor ancorelor, sinelor, carligelor de sustinere, consolelor, ghidajelor pentru tevi, etc. MATERIALE AUXILIARE Materiale pentru zidarie
28
Mortar de ciment pentru zidarii conform STAS 1030-70 marca M 25 sau conform proiect de executie Mortar pentru dibluri din ciment, nisip, rumegus in proportie 1; 1;1 ACCESORII PENTRU ZIDARII DIN CARAMIDA Generalitati Accesoriile la lucrari de zidarii, cuprind armaturi, ancoraje si piese inglobate. Standardele de referinta. Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. STAS 908-80 Otel laminat la cald - platbande STAS 438-80 Otel beton OB 37 B.I. - 2967-78 Bolturi de otel pentru implantat cu pistolul. Se vor supune spre aprobare proiectantului mostre de materiale de zidarie, dupa cum urmeaza : - 3 armaturi longitudinale de 75 cm lungime, din ambele tipuri; - 3 dispozitive de ancorare pentru zidarie, propuse pentru a fi folosite. Pentru fiecare accesoriu de zidarie cerut se vor furniza specificatiile producatorului si instructiunile de punere in opera. Se vor include date din care sa reiasa ca materialele sunt corespunzatoare conditiilor specificate. Materiale si produse Armaturi longitudinale, Elemente de colt din otel beton, elemente de tip etrieri din otel beton, ancore si agrafe conform specificatiilor din proiectul de executie a structurii de rezistenta. Daca nu este specificat in proiectul de rezistenta atunci se vor folosi urmatoarele: Armaturi longitudinale pentru rostruile orizontale in zidarie din otel beton (otel rotund) 6 mm in segmente de cel putin 2 m lungime. Elemente de colt din otel beton (otel rotund) 6 mm in forma de L cu dimesiunea de cel putin 50 mm x 50 mm. Elementele de tip etrieri din otel beton (otel rotund) 6 mm in forma de U cu dimens. 5 x 20 x 5 ca pentru ancorarea intre ele a armaturilor orizontale, longitudinale la peretii dublii. Ancore de platbanda de otel cu latura de 2 cm si gros. de 1,5 mm cu lungimea de min. 20 cm protejate anticoroziv cu minium de plumb. Agrafe din sarma de otel 5 mm de lungime min. 20 cm conf. detaliilor din plansa. EXECUTIE
29
EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera zidariile. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. Inainte de inchiderea cu zidarie a golurilor sau spatiilor inaccesibile se vor indeparta resturile si se va curata zona ce urmeaza a fi inchisa. GENERALITATI Caramizile se vor pune in opera conform panoului - martor aprobat. Grosime: peretii, si celelalte elemente de zidarie se vor construi de grosimea indicata pe planul de executie. Peretii dintr-un singur rand de caramizi vor avea grosimea nominala indicata (250,100, etc.). Peretii despartitori mai mici sau egali cu 125 mm se vor arma in rost orizontal din trei in trei asize cu armatura 3 mm sau din 5-7 asize, cu mortar M 25. Caramizile se vor pastra uscate, ferite de actiunea directa a soarelui, timp de minimum 6 ore inainte de punerea in opera. La fixarea caramizilor, suprafata rosturilor va fi plana. Cand mortarul se intareste suficient pentru a fi modelat, rosturile se vor adanci in forma concava, folosind un instrument de forma unei tije cu diametrul de 1,25 cm. Suprafetele se vor peria in timpul executarii lucrarilor si se vor pastra curate. Se va indeparta orice urma de mortar sau pamant de pe suprafata aparenta a caramizilor. Spatiile dintre tocurile tamplariei si zidarie vor fi bine matate cu mortar. In timpul executiei lucrarilor de zidarie se vor lasa goluri si slituri pentru instalarea diferitelor echipamente. Aceste goluri se vor umple dupa montarea echipamentelor corespunzator zidariei din jur. Deasupra golurilor, acolo unde se indica in planse, se vor prevedea buiandrugi din beton armat, prefabricati sau turnati monolit (conform specificatiei din plansa). Buiandrugii monoliti vor fi sprijiniti temporar. In dreptul golurilor, la glafuri, se vor folosi caramizi intregi sau taiate cu capatul inchis spre gol. Elementele cu glaf vor avea dimensiunile cerute pentru modularea cu elementele peretilor. Diblurile pentru fixarea tocului si captusirea usilor si ferestrelor se vor fixa cu mortar de ciment, nisip, rumegus de pin, in proportii egale. Odata intarit, in acest mortar se pot executa prinderi cu holz suruburi. Piesele inglobate in beton si celelalte dispozitive se vor livra pentru montaj cu suficient timp inainte in vederea coordonarii cu turnarea betonului. Abateri permise Tolerantele de constructie: suprafetele peretilor si colturile lor interioare si exterioare, se vor construi la firul cu plumb. Se admit urmatoarele abateri :
30
La diametrul zidurilor: - latimea de 75 mm; + 3 mm; - latimea de 125 mm; + 4 sau - 6 mm; - latimea de 240 mm; + 6 sau - 8 mm; - latimea peste 240 mm; 10 sau - 10 mm. - La dimensiunile golurilor : - gol mai mic de 1 m; + 10 mm; - gol mai mare de 1 m;+ 20 mm,- 10 mm, - La dimensiunile in plan ale incaperilor: - latura mai mica de 3 m; + 15 mm; - latura mai mare de 3 m; + 20 mm. - La dimensiunea rosturilor : - verticale: +5 - 2 mm; - orizontale : +5 - 2 mm. - La planeitatea suprafetelor: - 8 mm la 2,05 m in orice directie. - La rectiliniaritatea muchiilor: - 4 mm la 2,5 m sau 20 mm pe toata lungimea. - La verticalitatea muchiilor si a suprafetelor: - la 6 mm la un metru sau 10 mm pe etaj; - La abateri fata de orizontala a asizelor: - 3 mm la un metru sau 20 mm pe toata lungimea peretelui. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Caramizile se umezesc inainte de pozare. Fiecare rand se va fixa intr-un strat continuu de mortar, rosturile verticale ale randului superior corespunzand in randul de dedesubt mijlocului caramizii (rosturi intercalate). Rosturile orizontale si verticale vor fi de aproximativ 10 mm latime Se vor umple rosturile verticale pe toata inaltimea caramizii. Fiecare rand va fi bine fixat la colturi si intersectii. Caramizile se vor poza la firul cu plumb, respectandu-se liniile, distantele si nivelul fiecarei asize. Rosturile pe fiecare rand de caramida vor corespunde cu mijlocul caramizilor din randul de dedesubt si vor respecta firul cu plumb. Armatura. daca nu se specifica altfel, se vor folosi bare de otel 6, cate una in fiecare rost la intrare de 5-7 asize pe verticala, asa cum e specificata. Armaturile se inglobeaza complet in mortar. Acoperirea cu mortar la exteriorul rostului, a armaturii va fi de min. 2cm. Armaturile se vor petrece cel putin 150 mm. Ancorajele: daca nu se specifica altfel, se vor folosi si ancoraje locale inglobate in rosturile orizontale ale zidariei si fixate prin impuscare de elementele de beton structurale. In dreptul golurilor pentru ferestre sau altor goluri mai mari de 300 mm se vor prevedea ancoraje suplimentare ale captuselii la max. 1 m distanta intre ele.
31
Daca nu se specifica altfel, in primele rosturi orizontale de deasupra si de dedesubtul golurilor pentru ferestre (mai mari de 300 mm) se vor amplasa armaturi longitudinale ce vor depasi golul cu cate 200 mm de o parte si de alta. La intersectiile armaturii din rosturile orizontale se vor amplasa in rosturi alternate pe verticala astfel ca sa nu se suprapuna in acelasi rost. CURATARE SI PROTEJARE Curatire: Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posbil o stare de curatenie corespunzatoare, indepartand excesul de material si mortar. Se vor indeparta resturile de mortar de pe lucrarile adiacente inainte de a se intari. Zidaria trebuie sa ramana curata, fara pete de mortar, cu mortarul din rosturi intarit. Protectie: Suprafetele de zidarie vor fi protejate pe toata durata executarii lucrarilor de constructii, atunci cand nu se lucreaza direct pe ele. Pe timp de ploaie sau in cazul intreruperii lucrarilor, zidurile expuse se vor proteja la partea superioara cu o folie rezistenta, hidrofuga, care nu pateaza si este bine fixata. Rosturile: Se vor mari toate golurile cu exceptia barbacanelor si se vor umple cu mortar complet. Se vor umple cu mortar rosturile la colturi, goluri si lucrarile adiacente pentru a asigura o suprafata neteda (acolo unde se cere) uniforma. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Defectele considerate remediabile sunt cele care se pot inlatura prin operatiuni de indreptare locala, cum ar fi : repararea muchiilor stirbite; matarea rosturilor cu mortare; adancimea rosturilor pentru aplicarea tencuielii, etc. Se vor repara sau se vor indeprta si inlocui caramizile ciobite, sparte, patate, deteriorate in alt mod, care nu sunt bine fixate sau care nu se potrivesc (ca dimensiuni) cu elemente adiacente sau cu altele care urmeaza a fi pozate. Se considera defecte ce trebuiesc remediate prin refacerea partiala sau totala a lucrarilor, functie de cum va decide dirigintele de santier, urmatoarele : -nerespectarea prezentelor specificatii; -folosirea caramizilor necorespunzatoare; -amplasarea gresita datorita unor trasaje ale peretilor; -prevederea golurilor in zidarie in alte locuri sau cu abateri mai mari de 2 cm pe orizontala fata de cum este specificat in plan. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de zidarie se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator.
32
Verificarea grosimii zidurilor se face la zidurile netencuite intre doua dreptare de 1 m asezate pe fetele zidurilor. Verificarea teserii corecte a zidariei, armarii, legaturii, colturilor, ancorarii, se face in cursul executiei prin examinare vizuala. Verificarea planeitatii suprafetelor superioare a asizelor caramizii se face cu nivelmetrul. Verificarea verticalitatii suprafetelor si muchiilor se face cu firul cu plumb si dreptarul de 2,00 m. Verificarea dimensiunilor incaperilor a golurilor pentru usi, ferestre, nise, etc. se face prin masuratori directe efectuate cu metrul si ruleta. CONTROLUL CALITATII Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie din caramida vor fi conform STAS 10109/1-82 si Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferenta C56-85. Toate materialele care se folosesc la executarea zidariilor si peretilor (caramizi, mortar, armaturi, etc) se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori. Verificarea calitatii executiei zidariilor consta din urmatoarele: -verificarea elementelor geometrice inclusiv cele din proiect (grosime, verticalitate, planeitate, etc) la elementele realizate; -verificarea teserii rosturilor verticale in functie de tipul blocurilor de zidarie; -verificarea grosimii rosturilor orizontale si verticale care nu vor depasi 8-10 mm, precum si umplerea cu mortar; nu se admit rosturi neumplute; -verificarea orizontalitatii randurilor cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului; teserea zidariei la colturi, intersectii, conform cu normativele P2-85, C 190-79, C 19879. -verificarea grosimii zidariei la fiecare zid in parte, prin masurarea distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului, la trei inaltimi sau puncte diferite, media aritmetica a rezultatelor se compara cu dimensiunea din proiect; -verificarea verticalitatii zidariei (suprafete si muchii) cu ajutorul firului cu plumb si dreptarului de 2,5 m in trei puncte pe inaltimea fiecarui zid; -verificarea planeitatii suprafetelor prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar de cca. 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva; verificarea se va face la fiecare zid; -verificarea dimensiunilor- lungimea si inaltimea plinurilor si golurilor- direct cu ruleta sau metrul.
33
La zidaria armata si complexa se vor mai verifica urmatoarele: -pozitia corecta a sectiunii armate; -grosimea rosturilor orizontale si acoperirea cu mortar a armaturii -pozitionarea corecta a armaturii din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura dintre elementele de b.a. si zidaria de caramida. Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite in proiect sau in prescriptiile legale in vigoare sunt conform normativului C56-85. SFARSITUL CAPITOLULUI 2 CAPITOLUL 3 MORTARE GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii tehnice necesare pentru compozitia si prepararea mortarelor pentru zidaria de caramida si pentru tencuieli. DEFINITII Terminologie pentru STAS 388-68 STAS 790-73 STAS 3910-1-76 STAS 9201-78 C 17-82 STAS 1667-76 STAS 2634-70 STAS 1030-70 pereti din zidarie de caramida conform: Ciment Portland Apa pentru mortare si betoane Var pentru constructii Var hidratat in pulbere pentru constructii Mortare pentru zidarii si tencuieli Agregate naturale dense pentru mortare Metode de tasare pentru mortare Mortare obisnuite pentru zidarie
CERINTE DE PERFORMANTA A MORTARELOR
34
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale mortarelor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1: aprobare urmatoarele, conform
- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatori, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Fiecare tip de materiale si agregate se va procura de la un singur producator. Se va pune la dispozitie de asemenea certificatul producatorului, care atesta ca cimentul livrat la santier este conform cu specificatiile din STAS 388-68. Testarea mortarelor se face pe fiecare tip in parte, in conformitate cu STAS 2634-70, prin prelevarea de probe si incercari, de catre un laborator specializat, pe cheltuiala constructorului, dupa cum urmeaza : - rezistenta la compresiune la 28 zile; cate un test la fiecare 100 mc. - consistenta si densitatea mortarului proaspat, un test la fiecare schimb; Conditii de acceptare la receptia mortarului: - rezistenta la compresiune la 28 zile : 25 kg/cmp - consistenta mortar proaspat : 5-8 cm - densitate mortar proaspat : min. 1950 kg/mc Metoda de testare si incercarile laboratorului se vor supune spre aprobarea dirigintelui de santier. Se vor face testari, de asemenea pentru cimentul folosit la mortare pe cate 5 kg din fiecare tip de ciment propus spre a fi folosit la lucrari. Mostrele de culoare pentru mortar. Daca in specificatii se solicita adaugarea unor pigmenti colorati in amestecurile de mortar, se vor furniza esantioane din fiecare culoare de mortar pentru a fi aprobate de catre proiectant, conform solicitarilor acestuia. Se va furniza numarul de esantioane pentru acest scop. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului.
35
LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Agregatele vor fi transportate si depozitate in functie de sursa si sortul lor. Agregatele vor fi manipulate astfel incat sa se evite separarea lor, pierderea finetii sau contaminarea cu pamant sau alte materiale straine. Daca materialele se separa sau daca diferitele sorturi se amesteca vor fi din nou trecute prin sita inainte de intrebuintare. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finete deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obtine gradatii de finete. Nu se vor transfera agregatele din mijlocul de transport direct la locul de depozitare de la santier daca continutul de umiditate este astfel incat poate afecta precizia amestecului de beton; in acest caz agregatele se vor depozita separat pana ce umiditatea dispare. Agregatele se vor depozita in silozuri, lazi sau platforme cu suprafete dure, curate. La pregatirea depozitarii agregatelor se vor lua masuri pentru a preveni patrunderea materialelor straine. Agregatele de tipuri si marimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizarea agregatelor vor fi lasate sa se usuce pentru 12 h. Cimentul se va livra la locul de amestecare in saci originali, etansi, purtand etichete pe care s-au inscris greutatea, numele producatorului,marca si tipul. Cimentul se va depozita in cladiri inchise, ferit de umezeala. Nu se vor livra ambalaje care sa difere cu mai mult de 1% fata de greutatea specifica. Cimentul, varul si celelalte materiale se vor livra in saci, ambalaje intregi sau alte containere adecvate aprobate care vor avea o eticheta vizibila pe care s-au inscris numele producatorului si sortul. Materialele vor fi livrate si manipulate astfel incat sa se evite patrunderea unor materiale straine sau deteriorate prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate in timp util pentru a se permite inspectarea si testarea lui. Materialele ce se pot deteriora vor fi depozitate in ambalaje sau containerele lor originale, avand etichete cu numele producatorului, astfel incat sa se evite deteriorarea, permitand in acelasi timp indentificarea lor. CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru lucrarile ce implica utilizarea mortarelor conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, pentru lucrarile ce implica utilizarea mortarelor. 3.1 MORTARE PENTRU ZIDARII
36
MATERIALE Mortar de ciment pentru zidarii conform STAS 1030-70 marca M 25. Mortar pentru dibluri din ciment, nisip, rumegus in proportie 1; 1;1 Ciment Portland 165 kg Pasta var (consistenta 12 cm) 130 kg Nisip natural 0-7 mm cu umiditate 2% 1660 kg (l,23 mc) EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera mortarele. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. GENERALITATI Prepararea mortarelor Mortarul se amesteca bine si numai in cantitati ce se vor folosi imediat. La prepararea mortarului se va folosi calitatea maxima de apa care asigura o capacitate de lucrabilitate satisfacatoare dar se va evita suprasaturarea cu apa a amestecului. Transportul mortarului Se face cu utilaje adecvate. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se faca in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var - in maxim 1 ora de la preparare pentru mortarele de ciment, fara intarzietor de priza - in maxim 16 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza. Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei, la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai in recipientele zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat. Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute : doua minute amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei.
37
Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specifica de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator. Mortarul folosit la rostuire va fi uscat atat incat sa aiba proprietati care sa permita folosirea lui la umplerea rosturilor. CURATARE SI PROTEJARE Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posbil o stare de curatenie corespunzatoare, indepartand excesul de material si mortar. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse pe suporti mai inalti cu aprox. 30 cm decat elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impreabile. Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit si a facut priza 3.2 MORTARE PENTRU TENCUIELI MATERIALE Ciment Portland; cimentul va fi conf. STAS 388-68 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituenti care au patruns. - Var hidratat - conform STAS 5201-28 - Var pasta obtinut din var hidratat - Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau. - Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. - Apa- conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine. Amestecuri pentru mortare Se vor masura materialele de lucrari astfel incat proportiile specificate de materiale in amestecul de mortar sa poata fi controlate si mentinute cu strictete in timpul desfasurarii lucrarilor. Daca nu se specifica altfel, proportiile se vor stabili dupa volum. In cadrul acestor specificatii, greutatea unui mc. a fiecarui material folosit ca ingredient pentru mortar, este considerata astfel : Material - ciment Portland - pasta de var (constanta 10 cm.) - nisip material - 7 mm cu umiditate 2% Greutate pe metru cub 1506 kg 1300 kg 1350 kg
38
- ipsos de constructii EXECUTIE EXAMINARE
1200 kg
Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera mortarele. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. GENERALITATI Prepararea mortarelor Mortarele vor fi preparate la dozajele specificate pentru fiecare tip de tencuiala. Mortar de var pasta, ciment, nisip pentru tencuieli driscuite la interior (cca.150 kg ciment, 250 kg var si 2/3 mc nisip la mc mortar). Mortar pentru tencuieli interioare pe suport de ipsos , var nisip in proportie 1-6,5,3 (cca. 500 kg ipsos la mc mortar). Mortar, var, ciment, nisip in proportie var, 450 kg ciment la mertru un metru cub nisip. Mortar de ciment pentru tencuieli in proportie 250 kg ciment la un metru cub nisip. Mortar de var - ciment pentru tencuieli in proportie nisip, praf de piatra, var pasta, ciment alb - 3; 2; 1 1/2 si un adaos de picment colorat. Transportul mortarului Se face cu utilaje adecvate. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si punerea in opera a mortarelor sa se face : la max. 10 ore de la preparare, pentru mortarele de var. la max. 1 ora de la preparare pentru mortarele de ciment sau ciment-var, fara intarzietor de priza. la max. 16 ore, pentru mortarele cu intarzietor de priza. Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Mortarul se va pune in opera intr-un interval de 2 ore dupa preparare. In acest interval de timp se permite adaugarea apei, la mortar pentru a compensa cantitatea de apa evaporata, dar acest lucru este permis numai in recipientele
39
zidarului si nu la locul de preparare a mortarului. Mortarul care nu se foloseste in timpul stabilit va fi indepartat. Daca nu se aproba altfel, pentru loturile mici prepararea se va face in mixere mecanice cu tambur, in care cantitatea de apa poate fi controlata cu precizie si uniformitate. Se va amesteca pentru cel putin 5 minute : doua minute pe metru amestecul materialelor uscate si 3 minute pentru continuarea amestecului dupa adaugarea apei. Volumul de amestec din fiecare lot nu va depasi capacitatea specifica de producatorul mixerului. Tamburul se goleste complet inainte de adaugarea lotului urmator. CURATARE SI PROTEJARE Lucrarile se vor executa mentinand pe cat posbil o stare de curatenie corespunzatoare, indepartand excesul de material si mortar. Materialele perisabile vor fi protejate si depozitate in structuri etanse pe suporti mai inalti cu aprox. 30 cm decat elementele din jur. Pentru perioade scurte de timp, cimentul poate fi depozitat pe platforme ridicate si va fi acoperit cu prelate impreabile. Se va indeparta de pe santier cimentul nefolosit care s-a intarit si a facut priza SFARSITUL CAPITOLULUI 3
40
CAPITOLUL 4 TENCUIELI GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii pentru lucrari de tencuieli interioare si exterioare, inclusiv tencuieli pe suport de rabitz. La aceasta lucrare suprafetele exterioare se vor finisa cu tencuiala de exterior conform indicatiilor proiectului de executie. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Terminologie pentru tencuieli interioare si exterioare conform: C18 - 62 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de tencuieli la constructii civile si industriale.
STAS 388-68 Ciment Portland alb STAS 7055-80 Cimenturi Portland albe si colorate STAS 790-84 Apa pentru mortare si betoane STAS 9201 -80 Var hidr. in pulbere pentru constructii STAS 1667-76 Agregate grele naturale pentru mortare si betoane cu lianti minerali. STAS 545/1-80 Ipsos pentru constructii STAS 1134/71 Piatra de mozaic Legea privin calitatea in constructii nr. 10/1995 Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse in standardele enumerate mai jos vor avea prioritate prezentele specificatii.
41
CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele pentru executia tencuielii vor fi depozitate adecvat. Materialele componente ale tencuielii pentru finisarea exterioara a suprafetelor mentionate in proiectul de executie se vor procura de la un singur producator atestat si va fi insotit de certificate de calitate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor contractuale si capitolului 1.1: datele tehnice ale fiecarui tip de produs si procedurile de montaj. instructiunile de montaj si recomandarile generale ale producatorului pentru tipurile de tencuieli necesare. Se vor include date care sa demonstreze ca materialele respecta cerintele. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Se vor pune la dispozitie mostre pentru tipurile de tencuieli folosite pentru a fi aprobate. Mostre si testari Panou: 1. Constructorul va executa in incinta santierului la cererea dirigintelui un panou de perete cu dimensiunile de cel putin 1m / 1m finisat cu tencuieli la toate varietatile propuse pentru lucrare, cu materialele, compozitiile, culorile si tehnologia specificata in proiectul de executie si prezentul caiet de sarcini. 2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare proiectantului, iar dupa obtinerea aprobarii va deveni panou mostra si verificare pentru lucrarile similare la intreg contractul. 3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat la terminarea intregii lucrari. 4. Aprobarea tencuielilor impreuna cu aprobarea tuturor materialelor, aditivilor, procedeelor tehnologice folosite de constructor pentru realizarea lucrarilor. Pe timpul executiei nu se vor folosi decat materialele si tehnologiile aprobate. REZISTENTA LA FOC
42
Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de tencuieli cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de tencuiala specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Materialele pentru tencuieli se vor depozita in locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrarea la santier astfel incat sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de punere in opera . CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru punerea in opera a tencuielilor conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului. Lucrarile de tencuieli se vor executa la minimum + 5 0C. Nu se vor depasi 35 0C chiar daca se utilizeaza surse de caldura temporare. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, pentru uscarea uniforma a tencuielii. 4.1 TENCUIELI INTERIOARE MATERIALE La tencuieli interioare - Ciment Portland; cimentul va fi conf. STAS 388-68 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituanti care au patruns. - Var hidratat - conform STAS 5201-28 - Var pasta obtinut din var hidratat - Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau. - Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. - Apa- conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine.
43
Se poate face amestecul cu 16 ore inainte de utilizare. Aditivi conform recomandarilor proiectului de executie si dirigintelui de santier. Coloranti minerali pentru betoane si mortare conform STAS 6476-81. Amestecuri Pentru recomandarile generale se vor consulta specificatiile de la capitolul mortar al prezentului caiet de sarcini. Mortar pentru tencuieli aplicate pe rabitz (05) 9640 Mortar de var - pasta - ciment - nisip pentru tencuieli driscuite la interior Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul mortar al prezentului caiet de sarcini, standardele si normativele in vigoare precum si recomandarile producatorului Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si pentru agregate . MATERIALE AUXILIARE Aditivi conform recomandarilor proiectului de executie si producatorului materialului principal. ACCESORII PENTRU TENCUIELI GENERALITATI Accesoriile la lucrari de tencuire, cuprind corniere de protectie pe canturi, plase armate zincate sau armaturi similare pentru tencuiala, plastifiant antrenor de aer tip STAS 8625-70 Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. Se vor supune spre aprobare proiectantului mostre de tipuri de armaturi de tencuieli: - 1mp de plasa armata zincata sau similar; - 3 dispozitive de ancorare pentru plase armate propuse pentru a fi folosite. Pentru fiecare accesoriu pentru tencuieli cerut se vor furniza specificatiile producatorului si intructiunile de punere in opera. Se vor include date din care sa reiasa ca materialele sunt corespunzatoare conditiilor specificate. EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera tencuielile. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. GENERALITATI
44
Tencuielile interioare se vor executa pe toate nivelurile conform normativelor, ca suprafete verticale plane. Folosirea masinilor de tencuit este permisa. Grupa de mortar aleasa pentru executie trebuie sa corespunda cerintelor zonelor de folosinta si normativelor in vigoare. Suprafetele care vor fi placate cu gresie sau piatra naturala nu se vor tencui. La pregatirea patului de placare prin lipire suportul tencuielii trebuie sa concorde cu adezivul folosit. Grosimea medie minima este de 1,5 cm pentru toate tencuielile executate. Tipuri de tencuieli la interioare Tencuieli obisnuite driscuite pe peretii din zidarie de caramida in grosime de 2 cm aplicate in trei straturi (sprit, 4-10 mm; grund 4-9 si mortar de var-ciment). Tencuieli obisnuite pe suport la tavane, slituri orizontale si verticale in grosime de 2 cm aplicata in trei straturi.
OPERATIUNI PREGATITOARE Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime de la planeitatea admisa - 8 mm . Stratul suport va fi foarte bine pregatit, trebuie sa fie plan la cotele indicate in proiect cu tirantii de tabla galvanizata bine fixati si distantieri care sa fixeze nivelul tavanului. Inainte de aplicarea spritului se vor adanci la minimum 10 mm toate rosturile zidariei, se vor curata suprafetele si se va uda cu apa, astfel incat mortarul de sprit sa nu-si piarda apa la aplicarea (max. 5 minute inainte de aplicarea mortarului). Suprafetele de beton vor fi pregatite, in caz ca nu s-a asigurat rugozitatea necesara de la turnare prin buciardare, curatate si udate cu apa imediat inainte de aplicarea stratului de sprit (max. 5 minute inainte). Trasarea suprafetelor se face pentru a asigura verticalitatea, orizontalitatea si planeitatea precum si o grosime cat mai redusa a tencuielilor in concordanta cu specificatiile si articolele din norme. Trasajul se face la firul cu plumb si la dreptar prin aplicarea unor turtite din mortar la colturile suprafetelor, la cotele specifice care vor constitui reper pentru intrega lucrare pe suprafata respectiva. La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli vor fi terminate urmatoarele lucrari de finisaj: -lucrarile de zidarii si pereti despartitori; -pozarea instalatiior electrice, sanitare si de incalzire prevazute a ramane ingropate in tencuiala, inclusiv probele lor de functionare; -montarea suportului la slituri si la tavane unde este specific; -montarea tocurilor metalice la tamplarie si protejarea acestora; -aplicarea hidroizolatilor la spatiile umede; -montarea confectiilor metalice (piese inglobate);
45
-montarea diblurilor si gheremelelor. Tencuielile interioare se vor executa numai dupa terminarea executarii invelitorii si probarea etanseitatii acesteia prin inundare, iar scurgerea apelor pluviale este asigurata. Abateri admisibile Lucrarile de tencuieli interioare se vor inscrie la abaterile maxime admisibile date de normativele si standardele in vigoare, precum si specificatia tehnica a producatorului. Abateri admisibile la tencuieli driscuite: Neregularitati sub dreptarul de 2 m lungime - 3 mm (maxim 2 in orice directie) Abateri fata de verticala sau orizontal la intranduri iesituri, glafuri etc. - max 2mm/m si min. 5 mm pe element Abateri fata de raza la suprafatele curbe max. 5 mm Abateri la muchii max. 5mm. La tencuieli sclivisite: Neregularitati la suprafete sub dreptarul de 2m lungime max. + 2mm pe directie Abateri de la verticala ale tencuielii la pereti - max. 1mm/m si max. 3mm pe toata inaltimea Abateri pe orizintala ale tencuielii tavanului max. 1 mm/m si max. 5 mm/pe total Abaterii la muchii max. 3 mm- o singura abatere. Defecte ce nu se admit umflaturi, ciupituri, impuscari, crapaturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, sau la obiectele sanitare. - zgrunturi mari, basici si zgarieturi adanci, formate la driscuirile la straturile de acoperire. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Aplicarea primului strat Mortarul pentru sprit trebuie sa asigure o foarte buna aderenta la stratul suport; se va prepara cu consistenta de 11-13 cm deci mai fluida. Spritul va avea 1,2 cm grosime si trebuie sa fie netezit. Aplicarea grundului Grundul, la grosime de 1-1,2 cm va acoperi toate neregularitatile suportului si va da forma bruta a tencuielii pe care se va aplica stratul vizibil. Grundul se poate aplica numai dupa intarirea stratului intai de tencuiala.
46
Se face o nivelare a suprafetei si o corectare a tuturor muchiilor, se realizeaza nuturile din proiect (acolo unde este specificat) astfel ca, suprafata rezultata sa corespunda exigentelor, prescriptiilor privind abaterile maximale. Se corecteaza eventualele neregularitati si se niveleaza local, pastrand totusi o suprafata rugoasa pentru o mai buna aderenta a stratului vizibil. Daca suprafata care a rezultat este prea neteda, se practica cresterii adanci de 2-3 mm la 5-6 mm una de alta pe ambele directii. O atentie deosebita se va acorda realizarii muchiilor la colturile unde nu sunt prevazuti opritori de tencuiala. Consistenta mortarului pentru grund va fi de 9-11 cm la pereti si 7-8 cm la tavane. Aplicarea stratului vizibil Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm dupa cum urmeaza : - tencuieli driscuite 2-4 mm; - tencuieli sclivisite 1-3 mm. Mortarul pentru tinci va avea consistenta de 12-14 cm si va fi preparat cu nisip cu granulozitate max. 1 mm. Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, intai la tavane si apoi la pereti ( iar la pereti de sus in jos). Daca grundul este complet uscat se stropeste cu apa inainte de aplicarea tinciului. Tinciul se va aplica la anumite incaperi din subsol (ex: spatii tehnice, arhiva etc). In plus la restul incaperilor din subsol, parter si etaje se va aplica glet de ipsos. CURATARE SI PROTEJARE Protejarea lucrarilor La executia grundului pe timp calduros trebuie luate anumite masuri pentru protejarea suprafetei de efectul razelor de soare si a curentilor puternici de aer. - acoperirea cu prelate a suprafetelor imediat dupa executarea grundului; - stropirea suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evaporata. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Vor fi clasificate drept lucrari defectuoase, lucrarile care nu respecta specificatiile precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati : 1. nu se respecta prevederile prezentelor specificatii 2. nu se respecta geometria prevazuta in proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.) 3. nu s-a respectat tehnologia specificata rezultand deteriorari ale lucrarilor. 4. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat 5. nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul mostra Dirigintele de santier decide in functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate si daca acestea se vor face local, pe suprafete mai mari sau lucrarea trebuie refacuta complet prin desfacerea tencuielii si refacerea conform specificatiilor.
47
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de tencuire se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. 4.2 TENCUIELI EXTERIOARE MATERIALE La tencuieli exterioare obisnuite: - Ciment Portland; cimentul va fi conf. STAS 388-68 fara bule de aer, de culoare naturala sau alb, fara constituanti care au patruns. - Var hidratat - conform STAS 5201-28 si Var hidr. (STAS 9201-78) amestecat mecanic cu aprox. 25 l apa la 25 kg var bulgari. - Var pasta obtinut din var hidratat - Agregatele vor fi conform STAS 1667-76-nisip natural de cariera sau de rau. - Nisip conform STAS 1667/76 cu granulozitatea 0-3 mm sau 3-5 mm. - Nisipul de cariera poate fi partial inlocuit cu nisip de concasare. Continutul de nisip natural va fi de cel putin 50%. - Apa- conform STAS 790-73 - va fi curata, potabila, nepoluata cu petrol in cantitati daunatoare, lipsita de saruri solubile, acizi, impuritati de natura organica si alte corpuri straine. Se poate face amestecul cu 16 ore inainte de utilizare. Amestecuri Pentru recomandarile generale se vor consulta specificatiile de la capitolul mortar al prezentului caiet de sarcini. Mortar pentru tencuieli aplicate pe rabitz (05) 9640 Mortar de var - pasta - ciment - nisip pentru tencuieli driscuite la interior Pentru prepararea mortarelor se vor consulta specificatiile de la capitolul mortar al prezentului caiet de sarcini, standardele si normativele in vigoare precum si recomandarile producatorului Dozarea se va face volumetric cu tolerante de 2% pentru lianti si pentru agregate . TENCUIELI EXTERIOARE Conform specificatiilor producatorului materialului de tencuiala. Livrare, depozitare, manipulare -conform specificatiei producatorului. MATERIALE AUXILIARE
48
Aditivi conform recomandarilor proiectului de executie si producatorului materialului principal. Plastifiant antrenor de aer tip STAS 8625-70 Coloranti minerali pentru betoane si mortare conform STAS 6476-81 ACCESORII PENTRU TENCUIELI EXTERIOARE GENERALITATI Accesoriile la lucrari de tencuire, cuprind corniere de protectie pe canturi, plase armate zincate sau armaturi similare pentru tencuiala, Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. Pentru fiecare accesoriu pentru tencuieli cerut se vor furniza specificatiile producatorului si intructiunile de punere in opera. Se vor include date din care sa reiasa ca materialele sunt corespunzatoare conditiilor specificate. EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera tencuielile. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. OPERATIUNI PREGATITOARE La inceperea executiei lucrarilor de tencuieli se vor termina urmatoarele lucrari : lucrari de zidarie la structura de rezistenta a subsolului si alte lucrari de reparatii si inlocuiri de zidarie la exteriorul cladirii; montajul instalatiilor electrice; montajul diblurilor si pieselor inglobate, metalice, pentru fixarea elementelor de constructii; montajul tamplariei si protejarea ei. Nu se executa tencuieli exterioare inainte de terminarea executarii interioarelor. Pentru obtinea unor tencuieli de buna calitate se va asigura ca suprafetele suport sa aiba urmatoarele calitati : sa fie rigide pentru a nu fisura tencuiala; - sa fie plane, cu abateri in limitele maxime admisibile conform normativelor in vigoare sa fie curate si rugoase; sa fie uscata (tencuiala aplicata pe zidarie uda se pateaza). sa aiba temperatura < + 5 grade Celsius
49
La zidarie se adancesc rosturile pe minim 10 mm si se curata de praf. Se vor utiliza la fatade aceleasi materiale, mortare cu aceasi compozitie (acelasi ciment, colorant, dozaje, agregate) pe toata suprafata fatadei si in concordanta cu stratul suport al tencuielii. Nu se vor procura decat cu aprobarea dirigintelui, agregate, ciment si var din surse diferite pe timpul executarii lucrarilor. Se va face trasajul conform proiectului a zonelor tencuite diferit si a nuturilor, la firul cu plumb si nivelmetru, cu ajutorul dreptarului. Pe timp calduros se vor lua unele masuri de protejarea lucrarilor. Acoperirea cu prelate umezite sau rogojini pentru protejarea lucrarilor de expunere la razele solare sau la vanturile puternice. Abateri admisibile Lucrarile de tencuieli exterioare se vor inscrie la abaterile maxime admisibile date de normativele si standardele in vigoare, precum si specificatia tehnica a producatorului. Defectele ce nu se admit se expun in cadrul specificatiei tehnice a producatorului si in cadrul proiectului de executie. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Tencuiala se va executa conform indicatiilor producatorului si in acord cu prevederile proiectului de executie. Pentru caracteristicile tipului de tencuiala si modul de desfasurare al lucrarilor, se vor consulta specificatiile din proiect si se vor respecta indicatiile producatorului. CURATARE SI PROTEJARE Protejarea lucrarilor La executia tencuielilor pe timp calduros trebuie luate anumite masuri pentru protejarea suprafetei de efectul razelor de soare si a curentilor puternici de aer. - acoperirea cu prelate a suprafetelor imediat dupa executarea grundului; - stropirea suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evaporata. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati 1. nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; 2. nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, nuturi, etc.); 3. nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; 4. nu s-a respectat tabloul de finisaje aprobat; 5. nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.
50
Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea tencuielii si refacerea conform specificatiilor. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de tencuieli exterioare se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. SFARSITUL CAPITOLULUI 4 CAPITOLUL 5 IZOLATII GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii tehnice necesare pentru lucrarile hidroizolare, termoizolare si fonoizolare a fundatiilor, peretilor exteriori si interiori, planseelor si invelitorilor conform indicatiilor din proiectul de executie. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare. DEFINITII Terminologie pentru lucrari de izolatii conform: Legea 10/1995 Calitatea in constructii 6472/8-80 Proprietatile termofizice ale materialelor de termoizolatie STAS 2355/3/97 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri
51
C112
Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii. pentru definitii relative la tipuri de lucrari de izolatii si materialele necesare care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1: aprobare urmatoarele, conform
-Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Se vor include desene de fabricatie aratand planul hidroizolatiei, compunerea straturilor, pozitionarea innadirilor, detalii perimetrale, strapungeri, alte situatii speciale. - Se va indica configuratia materialelor de izolatie cu sectiune variabila. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor, care sa certifice ca acestea corespund cu cerintele specificate. ASIGURAREA CALITATII Materialele si accesoriile necesare executarii fiecarui tip de lucrari de izolatii se vor procura de la un singur producator. Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii folosite pentru a fi aprobate. Inainte de inceperea lucrarilor constructorul va executa un panou martor utilizand materialele, produsele, accesoriile si tehnologia specifica pentru intreaga lucrare. Panoul se va executa la santier in vederea obtinerii aprobarii dirigintelui de santier. Acest element de constructie va constitui panoul martor pentru intreaga lucrare. Pe durata intregii lucrari nu se va distruge sau deteriora panoul martor. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
52
Se vor asigura pentru toate tipurile de materiale cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de material specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originare, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Materialele pentru izolatii se vor depozita in ambalajul de origine in locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrarea la santier astfel incat sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata la punerea in opera . CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru executia lucrarilor de executie a izolatiilor conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului materialelor ce alcatuiesc izolatia. Materialele trebuie, din punct de vedere al insusirilor si compatibilitatii, armonizate intre ele, factorul de dilatatie a subansamblelor trebuie luate in considerare la alegerea tuturor tipurilor de fixare. In cazul materialelor de etansare, se vor respecta cu absoluta prioritate instructiunile de utilizare si prelucrare ale industriei producatoare de materiale de etansare. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, daca se lucreaza in interiorul cladirii. 5.1 HIDROIZOLATII
MATERIALE Se admit numai produse ale unor producatori recunoscuti si care asigura si garanteaza calitatea produselor pe plan local. MATERIALE PENTRU HIDROIZOLATII LA PARDOSELI, PERETI SI INVELITORI Pentru pardoseli in incaperi umede membrana hidroizolanta autoadeziva cu fata rugoasa cu racorduri la sifoane si scafa (plinta) de min 30 cm pe verticala la pereti. Pentru invelitoare membrane hidroizolante armate cu impaslitura din fibre de sticla peste astereala ACCESORII SI MATERIALE AUXILIARE
53
Accesoriile si materialele auxiliare pentru hidroizolatii vo fi conform specificatiilor tehnice ale producatorului materialelor principale si in accord cu standardele in vigoare.
Standardele de referinta. Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. STAS 2355/3/97 Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri C112 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii. Se vor supune spre aprobare proiectantului mostre de materiale auxiliare si accesorii, de acelasi tip si calitate cu cele ce urmeaza a fi utilizate in lucrarea finala pentru fiecare tip de material principal. EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a se executa lucrarile de hidroizolare. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in intregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit process verbal pentru lucrari ascunse. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrarilor de izolatii. Stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie; existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in campul (la 4-5 m, distanta pe ambele directii) sapelor de peste termoizolatii noi sau in vrac (pilonate); GENERALITATI Hidroizolatiile se vor pune in opera conform panoului - martor aprobat. Lucrarile asociate cu hidroizolatiile, inclusiv (dar fara a se limita Ia acestea) termoizolatiile necesare, scafele, etansarea rosturilor, etc, trebuie efectuate de montatorul hidroizolatiilor.
54
Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea normelor de munca sunt urmatoarele : - se lucreaza la temperaturi de peste 0 grade C. - se lucreaza la lumina zilei TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Tehnologia de executie va fi conform cerintelor tehnice ale producatorului materialelor ce intra in compozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si necesitatile ce rezulta din proiectul de executie. CURATARE SI PROTEJARE Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor producatorului materialelor ce intra in alcatuirea hidroizolatiei. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Toate verificarile se vor efectua bucata cu bucata si se vor inscrie in procese verbale de lucrari ascunse, conform instructiunilor respective. La verificarea pe faze de lucrari se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs, comparandu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile. In cazul hidroizolatiilor, prin faza de lucrare se intelege - in plus fata de instructiunile pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si o grupare de tronsoane, in asa fel incat portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificultati functionale (de ex. in dolii). In plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea inregistrarilor facute pe parcurs ; numarul sondajelor va fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze, premergatoare sau executare a lucrarilor. La receptia preliminara se va proceda ca si in cazul verificarii pe faze, insa numarul sondajelor poate fi redus la 1/20 din cele initiale. Se vor verifica: -stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua, fiind admisa ca abatere o singura denivelare de + 5 mm pe o suprafata verificata cu dreptarul de 2 m, in orice directie. -corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1:5 a denivelarilor de max. 10 mm admise. -racordurile intre diferite suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curbura si de 10 mm la latimi. -respectarea retelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii, etc.), conform normativului C 112-80. -lipirea corecta a foliilor; nu se admit deslipiri, alunecari si basici cand acestea apar, repararea lor este obligatorie.
55
-latimea de petrecere a foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de minimum 5 cm longitudinal si de minimum 7 cm frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate, trebuie refacute. -respectarea directiei de montare a foilor; pana la 20% panta, se pot monta si paralel cu strasina dar peste 20% panta, numai in lungul liniei de cea mai mare panta. -realizarea comunicarii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi. Mentinerea in cazul izolatiilor subterane - a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai coborat al lucrarii respective; racordarea corecta a izolatiilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibila la latimea petrecerii - 10 mm). In mod special, se vor efectua si probe globale directe dupa cum urmeaza : la constructiile supuse la presiunea hidrostatica a apelor subterane dupa asigurarea masurilor de contrapresiune, se opresc epuismentele, lasand hidroizolatia timp de 48 ore la presiunea maxima conform prevederilor STAS 2355-79 si normativului C 112-80; in cazul cand probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul scazut al apelor subterane, etc.), verificarea se va face vizual, prin ciocanire si eventuale sondaje in puncte care prezinta deficiente; rezultatele verificarilor mentionate in acest capitol se vor inregistra conform instructiunilor pentru verificarea lucrarilor ascunse; deficientele constatate vor fi consemnate in procese verbale si se va trece imediat la remedierea lor, incheindu-se intr-un proces verbal de lucrari ascunse; dupa acestea se pot executa lucrarile de protectie si cele conexe; la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea in punctele cele mai coborate a gurilor de scurgere iar prin turnarea de apa in punctele mai ridicate se va verifica daca gurile de scurgere functioneaza bine; se va verifica daca sunt corespunzatoare proiectului racordarile hidroizolatiei la reborduri si atice, la strapungeri, la rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie sa fie prevazute cu gratare (parafrunzare) si sa nu fie inundate; tinichigeria aferenta acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica daca este executata conform proiectului, bine incheiata, racordata cu hidroizolatia si fixata de constructie; verificarea se va face atat vizual cat si prin tractiune manuala; Pentru verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se va constata : - la cele executate ulterior hidrizolatiei: grosimea, existenta rosturilor verticale la intervale date in proiect, a rostului orizontal la baza precum si daca sunt prevazute cu foi bituminate; la cele executate anterior hidroizolatiei: grosimea, existenta rosturilor de colt, a stalpilor verticali la intervale de 2,5 m; - la constructiile subterane cu hidroizolatia aplicata la interior sau la constructiile pentru inmagazinarea apelor, rezultatele verificarilor se vor inregistra conform instructiunilor pentru lucrari ascunse, dupa care se pot executa celelalte lucrari conform proiectului.
56
5.2 TERMOIZOLATII SI FONOIZOLATII MATERIALE Se admit numai produse ale unor producatori recunoscuti si care asigura si garanteaza calitatea produselor pe plan local. MATERIALE PENTRU TERMOIZOLATII LA PERETI EXTERIORI SI INVELITORI Pentru pereti exteriori polistiren expandat pentru fatade 5 cm grosime conform cerintelor producatorului termosistemului. Pentru invelitoare /pod- saltea de vata minerala 14cm MATERIALE PENTRU FONOIZOLATII LA PARDOSELI Se va aplica un strat de fonoizolatie din polistiren extrudat de 3 cm grosime la toate pardoselile interioare. ACCESORII SI MATERIALE AUXILIARE Accesoriile si materialele auxiliare pentru termoizolatii vor fi conform specificatiilor tehnice ale producatorului materialelor principale si in accord cu standardele in vigoare. Standardele de referinta. Acolo unde exista contradictii intre recomandarile prezentelor specificatii si cele din standardele enumerate mai jos, vor avea prioritate prevederile din standarde si normative. Legea 10/1995 Calitatea in constructii 6472/8-80 Proprietatile termofizice ale materialelor de termoizolatie Se vor supune spre aprobare proiectantului mostre de materiale auxiliare si accesorii, de acelasi tip si calitate cu cele ce urmeaza a fi utilizate in lucrarea finala pentru fiecare tip de material principal. EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a se executa lucrarile de termoizolare. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare.
57
Este strict interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de izolatii daca suportul in intregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat si nu s-a intocmit proces verbal pentru lucrari ascunse. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme de racordari, umiditate etc, precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de protectie anticoroziva sau contra vaporilor etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare inainte de inceperea lucrarilor de izolatii. In cazul fonoizolatiilor pardoselilor inainte de inceperea lucrarile de executie toate lucrarile de montaj instalatii inglobate in pardoseala trebuie sa fie incheiate. Stratul suport sa nu prezinte asperitati mai mari de 2 mm iar planeitatea lui sa fie continua. In cazul peretilor usori de compartimentare din gipscarton scheletul de sustinere si lucrarile de montaj pentru diferitele dispozitive si instalatii trebuie sa fie incheiate inainte de inceperea executiei lucrarilor de termo si fonoizolare. GENERALITATI Termoizolatiile si fonoizolatiile se vor pune in opera conform panoului - martor aprobat. Pregatirea stratului support Se va curata stratul suport de praf, moloz si alte substante care sunt in detrimentul montajului sistemului. Se vor indeparta proeminentele ascutite. Se vor monta benzile de intarire, scafele, si reperele auxiliare conform proiectului si recomandarilor producatorului. Se vor asigura gurile de scurgere si coloanele, impotriva blocarii lor prin colmatarea lor cu deseuri, precum si imprastierea deseurilor si materialelor pe suprafetele altor lucrari. Lucrarile asociate cu termoizolatiile, trebuie efectuate de montatorul termoizolatiilor. Conditiile de lucru avute in vedere la stabilirea normelor de munca sunt urmatoarele : - se lucreaza la temperaturi de peste 0 grade C. - se lucreaza la lumina zilei Rosturile dintre placile termoizolante vor fi decalate pe o directie pentru fiecare strat. Pentru straturi multiple, rosturile vor fi decalate intre straturi pe ambele directii fara spatii, pentru a forma o inchidere termica completa. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE IZOLATII Tehnologia de executie va fi conform cerintelor tehnice ale producatorului materialelor ce intra in compozitia stratului hidroizolator si in functie de conditiile si necesitatile ce rezulta din proiectul de executie. CURATARE SI PROTEJARE IZOLATII
58
Lucrarile se vor proteja conform reglementarilor in vigoare si conform recomandarilor producatorului materialelor ce intra in alcatuirea hidroizolatiei REGULI SI METODE DE VERIFICARE IZOLATII La realizarea lucrarilor de izolatii se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator. CONTROLUL CALITATII IZOLATIILOR Nu se vor folosi decat materiale care au agrement tehnic in Romania. Instructiunile pentru aplicarea normelor de munca in constructii INCERC-1976.si Normativ pentru verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferenta C56-85. SFARSITUL CAPITOLULUI 6
CAPITOLUL 7 7.PARDOSELI GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc
59
si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. 7.1 PARDOSELI INTERIOARE 7.1.1 SAPE CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea sapelor. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Pentru toate tipurile de sape trebuie asigurata rezistenta la diverse solicitari, la circulatie de orice tip. La sapele cu aderenta se cere o legatura de 100% intre sapa si stratul suport se utilizeaza operatii de frezare, respectiv sablare ca punte de aderenta. Dimensiunile si tipul sapei se vor executa conform prevederilor proiectului de executie. Se vor realiza sape armate peste termofonoizolatia din ploistiren expandat conform proiectului de executie. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Terminologie pentru tencuieli interioare si exterioare conform: STAS 388-68 Ciment Portland STAS 790-73 Apa pentru mortare si betoane STAS 3910-1-76 Var pentru constructii STAS 9201-78 Var hidratat in pulbere pentru constructii C 17-82 Mortare pentru zidarii si tencuieli STAS 1667-76 Agregate naturale dense pentru mortare STAS 2634-70 Metode de tasare pentru mortare STAS 1030-70 Mortare obisnuite pentru zidarie Legea privin calitatea in constructii nr. 10/1995 Acolo unde exista contradictii intre prevederile prezentelor specificatii si prescriptiile cuprinse in standardele enumerate vor avea prioritate prezentele specificatii. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
60
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele pentru executia sapei vor fi depozitate adecvat. Materialele se vor procura de la un singur producator atestat si va fi insotit de certificate de calitate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre aprobare urmatoarele, conform documentelor contractuale si capitolului 1.1: datele tehnice ale fiecarui tip de produs si procedurile de montaj. instructiunile de montaj si recomandarile generale ale producatorului pentru tipurile de sape necesare. Se vor include date care sa demonstreze ca materialele respecta cerintele. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Mostre si testari Panou: 1. Constructorul va executa in incinta santierului la cererea dirigintelui o mostra cu dimensiunile de cel putin 1m / 1m la toate varietatile propuse pentru lucrare, cu materialele, compozitiile si tehnologia specificata in proiectul de executie si prezentul caiet de sarcini. 2. Panoul executat astfel se va prezenta spre aprobare proiectantului, iar dupa obtinerea aprobarii va deveni panou mostra si verificare pentru lucrarile similare la intreg contractul. 3. Panoul mostra nu va fi distrus si nici deteriorat la terminarea intregii lucrari. 4. Aprobarea sapelor impreuna cu aprobarea tuturor materialelor, aditivilor, procedeelor tehnologice folosite de constructor pentru realizarea lucrarilor. Pe timpul executiei nu se vor folosi decat materialele si tehnologiile aprobate. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului.
61
LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de sape cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de sapa specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor pe suprafata propusa fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Materialele pentru sape se vor depozita in locuri ferite sau protejate. Ele se vor acoperi imediat dupa livrarea la santier astfel incat sa se evite expunerea la intemperii si sa se asigure starea adecvata de punere in opera . CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru punerea in opera a sapelor conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului. Lucrarile se vor executa la minimum + 5 0C. Nu se vor depasi 35 0C daca se utilizeaza surse de caldura temporare. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor, pentru uscarea uniforma asapei. ACCESORII PENTRU SAPE Plasa armata pentru sapele turnate peste termofonoizolatia din polistiren . Aditivi speciali conform cerintelor proiectului de executie.
EXECUTIE EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera sapele. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. GENERALITATI Sapele interioare se vor executa pe toate nivelurile conform normativelor, ca suprafete orizontale plane sau inclinate conform cerintelor proiectului de executie.
62
Grupa de mortar aleasa pentru executie trebuie sa corespunda cerintelor zonelor de folosinta si normativelor in vigoare. Grosimea medie minima este de 1,5 cm pentru toate sapele executate va fi cea data de proiectul de executie. Tipuri de sape la interioare Sape obisnuite de egalizare Sape armate peste termofonoizolatia din polistiren extrudat. OPERATIUNI PREGATITOARE Suprafetele suport vor fi verificate daca se inscriu in abaterile maxime de la planeitatea admisa de normele si normativele in vigoare . Stratul suport va fi foarte bine curatat inainte de inceperea executarii sapei . Pentru sapele inclinate se va face trasarea pantelor inainte de inceperea executiei sapelor conform indicatiilor din proiectul de executie. Se va avea in vedere ca toate elementele ce raman inglobate in sapa sa fie montate inainte de inceperea executarii. In acest scop se vor corela lucrarile cu cele de pozare a instalatiilor. Nu se va incepe executarea sapelor armate in incaperile fonoizolate la nivelul pardoselii cu polistiren extrudat decat dupa incheierea lucrarilor de montare a fonoizolatiei pe suprafata intregii suprafete pe care urmeaza a se turna sapa.
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Sapa se va executa conform normelor si standardelor in vigoare si in acord cu prevederile proiectului de executie. Pentru caracteristicile tipului de sape si modul de desfasurare al lucrarilor, se vor consulta specificatiile din proiect si se vor respecta indicatiile producatorului. Se va executa sapa pe intreaga suprafata a unei incaperi in acceasi zi nefiind admise inadirile pe suprafata aceleiasi incaperi. CURATARE SI PROTEJARE Protejarea lucrarilor La executia sapelor pe timp calduros trebuie luate anumite masuri pentru protejarea suprafetei de efectul razelor de soare si a curentilor puternici de aer. - stropirea suprafetelor proaspat tencuite cu apa pentru a se inlocui apa din mortar evaporata. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR
63
Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati 6. nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; 7. nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); 8. nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; 9. nu s-a respectat alcatuirea aprobata; 10. nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra.
Dirigintele de santier poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet prin decopertarea sapei si refacerea conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de executie a sapelor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
7.1.2 PARDOSELI INTERIOARE DIN PLACI CERAMICE SI PARCHET
CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor interioare din placi ceramice, parchet si materiale pentru montaj. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII
64
Placile din gresie ceramica sunt elemente modulare ceramice cu grosimea necesara pentru a asigura rezistenta placilor la solicitarile din exploatare. Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica placile de gresie ceramica, fie este un distribuitor major autorizat al acestora. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Gresia ceramica se va livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respecterea desenelor de stereotomie dimensiunea asezarea si continuitatea rosturilor, planeitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale. - Date tehnice privind fiecare tip de placi ceramice si materiale de montaj. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Desene de fabricatie si montaj indicand dimensiunile placilor cermice, sectiuni si profile, desenul rosturilor si detalii aratand relatia placilor cu lucrarile adiacente. Se vor arata detalii de montaj in toate situatiile speciale. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de placa ceramica necesar. - Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de placa ceramica necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate.
65
Montatorul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in montarea placilor ceramice similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul placilor ceramice. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de placa ceramica. Inainte de montarea placilor ceramice se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de placa ceramica specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Placile vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Se va mentine temperatura minima ambientala de 10 0C pe tot timpul montajului si 7 zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului.. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor.
COORDONARE SI PROGRAMARE
Se va coordona montarea placilor ceramice cu celelalte lucrari pentru a reduce posibilitatea deteriorarii si murdaririi in perioada de executie ramasa.
66
Placile ceramice si accesoriile se vor monta numai dupa terminarea celorlalte operatii de finisaj.
GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, montatorului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si/sau inlocuiasca placile ceramica care cedeaza ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. Perioada de garantie va fi de 2 ani de la data receptiei preliminare. MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra placi intregi identice cu cele montate, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de placa ceramica montat, ambalat pentru depozitare si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE PLACI CERAMICE, GENERALITATI Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea placi ceramice fara crapaturi, margini sau alte defecte care sa afecteze utilizarea indicata; placile vor fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de placa ceramica specificata; placile vor avea urmatoarele caracteristici: Placi ceramice: TCA A137.1 dupa cum urmeaza: Coeficient de absorbtie umiditate Dimensiune si forma Muchii Finisarea suprafetei Culoare 0.5 3 % 30x30cm patrata 15x30cm dreptunghiulara 5x15cm dreptunghiulara drepte , unghi de 90 portelanata mata, antiderapanta selectata de arhitect
Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de placa ceramica specificat.
67
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE DE MONTAJ Adeziv conform specificatiilor producatorului placilor de gresie ceramica. Mortar: ciment Portland si nisip in proportii de 1:3 pana la 1:5, sau mortar de latexciment (amestec de mortar uscat preambalat cu aditiv uscat acetat de polivinil sau acetat de etilen-vinil). Se va utiliza mortar de ciment alb pentru placile ceramice de culoare deschisa. Folie de separare: folie de polietilena, ASTM D 4397, grosime nominala 4-mil. Armarea mortarului de poza: plasa de sarma, 50 mm x 50 mm, ASTM A 185; cu sarma de 1,5 mm diametru.
ACCESORII Adeziv hidroizolant uretanic monocomponent, aplicat cu mistria. Folie de polietilena clorurata (CPE) de 0,75 mm grosime, cu poliester netesut laminate pe ambele parti, latime 150 cm. Distantieri din plastic de marimile necesare pentru dimensiunea de rost indicata pentru a mentine latimea uniforma a rostului. Chit pentru pardoseli: chit incolor, antiderapant si rezistent la patare, care sa nu afecteze culoarea sau proprietatile fizice ale suprafetei placilor ceramice, conform recomandarilor producatorului placilor pentru utilizarea indicata. Curatarea se va face numai conform recomandarilor producatorului placilor. CERINTE DE CALITATE PT PLACILE CERAMICE - FABRICARE Abaterea maxima de planeitate va fi de 1 mm. Abaterea maxima dimensionala a fiecarei placi va fi de 1 mm.
EXECUTIE EXAMINARE Se va examina starea stratului suport pe care se va monta placajul din piatra. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Imbracamintile din placi din gresie ceramica portelanata se vor executa pe un planseu de beton armat dupa executarea unei sape plane sau cu pante.
68
PREGATIRE Inainte de montarea placilor, se va curata stratul suport de praf, reziduuri, chit, substante de acoperire, ulei, amestecuri pentru tratament, etc. Zonele de montaj vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se accepta utilizarea exclusiva a iluminatului temporar. MONTARE, GENERALITATI Placile se vor aranja dupa culoare si model prin utilizarea placilor din cutie in ordinea in care au fost fabricate si ambalate. Se va asigura contactul perfect intre spatele placii ceramice si stratul de poza de poza. Placile se vor decupa dupa necesitati in jurul obstacolelor pentru a rezulta rosturi corespunzatoare, cu latime uniforma in tot proiectul. In intersectia pardoselii cu elemente verticale sub plinte se vor realiza in spatii de 510 mm care se vor umple cu un material elastic. Daca se vor executa suprafete mari se vor realiza rosturi de dilatare la 5,4 m. Se vor monta obligatoriu elementele de racordare cu finisajele verticale (colturi, socluri, plinte) fixate cu adeziv cu 5-8 mm pe planul vertical al finisajului. Montajul se va realiza conform specificatiilor tehnice ale producatorului sau furnizorului placilor ceramice Se va avea in vedere respecterea desenelor de stereotomie dimensiunea asezarea si continuitatea rosturilor, planeitatea suprafetelor finisate. TOLERANTE DE MONTAJ Variatia de orizontalitate va fi de maximum 6 mm la 6 m, dar nu mai mult de 12 mm in total. Variatia de colinearitate in plan va fi de maximum 12 mm in oricare travee sau 6 m, respectiv 18 mm in total. Variatia de planeitate a pardoselii: maximum 3 mm la 3 m de la cota de nivel sau panta indicate, masurat cu dreptarul de 3 m. REGLAJ SI CURATARE Se vor indeparta si inlocui materialele sparte, ciobite, patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu placile adiacente. Se vor furniza piese noi, potrivite, montate conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme de inlocuire. Dupa montaj, se vor curata placile ceramice; se vor utiliza numai procedurile recomandate de producatorul placilor pentru utilizarea indicata. Chitul va fi aplicat pe placile curatate, conform instructiunilor producatorului chitului.
69
PROTEJARE Se va interzice circulatia pe pardoselile din placi ceramice pentru urmatoarele perioade dupa montare: - Pentru pardoselile montate cu orice fel de mortar de ciment portland, 72 de ore; circulatia grea se va permite numai dupa minimum 14 zile. - Pentru pardoselile montate cu mortar epoxy, 40 de ore; circulatia grea se va permite numai dupa minimum 14 zile. Pardoselile din placi ceramice vor fi protejate pana la receptie cu folie polietilena sau alta acoperire rezistenta care sa nu pateze sau decoloreze pardoseala. Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, se va indeparta acoperirea si se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul placilor ceramice. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor. La pardoseli din parchet se verifica: - dimensiunile lamelelor sau ale panourilor; abaterile admise se afla n STAS 228-69 si STAS 6772-71; - umiditatea stratului de nisip,mortar de ciment sau beton; - mentinerea climatului din ncaperi la temperatura de min.+5 C si umiditatea relativa a aerului de max.65%; - planeitatea (abatere max. admisa +3 mm) si orizontalitatea pardoselii (abatere max. admisa +2 mm); - montarea la acelasi nivel a lamelelor sau panourilor alaturate; - marimea rosturilor dintre lamele sau panouri - max.0,5mm; - calitatea rnduielii (nu se admit abateri la palpare);
70
- fixarea lamelelor pe suport: la prinderea n cuie (nu se admite ca pardoseala sa se miste sau sa scrtie); la lipirea cu adeziv se face proba prin ciocanire usoara cu ciocanul de zidar (sunetul trebuie sa fie "plin"); - existenta rosturilor de lnga pereti.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. 7.2 PARDOSELI EXTERIOARE 7.2.1 PARDOSELI DIN MOZAIC SPALAT
CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea pardoselilor exterioare din mozaic turnat, sau alte tipuri de pardoseli turnate. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele necesare executarii si repararii pardoselilor turnate se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respectarea proiectului de executie, dimensiunea, asezarea si planeitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale.
71
- Date tehnice privind fiecare tip de material ce intra in componenta pardoselilor turnate. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Se vor arata detalii de montaj in toate situatiile speciale. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, modele, si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de pardoseala necesar. - Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de material necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. - Mostre: Se vor prezenta doua (2) mostre, 150x150mm pentru ilustrarea culorii, dimensiunii si tipului sparturilor de marmura, tipuri de gradatii de sparturi de marmura, coloarea maortarului, si accesorii necesare pentru realizarea acestui tip de pardoseli. ASIGURAREA CALITATII Montatorul: Companie specializata in executia si repararea pardoselilor turnate cu o experienta de minim 3 ani in domeniu si aprobata de producator. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de material necesar la executarea pardoselilor turnate. Inainte de executia pardoselii se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de pardoseala turnata specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate.
72
Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Nu se vor executa pardoseli turnate daca temperatura mediului ambiant este mai mica de 10 grade C sau mai mare de 32 de grade C. Este obligatorie mentinerea temperaturii mediului ambiant intre 10 si 32 de grade C cu 24 de ora inainte si 72 de ore dupa turnarea pardoselii. Sa va asigura un nivel de iluminare de 860 de lx masurat la suprafata pardoselii. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor.
COORDONARE SI PROGRAMARE Se va coordona executia pardoselilor turnate cu celelalte lucrari pentru a reduce posibilitatea deteriorarii si murdaririi in perioada de executie ramasa.
GARANTII Producator: Firma cu experienta in producerea de sisteme similare cu cele indicate in prezentul proiect (ca materiale, cantitati si cerinte de proiectare) si care a inregistrat comportarea buna in exploatare a lucrarilor realizate in conditii similare cu cele specificate in prezentul proiect (localizare, expunere, criterii de proiectare) Montatorul: Firma cu experienta in executia de sisteme similare cu cele indicate in prezentul proiect (ca materiale, cantitati si cerinte de proiectare si executie) si care a inregistrat realizarea cu succes si comportarea buna in exploatare a lucrarilor executate in conditii similare cu cele specificate in prezentul proiect (localizare, expunere, criterii de proiectare). Montatorul va avea agrementul scris al producatorului. Responsabilitati: Materialele se vor obtine fie de la un singur producator al intregului sistem, fie de la producatori certificati de catre producatorul sistemului in vederea realizarii compatibilitatii intre componentele sistemului. Controlul Calitatii/Asigurarea Calitatii: Montatorul va avea si va fi singurul raspunzator de programele de CC/AC in acord cu reglementarile legale in vigoare si va va avea aprobarea proiectantului. Nici o lucrare nu va fi executata pana cand programele CC/AC nu vor fi aprobate de catre proiectant. Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, montatorului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si/sau inlocuiasca portiunile care cedeaza ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara
73
fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. Perioada de garantie va fi de 2 ani de la data receptiei preliminare. MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de material necesar, ambalat pentru depozitare si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE PARDOSELI DE MOZAIC TURNAT, GENERALITATI Grosime minima admisibila a pardoselii 30mm Ciment Portland: ESTM/ASTM C150, Tip 1 Normal; culoare alba pentru amestecul stratului finit de suprafata; culoare gri pentru stratul de baza; rezistenta conform reglementarilor in vigoare; obtinut de la un singur producator Agregate de suprafata: Spartura de marmura, quartz, No. 12, 6-10mm diametru conform normelor in vigoare privind dimensiunile, uniformitatea culorii si gradatia sparturii de marmura. Nisip pentru constructii: din surse locale aspru, cu granulatie medie, curat, cernut, fara reziduuri. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoare, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de pardoseala specificat.
ACCESORII Plasa armata: ESTM/ASTM A18 etalonata; 50 x 50 mm, galvanizata. Benzi de separare: partea vizibila aliaj de zn alb 14 mm etalonate, partea inglobata in pardoseala din otel zn 40 mm inatimea banzii cu dispozitive de ancorare, conform recomandarilor producatorului. Spuma de etansare: Spuma de uretan, cu acoperire completa Produse de curatare: biodegradabile, fara fosfati si cu factor ph 7-10 conform recomandarilor producatorului. Produse de protejare si intretinere: conform specificatiilor tehnice ale producatorului.
EXECUTIE
74
EXAMINARE Se va examina starea stratului suport. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. PREGATIRE Inainte de executia sau repararea pardoselilor turnate, se va curata stratul suport de praf, reziduuri, chit, substante de acoperire, ulei, amestecuri pentru tratament, etc. MONTARE, GENERALITATI Nu se va incepe executia pardoselilor turnate din mozaic decat dupa ce betonul stratului suport a ajuns la 28 de zile de la turnare. In incaperile cu sifoane de scurgere sau similare se va da betonului panta de 1-1,5% spre punctul de scurgere In intersectia pardoselii cu elemente verticale sub plinte se vor realiza in spatii de 510 mm care se vor umple cu un material elastic. Daca se vor executa suprafete mari se vor realiza rosturi de dilatare la 5 m. Se vor monta obligatoriu elementele de racordare cu finisajele verticale (colturi, socluri, plinte) . Se va avea in vedere respecterea desenelor rosturilor, dimensiunea asezarea si continuitatea rosturilor, planeitatea suprafetelor finisate.
TEHNOLOGIE DE EXECUTIE PARDOSELI DIN MOZAIC TURNAT Executie: Se executa stratul de poza Se aseaza benzile de rost si despartitoare conform proiectului de executie si necesarului functie de suprafata pe care se va turna pardoseala. Se fixeaza piesela de capat si de imbinare cu restul pardoselilor. Se executa stratul finit de mozaic grosime conform proiectului de executie dar nu mai putin de 30mm. Executarea scafelor si plintelor Se vor executa scafe de 10 cm inaltime, din mozaic turnat sau prefabricat cu acelasi dozaj si in conditiile tehnice indicate pentru suprafetele orizontale. Tratament :
75
Dupa executarea pardoselii din mozaic turnat si atunci cand suprafata s-a uniformizat suficient se acopera cu apa si nisip ud. Se lasa suficient de mult timp ca suprafata sa capete rezistenta astfel incat spartura de marmura sa nu alunece sau sa nu fie expulzata la actiunea de slefuire. Finisare: Se slefuieste toata pardoseala mecanic conform normativelor in vigoare. Se curata dupa operatia de slefuire cu apa curata si se sterge. Se indeparteaza excesul de apa si se chituieste manual sau mecanic pana la umplerea golurilor. Se slefuieste fin pana la indepartarea urmelor de chit in exces. In momentul definitivarii executiei pardoselii din mozaic turnat suprafata pardoselii va avea 70% spartura de marmura. TOLERANTE - Abatere maxima admisibila a planeitatii suprafetei: 3 mm in 3m. - Abaterea maxima admisibila de nivel: 3 mm in 3m CURATARE SI PROTEJARE Periajul si curatarea pardoselii din mozaic turnat se va face conform instructiunilor producatorului. Se lasa sa se usuce. Imediat dupa uscare se aplica impermeabilizatorul conform instructiunilor producatorului. Se lasa sa se usuce. Impermeabilizarea si slefuirea suprafetelor se face conform instructiunilor producatorului. Se va interzice circulatia pe pardoselile din mozaic turnat: 72 de ore; circulatia grea se va permite numai dupa minimum 14 zile. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
76
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. 7.2.2 PAVAJE In incinta se vor monta dale prefabricate de beton autoblocante pe pat de nisip, conform desenelor de executie si specificatiilor producatorului. VERIFICARI SI EXTERIOARE REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR DE PARDOSELI
Vor fi clasate drept lucrari defectuase, lucrarile care nu respecta prevederile din proiect si Caietul de sarcini, precum si cele la care se remarca urmatoarele neregularitati nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. SFARSITUL CAPITOLULUI 7
CAPITOLUL 8 8. FINISAJE DE INTERIOR LA PERETI
77
GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. 8.1 PLACARI INTERIOARE PERETI CU PLACI CERAMICE
CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea placarilor interioare de pereti cu placi ceramice, placi ceramice si materiale pentru montaj. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Placile din gresie ceramica sunt elemente modulare ceramice cu grosimea necesara pentru a asigura rezistenta placilor la solicitarile din exploatare. Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica placile ceramice, fie este un distribuitor major autorizat al acestora. STAS 233 86 placi de faianta vor avea dimensiunile si culorile diferite conf. tabelelor de finisaje, desenelor de stereotomie si avizului proiectantului. adezivi conform tehnologiei de fixare a placajelor livrate de furnizor. STAS 545/1-85ipsos pentru constructii STAS 6476-61 pigmenti naturali chituri cu compozitie conform tehnologiei livrate de furnizor
78
CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Placile ceramice se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respecterea desenelor de stereotomie dimensiunea asezarea si continuitatea rosturilor, planeitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale: - Date tehnice privind fiecare tip de placi ceramice si materiale de montaj. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Desene de fabricatie si montaj indicand dimensiunile placilor cermice, sectiuni si profile, desenul rosturilor si detalii aratand relatia placilor cu lucrarile adiacente. Se vor arata detalii de montaj in toate situatiile speciale. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de placa ceramica necesar. - Mostre pentru verificare, de forme si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de placa ceramica necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi, finisaje si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Montatorul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in montarea placilor ceramice similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul placilor ceramice. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de placa ceramica. Inainte de montarea placilor ceramice se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de placa ceramica specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general.
79
Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Inainte de livrarea fiecarui tip de placi ceramice, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a placilor, calitatea in conformitate cu aceste specificatii. Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Placile ceramice vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Se va mentine temperatura minima ambientala de 10 0C pe tot timpul montajului si 7 zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului.. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor.
COORDONARE SI PROGRAMARE Se va coordona montarea placilor ceramice cu celelalte lucrari pentru a reduce posibilitatea deteriorarii si murdaririi in perioada de executie ramasa.
GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, montatorului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si/sau inlocuiasca placile ceramice care cedeaza ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este
80
suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. Perioada de garantie va fi de 2 ani de la data receptiei preliminare. MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra placi intregi identice cu cele montate, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de placa ceramica montat, ambalat pentru depozitare si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE PLACI CERAMICE, GENERALITATI Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea placi ceramice fara crapaturi, margini sau alte defecte care sa afecteze utilizarea indicata; placile vor fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de placa ceramica specificata; placile vor avea urmatoarele caracteristici: Placi ceramice: TCA A137.1 dupa cum urmeaza: Coeficient absorbtie de umiditate Dimensiune si forma Muchii Finisarea suprafetei vizibile Culoare 10 conform proiect de executie drepte , unghi de 90 selectata de arhitect selectata de architect
Placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa mai mari de 1,61 mm diametru, ingrosari ale glazurei sau zone insuficient glazurate, aspect de inghetat sau cristalin, zone aspre, fisuri in glazura. Asezarea placilor va fi conform desenelor de stereotomie din proiectul de executie. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea placilor, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de placa ceramica specificat. Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE DE MONTAJ SI ACCESORII Montajul se va realiza in sistem umed fara rosturi cu adezivi speciali conform indicatiilor producatorului si cu chituri siliconice in spatiile umede. CERINTE DE CALITATE PT PLACILE CERAMICE - FABRICARE
81
Abaterea maxima de planeitate va fi de 1 mm. Abaterea maxima dimensionala a fiecarei placi va fi de 1 mm.
EXECUTIE EXAMINARE Se va examina starea stratului suport pe care se va monta placajul din placi ceramice. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Placarile din placi ceramice se pot aplica pe peretii din zidarie, peretii din gips-carton si pe peretii de beton monolit turnat in cofraje metalice. PREGATIRE Inainte de inceperea operatiunilor de placare cu placi de faianta se vor executa celelalte lucrari de finisaj: Montarea tocurilor de la ferestre si usi, in afara pervazelor care se vor executa dupa executarea placajului; Tencuierea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheza; Montarea conductelor sanitare, electrice, ingropate sub placaj. Montarea diblurilor sau dispozitivelor pentru fixarea obiectelor sanitare; Executarea pardoselilor cu placi de gresie; Inainte de inceperea lucrarilor se vor face probe pentru conductele de scurgere si alimentare ale obiectelor sanitare; Dupa efectuarea probelor instalatiilor se vor executa lucrarile de mascare a sliturilor verticale si orizontale; - Se protejeaza pardoseala. Pregatirea suprafetelor Se inspecteaza suprafetele ce urmeaza a fi placate si se vor rectifica eventualele neregularitati. Suprafetele pe care se aplica placajul ceramic trebuie sa fie uscate; Trebuie indepartate eventualele pete de grasime. Abaterile admisibile de planeitate trebuie sa fie cuprinse intre 3 mm la metru pe verticala si 2 mm la metru pe orizontala. Eventualele neregularitati locale nu trebuie sa depasesca 10 mm (adancituri sau
82
mortar
umflaturi). In cazul existentei unei astfel de abateri se vor rectifica prin completare cu
sau chit. Se va realiza adancimea rosturilor de la zidarie pana la 10 mm adancime; Pe suprafetele de beton , (stalpi, diafragme) se va aplica un sprit pentru obtinerea unei mai bune rugozitati necesare aderarii mortarului de grund. Zonele de montaj vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se accepta utilizarea exclusiva a iluminatului temporar. MONTARE, GENERALITATI Nu se vor executa placaje in zone unde temperatura este sub 10 grade C. Se va evita taierea placilor mai mici de 1/2. Se vor poliza marginile placilor taiate cu piatra de carborund (Nu se vor aplica placi nefinisate coresunzator, cu margini crapate sau zimtate). TOLERANTE DE MONTAJ Asezarea placilor se va face cu rosturi in continuare pe verticala cat si pe orizontala de 2 mm. Abaterile admisibile pentru suprafete finisate vor fi + 0,3 mm fata de dreptarul de 2 m lungime. EXECUTIA PLACARII PROPRIU-ZISE Suprafata grunduita se va zgaria pentru a obtine aderenta necesara fixarii placajului. Se verifica planeitatea suprafetei grunduite cu dreptarul de 2 m. Abateri limita 3 mm. Se executa trasarea atat pe orizontala cat si pe verticala ; Se aseaza pe cant un dreptar (2m lungime si cu inaltime egala cu plinta 10-15 cm) si va rezema pe 2 repere alaturate care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea va fi verificata cu nivele cu bula de aer. Verticalitatea se obtine cu ajutorul unor repere verticale, alcatuite din placi fixate provizoriu la cca. 1 m distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza. Firul cu plumb lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetelor placajului ceramic, care urmeaza sa fie executate. Asezarea placilor se va face in randuri orizontale, conform detaliilor de stereotomie din proiectul de executie. Racordarea cu pardoseala se face in unghi drept avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare astfel ca apa sa nu se poata infiltra. Montarea placilor se face prin aplicarea de dosul fiecarei placi a adezivului, apoi se fixeaza placa pe perete prin pozare cu mana. Placile trebuie sa fie fixate pe perete cu
83
striurile de pe dos orizontale. Partea de sus a placajului se va termina conform detaliilor de stereotomie din proiectul de executie. La placarea suprafetelor orizontale cu placi ceramice (glafuri, etc.) se va prevedea o panta de 1% spre interior. Dupa 5-6 ore de la montare, rosturile de adeziv de pe suprafata placajului se vor curata prin frecare cu o carpa umeda. Eventualele pete de grasime se vor spala cu solventi si apoi cu apa. Umplerea rosturilor verticale si orizontale se vor face cu chit siliconic a carui culoare va fi conform indicatiilor proiectantului, folosindu-se o pensula cu peri moi si cu spaclu din material plastic. Aceasta operatie se va executa la cateva ore de la terminarea executarii placajului. Dupa 1 ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o carpa umezita in apa. REGLAJ SI CURATARE Se vor indeparta si inlocui materialele sparte, ciobite, patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu placile adiacente. Se vor furniza piese noi, potrivite, montate conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme de inlocuire. Dupa montaj, se vor curata placile ceramice; se vor utiliza numai procedurile recomandate de producatorul placilor pentru utilizarea indicata. Chitul va fi aplicat pe placile curatate, conform instructiunilor producatorului chitului. PROTEJARE Spatiile in care s-au executat placajele ceramice vor fi inchise si nu se va umbla la ele pana ce lucarea nu este perfect uscata. Se va proteja placajul de deteriorari pana la receptia lucrarilor. In timpul sezonului calduros, suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi din panza de sac in fasii sau foi astfel incat suprafata placilor ceramice sa nu fie patata sau deteriorata. Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, se va indeparta acoperirea si se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul placilor ceramice. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Suprafetele finisate se vor verifica cu dreptarul de 2 m. Golul de sub dreptar va fi max. 3 mm indiferent in ce directie. Nu se admit diferente de nuanta la culorile placilor. Se considera defectiuni ce necesita remedierea partiala sau totala : pozitionarea defectoasa a placilor cu abateri fata de verticala si orizontala; nerespectarea continuitatii rosturilor pe verticala si orizontala; aplicarea la muchie a unor placi de camp nu a celor speciale, cu muchiile glazurate sau rotunjite; nivelul finisajului nu este conform cu cel indicat in proiect;
84
deteriorarea placajului rezulta din protejarea necorespunzatoare a lucrarilor (fisuri si desprinderi ale placilor) nu se respecta prevederile din prezentele specificatii; nu se respecta geometria prevazuta la proiect (grosimi, trasaje, etc.); nu s-a respectat tehnologia specificata, rezultand deteriorari ale lucrarilor; nu s-a respectat alcatuirea aprobata; nu s-au executat lucrarile in conformitate cu panoul-mostra. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuiesc executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus.
8.3 VOPSITORII CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea vopsitoriilor interioare la pereti si plafoane si materiale pentru executie. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Terminologie pentru lucrari de vopsitorie la pereti si plafoane conform: C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii pentru definitii relative la lucrari de vopsitorii care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. Lucrarile de vopsitorii la pereti si plafoane reprezinta executia finisajului peretilor cu vopsele lavabile conform recomandarilor proiectului de executie. Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica vopselele, fie este un distribuitor major autorizat al acesteia. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
85
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Vopselele lavabile se vor livra si monta in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa primeasca acest tip de finisaj si planeitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale. - Date tehnice privind fiecare tip de vopsea lavabila si materiale auxiliare. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de vopsea lavabila necesar. - Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de vopsea lavabila necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul vopselelor. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea lavabila necesar. Inainte de inceperea executiei vopsitoriilor la pereti se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de vopsea specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
86
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Inainte de livrarea fiecarui tip de vopsele lavabile, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a vopselei, calitatea in conformitate cu aceste specificatii. Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Vopselele vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Se va mentine temperatura minima ambientala de 10 0C pe tot timpul montajului si 8 zile dupa terminare, daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului.. Se vor ventila spatiile de lucru, conform necesitatilor in vederea uscarii uniforme a suprafetelor vopsite.
Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii la pereti si plafoane toate lucrarile si reparatiile de tencuire, glet, placaje, instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. Vor fi terminate pardoselile reci, exclusiv lustruirea. La incaperile prevazute cu mocheta, zugravelile se vor executa inaintea aplicarii imbracamintii pardoselii dupa ce se vor lua masuri de protectie a stratului de suport.
87
Tamplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montate definitiv, cu toate accesoriile montate corect, cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei. La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face inainte de finisarea imbracamintii pardoselilor (curatire, lustruire) luandu-se masuri de protejare a imbracamintii pardoselilor.
GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si/sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate de vopsea intregi identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de vopsea lavabila, ambalat pentru depozitare si identificat cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE Cutii cu vopsea lavabila conform cerintelor proiectului de executie si recomandarilor producatorului. Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea cutii inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; Intreaga cantitate de vopsea necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de vopsea specificata; vopseaua va avea caracteristicile conforme cu certificatele de calitate si cu inscrisurile de pe ambalaj. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea vopselei, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea lavabila specificat.
88
Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE DE AUXILIARE SI ACCESORII Vor fi conform standardelor in vigoare si recomandarilor producatorului vopselei. CERINTE DE CALITATE PENTRU SUPRAFETELE VOPSITE CU VOPSEA LAVABILA Suprafete plane, uniforme, cu aderenta buna, fara pete, suprapuneri, cu acoperire completa a baghetelor de protectie a colturilor la pereti si plafoane.
EXECUTIE EXAMINARE Se va examina starea stratului suport pe care se va executa vopsitoria la pereti si plafoane cu vopsele lavabile. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Vopselele lavabile se pot aplica pe peretii si plafoanele din zidarie, din gips-carton si de beton monolit turnat in cofraje metalice. PREGATIRE Pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita In vederea finisarii cu vopsele lavabile, suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie cat mai putin vizibile. In cazul suprafetelor tencuite plane si netede, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var, dupa ce in prealabil bavurile si dungile iesite in relief au fost indeprtate. Urmele de decofrare, se vor freca cu piatra de slefuit sau perii de sarma. In cazul suprafetelor de beton turnate in cofraje metalice, acestea se lasa ca atare fara sa se intervina asupra lor. Pregatirea suprafetelor gletuite Suprafetele cu glet de ipsos, trebuie sa fie plane si netede fara desprinderi sau fisuri. Toate fisurile, neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de aceasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate se prepara din 2 parti ipsos si o parte apa.
89
Pasta se va prepara in cantitatea care sa poata fi folosita inainte de sfarsitul prizei ipsosului. Pentru slefuirea suprafetelor mai mari, se foloseste si pasta ipsos-var, in compozitie cu o parte ipsos si o parte lapte de var (in volume). Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, dupa care se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate. Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite vor fi iluminate cu sistemul de iluminat permanent al cladirii; nu se accepta utilizarea exclusiva a iluminatului temporar. EXECUTIE, GENERALITATI Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la o temperatura de + 10 grade C pentru si se va mentine aceasta temperatura pe tot timpul lucrarilor, intre 8 ore si 15 zile pana la uscarea definitiva. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit. EXECUTIA VOPSITORIEI PROPRIU-ZISE Vopsitoria se poate aplica mecanic pe suprafete mari sau manual cu trafaletul pe suprafete mici. Aplicarea se va face conform recomandarilor producatorului. In cazul aplicarii manuale intinderea straturilor se va face purtandu-se trafaletul pe directii perpendiculare : la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar la pereti in sens orizontal .In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului sau uscarea vopselei. Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precent. Zugravirea manuala se va face concomitent de catre 2 zugravi, unul executand vopsirea partii superioare a peretelui, de pe scara dubla, iar celalalt zugavind de pe pardoseala partea inferioara a peretelui, pentru a se evita aparitia de dungi la locul de imbinare. La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent. Aplicarea se va face de preferinta la lumina zilei sau in conditiile de iluminat artificial final al incaperilor. REGLAJ SI CURATARE Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu suprafetele adiacente. Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme de inlocuire. Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului vopselelor. PROTEJARE
90
Spatiile in care s-au executat vopsitorii la pereti si plafoane vor fi inchise si nu se va umbla la ele pana ce lucrea nu este perfect uscata. Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, eventual se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul vopselelor. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se verifica in mod special : indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese verbale de lucrari ascunse . calitatea principalelor materiale corespondenta dintre prevederile din proiect si dispozitiile ulterioare aspectul si planeitatea suprafetelor vopsite uniformitatea suprafetei, nu sunt admise pete sau sarituri, suprapuneri sau depuneri ale vopsea. aderenta vopsitoriilor - o vopsea aderenta nu trebuie sa se ia pe palma. tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, sa nu prezinte straturi, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri. nu se admit pete de mortar sau alte vopsele pe suprafetele vopsite. separatiile dintre diferitele tipuri de vopsitori sa fie disticte fara suprapuneri. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor.
REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. LUCRARI SPECIALE Se vor executa vopsitorii de atentionare-semnalizare pe stalpii de beton din parcajul subteran astfel: dungi alternative de culori diferite la 45 de grade conform proiectului de executie. Se vor executa marcaje rutiere cu vopsea in interiorul parcajului subteran conform proiectului de executie. SFARSITUL CAPITOLULUI 8
91
CAPITOLUL 9 FINISAJ FATADE 9.1 VOPSITORII DE EXTERIOR
CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea vopsitoriilor exterioare la pereti si plafoane si materiale pentru executia vopsitoriei de exterior. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Terminologie pentru lucrari de vopsitorie de exterior la pereti si plafoane conform: C3-76 - Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii pentru definitii relative la lucrari de vopsitorie care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. Lucrarile de vopsitorii de exterior la pereti si plafoane reprezinta executia finisajului peretilor si plafoanelor cu vopsele de exterior conform recomandarilor proiectului de executie. Prin producator se intelege in acest capitol firma care fie fabrica vopselele, fie este un distribuitor major autorizat al acesteia. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Vopselele lavabile se vor livra si executa in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respectarea indicatiilor privind suprafetele ce urmeaza sa primeasca acest tip de finisaj si planeitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale.
92
- Date tehnice privind fiecare tip de vopsea de exterior si materiale auxiliare. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de vopsea de exterior necesara. - Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de vopsea lavabila necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producatorul vopselelor. Se va livra material produs de un singur producator pentru fiecare tip de vopsea de exterior necesara. Inainte de inceperea executiei vopsitoriilor la exterior se va realiza cate un panou ca mostra pentru fiecare tip de vopsea specificat, pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general. Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Inainte de livrarea fiecarui tip de vopsele de exterior, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a vopselei, calitatea in conformitate cu aceste specificatii. Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o
93
zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Vopselele vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Nu se va incepe lucrarea de executie daca temperatura ambientala este mai mica de 10 0C , daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului. Se va lucra de preferinta in orele diminetii sau dupa amiaza in orele de vara. In cazul cand este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafata se va uda cu apa in prealabil. Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii; de asemenea se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima, sau vant puternic.
Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii exterioare la pereti si plafoane toate lucrarile si reparatiile de tencuire, trebuie sa fie terminate. Tamplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montate definitiv si protejate cu folii, cu toate accesoriile montate corect. Glafurile exterioare trebuie sa fie montate.
GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. MATERIALE DE REZERVA
94
Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate de vopsea intregi identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de vopsea de exterior, ambalate pentru depozitare si identificate cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE Cutii cu vopsea de exterior conform cerintelor proiectului de executie si recomandarilor producatorului vopselei sau al termosistemului de fatada. Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea cutii inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; Intreaga cantitate de vopsea necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate de vopsea specificata; vopseaua va avea caracteristicile conforme cu certificatele de calitate si cu inscrisurile de pe ambalaj. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoarea vopselei, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de vopsea de exterior specificat. Se vor respecta culorile, finisajele, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE AUXILIARE SI ACCESORII Vor fi conform standardelor in vigoare si recomandarilor producatorului vopselei . CERINTE DE CALITATE PENTRU SUPRAFETELE VOPSITE CU VOPSEA DE EXTERIOR Suprafete plane, uniforme, cu aderenta buna, fara pete, suprapuneri, cu acoperire completa.
EXECUTIE EXAMINARE Se va examina starea stratului suport pe care se va executa vopsitoria de exterior la pereti si plafoane cu vopsele de exterior. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare. Vopselele de exterior se pot aplica pe peretii si plafoanele din zidarie din gips-carton de exterior si de beton monolit turnat in cofraje metalice. Pentru sageac sau plafoane din lemn se va utiliza vopsea speciala de exterior pentru lemn. PREGATIRE
95
Inainte de aplicarea vopselelor de exterior lucrarile de tencuire si grunduire precum si lucrarile de raparatii la acestea trebuie sa fie incheiate iar suprafetele suport trebuie sa fie uscate. EXECUTIE, GENERALITATI Pelicula aplicata la exterior trebuie sa fie sufficient de groasa ca sa acopere corespunzator rugozoitatea suprafetei si se va proteja de ploaie cel putin in primele 3 zile. Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit sau care au fost depozitate necorespunzator. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE Aplicarea peliculei de vopsea se va executa conform indicatiilor producatorului vopselei de exterior. REGLAJ SI CURATARE Se vor repara sau inlocui suprafetele patate sau deteriorate in orice mod sau care nu sunt identice cu suprafetele adiacente. Reparatiile se vor executa conform specificatiilor si intr-un mod care sa nu lase urme de inlocuire. Curatarea suprafetelor se va executa numai conform specificatiilor producatorului vopselelor. PROTEJARE Suprafetele vopsite se vor proteja de intemperii cel putin in primele trei zile de la uscare. Inaintea inspectiei pentru receptia preliminara, eventual se va curata suprafata, numai prin procedeele si materialele recomandate de producatorul vopselelor. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se verifica in mod special : indeplinirea conditilor de calitate a suprafetelor suport, in cazuri de importanta deosebita consemnandu-se acestea in procese verbale de lucrari ascunse . calitatea principalelor materiale corespondenta dintre prevederile din proiect si dispozitiile ulterioare aspectul si planeitatea suprafetelor vopsite uniformitatea suprafetei, nu sunt admise pete sau sarituri, suprapuneri sau depuneri ale vopsea. aderenta vopselei - o vopsea aderenta nu trebuie sa se ia pe palma.
96
tonul de culoare la vopsele sa fie acelasi si cu acelasi aspect lucios sau mat, sa nu prezinte straturi, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri. nu se admit pete de mortar sau alte vopsele pe suprafetele vopsite. separatiile dintre diferitele tipuri de vopsitori sa fie disticte fara suprapuneri. Dirigintele poate decide, functie de natura si amploarea defectelor constatate ce remedieri trebuie executate, si daca acestea se vor face local, pe suprafete mari, sau lucrarea trebuie refacuta complet conform specificatiilor. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. SFARSITUL CAPITOLULUI 9
CAPITOLUL 10 INVELITOARE
CAPITOLUL CUPRINDE Prezenta documentatie se refera la conditiile tehnice privind executarea invelitorilor necirculabile sarpanta din lemn acoperita cu tigla. Se vor aplica standardele si normativele in vigoare. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de prevederile proiectului de executie. In cazul unei contradictii intre prezentul caiet de sarcini si proiectul de executie, antreprenorul va anunta beneficiarul in scris. DEFINITII Prin producator se intelege in acest capitol firmele care fie fabrica materialele necesare lucrarilor de executie a invelitorii, fie este un distribuitor major autorizat al acestora. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR
97
Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Materialele folosite trebuie sa corespunda conditiilor de calitate prevazute in standardele in vigoare si vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele se vor livra si executa in cantitatile cerute de functiunea spatiului conform specificatiei proiectului de executie. Se va avea in vedere respectarea indicatiilor din proiectul tehnic alcatuirea finisajului invelitorii si calitatea suprafetelor finisate. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul general va inainta spre aprobare beneficiarului urmatoarele, conform capitolului 1.1 si conditiilor contractuale. - Date tehnice privind fiecare tip de material principal si materiale auxiliare ce intra in alcatuirea invelitorii. - Date privind intretinerea, incluse in instructiunile de intretinere specificate in capitolul 1.5 "Inchiderea contractului. - Mostre pentru alegerea initiala sub forma marimilor standard ale producatorului aratand intreaga gama de culori, texturi si alte caracteristici vizuale pentru fiecare tip de material necesar. - Mostre pentru verificare, de texturi si dimensiuni identice cu cele ce urmeaza a fi puse in opera, din fiecare tip de material necesar, aratand intreaga gama de culori, texturi si variatiile referitoare la caracteristicile vizuale ce sunt de asteptat in lucrarea terminata. Mostrele vor fi din acelasi material ca lucrarea finala. ASIGURAREA CALITATII Producatorul va fi o firma experimentata in furnizarea de produse similare celor indicate in acest proiect, cu referinte de realizari in exploatare si capabila sa asigure intreaga cantitate necesara din acelasi lot de productie si calitate. Executantul va fi o firma experimentata, care utilizeaza numai personal calificat in executia unor lucrari similare celor indicate in acest proiect si agreata de producator. Se va livra intreaga cantitate de la un singur producator pentru fiecare tip de material necesar. Inainte de inceperea executiei invelitorii se va realiza un panou - mostra pentru a se verifica alegerea facuta pe mostre si a demonstra efectele estetice, precum si calitatile materialului si executiei. Mostrele scara 1:1 se vor realiza pe santier in locurile si marimile indicate de proiectantul general. Proiectantul general va fi anuntat cu o saptamana inainte asupra datei si orei realizarii mostrelor. Nu se va incepe lucrarea finala inaintea obtinerii aprobarii proiectantului general.
98
Mostrele scara 1:1 realizate pe santier se vor pastra pe timpul executiei ca standard pentru aprecierea lucrarii finale. Daca se cere, se vor demola mostrele scara 1:1 si se vor indeparta de pe santier. Mostrele scara 1:1 acceptate, in stare corespunzatoare in momentul receptiei preliminare, pot deveni parte a lucrarii terminate. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Inainte de livrarea fiecarui tip de material utiliat la realizarea invelitorii, constructorul va prezenta certificate in trei exemplare, care sa ateste compozitia fizica si chimica a materialului, calitatea in conformitate cu aceste specificatii. Materialele vor fi livrate la santier in ambalajul fabricii, etichetate clar cu identificarea of producatorului si numarul lotului. Materialele vor fi depozitate intr-o zona protejata de intemperii, umezeala, murdarire, temperaturi extreme si umiditate. Tiglele ceramica vor fi depozitate in cutiile in care au fost livrate. Pentru cerinte speciale de livrare, depozitare si manipulare se vor respecta instructiunile si recomandarile producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Nu se va incepe lucrarea de executie daca temperatura ambientala este mai mica de 0 0 C , daca nu se cer temperaturi mai inalte prin recomandarile producatorului. Se va lucra la lumina zilei. Lucrarile nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la incetarea ploii; de asemenea se va evita lucrul la in orele de insorire maxima, sau vant puternic. Pe timp de ploaie lucrarile se vor proteja cu prelate impermeabile.
Lucrarile de executie a invelitorii se vor incepe dupa ce s-a executat si s-a uscat stratul suport de la ultimul nivel. GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata. Aceasta garantie este suplimentara fata
99
de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. MATERIALE DE REZERVA Se vor livra beneficiarului materiale de rezerva. Se vor livra cutii intregi sigilate materiale intregi identice cu cele puse in opera, intr-o cantitate egala cu 2 % din fiecare tip de material, ambalate pentru depozitare si identificate cu etichete care sa descrie in mod clar continutul. MATERIALE Mortar pentru beton de panta, materiale pentru termoizolatii si hidroizolatii conform capitolului izolatii pentru terasele circulabile de peste parter, tabla tip tigla de culara bruna pentru invelitoarea cladiri. Se vor respecta standardele si celelalte cerinte indicate pentru fiecare material. Se vor prevedea materiale in ambalaje inchise sigilate, aflate in termenul de garantie specificat pe ambalaj fara defecte care sa afecteze utilizarea indicata; Intreaga cantitate de materiale necesara va fi dintr-un singur lot de productie pentru fiecare tip, varietate, culoare si calitate specificata; materialele vor avea caracteristicile conforme cu certificatele de calitate si cu inscrisurile de pe ambalaj. Se vor respecta mostrele aprobate de proiectantul general pentru culoare, textura si alte caracteristici distinctive relative la tipul de material specificat. Se vor respecta culorile, texturile si celelalte caracteristici distinctive indicate, cu referire la terminologia standard a producatorului. MATERIALE AUXILIARE SI ACCESORII Vor fi conform standardelor in vigoare si recomandarilor producatorului materialului de baza. CERINTE DE CALITATE PENTRU SUPRAFETELE DE INVELITOARE Suprafete uniforme, impermeabile cu calitati conform standardelor in vigoare (Legea 10/1995 Calitatea in constructii) .
EXECUTIE EXAMINARE Se va examina starea stratului suport pe care se va executa invelitoarea. Nu se va incepe lucrarea inainte de a se corecta aspectele nesatisfacatoare.
100
Planseul de beton de la ultimul nivel trebuie plan si uniform, sa fie uscat, curatat de praf si alte reziduuri. PREGATIRE Inainte de executia invelitorii lucrarile de reparatii la straturile suport trebuie sa fie incheiate iar elementele inglobate in invelitoare trebuie sa fie asezate si fixate pe pozitiile indicate in proiectul de executie. Pentru elemente inglobate cum ar fi luminatoare, trape de desfumare, strapungeri, etc., se vor folosi subansambluri din sistemul producatorului pentru a obtine un ansamblu omogen in totalitatea lui. Improvizatiile sunt excluse. Montajul, executia imbinarilor decupajelor se vor face conform cerintelor producatorului. EXECUTIE, GENERALITATI Operatiile de executie a invelitorii se vor realiza in ordinea data de proiectul de executie, reglementarile in vigoare si cerintele producatorilor materialelor ce alcatuiesc invelitoarea.
CAPITOLUL 11 TAMPLARII GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii tehnice necesare pentru tamplarii exterioare si interioare, accesorii pentru tamplarii conform indicatiilor din proiectul de executie. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele
101
respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei. DEFINITII Terminologie pentru tamplarii si accesorii conform: Legea 10/1995 STAS466-79 STAS799-73 STAS 9322-73 STAS 4670-74 Calitatea in constructii Usi din lemn pentru constructii civile, sectiuni. Ferestre si usi din lemn.Conditii tehnice generale de calitate. Tamplarie pentru constructii civile si industriale. Terminologie. Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele cladirilor de locuit si social-culturale. STAS 1637-73 Usi si ferestre. Denumirea conventionala a fetei usilor si ferestrelor, a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica. Tocurile metalice la usile interioare vor fi conform NI de productie. Normative: C 185-78; C186-79; C 199-79;C 47-86. STAS 1587-88 Balamale semiingropate pentru usa. STAS 1548-86 Cremoane pentru usi si ferestre. STAS 2419-88 Manere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi. STAS 3778-87 Zavoare aplicate pentru ferestre. STAS 2676-67 Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canaturi STAS 1547-86 Balamale ingropate pentru ferestre si usi. pentru definitii relative la tipuri de lucrari de izolatii si materialele necesare care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1: aprobare urmatoarele, conform
-Date tehnice pentru fiecare tip de tamplarie specificat. -Se vor include desene de fabricatie aratand alcatuirea tamplariei (planuri, elevatii, sectiuni, ancoraje si contravantuiri, etc). -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor, care sa certifice ca acestea corespund cu cerintele specificate si agremente tehnice pe plan local.
102
ASIGURAREA CALITATII Materialele si accesoriile necesare fiecarui tip de tamplarie se vor procura de la un singur producator. Antreprenorul va prezenta proiectantului spre aprobare cate o mostra pentru fiecare tip de tamplarie cu toate accesoriile, feronerie, elemente de fixare, materiale de etansare, etc. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile tamplarie cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de tamplarie specificat astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele de origine, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Tamplaria se va livra incheiata, finisata pregatita pentru montaj. La usi si ferestre, foile se livreaza impreuna cu tocurile respective, predandu-se separat numai manerele, sildurile si cheile, livrate in ambalajul original. Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora. Piesele de feronierie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie. Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite. In mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti, sipci care sa le fereasca de contactul cu apa care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcare se va asigura stabilitatea prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si peretii vehiculelor. Depozitarea se va face in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si degradari prin lovire si in conditiile cerute de producator. CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru montajul tamplariei conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului.
103
Se va coordona montajul tamplariei cu celelalte lucrari pentru a reduce posibilitatea deteriorarii si murdaririi in perioada de executie ramasa. GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata de 5 ani. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. Atat profilele cat si toate sistemele de garnituri sunt garantate pe toata durata de viata a constructiei;
11.1 TAMPLARII DE EXTERIOR MATERIALE Tamplarie din aluminiu si geam securit , conform tablourilor de tamplarie. Tamplarie din lemn stratificat si geam termopan, conform tablourilor de tamplarie. CERINTE DE CALITATE Grosimea profilului este cea rezultata din calcul pe baza desenelor de executie astfel incat sa reziste la incarcarile date de vint, miscarea seismica a structurii de rezistenta a constructiei, variatiilor de temperature si dilatare si altor incarcari date de conditiile normale de exploatare ale cladirii. Tamplaria din aluminiu / lemn stratificat va fi verificata la seism sa fie apta si in zone de grad IX. Profilele sunt prevazute cu un sistem de garnituri elastice ce permit preluarea eforturilor bidimensionale. Tamplaria din aluminiu / lemn stratificat sa ofere timpi minimi de rezistenta la foc conform normelor si normativelor in vigoare. Posibilitati multiple de deschidere pe orizontala si/sau pe verticala, culisare conform tablourilor de tamplarie;
104
Sistem propriu de drenare, prin dirijarea controlata a condensului si a apei catre exteriorul constructiei; Se va prevedea sort de butil la partea inferioara a tamplariei exterioare impotriva infiltratiilor. EXECUTIE EXAMINARE Ofertantul va executa releveul golurilor, inainte de a face proiectul de executie a tamplariei. Montarea se face in goluri finisate. Se va face: verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta opratiunile de montaj a tamplariei TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Se va face - trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului intre toc si perete se va face cu spume poliuretanice. Montajul tamplariei si accesoriilor acesteia se va executa conform recomandarilor producatorului tamplariei si in acord cu reglementarile in vigoare si proiectul de executie. Se va avea in vedere imbinarea corecta si estetica cu partile de constructie adiacente. REGLAJ, CURATARE SI PROTEJARE Se vor regla, ajusta si verifica toate partile mobile ale tamplariei conform instructiunilor scrise ale producatorului. Se va indeparta excesul de spuma poliuretanica si alte materiale reziduale. Se va proteja tamplaria pe parcursul executarii altor lucrari de finisaj pana la receptia finala cu folii de polietilena astfel incat sa nu se murdareasca sau sa se deterioreze. Se va pastra pe cat posibil folia de protectie originara. MANUAL DE INTRETINERE Producatorul tamplariei va preda beneficiarului 2 copii complete ale manualului de intretinere a tamplariei care sa contina: descrierea materialelor, dispozitivelor si procedurilor ce trebuie urmarite pentru curatarea si intretinerea tamplariei. Vor fi descrise toate materialele ce intra in componenta tamplariei tipul de esenta lemnoasa, materiale de finisaj, garnituri de etansare si alte componente importante.
105
Alte lucrari Ferestrele vor fi prevazute cu glafuri exterioare din piatra naturala de acelasi tip cu cea folosita pentru exterior si glafuri interioare din lemn de aceeasi esenta si culoare cu cea a parchetului. 11.2 TAMPLARII DE INTERIOR TAMPLARII DIN LEMN MATERIALE Usile de lemn executate conf. STAS 466-78 astfel : Tocuri din lemn vopsite alb pentru usile melaminate de culoare alba. Foi de usi celulare dublu placate cu melamina alba sau furnir natur finisate cu lac incolor conform tabloului de tamplarie. Tipul de furnir si culoarea se vor alege de comun accord cu proiectantul. CERINTE DE CALITATE Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaie de usa sau pot fi neasamblate si livrate separat de foile de usa. In ambele cazuri, tocurile si foile de usi sunt echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avand asigurata interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii. Ramele foilor de usi se vor realiza din lemn bine uscat sau chiar uscat la cald, conform necesitatilor. Umiditatea lemnului se va incadra la intervalul 12-15% usi. Feroneria, inclusiv balamalele vor fi produse si livrate de catre firme specializate. Etansarea intre toc si zidarie se va face cu spuma poliuretanica.Tocurile usilor vor fi din lemn cu prindere conform recomandarilor producatorului. Abateri admisibile Abateri de la grosimea specificata la plansa : pana la si inclusiv 50 mm grosime + 0,4 mm; pana la si inclusiv 200 mm grosime + 0,5 mm; Abateri de la planeitate (deviatia unui colt fata de planul format cu celelalte 3): pentru elemente pana la 1,5 m lungime - max. 1,5 cm; pentru elemente peste 1,5 m lungime :-1% din lungime; Abateri fata de dimensiunile specificate in planse: pentru toc: dinmensiune totala + 3mm; golul la interiorul tocului : +2mm; alte elemente + 1mm. EXECUTIE
106
EXAMINARE Ofertantul va executa releveul golurilor, inainte de a face proiectul de executie a tamplariei. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE Conform specificatiilor tehnice ale producatorului. Montarea tocurilor usilor se va executa dupa turnarea sapei pardoselilor. Montarea foilor de usa se va face numai dupa terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed (tencuieli interioare, placajul de faianta, spacluirea peretilor ce se tencuiesc). Toate tocurile pentru usile interioare se vor fixa conform recomandarilor producatorului Pozitionarea corecta a tocului se verifica cu nivelmetrul si cu firul cu plumb. Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni : - verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta opratiunile de montaj a tamplariei; - trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere existente sau pentru pozitionarea acestora. Etansarea rostului intre toc si perete se va face cu spume poliuretanice. Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior :pardoseli, tencuieli, placaje si lacuirea / vopsirea tocului, se monteaza foile de usa. Inaintea efectuarii lucrarilor de vopsitorii se face o revizuire a tocurilor de lemn, facandu-se slefuiri si ajustari de la caz la caz. REGLAJ, CURATARE SI PROTEJARE Se vor regla, ajusta si verifica toate partile mobile ale tamplariei conform instructiunilor scrise ale producatorului. Se va indeparta excesul de spuma poliuretanica si alte materiale reziduale. Se va proteja tamplaria pe parcursul executarii altor lucrari de finisaj pana la receptia finala cu folii pvc astfel incat sa nu se murdareasca sau sa se deterioreze. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Urmatoarele defecte se considera minore si se pot remedia prin operatiuni de mica amploare, la cererea proiectantului pe cheltuielile constructorului. - usile se inchid si se deschid cu greutate. - defecte de montaj al feroneriei. - etansari si chituiri neregulate. Defecte majore se considera urmatoarele : Foaia de usa nu corespunde cu dimensiuni, cu tocul, rostul intre toc si foaia de usa nefiind conform cu detaliile din tabloul de tamplarie.
107
Foaia de usa are tendinta de a se deschide sau inchide din cauza abaterii tocului de la verticala sau fixarii defectuoase a balamalelor. Tocul nu este fixat pe elementele de structura. MANUAL DE INTRETINERE Producatorul tamplariei va preda beneficiarului 2 copii complete ale manualului de intretinere a tamplariei care sa contina: descrierea materialelor, dispozitivelor si procedurilor ce trebuie urmarite pentru curatarea si intretinerea tamplariei. Vor fi descrise toate materialele ce intra in componenta tamplariei si accesoriile necesare functionarii in conditii normale de exploatare.
11.3 FERONERIE GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificatii pentru feronerie la tamplarie interioara si exterioara. INLOCUIRI SI PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Cererile de inlocuire trebuie facute in scris cu 10 zile inainte pentru a putea fi analizate de proiectant. Daca se propune o inlocuire, se vor prezenta impreuna datele tehnice ale produsului propus si cele ale produsului specificat, indicandu-se avantajele. Se vor transmite spre aprobare cat mai devreme 3 (trei) exemplare ale tabloului de feronerie. Se vor include urmatoarele informatii: tipul, functiunea, marimea, cantitatea si finisajul pentru fiecare articol; denumirea si producatorul pentru fiecare articol; suruburile si alte informatii pertinente; amplasarea, cu trimiteri reciproce la indicatiile de pe desene, atat de pe planurile generale cat si din tabloul de tamplarie; explicarea tuturor abrevierilor, simbolurilor si codurilor cuprinse in tabloul de feronerie; cote de montaj; datele tehnice si instructiunile de montaj ale producatorului dispozitivelor electronice; extrase din catalogul de produse. Se vor furniza producatorilor de usi sabloanele necesare pentru ca acestia sa poata pregati din fabrica montarea feroneriei. ASIGURAREA CALITATII Se va procura fiecare tip de feronerie (broaste si incuietori; balamale; dispozitive de autoinchidere; etc) de la un singur producator, chiar daca sunt mai multi producatori care ofera produse corespunzatoare specificatiilor. Usile de evacuare trebuie sa se poata deschide din interior in orice moment fara a fi necesara o cheie, cunostinte speciale sau depunerea unui efort.
108
Se va coordona montajul sistemelor de securitate daca acestea sunt prevazute cu proiectantul acestora si se vor furniza date tehnice si de montaj subantreprenorilor implicati. La terminarea montarii feroneriei electronice de securitate, se va verifica daca toate componentele lucreaza corect si se va consemna in actele de garantie ca a fost efectuata aceasta verificare. LIVRARE, DEPOZITARE SI MONTAJ Fiecare piesa de feronerie va fi ambalata separat, impreuna cu suruburile si celelalte accesorii, marcate clar la exterior pentru a identifica continutul si amplasarea specifica in lucrare. Piesele de feronerie si accesoriile se vor livra in ambalajul original pentru a nu se deteriora. Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul pe tamplarie. Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, olivere si zavoare).Se vor monta ulterior drugarele si sildurile la usile interioare. Se vor depozita conform cerintelor producatorului. CONDITIILE PROIECTULUI Se va coordona feroneria cu celelalte lucrari. Se vor furniza articole de feronerie concepute adecvat utilizarii pe tamplarie de grosimile, profilul, securitatea deschiderii si alte cerinte similare, necesare montarii si functionarii corecte, fara a se tine seama de eventuale omisiuni sau conflicte in documentele contractuale. La cerere, se vor verifica desenele de fabricatie ale tamplariei pentru a se lua masurile necesare montarii corecte. GARANTII Se vor obtine garantii ale producatorului pentru: Dispozitive de autoinchidere: zece ani; Toate celelalte articole: doi ani. MATERIALE SI PRODUSE Articolele de feronerie vor fi alese cu avizul arhitectului. Articolele de feronerie vor fi identice din punct de vedere al calitatii constructiei, stilul, aspectul si finisajul cu celel care apar in catalogul producatorului si vor avea o constructie robusta. Fiecare cindru final va fi prevazut cu 3 chei. CONDITIILE PROIECTULUI
109
Zavoarele incuietorilor vor patrunde in toc minimum 15 mm. Zavoarele foilor fixe ale usilor duble, etc vor patrunde in pardoseala, etc minimum 25 mm. Tipul de cilindru va fi aprobat de beneficiar. Balamalele vor fi ingropate. Balamalele usilor exterioare cu deschidere exterioara vor avea axe ne-amovibile. Se vor prevedea cate 3 balamale pe foaie la usile pana la 2,25 m inaltime si cate o balama in plus pentru fiecare 75 cm sau fractiune de 75 cm in plus. Anumite usi din cladire vor fi prevazute cu dispozitive de autoinchidere conform cerintei beneficiarului lucrarii si cu avizul proiectantului. Dispozitivele de autoinchidere aparente vor fi de tip roata si pinion cu capac neferos amovibil. Se vor amplasa spre interiorul cladirii, scarii, incaperilor. Dispozitivele de autoinchidere vor fi reglabile. Dispozitivele de autoinchidere pentru usile exterioare vor fi reglate sa se deschida la o presiune de maximum 3,8 kgf, pentru cele interioare fara cerinte de rezistenta la foc 2,2 kgf, pentru cele interioare cu cerinte de rezistenta la foc 5,4 kgf. Toate suruburile vor fi ascunse. In mod exceptional se admit suruburi vizibile cu cap decorativ. Se vor prevedea pufere pe toate tocurile interioare, cate 3 la usile simple, cate 2 la usile duble. Nu se prevad in cazurile in care se prevad etansari. Reperele din aluminiu vor fi finisate identic cu materialul adiacent predominant. Etansarile vor fi coordonate cu culoarea tocului. Elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de vopsitorie si zugraveli, prin invelirea lor in folie de polietilena.Se va avea grija deosebita la transportul elementelor de tamplarie, avand feroneria montata, pentru a nu deteriora manipularea feroneriei.
CERINTE PENTRU CHEI: Se vor prevedea chei de santier pentru perioada de executie. Cheile de santier nu vor face parte din sistemul de chei permanent al beneficiarului si nu vor avea acelasi profil (sectiune) cu acesta. Cheile permanente (pregatite pe baza tabloului de chei aprobat de beneficiar- 3 chei pt fiecare cilindru) va fi inmanat beneficiarului la receptia finala. Cheile si cilindrii vor fi marcati pentru identificare. Marcajul sau codul nu va include informatii despre forma cheii. Beneficiarul, sau reprezentantul sau, va monta cilindrii permanenti si va returna cilindrii de santier producatorului. Diagrama de chei: se vor transmite spre aprobare trei exemplare dintr-o diagrama de chei care sa arate clar cum au fost indeplinite instructiunile finale ale beneficiarului. EXECUTIE AMPLASAREA FERONERIEI
110
Balamale: Balamaua inferioara: 25 cm de la partea inferioara a usii la partea inferioara a balamalei. Balamaua superioara: 12,5 cm de la partea superioara a usii la partea superioara a balamalei. Balamaua centrala: centrata intre balamaua inferioara si balamaua superioara. Balama suplimentara: 15 cm de la partea inferioara a balamalei superioare la partea superioara a balamalei suplimentare. Incuietoare: 95 cm de la ax la pardoseala finita. Zavor: 110 cm de la ax la pardoseala finita. MONTAJ Fiecare piesa de feronerie sau sistem tip Dorma va fi montata conform instructiunilor si recomandarilor producatorului. Nu se vor monta piese de feronerie aplicate inainte de terminarea finisarii suportului. Piesele se vor monta perfect vertical, orizontal si aliniat. REGLAJ Fiecare piesa de feronerie va fi reglata si verificata pentru a se asigura functionarea corecta. Se vor inlocui piesele care nu pot fi reglate. VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari. Elementele de inchidere, trebuie sa functioneze ireprosabil, fara greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei. Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care sa functioneze perfect. Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp. Feroneria care nu este montata in conformitate cu proiectul se va remonta in conditiile specificate. SFARSITUL CAPITOLULUI 11
CAPITOLUL 12
111
GEAMURI GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Specificatii tehnice necesare pentru geamuri la tamplarii exterioare si interioare, conform indicatiilor din proiectul de executie. In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei. DEFINITII Terminologie conform standardelor in vigoare STAS 11552 - 89 Geamuri termoizolante, trase C 47 - 88 Folosirea si montarea geamurilor in constructii. Agrementul tehnic pentru geamul folosit C 56 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente pentru definitii relative la tipuri de lucrari de izolatii si materialele necesare care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. Geam termopan float clar sau partial sablat low E, K = 1.0 W/MPK pentru ferestrele exterioare. Geam simplu sau cristal pentru inlocuirea geamurilor glaswandurilor interioare. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE
112
Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1:
aprobare
urmatoarele,
conform
- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul geamurilor, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Toate geamurile se vor procura de la acelasi producator. Daca acest lucru nu este posibil atunci fiecare tip de geam se va procura de la un singur producator se vor procura de la un singur producator. Caracteristici fizico-mecanice Geamul pentru ferestre si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate corespunzatoare prin care se previne aparitia unor deteriorari dupa montare in conditii de folosire normala cu conditia ca geamul sa se curete periodic cu apa curata si detergent menajer slab, si folosite numai carpe moi sau piele de sters si curatat. Geamurile vor fi livrate fara stirbituri sau crapaturi in suprafata. Suprafata nu va prezenta zgarieturi mai mari de 0,02 mm sau goluri de aer. GARANTII Se vor transmite garantii scrise ale antreprenorului, executantului si producatorului, prin care se angajeaza sa repare si / sau refaca portiunile deteriorate ca material sau executie in perioada de garantie specificata in contract. Aceasta garantie este suplimentara fata de alte drepturi si garantii pe care beneficiarul le are prin prevederile documentelor contractuale. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Se vor asigura pentru toate tipurile de geamuri cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de geam specificat
113
astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Livrare Dimensiunile de livrare vor fi in functie de grosime conform tabloului de tamplarie si recomandarilor producatorului . Depozitare Depozitarea se face in spatii inchise, in rastele adecvate, in pozitie rezemat. Se va urmari ca rastelele sau lazile sa fie depozitate pe distantieri din lemn pentru a nu veni in contact cu pardoseala. Montajul geamului in tamplarie De preferinta acestea vor veni direct asamblate cu tamplaria : - geamul se monteaza cu baghete si garnitura de etansare; - bagheta se va strange astfel ca sa preseze suficient garnitura de etansare pentru ca geamul sa nu aiba joc. CONDITIILE PROIECTULUI Se vor asigura si mentine conditiile de mediu necesare pentru montaj conform normelor si normativelor in vigoare si recomandarilor producatorului geamurilor. Se vor obtine geamurile dintr-o singura sursa si de la un singur producator care are experienta intr-una sau mai multe lucrari similare si are capacitatea de a asigura cantitatea necesara efectuarii lucrarii dintr-un singur lot de fabricatie. Montatorul va fi o firma cu experienta in montajul de geamuri si tamplarii similare cu acest proiect ca material, conceptie si amploare si care are referinte de realizari in exploatare. Se vor utiliza numai geamuri de buna calitate, fara zgarieturi sau goluri in masa. Prevederile prezentului capitol se vor corela cu prevederile capitolului Tamplarie. MATERIALE La acest proiect se va folosi geam termopan float clar low E, K = 1.0 W/MPK de dupa cum urmeaza : 4.1.4-16-6 pentru ferestrele cladirii. - geam tras simplu pentru spatiile de depozitare sau din demisol (dupa caz) conform tabloului de tamplarie. - Geam tras simplu sau geam de cristal pentru panouri de geam glasvand. La aprecierea exactitatii tuturor lucrarilor se aplica tolerante medii prevazute de normele si normativele in vigoare. Antreprenorul va prezenta 3 probe de 300 x 300 mm din fiecare tip de geam.
114
Din cele 3 mostre, una va prezenta defectele admisibile, conform STAS 853-73. Antreprenorul va prezenta 3 mostre lungi de 300 mm din fiecare material propus pentru etansare la prinderea geamului: chit, garnitura, etc., care raman aparente. Mostrele se vor prezenta odata cu mostrele de tamplarie. Geamul va fi prezentat fixat la cercevea cu materialul de etansare respectiv. Se vor prezenta certificate de respectare a conditiilor privind grosimea si imperfectiunile de suprafata pentru fiecare tip de geam si material de fixare a lor la fiecare livrare de max. 300 mp de tamplarie finita. Antreprenorul va analiza fiecare bucata de geam inaintea montarii si nu va folosi bucati care prezinta muchii sau fete cu defecte vizibile, care nu se incadreaza la limitele acceptate de prezentele specificatii. Testare : constructorul va fi singurul raspunzator de verificarea dimensiunilor de geam furnizate pe santier pentru asigurarea incadrarii in tolerantele admise pe prezentele specificatii. MATERIALE AUXILIARE SI ACCESORII Se vor procura de la producatorul geamurilor si vor fi insotite de certificate de calitate conform normelor in vigoare. MONTAJ EXAMINARE Se vor examina zonele si conditiile in care urmeaza a fi puse in opera zidariile. Nu se vor incepe lucrarile inaintea intrunirii conditiilor satisfacatoare. Inainte de executarea lucrarilor de montare a geamurilor termopan vor fi executate urmatoarele lucrari de constructii: - tencuieli interioare si exterioare; - stratul suport al pardoselilor; - montarea tamplariei din lemn, din aluminiu. GENERALITATI Geamurile se vor monta in ramele tamplariei cu ajutorul baghetelor, a garniturilor si a unui chit elastic. Baghetele se vor strange in suruburi, astfel incat sa preseze suficient pe garnitura de etansare si ca geamul sa nu prezinte joc in locas. Sticla structurala a pasarelei de legatura dintre cele doua cladiri se va monta conform detaliilor de excutie si indicatiilor producatorului. Lucrari speciale Panourile mobile vor avea sisteme pivotante sau glisante conform tabloului de tamplarie. Manerele si accesoriile vor fi din inox satinat. Atat panourile mobile cat si cele fixe vor fi partial sablate cu folie.
115
CURATARE SI PROTEJARE Geamul se va proteja dupa montare cu folie, pentru mentinerea lui in stare curata pana la terminarea lucrarilor. De asemeni se vor respecta toate instructiunile de executie si recomandarile producatorului in ceea ce priveste intretinerea geamurilor termopan, pana la receptionarea definitiva a lucrarilor de constructii. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Geamurile trebuie sa aiba dimensiunile din proiect si din tablourile de tamplarie, fara abateri de grosime si culoare, fara zgarieturi, ciobituri sau alte defecte. Dupa montare, suprafata geamurilor trebuie sa fie curata, plana si fara pete sau defecte. Se vor indeparta si inlocui orice geamuri ciobite, sparte, zgariate, crapate sau care au fost deteriorate in decursul operatiunilor de montare sau pe parcursul executarii altor lucrari de constructii. In cazul lucrarilor gasite necorespunzatoare acestea vor fi remediate. Costurile rezultate in urma remedierilor vor fi suportate de catre executant. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea montajului geamurilor se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator. CONTROLUL CALITATII Toate geamurile se vor pune in opera numai dupa ce conducatorul tehnic al lucrarii a verificat ca ele corespund cu prevederile proiectului si prescriptiile tehnice. Verificarile se fac pe baza documentelor care atesta calitatea materialelor si le insotesc la livrare (certificate de calitate, fise de transport) prin examinarea vizuala si masuratori. SFARSITUL CAPITOLULUI 12
CAPITOLUL 13 CONFECTII METALICE/INOX
116
GENERALITATI DOCUMENTE CORELATE Desenele si prevederile generale ale contractului de executie, inclusiv documentatia de licitatie, au aplicabilitate in acest capitol. Prevederile acestui capitol nu inlocuiesc si nu au prioritate fata de orice prevederi ale contractului de executie si documentelor de licitatie. In cazul unei contradictii evidente intre prevederile mentionate aici si contractul de executie sau documente de licitatie, antreprenorul va anunta proiectantul in scris. Proiectantul va interpreta sau decide asemenea probleme in concordanta cu prevederile aplicabile ale contractului de executie si documentelor de licitatie. CAPITOLUL CUPRINDE Acest capitol cuprinde specificatii pentru executarea si montajul confectiilor metalice. Confectiile metalice noi se vor executa din inox Lista confectiilor metalice : BALUSTRADA INOX. Inaltime medie 900 mm. Balustrada va fi montata cu mana curenta din teava de inox conf. proiect SISTEM DE JGHIABURI SI BURLANE din tabla; In cazul in care din reglementarile urmatoare rezulta prestatii care nu au fost separate prevazute in descrierea lucrarilor sau nu sunt mentionate in normativele si standardele respective ele vor fi clasificate drept prestatii suplimentare si vor intra in calculul pretului ofertei. DEFINITII Terminologie pentru lucrari de confectii metalice conform: 1. STAS 500/2-80 - oteluri de uz general pentru constructii 2. STAS 438-1-89 - otel beton laminat la cald 3. STAS 7657-80 - tevi pentru constructii 4. STAS 7941-80 - tevi dreptunghiulare pentru definitii relative la confectii metalice care nu sunt definite in acest capitol sau in standarde. CERINTE DE PERFORMANTA A ANSAMBLURILOR Se vor utiliza materiale si detalii identice cu cele ale ansamblurilor incercate si agrementate de catre un laborator de incercari atestat. PROPUNERI TRANSMISE SPRE APROBARE Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1: aprobare urmatoarele, conform
117
- Date tehnice pentru fiecare tip de materiale specificat. -Certificari ale materialelor, semnate de producatorul materialelor ce intra in componenta confectiilor metalice, care sa certifice ca materialele lor corespund cu cerintele specificate. ASIGURAREA CALITATII Se vor furniza materiale si executie identice cu cele ale ansamblurilor incercate de catre un laborator de incercari atestat si acceptat de autoritatile avand jurisdictie in domeniu. Materialele necesare executiei confectiilor metalice se vor procura de la un singur producator. Se vor pune la dispozitie mostre pentru diferitele materiale si accesorii pentru a fi aprobate. Antreprenorul va prezenta proiectantului una sau doua mostre pentru piesele de confectii metalice mai complexe tipice, cuprinzand materialele, sistemele de forare, asamblare, (betoane sau sudura), protejare anticoroziva si finisaje ce urmeaza sa fie adoptate ca sistem pentru toate confectiile metalice la acest contract. Numai dupa dupa obtinerea aprobarii din partea proiectantului se vor lansa comenzile pentru executia si livrarea confectiilor metalice, care se vor executa in conformitate cu mostrele aprobate. Piese de confectii metalice vor fi insotite de certificate ale producatorului prin care se atesta calitatea materialelor folosite, in concordanta cu mostrele aprobate si cu desenele de executie. REZISTENTA LA FOC Subansamblurile din care fac parte elementele cuprinse in acest capitol trebuie sa fie certificate de laboratoare de incercari acceptate de autoritatile cu jurisdictie in domeniu, asupra modului in care indeplinesc cerintele de rezistenta la foc prevazute atat de reglementarile in vigoare cat si de caietele de sarcini ale proiectului. LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. Confectiile metalice se vor depozita in spatii acoperite, ferite de intemperii si de actiunea agentilor corozivi si nocivi, pe stative la 10-15 cm de pardoseala. Depozitarea se face protejandu-se confectiile metalice cu prelate sau folii de polietilena. Confectiile metalice sub 100 kg greutate se manipuleaza manual, iar cele mai grele cu dispozitive speciale. CONDITIILE PROIECTULUI
118
Se vor asigura pentru toate tipurile confectii metalice in cantitatile complete de la un singur producator. Se va procura o cantitate suficienta pentru fiecare tip de confectii metalice specificate astfel incat sa se permita executarea lucrarilor fara aprovizionari suplimentare ulterioare. Materialele se vor livra in ambalajele originale, containere sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului. MATERIALE Inox conform standardelor romanesti, otel lat laminat la cald, profile laminate la cald, fier forjat. Profilele laminate la cald (50 x 100 mm) vor avea grosimi de cel putin 3 mm. Accesorii : suruburi, piulite, saibe, dibluri, conexpand, piese de ancorare (placute metalice) sau piese metalice inglobate in beton etc. In principal imbinarile se vor face prin sudura. Confectiile metalice se vor executa in ateliere specializate conform desenelor de executie si cu mostrele aprobate. In cazuri speciale se acorda, cu aprobarea proiectantului modificari ale solutiilor, gabaritelor sau finisajelor fata de cele aprobate initial, dar nu sub nivelul solutiilor initiale (din punct de vedere calitativ si cantitativ). Abateri maxime admisibile la executia confectiilor metalice : lungime, latime + 2 mm; grosime 1 mm, 0,5 mm; planeitate : deviatia unui colt fata de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm, ca dimensiuni pana la 1,5 m si max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m. MONTAJ OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea montajului se vor executa urmatoarele lucrari: 1. Lucrarile de finisaj cu proces tehnologic umed (tencuieli, placaje, rectificari la peretii din beton ). 2. Lucrari de hidroizolatii inclusiv probele de etanseitate ale acestora. 3. Pozitionarea si fixarea elementelor inglobate pentru confectii metalice (praznuri, gheremele, etc.). Se efectueaza trasarea si verificarea axelor de montaj ale constructiilor metalice, functie de elementele de fixare existente pentru pozitionarea acestora, in conformitate cu detaliile de executie. Se verifica calitatea executiei lucrarilor executate anterior in legatura directa si care pot influenta operatiunile de montaj a confectiilor metalice. MONTAJUL
119
Operatiile de montaj : - Fixarea provizorie in cateva puncte de sudura (acolo unde fixarea se face prin sudura). - Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul nivelmetrului si firului de plumb. - Fixarea definitiva prin sudura sau prin buloane (de la caz la caz , functie de solutie). FINISAJE - Se curata suprafetele de eventualele urme de mortar sau alte impuritati. - Se face o dubla decapare si se grunduiesc. - Se executa vopsitoria in 2 straturi cu email. VERIFICARI SI REMEDIERI IN VEDEREA RECEPTIEI LUCRARILOR Se verifica calitatea fixarii pe stratul suport, calitatea executiei (suduri, slefuiri, etc.). Daca nu se respecta prezentele specificatii sau desenele de executie si mostrele aprobate, proiectantul va putea decide inlocuirea lucrarilor cu altele care sa respecte aceste cerinte. REGULI SI METODE DE VERIFICARE La realizarea lucrarilor de montaj confectii metalice se va respecta documentatia tehnica de executie, precum si prezentele specificatii. Se vor efectua verificari ale lucrarilor atat in timpul executiei, cat si dupa terminarea lor, privind cele spuse mai sus. Verificarile dimensiunilor si calitatii materialelor se vor face conform specificatiilor si standardelor pentru fiecare material si produs in parte. Materialele folosite pentru care documentatia prevede o anumita calitate si care prezinta indoieli in aceasta privinta trebuie supuse incercarilor de laborator. SFARSITUL CAPITOLULUI 14 INTOCMIT c. arh. Liviu Davidescu
120
CAIET DE SARCINI AMENAJARI EXTERIOARE

CAP 1 GENERALITI 1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele condiii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de construcii pentru amenajari exterioare ( ziduri de sprijin, montare pavele) precum si verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata dac aceste condiii au fost ndeplinite. 2. Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta lucrare sunt extrase din prescripiile tehnice de proiectare, execuie si recepie, n vigoare la data elaborrii sale. Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde publicate anual de IRS i n listele normativelor tehnice n vigoare publicate anual n Buletinul Construciilor. Principalele prescripii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta lucrare, sunt menionate la fiecare capitol n parte. 3. Verificarea calitii lucrrilor se face n scopul conformrii corespondenei acestora cu proiectul, n limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile prevzute de acestea. Dispoziiile de antier, date de beneficiar i proiectant - cu respectarea normelor legale n vigoare - au aceeai putere ca i proiectul de execuie, din punct de vedere al verificrilor efectuate. 4. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuata pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrii, depete n sens deplorabil abaterile admisibile
121
prevzute n proiecte sau n prescripiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului dat n scris de beneficiar, cu avizul proiectantului. 5. n cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la recepiile preliminare), n scopul obinerii de date asupra corectitudinii verificrilor si nregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel: - dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz nc un numr egal de sondaje ; - dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute n prescripiile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleai metode sau cu alte metode care s dea rezultate echivalente. 6. La cererea preedintelui comisiei de recepie preliminar a obiectului, ntreprinderea executanta va ntocmi o prezentare sintetic a tuturor verificrilor i ncercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor i pe faze de lucrri, prezentare care trebuie s cuprins pe scurt: date asupra frecvenei verificrilor i probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, n comparaie cu prevederile prescripiilor tehnice; lista ncercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile n care probele de control prescrise au dat rezultate nesatisfctoare, precum i msurilE aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au modificat ; lista i descrierea sumar a remedierilor efectuate cu descrierea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceast prezentare, mpreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale de lucrri ascunse, fie, buletine de ncercri, etc.), trebuie s furnizeze comisiei de recepie - mpreun cu sondajele sale proprii - dovada indubitabila c lucrrile executate se nscriu n condiiile de calitate prevzute n proiecte si prescripii tehnice specifice, n limitele abaterilor admisibile. 7. Pentru recepia preliminar sau finala a obiectivelor de construcii, cu instalaii aferente, proiectantul va prezenta la cererea comisiei de recepie nota prevzuta de reglementrile n vigoare, cuprinznd precizrile asupra aplicrii proiectului, observaiile sale asupra calitii lucrrilor, punctul su de vedere asupra condiiilor n care recepia poate fi admis, confirmarea ndeplinirii obligaiilor de predare a indicaiilor asupra normalei ei folosiri i exploatri. 8. Comisia de recepie este obligata a cerceta existenta documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor i care privesc verificrile de calitate i ncercrile efectuate anterior precum i documentele privind cazurile prevzute la pct. 6.
122
n toate cazurile privind elementele structurale de construcii sau instalaii, n care aceste documente lipsesc sau consemneaz verificri efectuate cu o frecventa mai mic dect acea prevzut n proiecte i prescripii tehnice, sau n care rezultatele nu corespund condiiilor de calitate prescrise, comisiile de recepie preliminar nu pot admite recepia dect dac - prin ncercri i cercetri suplimentare directe, sau prin expertize tehnice - se dovedete c obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat i executat i c poate fi exploatat n condiii normale. n toate celelalte cazuri, comisia de recepie preliminar este obligata a proceda conform reglementrilor privind efectuarea recepiilor. 9. Procedee de verificare. n funcie de momentul efecturii verificrilor, acestea se refera la : - Determinarea - prin msurtori - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct de vedere al poziiilor, dimensiunilor i modului de rezemare; b) - Existena documentelor de atestare a calitii materialelor, semifabricatelor i aparatelor utilizate; - Efectuarea ncercrilor i probelor impuse de proiect i prescripiile tehnice, ntocmirea documentelor cu rezultatele acestora precum i a proceselorverbale de lucrri ascunse. - Examinarea existentei i coninutului documentaiilor i proceselor-verbale menionate mai sus precum i a sintezelor i concluziilor acestora. - Verificarea directa prin sondaj i efectuarea de ncercri suplimentare, n vederea formrii convingerii organelor de control i comisiilor de recepie asupra corectitudinii si valabilitii documentelor ncheiate anterior. 10. Principalele condiii de calitate i verificrile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrri, n Normativul pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente Indicativ C. 56 - 1985.
CAP.2 LUCRRI DE TERASAMENTE Domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcia platformelor publice, accese pietonale . El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie. Prevederi generale
123
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele i normativele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a terasamentelor, cu rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor. n cazul cnd se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun. Pmnt vegetal Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se foloseste pmnt vegetal ales din pmnturile vegetale locale cele mai propice vegetaiei. Pmnturi pentru terasamente Categoriile i tipurile de pmnturi clasificate conform STAS 1243-88 innd cont ca acestea s fie foarte bune sau bune. Nu se vor utiliza n ramblee pmnturile organice, mluri, nmoluri, pmnturile turboase i vegetale, pmnturile cu consisten redus (care au indicele de consisten sub 0,75), precum i pmnturile cu coninut mai mare de 5 % de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce n umpluturi bulgri de pmnt ngheat sau cu coninut de materii organice n putrefacie (brazde, frunzis, rdcini, crengi, etc). Apa de compactare Apa necesar compactrii rambleelor nu trebuie s fie murdar i nu trebuie s conin materii organice n suspensie. Adugarea eventual a unor produse destinate s faciliteze compactarea, nu se va face dect cu aprobarea beneficiarului, n care se vor preciza i modalitile de utilizare. Verificarea calitii pmnturilor Verificarea calitii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale acestuia, care sunt: granulozitate, limit de plasticitate, caracteristicile de compactare, umflare liber, umiditate, conform STAS 1919/5-85; coeficientul de neuniformitate conform STAS 1913/5-85 ; 1913/4-86 ; 1913/1-82 ; 1913/12-88; sensibilitatea la nghe dezghe, conform STAS 1709-75. Executarea terasamentelor nainte de nceperea lucrrilor de terasamente antreprenorul trece la restabilirea i completarea pichetajului. Piloii implantai n cadrul pichetajului complementar vor fi legai n plan i n profil n lung, de aceiai reperi ca i picheii din pichetajul iniial. Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, antreprenorul va materializa prin rui i abloane urmtoare :
124
nlimea umpluturii sau adncimea spturii n ax; punctele de intersecii ale taluzurilor cu terenul natural (ampriz); nclinarea taluzurilor. Cu ocazia efecturii pichetajului, vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene, electrice, de telecomunicaii sau de alt natur, aflate n zona drumului, n vederea mutrii sau protejrii acestora, conform documentaiilor tehnice pentru predarea terenului liber constructorului.
Lucrri pregtitoare nainte de nceperea lucrrilor de terasamente, se execut urmtoarele lucrri pregtitoare n limita zonei expropriate : curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni; decaparea i depozitarea pmntului vegetal; Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga suprafa a amprizei. Decaparea pmntului vegetal se face pe ntreaga suprafa a amprizei drumului i a gropilor de mprumut. Antreprenorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca inspectorul de antier s accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul articol. Aceast acceptare trebuie s fie, n mod obligatoriu, menionat n registrul de antier. Micarea pmntului Micarea pmntului se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu umpluturi a proiectului. Necesarul de pmnt care nu poate fi acoperit din deblee provine din gropi de mprumut, iar excedentul de pmnt va fi transportat n depozite definitive. Gropi de mprumut i depozite n lipsa unor precizri n caietul de sarcini speciale, alegerea gropilor de mprumut sau a depozitelor este lsat la latitudinea antreprenorului, sub reverva aprobrii inspectorului de antier. La exploatarea gropilor de mprumut antreprenorul va respecta urmtoarele reguli: crestele taluzurilor gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizaiei prealabile a dirigintelui, s fie la o deprtare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; spturile n gropile de mprumut pot fi efectuate n continuarea taluzurilor de debleu, cu condiia ca fundul spturii s fie terminarea extragerii, nivelate de aa manier ca evacuarea apelor din precipitaii s fie asigurat n bune condiii, iar taluzurile s fie ngrijit taluzate ; spturile n gropile de mprumut nu vor putea fi practicate sub nivelul proiectat al drumului, n profilurile n debleu sau sub cota sanului de scurgere a apelor, n zona de rambleu;
125
fundul gropilor de mprumut va avea o pant transversal de 1... 3 % spre exterior, i o pant longitudinal care s asigure scurgerea i evacuarea apelor; Antreprenorul va avea grij ca gropile de mprumut i depozitele, s nu compromit stabilitatea masivelor naturale i nici s nu riste antrenarea lor de ape sau s cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice ori particulare. n acest caz, antreprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube. Inspectorul de antier se va putea opune executrii gropilor de mprumut sau depozitelor susceptibile de a nruti aspectul mprejurimilor i a scurgerii apelor, fr ca antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri. Achiziionarea sau despgubirea, pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pmnturi ca i celor necesare gropilor de mprumut, rmn n sarcina antreprenorului. Finisarea platformei Stratul superior al platformei va fi ngrijit compactat, nivelat i complectat, respectnd cotele n profil n lung i n profil transversal, declivitile i limea prevzute n proiect. n ce privete limea platformei i cotele de execuie, abaterile limit sunt : la limea platformei: 0,05 m fa de ax; 0,10 m la limea ntreag; la cotele proiectului : 0,05 m fa de cotele de nivel ale proiectului. Dac construcia sistemului rutier nu urmeaz imediat terasamentele, platforma va fi nivelat transversal, urmrind profilul acoperi, constituit din doi versani plani nclinai cu 4 % spre marginea acestora. n curbe se va aplica deverul sau supranlrile prevzute n planuri. Antreprenorul va trebui, n timp oportun, s solicite instruciuni inspectorului de antier asupra tipului de finisare de adoptat. Aceste instruciuni vor fi consemnate n caietul de dispoziii de antier.
ntreinerea n timpul termenului de garanie n timpul termenului de garanie, antreprenorul va trebui s execute, n timp util i pe cheltuiala sa, lucrrile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzurilor i a rambleelor i s corijeze tasrile rezultate dintr-o proast execuie a lucrrilor. n afar de aceasta, antreprenorul va trebui s execute n aceeasi perioad, i la cererea scris a inspectorului de antier toate lucrrile complementare care vor fi necesare ca urmare a degradrilor de care antrepriza este responsabil. Controlul execuiei lucrrilor Controlul calitii lucrrilor de terasamente const n : verificarea trasrii axei i amprizei drumului ; verificarea pregtirii terenului de fundaie;
126
verificarea calitii i strii pmntului utilizat; controlul grosimii straturilor aternute; controlul compactrii terasamentului; controlul caracteristicilor platformei drumului; controlul capacitii portante. Executantul este obligat s in evidena zilnic n registrul de laborator, a verificrilor efectuate asupra calitii i strii (umiditii) pmntului pus n oper i a

realizrilor obinute n urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate. Verificarea trasrii axei i amprizei drumului se va face nainte de nceperea lucrrilor de execuie a terasamentelor, urmrindu-se respectarea ntocmai a prevederilor proiectului. Tolerana admisibil fiind de 0,10 m, n raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregtirii terenului de fundaie nainte de nceperea executrii umpluturilor, dup ce s-a curat terenul, s-a nprit stratul vegetal i s-a compactat pmntul, se determin gradul de compactare i deformabilitatea terenului de fundaie. Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de verificare a calitii lucrrilor ascunse, specificndu-se i eventualele remedieri necesare. Numrul minim de probe conform STAS 2914-84 pentru gradul de compactare este de 3 ncercri pentru fiecare 2000 m2 suprafe compactat. Deformabilitatea ternului se va stabili prin msurri cu deflectometru cu prghie conform instruciunilor tehnice departamentale - indicatv CD 39 - 77 publicate n Buletinul construciilor nr. 7/1977. Msurtorile cu defectometru se vor efectua n profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dup altul, n trei puncte (dreapta, axa, stnga) de pe ampriza drumului. Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaii se va face n corelaie cu msurtorile cu deflectometrul n punctele n care rezultatele acestora atest valori de capacitate portant aczut. Verificarea calitii i strii pmntului Grosimea ficrui strat de pmnt aternut la executarea rambleului va fi verificat; ea trebuie s corespund grosimii stabilite pe sectorul experimental pentru tipul de pmnt respectiv i utilajele folosite la compactare. Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pmnt pus n oper. Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitii n stare uscat a acestor probe cu densitate n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor STAS 1913/13 - 83. Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face n minimum trei puncte repartizate: stnga, ax, dreapta, n seciuni diferite pentru fiecare sector de 250 m lungime.
127
Nu se va trece la execuia stratului urmtor atta timp ct rezultatele verificrilor efectuate nu confirm realizarea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioar a stratului nefiind posibil. Toleranele de nivelment impuse pentru nivelarea platformei suport sunt 0,05 m fa de prevederile proiectului. Controlul topografic al nivelmentului va fi fcut pe profile din 20 n 20 m. Recepia lucrrilor Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe faze de execuie), unei recepii preliminare i unei recepii finale. Recepia pe faze de execuie n cazul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrri ce se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de documentaii i de prezentul caiet de sarcini. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare. Recepia pe faze se efectueaz de ctre inspectorul de antier al lucrrii i eful de lot; documentul ce se ncheie ca urmare a recepiei trebuie s poarte ambele semnturi. Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii: trasarea i ablonarea lucrrii; decaparea stratului vegetal; compactarea terenului de fundaie; n cazul rambleelor, pentru fiecare metru din nlime de umplutur i la realizarea umpluturii sub cota stratului de form; n cazul spturilor, la cota final a spturii. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelorde control, ct i a comisiei de recepie preliminar sau final. Recepia preliminar La terminarea lucrrilor de terasamente, sau a unei pri din acestea, se porceda la efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor verificndu-se : concordana lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini caietului de sarcini speciale i a proiectului de execuie; natura pmntului din corpul drumului; concordana gradului de compactare realizat cu prevederile caietului sarcini. Lucrrile nu se vor recepiona dac: nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect; nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului ct i fiecare strat n parte (atestate de procesele verbale de recepie pe faze); lucrrile de scurgere a apelor sunt necorespunztoare ; va i
de
pe
128
nu s-au respectat pantele transversale i suprafaarea platformei; se obsearv fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul terasamentelor, degradri ale taluzurilor etc.; nu este asigurat capacitatea portant la nivelul patului drumului. Defeciunile se vor consemna i se va stabilii modul i termenul de remediere.

Recepia final La recepia final a lucrrilor se va consemna modul n care s-au comportat i dac au fost ntreinute terasamentele n mod corespunztor. REFERINTE NORMATIVE I. ACTE NORMATIVE Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 publicat n MO 397/24.08.2000 Norme metodologice privind conditiile de nchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de circulatie n vederea executrii de lucrri n zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. Norme generale de protectia muncii. Norme privind exploatarea si ntretinerea drumurilor si podurilor. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
NGPM/1996 NSPM nr. 79/1998 Ordin MI nr. 775/1998 Ordin AND nr. 116/1999
II. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002
Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacittii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide. III. STANDARDE Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate si drumuri. Metode de ncercare. Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor.
STAS 730-89 STAS 1243-88
129
STAS 1709/1-90
Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Adncimea de nghet n complexul rutier. Prescriptii de calcul. Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Prevenirea si remedierea degradrilor din nghetdezghet. Prescriptii tehnice. Actiunea fenomenului de nghet-dezghet la lucrri de drumuri. Determinarea sensibilittii la nghet a pmnturilor de fundatie. Metoda de determinare. Teren de fundare. Determinarea umidittii. Teren de fundare. Determinarea densittii pmnturilor. Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate. Teren de fundare. Determinarea granulozittii. Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale pmnturilor cu umflri si contractii mari.
STAS 1709/2-90
STAS 1709/3-90
STAS 1913/1-82 STAS 1913/3-76 STAS 1913/4-86 STAS 1913/5-85 STAS 1913/12-88
STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.
STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren.
STAS 2914-84
Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.
CAP .3 .STRAT DE FUNDAIE DIN BALAST GENERALITI

130
Art. 1. Obiect i domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia i recepia straturilor de fundaie din balast sau balast amestec. El cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialele folosite, prevzute n SR 662 i de stratul de fundaie realizat conform STAS 6400. Art. 2. Pevederi generale 2.1. Stratul de fundaie din balast sau balast optimal se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de grosimea stabilit prin proiect i variaz conform prevederilor STAS 6400, ntre 15 i 30 cm. 2.2. Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice i tehnologice corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea Beneficiarului , verificri suplimentare fa de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.5. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun. MATERIALE Art. 3. Agregate naturale 3.1. Pentru execuia stratului de fundaie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxim de 63 mm. 3.2. Balastul trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe, nu trebuie s conin corpuri strine vizibile (bulgri de pmnt, crbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. 3.3. n conformitate cu prevederile SR 664, pct. 2.3.4.2. balastul i balastul optimal, pentru a fi folosite n stratul de fundaie, trebuie s ndeplineasc caracteristicile calitative artate n tabelul 1. Tabelul1 CARACTERISTICI
CONDIII DE ADMISIBILITATE Amestec optim Fundaii rutiere 0-63 max. 3 4-10 12-22 0-63 max. 3 3-18 4-38
Sort Coninut de fraciuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm
Completarea sistemului rutier la nghe-dezghe -strat de form 0-63 max. 3 3-33 4-53
131
0-4 0-8 mm 0-16 mm 0-25 mm 0-50 mm 0-63 mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un)min Eghivalent de nisip (EN) min Uzura cu maina tip Los Angeles (LA) % max
26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30
16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50
16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50
3.4. Balastul optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 25-63, fie direct din balast, dac ndeplinete condiiile din tabelul 1. 3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total n cazul balastului amestec optimal sunt date n tabelul 2. Tabelu l 2. Domeniu de Limita Treceri n % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de granulozitate .m mm. 0,02 0,2 1 4 8 25 63 0-63 inferioar 0 4 12 28 35 60 100 superioar 3 10 22 38 50 75 100 Agregatul (balastul sau balastul amestec optimal) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea i constana calitii acestuia. Aprovizionarea la locul punerii n oper se va face numai dup efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerinele prezentului caiet de sarcini i dup aprobarea inginerului. 3.6. Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii balastului sau balastului amestec optimal astfel: - ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) se vor evidenia rezultatele determinrilor efectuate de laboratorul propriu. 3.7. Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea necesar i de ealonarea lucrrilor. 3.9. n cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea acestuia se va face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite. 3.10. n cazul n care la verificarea calitii balastului sau balastului amestec optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul 1
132
acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea condiiilor calitative prevzute. Art. 4. Apa Apa necesar compactrii stratului de balast sau balast amestec optimal poate s provin din reeaua public sau din alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie. ART.5. CONTROLUL CALITII BALASTULUI INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDAIE Controlul calitii se face de ctre antreprenor, prin laboratorul su, n conformitate cu prevederile cuprinse n tabelul 3. Tabelul 3 Aciunea, procedeul de verificare sau caracteristici ce se verific Examinarea datelor nscrise n certificatul de calitate saucertificatul de garanie Determinarea granulometric. Echivalentul de nisip Neomogenitatea balastului Utilitate Metoda de determinare conform La locul de punere n oper -
Frecvena minim La aprovizionare La fiecare aprovizionat lot
O prob la fiecare lot aprovizionat, de 500 t, pentru fiecare (dac este cazul ptr. Fiecare sort)
STAS 4606 STAS 730
O prob de schimb (i sort) naintea lucrrilor i ori de cte ori se observ o schimbare cauzat de condiii meteo -
STAS 4606
Rezistene la uzura cu O prob la fiecare maina tip Los Angeles lot aprovizionat (LA) ptr. Fiecare surs (sort) la Fiecare 5 000 tone
STAS 730
133
CAPITOLUL III STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DIN BALAST Art. 6. Caracteristicile optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau balastului amestec optimal se stabilesc de ctre un laborator de specialitate acreditat nainte de nceperea lucrrilor de execuie. Prin ncercarea Proctor modificat, conform STAS 1913/13 se stabilete: - du.max.P.M. greutatea volumic n stare uscat, maxim exprimat n g/cm3 - wopt. P.M. - umiditatea optima de compactare, exprimata in %. Art. 7. Caracteristicile efective de compactare 7.1. Caracteristicile efective de compactare se determin de laboratorul antierului pe probe prelevate din lucrare, i anume : - du.ef - greutatea volumic, n stare uscata efectiv, exprimat n g/cm3 - w ef - umiditatea efectiv de compactare, exprimat n % n vederea stabilirii gradului de compactare gc.
gc =
d .u.ef
d .u. max P . M .
100
7.2. La execuia stratului de fundaie se va urmri realizarea gradului de compactare artat la art. 13 CAPITOLUL IV PUNEREA N OPER A BALASTULUI Art. 8. Msuri preliminare 8.1. La execuia stratului de fundaie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai dup recepionarea lucrrilor de terasamente, sau de strat de form, n conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrri. 8.2. nainte de nceperea lucrrilor se vor verifica i regla utilajele i dispozitivele necesare punerii n oper a balastului sau balastului amestec optimal. 8.3. nainte de aternerea balastului se vor executa lucrrile pentru drenarea apelor din fundaii - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole i racordurile stratului de fundaie la acestea, precum i alte lucrri prevzute n acest scop n proiect. 8.4. n cazul straturilor de fundaie prevzute pe ntreaga platform Art. 9. Experimentarea punerii n oper a balastului sau a balastului amestec optimal
134
9.1. nainte de nceperea lucrrilor, antreprenorul este obligat s efectueze o experimentare pe un tronson de prob n lungime de minimum 30 m i o lime de cel puin 3,40 m (dublu limii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea, n condiii de execuie curent pe antier, a componenei atelierului de compactare i a modul de acionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dac grosimea prevzut n proiect se poate executa ntr-un singur strat, reglarea utilajelor de rspndire, pentru realizarea grosimii din proiect i pentru o suprafaare corect. 9.2. Compactarea de prob pe tronsoansonul experimental se va face n prezena inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite de comun acord i efectuate de un laborator de specialitate. n cazul n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obinut, anteprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare, dup modificarea grosimii stratului sau utilajului de compactare folosit. Aceste ncercari au drept scop stabilirea parametrilor compactrii, i anume : - grosimea maxim a stratului de balast pus n oper; - condiiile de compactare (verificarea eficacitii utilajelor de compactare i intensitatea de compactare a utilajului. intensitatea de compactare = Q/S Q - volumul balastului pus n oper n unitatea de timp(ore, zi, schimb), n m3; S - suprafaa compactat n intervalul de timp dat, exprimat n m2 . n cazul folosirii de utilaje de acelai tip, n tandem, suprafeele compactate de fiecare utilaj se cumuleaz. 9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referin pentru restul lucrrilor. Caracteristicile obinute pe acest tronson se vor consemna n registrul de antier, pentru a servi la urmrirea calitii lucrrilor ce se vor executa. Art. 10. Punerea n oper a balastului sau a balastului amestec optimal 10.1. Pe terasamentul recepionat se aterne i se niveleaz balastul sau balastul amestec oprtimal ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de grosimea prevzut n proiect i grosimea optim de compactare stabilit pe tronsonul experimental. Aternerea i nivelarea se face la ablon, cu respectarea limilor i pantelor prevzute n proiect. 10.2. Cantitatea necesar de ap pentru asigurarea umiditii optime de compactare se stabilete de laboratorul de antier innd seama de umiditatea agregatului i se adaug prin stropire. Stropirea va fi uniform evitndu-se supraumezirea local. 10.3. Compactarea straturilor de fundaie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectndu-se componena atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia i intensitatea Q/S de compactare. 10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaie nu se realizeaz pe ntreaga lime a platformei, acostamentele se completeaz i se compacteaz odat cu stratul
135
de fundaie, astfel ca acesta s fie permanent ncadrat de acostamente, asigurndu-se totodat i msurile de evacuare a apelor, conform pct. 8.3. 10.5. Denivelrile care se produc n timpul compactrii straturilor de fundaie, sau rmn dup compactare, se corecteaz cu materiale de aport i se recompacteaz. Suprafeele cu denivelri mai mari de 4 cm se completeaz, se reniveleaz i apoi se compacteaz din nou. 10.6. Este interzis folosirea balastului ngheat. 10.7. Este interzis aternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zpad sau cu pojghi de ghea. Art. 11. Controlul calitii compactrii balastului sau a balastului amestec optimal 11.1. n timpul execuiei stratului de fundaie din balast sau balast amestec optimal se vor face, pentru verificarea compactrii, ncercrile i determinrile artate n tabelul 4. Frecvene minime la locul de punere n oper zilnic, dar cel puin un test la fiecare 250 m de band de circulaie minim 3 probe la o suprafa de 2000 m2 de strat Zilnic Zilnic n minim 3 puncte pentru suprafee < 200 m2 i min. 5 puncte pentru suprafee > 2000 m2 de strat n cte dou puncte situate n profiluri transversale la distana de 10 m unul de altul pentru fiecare band cu limea de 7,5 m Tabelul 4 Metode de verificare conf. STAS 1913/13-83 STAS 4606 STAS 1913/15 STAS 12288
Nr. crt. 1 2 3 4
Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verific ncercarea Protor modific Determinarea umiditii de compactare i corelaia umiditii Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizrii intensitii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutii volumice n stare uscat
Determinarea capacitii portante la nivelul superior al stratului de fundaie .
Normativul C.D. 31
n ceea ce privete capacitatea portant la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determin prin msurtori cu deflectometrul cu prghie conform
136
Normativului pentru determinarea prin deflectografie i deflectometrie a capacitii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple i semirigide, indicativ CD 31. 11.2. Laboratorul anteprenorului va ine urmtoarele evidene privind calitatea stratului executat : - compoziia granulometric a balastului utilizat; - caracteristicile optime de compactare, obinute prin metoda Proctor modificat(umiditate optim, densitate maxim uscat); - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portant). CAPITOLUL V
Condiii tehnice, reguli i metode de verificare Art. 12. Elemente geometrice 12.1. Grosimea stratului de fundaie din balast sau din balast amestec optimal este cea prevzut n proiect. Abaterea limit la grosime poate fi de maximum 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strpunge stratul, la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundaie este media msurtorilor obinute pe fiecare sector de drum prezentat recepiei. 12.2. Limea stratului de fundaie din balast sau din balast amestec optimal este prevzut n proiect. Abaterile limit la lime pot fi 5 cm. Verificarea limii executate se va face n dreptul profilurilor transversale ale proiectului. 12.3. Panta transversal a fundaie din balast sau din balast amestec optimal este cea a mbrcminii sub care se execut, prevzut n proiect. Denivelrile admisibile sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru mbrcmintea respectiv i se msoar la fiecare 25 m distan. 12.4. Declivitile n profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limit la cotele fundaiei din balast, fa de cotele din proiect pot fi de 10 mm. Art. 13. Condiii de compactare Straturile de fundaie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate pn la realizarea urmtoarelor grade de compactare, minime din densitatea n stare uscat maxim determinat prin ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 : - pentru drumurile din clasele tehnice I, II i III : * 100 %, n cel puin 95 % din punctele de msurare ; * 98 %, n cel mult 5 % din punctele de de msurare la autostrzi i/n toate punctele msurare de clasa tehnic II i III.. - pentru drumurile din clasele tehnice IV i V : * 98 %, n cel puin 93 % din punctele de msurare ;
137
* 95 %, n toate punctele de de msurare. Capacitatea portant la nivelul superior al stratului de fundaie se consider realizat dac valorile deflexiunilor msurate nu depesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate n tabelul 5 (conform CD 31). Tabelul 5 Grosimea Valorile deflexiunii admisibile stratului de Stratul superior al terasamentelor alctuit din : fundaie din Strat de form Pmnturi de tipul (conform STAS 1243) balast sau Conform Nisip prfos, Praf nisipos, Argil prfoas, balast amestec STAS 12253 nisip argilos praf argilosargil optimal h (cm) (P3) nisipos, praf nisipoas, argilos (P4) argi prfoasnisipoas (P5) 10 185 323 371 411 15 163 284 327 366 20 144 252 290 325 25 129 226 261 292 30 118 206 238 266 35 109 190 219 245 40 101 176 204 227 45 95 165 190 213 50 89 156 179 201
Nota : Balastul din strat de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile de admisibilitate din SR 662 i STAS 6400. Msurtorile de capacitate portant se vor efectua n conformitate cu prevederile Normativului CD 31. Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman efectuate n scopul calitii execuiei lucrrilor de fundaii se va face prin examinarea modului de variaie la suprafaa stratului de fundaie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 kN) i a valorii coeficientului de variaie (Cv). Uniformitatea execuiei este satisfctoare dac, la nivelul superior al stratului de fundaie, valoarea coeficientului de variaie este sub 35 %. Art. 14. Caracteristicile suprafeei stratului de fundaie Verificarea denivelrilor suprafeei de fundaiei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel : - n profil longitudinal msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de circulaie i nu pot fi mai mari de 2,0 cm ;
138
- n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilurilor artate n proiect i nu pot fi mai mari de 1,0 cm. n cazul apariiei denivelrilor mai mari dect cele prevzute n prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafeei fundaiei. CAPITOLUL VI RECEPIA LUCRRILOR Art. 15. Recepia pe faza determinant Recepia pe faza determinant, stabilit n proiect, se efectueaz conform Regulamentului privind controlul de stat al calitii n construcii aprobat cu HG 272/94 i conform Procedurii privind controlul statului n fazele de execuie determinante, elaborat de MLPAT i publicat n Buletinul Construciilor volum 4/1996 , atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentaii sunt complet terminate i toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile Art. 5, 11, 12, 13 i 14. Comisia de recepie examineaz lucrrile i verific ndeplinirea condiiilor de execuie i calitative impuse de proiecte i caietul de sarcini precum i constatrile consemnate pe parcursul execuiei de ctre organele de control. n urma acestei recepii se ncheie Proces verbal n registrul de lucrri ascunse. Art. 6. Recepia preliminar, la terminarea lucrrilor Recepia preliminar se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri, conform Regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Art. 17. Recepia final Recepia final va avea loc dup expirarea perioadei de garanie pentru ntreaga lucrare i se va face n condiiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94. CAIET DE SARCINI PAVAJE INSTRUCTIUNI DE MONTAJ Prin pavaje trebuie sa se inteleaga o serie de straturi de materiale diverse, suprapuse pe terenul natural care au menirea de a realiza o structura corespunzatoare indeplinirii unei functii speciale - sistem rutier (suprafete carosabile, zone de parcare, amenajari urbane, etc.). Pentru punerea in opera a pavelelor trebuie realizate straturile specifice sistemului rutier (fig.1).
139
1. 2. 3. 4. 5.
Infrastructura; Suprafata finisata a infrastructurii; Stratul de poza din nisip; Imbracamintea din pavele. Faze de lucrari.
Terenul natural este cel care se gase}te la fata locului sub lucrarile de pavaj, teren care va fi studiat in mod special si definit prin caracteristicile sale geotehnice 1. Infrastructura Reprezinta complexul alcatuit din diferite straturi naturale puse in opera in contact direct cu terenul, natural si care, in ceea ce priveste pavajul, indeplineste urmatoarele functii: - Distribuirea presiunilor care se produc datorita incarcarilor din trafic si preluarea eforturilor verticale in asa fel incat sa fie suportate de terenul natural fara cedari semnificative sau cedari impreuna cu pavajul; - Drenarea apelor pentru a impiedica formarea ghetii. Nota: grosimea, numarul si caracteristicile straturilor infrastructurii sunt in stricta corelatie cu caracteristicile geotehnice ale terenului si ale incarcarilor de exploatare ce deriva din estinatia de folosinta. Infrastructura poate fi realizata cu materiale diferite, astfel ca functiile sale primare sa fie acelea de a asigura un drenaj corespunzator si de a contribui la
140
rezistenta globala a fundatiei functie de natura terenului natural. In primul caz se pot utiliza materiale nelegate cu granulometria discontinua sau betoane poroase (fig.2). In cel de al doilea caz se utilizeaza amestecuri granulare nelegate cu granulometria continua, amestecuri cimentate sau betoane slabe (fig.3)
Metodele de dimensionare a infrastructurii sunt numeroase si sunt bazate pe parametrii de proiectare cunoscuti precum tipul de pavaj, tipul incarcarilor si caracteristicilor geotehnice ale terenului. Exista in uz cataloage de suprastructuri in care sunt sintetizate rezulatele teoretice si practice acumulate si care ofera solu]ii orientative ce pot fi utilizate in diverse situatii. In mod general se procedeaza dupa cum urmeaza: Terenul vegetal: se ajunge la nivelul dorit prin decopertare de 30 - 40 cm, dupa care se intinde un strat BALAST DE 15 CM pentru trotuare , terenul natural fiind in acest caz unul necoeziv(conform studio geo) . Grosimea acestui strat va fi de 15 cm.Acest strat a fost tratat in capitolul anterior. Dupa asternerea materialelor de umplutura, acestea vor fi compactate corespunzator pe straturi pana la atingerea gradului de compactare prevazut in proiect sau caiet de sarcini. Pantele necesare vor trebui sa fie prevazute si executate in momentul pregatirii INFRASTRUCTURII. 2. Suprafata finisata a infrastructurii
141
2.1 Reprezinta nivelul topografic al infrastructurii pe care va fi asezat pavajul fara modificari suplimentare, prin urmare, este responsabil de respectarea cotelor si a pantelor fara modificarea grosimii stratului de nisip de poza (fig.4). Pe suprafata de finisaj poate fi asternut un strat de material geotextil care indeplineste mai multe functii: De difuzie a actiunii drenante a apelor superficiale; De protectie a nisipului de poza; De omogenizare a suprafetei de finisare. Nota: panta suprafetei de finisaj, nu mai mica de 1%, trebuie sa permita o corecta evacuare a apelor superficiale. 2.2 In suprafata de finisaj trebuie sa fie inglobate definitiv elementele de serviciu care vor trebui sa fie bine fixate si protejate printr-o compactare corespunzatoare sau inglobate in beton turnat la fa]a locului si pozitionate la cote definitive. Constituie elemente de serviciu: - Bordurile de oprire si de limitare (fig.4); - Ramele de la caminele de vizitare, de la capace sau de la utilitati in general (fig.5); Rigole sau canale pt. evacuarea apelor de suprafata (fig.6). Primele doua tipuri de elemente de serviciu au rolul de a prelua impingerea spre exterior a pavajului supus la incarcari de exploatare si de a nu lasa sa se imprastie stratul de nisip care constituie stratul de poza. In general sunt montate pe un pat de beton (fundaiie), avand grija sa se colmateze rosturile verticale dintre elementele alaturate si dintre pavele, pentru a evita iesirea nisipului de poza. Fundatia din beton trebuie sa indeplineasca functia de preluare a solicitarilor orizontale fara sa impiedice, prin iesirea in afara, realizarea stratului de poza. Actiunile orizontale produse de migratia pavelelor sunt de marime modesta. 3. Stratul de poza Stratul de poza (fig.4, fig.5, fig.6) trebuie sa fie format din nisip de rau sau de concasaj provenit din materiale aluvionare sau din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul de la 2 la 8mm.. Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate.
142
143
3. Stratul de poza Stratul de poza (fig.4, fig.5, fig.6) trebuie sa fie format din nisip de concasaj provenit din materiale de cariera de mare rezistenta mecanica. Din punct de vedere granulometric, materialul trebuie sa fie constituit din elemente cu diametrul dela 2 la 8mm si care sa nu treaca prin ciurul de 4 mm mai putin de 70% in greutate. Nu trebuie sa contina mal, argila sau resturi de concasare mai mult de 3% in greutate. Nota: definitivarea stratului de poza nu este permis sa se faca la temperaturi de sub 10C. Stratul de poza trebuie sa aiba o grosime cuprinsa intre 3 - 6 cm, inainte de punerea in opera a pavelelor. Grosimea este functie de doua variabile: De rigitatea suprafetei de finisare a infrastructurii; De necesitatea de a aduce, o data operatia terminata, pavelele la cota din proiect a suprafetei finite, ramanand definitiv stabilit faptul ca grosimea stratului de poza nu trebuie sa depaseasca 6 cm. Grosimea de 6 cm va fi, in orice caz, adaptata la suprafete de infrastructura deosebit de rigide (de exemplu pe amestecuri cimentate sau betonate), in timp ce grosimi mai mici vor putea fi adaptate la suprafete finite realizate din agregate mixte granulare.In prezenta unor infrastructuri sau placi impermeabile este obligatoriu sa se prevada posibilitatea de drenare a stratului de poza fara a interveni modificari ale caracteristicilor granulometrice ale nisipului. In acest scop pot fi utilizate agregate cu caracteristici ridicate de duritate, sau amestecuri uscate obtinute prin adaugarea de parti fine sau lianti in proportie de cel mult 5% din greutatea agregatelor. Nota: stratul de nisip va fi asternut fara nici un fel de compactare. 4. Imbracamintea din pavele Punerea in opera a primelor pavele necesita o grija deosebita, fapt ce se va rasfrange asupra intregii aranjari a elementelor succesive. In cazul nostru pavelele sint din piatra de granit de diferite dimensiuni ( 10 x 10 cm,20 x 20 cm )avand o grosime de 8 cm.Fiecare pavela trebuie sa fie pozata cu atentie, pentru a nu deranja pavela adiacenta si pana ce nu s-au pozat trei sau patru randuri nu se poate trece la lucrul intr-un ritm normal. Ordinea de pozare trebuie sa garanteze ca pavelele sa poata fi pozate usor si in asa fel incat sa nu trebuiasca niciodata sa se forteze o pavela intre cele deja pozate. Pana ce pavajul nu a fost compactat cu ajutorul vibratoarelor, nu trebuie sa fie supus la alte incarcari in afara de trecerea pavatorului si a utlilajelor sale. Pentru nici un motiv, pe timpul operatiei de pozare, nu trebuie sa fie deranjat sau modificat stratul de poza (fig.7). Santierul va fi, deci, in asa fel organizat incat atat pavatorii cat si
144
aprovizionarea sa treaca peste pavajul deja pozat (fig.8) Supunerea la sarcini de exploatare a pavajelor inainte de compactare si de colmatarea completa a rosturilor, poate cauza reactii intre pavele, avand drept consecinta ciobirea muchiilor.
Nota: in cazul pavajelor dintr-o singura culoare este necesar ca pavatorii sa se serveasca simultan cu pavele din cel putin TREI PACHETE DIFERITE pentru a obtine o cat mai mare uniformitate cromatica.
145
Nota: taierea pavelelor pentru realizarea unor dimensiuni mai mici se va face cu o masina corespunzatoare de taiat (un fel de ghilotina). Recomandam a se efectua aceasta operatie la finalizarea lucrarii. 5. Faze de lucrari 5.1 Colmatarea rosturilor Umplerea rosturilor dintre pavele se realizeaza in general cu un nisip diferit de cel utilizat pentru stratul de poza, nisip de concasaj ce trebuie compactat corespunzator pentru a garanta efectul autoblocant intre pavele. Nisipul trebuie sa fie uscat, sa fie alcatuit din elemente de piatra sanatoasa si rezistenta, cu granulometrie de 0 - 2,0 mm. lipsite de impuritati sau parti maloase. 5.2 Compactarea Prin compactare se intelege actiunea de tasare a pavelelor pe patul de poza. Inainte de a efectua compactarea trebuie sa ne asiguram ca suprafata pavajului si placa vibratorului sunt bine curatate si uscate. Aceasta operatie se va efectua, dupa terminarea pozarii pavelelor, prin utilizarea vibratoarelor cu placa sau a rulourilor compresoare mecanice, statice sau dinamice (fig.9).
Intensitatea fortei de vibrare si greutatea rulourilor compresoare mecanice trebuie sa fie proportionale cu grosimea si cu forma pavelelor, cu caracteristicile stratului de poza precum si cu cele ale infrastructurii. La compactarea supraf. inclinate se recomanda ca aceasta sa fie facuta pependicular pe panta si incepand de jos in sus.
146
Nota: se recomanda folosirea placilor vibratoare si rulourilor compresoare acoperite cu CAUCIUC DE PROTECTIE pentru a garanta o uniformitate mai mare si a evita producerea degradarii pavelelor. 5.3 Colmatarea rosturilor la terminarea executarii pavajului Odata compactat pavajul, peste stratul de pavele se intinde inca o data un strat subtire de nisip, avand caracteristicile descrise la punctul 5.1. Aceasta operatie este menita sa garanteze o perfecta inchidere a rosturilor, permitand pavajului o mai buna functionare mecanica. Colmatarea completa a rosturilor este in toate cazurile obligatorie si consta in imprastierea atenta a nisipului, care trebuie sa fie curat si perfect uscat intrucat colmatarea rosturilor este graduala si necesita faze succesive de imprastiere a nisipului. Nota: se recomanda sa nu se efectueze imediat curatirea finala. NOT IMPORTANT Caietul de carcini a fost ntocmit pe baza prescripiilor tehnice de baz (STAS- uri, normative, instruciuni tehnice, etc.), n vigoare la data elaborrii proiectului. Orice modificri ulterioare n coninutul prescripiilor indicate n cadrul caietului de sarcini, ca i orice noi prescripii aprute dup data elaborrii proiectului, sunt obligatorii, chiar dac nu concord cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.
CAP.7. MSURI DE PROTECIA MUNCII La executarea lucrrilor de construcii aferente structurii de rezisten se vor respecta msurile de protecia muncii prevzute n actele normative, normele i ordinele specifice n vigoare. Dintre acestea se amintesc: 1. "Legea nr.5/1985", cu privire la protecia muncii 2. "Norme republicane de protecia muncii", aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii, cu Ordinele nr.34/1975 i 60/1975, inclusiv modificrile aprobate cu Ordinul 110/1977 i 39/1977 3. "Normele departamentale pentru protecia muncii n construcii", aprobate de Ministerul Construciilor cu Ordinul 941/1968 4. "Normele de protecia muncii", aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul 7/N/1970 5. "Normele spefice de protecia muncii pentru activitatea ntreprinderilor de construcii-montaj i de deservire aparinnd Consiliilor Populare", avizat de C.S.E.A.L. cu adresa nr.620/1969
147
6. "Normele de protecia muncii n activitatea de construcii-montaj", aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul nr.1233/D/1980. 7. "Norme republicane de protecia muncii", aprobate cu Ordinul CSPM i MSPS nr. 182/1966 - 702/1966. 8. "Norme generale de protecie mpotriva incendiilor, la proiectarea i realizarea construciilor i instalaiilor", aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1977 9. "Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului", P118-83 10. "Normele departamentale de protecia muncii", ediie 1968, aprobate de Ministerul Industriei Chimice 11. "Norme de prevenirea i stingerea incendiilor", aprobate de Ministerul Construciilor Industriale cu Ordinul 742/D/1981 12. "Regulamentul de protecia i igiena muncii n activitatea de construcii", aprobat cu Ordinul MLPAT nr.9/N/1992. La uzinarea confeciilor metalice se vor respecta i msurile de tehnica securitii muncii specifice unitilor de construcii de maini. La executarea prefabricatelor din beton se vor respecta msurile de protecie a muncii specifice unitilor de prefabricate (poligoane), precum i staiilor de betoane i balastierelor. n cadrul activitii de protecia muncii desfurate de unitile participante la executarea lucrrilor de construcii se vor lua msuri de introducerea imediat n practic (instructaje, msuri concrete la punctele de lucru, etc.) a tuturor actualizrilor i completrilor la normele de protecia muncii existente, precum i a celor nou aprute, sub form de legi, norme i normative sau regulamente, astfel nct activitatea de protecia muncii i igiena muncii s se desfoare pe baza actelor normative aflate n vigoare la data execuiei. Organizarea activitii de protecia muncii se va face, att la nivelul unitilor de uzinare, ct i a unitilor de execuie pe antier (inclusiv montaj) pe baza actelor normative n vigoare, stabilindu-se n mod clar responsabilitile factorilor implicai (conducerea unitilor, efii punctelor de lucru, efii formaiunilor de lucru i ntreg personalul muncitor, personalul desemnat pentru desfurarea activitii de protecia muncii precum i proiectanii care execut documentaii tehnologice pentru lucrri de construcii). Devizele ofert pentru lucrrile de executat vor cuprinde i fondurile necesare realizrii msurilor de protecie a muncii stabilite pe baza proiectului tehnologic i a proiectului de execuie. n cadrul proiectului de execuie s-a cuprins o list de lucrri necesare n scopul prevenirii accidentelor (parapei de siguran, podine de lucru, tblie indicatoare, dispozitive de siguran, etc.) n cadrul proiectului de organizare de antier, ntocmit de ctre unitile executante de lucrri de construcii, se vor cuprinde, de asemenea, msurile de protecia muncii i prevenirea accidentelor
148
sau avariilor de reele existente pe amplasament sau n imediata vecintate. n cazul n care exist pericolul ca braul, crligul, sarcina din crlig sau cablul macaralei s se ating de conductorii unor reele electrice, se vor lua msuri pentru ndeprtarea acestui neajuns (devierea liniilor sau reamplasarea macaralei, etc.). Cnd nu este posibil acest lucru, nu se va lucra cu macaraua dect dup scoaterea din funcie a liniei electrice respective. n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare, pe timpul executiei si al exploatarii lucrarilor proiectate, executantul si beneficiarul lucrarilor vor instala toate indicatoarele si mijloacele de protectie si de atentionare adecvate si vor executa toate marcajele necesare pentru protectia si avertizare, precum si cele pentru identificare n viitor al traseelor retelelor subterane proiectate si executate. Lucrarile periculoase trebuie sa fie semnalizate, att ziua ct si noaptea, prin indicatoare de circulatie sau tablii indicatoare de securitate, sau prin orice alte atentionari speciale, n functie de situatia concreta din timpul executiei sau a exploatarii lucrarilor proiectate. La cartea constructiei trebuie neaparat anexate si plansele continnd retele subterane cu caracteristicile lor, asa cum ele au fost real executate. n afara de lucrarile de protectia muncii, de siguranta circulatiei si de prevenirea incendiilor prevazute n cadrul proiectului, executantul va realiza de asemenea toate masurile de protectia muncii, siguranta circulatiei si prevenirea incendiilor, rezultate ca necesare pe baza proiectului de executie a organizarii lucrarilor, acestea suportndu-se din cota de organizare de santier sau din cota de cheltuieli indirecte. n continuare se amintesc cteva msuri de protecia muncii n scopul atenionrii asupra lor (ns executantul lucrrilor nu se va limita la aceast list, fiind obligatorie respectarea i aplicarea tuturor prevederilor legale n vigoare). a) organizarea activitii de protecia muncii va cuprinde toate aspectele prevzute prin actele normative, ca de exemplu: instructajul de protecie i igien a muncii controlul medical al personalului propaganda de protecie i igien a muncii repartizarea personalului la locurile de munc reguli de igien a muncii i acordarea primului ajutor n caz de accidente instruirea personalului muncitor i de conducere asupra riscurilor profesionale n construcii, precum i asupra mijloacelor de combatere a lor asigurarea cu mijloace individuale de protecie asigurarea cu dispozitive de siguran i securitate a muncii luarea de msuri speciale de protecie i securitate a muncii la executarea lucrrilor pe timp friguros b) msuri de protecia muncii la executarea lucrrilor de:
149
1. ncrcare, descrcare i depozitare a materialelor lucrrile se vor executa n locuri special amenajate i nepericuloase pentru muncitori la operaiunile manuale de ncrcare i descrcare se vor folosi angajai care ntrunesc condiiile prevzute prin lege se vor folosi utilaje, dispozitive i echipamente corespunztoare pentru asigurarea unei depline securiti a muncii se vor respecta prevederile legale cu privire la igiena muncii (greuti maxime manevrabile manual, etc.) se interzice staionarea sau circulaia sub materialele transportate la nlime, precum i n zona de aciune a utilajelor care execut manevrarea materialelor se vor respecta prevederile legale n vigoare cu privire la executarea acestui gen de operaii n depozite, n staii CFR (proprii sau nu) sau n cazul unor materiale speciale (acizi, butelii cu diverse gaze, substane toxice sau explozive, etc.) 2. instalaii electrice de antier se vor respecta msurile specifice de protecie prin: protejarea corect a conductorilor electrici, pozarea lor n locuri fixe i sigure n scopul evitrii atingerilor ntmpltoare, utilizarea unor accesorii electrice (lmpi, etc.) fr defeciuni i fr riscul atingerilor ntmpltoare a prilor de protecie, separarea de protecie a utilajelor, folosirea echipamentului de protecie corespunztor pentru evitarea electrocutrilor, protecia prin legarea la pmnt sau legarea la un nul, dispunerea de prize de pmnt, etc. toate utilajele cu funcionare electric se vor verifica nainte de nceperea lucrului. La montarea lor i ncercrile de funcionare se va verifica legarea la pmnt i la conductorul de nul conductorii electrici se vor verifica zilnic pentru a nu prezenta deteriorri 3. terasamente nainte de nceperea lucrrilor de spturi se va preda constructorului (prin grija beneficiarului) o schi de plan coninnd toate reelele sau construciilor subterane ce se gsesc pe amplasament executarea spturilor n zona cablurilor electrice subterane se va face numai dup scoaterea acestora de sub tensiune se vor lua msuri corespunztoare pentru prevenirea prbuirii malurilor spturilor (sprijiniri, interzicerea depozitrii pmntului la marginea spturii, a circulaiei mjloacelor de transport i ridicat n apropierea spturilor, etc.) ngrdirea locurilor de unitate public situate n zona spturilor cu parapei de protecie (h 1,0 m), dispunerea de tblie indicatoare, podee cu balustrade la trecerea peste anurile spate, asigurarea iluminrii acestor locuri pe timpul nopii se va controla sistematic starea taluzurilor
150
se vor utiliza echipamente de lucru corespunztoare, dispozitive (podine, scri, etc.) adecvate, precum i utilaje a cror funcionare a fost verificat 4. prepararea i transportul betoanelor i mortarelor prepararea betoanelor i mortarelor se va face n instalaii centralizate, respectndu-se normele de protecia muncii specifice transportul la antier se va face cu autobetoniere sau cu autobasculante transportul betonului pe vertical sau orizontal n cadrul antierului se va face cu pompe de beton sau bene a cror stare tehnic se va verifica zilnic de asemenea, se va verifica zilnic starea tehnic a utilajelor de ridicat i transportat (macarale, etc.) staionarea sau circulaia persoanelor sub i n raza utilajului de ridicat, pe timpul transportului, este interzisa circulaia pe cofraje pentru transportul betonului se va face pe podine cu limea de min. 1,20 m la tansportul i turnarea betonului cu pompe de beton se vor respecta normele specifice de protecia muncii, ct i instruciunile de funcionare a utilajului 5. turnarea i compactarea betonului efii de antier, efii de puncte de lucru, maitrii i efii de echip i vor ndeplini cu strictee atribuiunile i obligaiile cu privire la instructajul de protecie a muncii, propaganda privind protecia muncii, s urmreasc aplicarea la locul de munc a msurilor de protecia muncii, s asigure securitatea muncii nainte de nceperea turnrii betonului, eful punctului de lucru va controla modul de execuie a cofrajelor, podinelor i schelelor, ntocmind un proces verbal de recepie intern podinele de lucru vor fi prevzute cu balustrade i scndur (bordur) de margine se interzice accesul persoanelor n zona de betonare, unde exist pericol de cdere a betonului la compactarea betonului cu ajutorul vibratorului se vor lua msuri specifice, dintre care se amintesc: vibratoarele vor fi verificate nainte de nceperea turnrii n cazul defectrii n timpul turnrii, ele vor fi deconectate imediat i predate electricianului pentru verificare carcasa vibratorului se va lega la pmnt, iar personalul care lucreaz cu vibratoare va purta cizme de cauciuc i mnui electroizolante conductorii care alimenteaz vibratoarele vor fi flexibili i izolai n tub de cauciuc n timpul deplasrii vibratorului sau la ntreruperea lucrului pentru un timp orict de scurt, acesta se va deconecta de la reeaua electric manevrarea vibratoarelor se va face de ctre personalul muncitor cruia i s-a fcut instructajul de manipulare, precum i cel specific de protecia muncii:

151
la turnarea betonului n elemente verticale se vor folosi bene cu furtun omologate, sau plnii montate la partea superioar a cofrajului se va verifica starea tehnic a benei i accesoriilor acesteia manipularea benei cu furtun sau a benei de tip uzual (omologat i aceasta) se va face n conformitate cu instruciunile specifice de utilizare se va verifica dispozitivul de agare n crligul macaralei 6. fasonarea i montarea armturilor de oel-beton se vor respecta normele de protecia muncii specifice atelierelor (de antier sau centralizate) destinate fasonrii armturilor i utilizrii mainilor i utilajelor din dotare se vor utiliza echipamente de lucru, scule i dispozitive adecvate i n bun stare tehnic i de funcionare se interzice montarea armturilor n apropierea liniilor electrice sub tensiune este interzis circulaia i montarea armturilor pe cofrajul planeului nainte ca acesta s fi fost consolidat i verificat este interzis circulaia pe armturile deja montate sudarea armturilor se va face n condiiile de siguran conform normelor n vigoare (vezi i punctul 11) 7. zidrie executarea lucrrilor de zidrie se va face pe schele tipizate sau realizate reglementar, ngrdite cu parapete de 1,0 m nlime i prevzute cu scnduri de margine (borduri) pentru circulaie se vor folosi numai schele aducerea montajului i crmizilor se va face cu dispozitive speciale, asigurate pentru cderea materialelor dispozitivele de ridicare vor fi prevzute cu sigurane cu cabluri, respectnduse toate normele prevzute de I.S.C.I.R. Personalul muncitor care le manevreaz va trebui s fie autorizat n acest sens toate golurile periculoase vor fi nchise i ngrdite cu parapei de protecie se vor folosi unelte i scule adecvate i echipamente de protecie individual conform legii conductorul punctului de lucru este obligat n permanen a controla ca mecanismele i dispozitivele acionate electric s fie n bun stare (prin electricianul de serviciu) i s fie legate la pmnt 8. cofraje, schele, eafodaje i scri de regul se vor folosi schele, eafodaje, scri i cofraje din inventar (tipizate). Dac se utilizeaz elemente netipizate, acestea se vor executa pe baz de proiect aprobat se vor lua toate msurile necesare pentru asigurarea rezistenei, stabilitii i siguranei n exploatare a acestui gen de lucrri, n conformitate cu prevederile normelor i a fielor tehnologice
152
la executarea (montarea) schelelor, cofrajelor, etc., personalul muncitor va fi echipat cu centuri de siguran ancorate n elementele fixe i rezistente ale construciei schelele interioare vor fi solide i bine contravntuite rampele de acces (scri) se vor folosi numai pentru legarea a dou niveluri consecutive. Ele vor avea o construcie solid, cu limea de minimum 1,0 m, echipate cu balustrade cu h 1,0 m pe ambele pri. Dimensiunile treptelor i vangurilor se vor determina prin calcul i se vor alctui conform normelor n vigoare scrile se vor asigura mpotriva rsturnrii sau alunecrii toate elementele cofrajelor se vor executa pe baza fielor tehnologice aprobate de conducerea unitii de construcii-montaj la lucrrile de cofraje va participa numai personalul muncitor admis pe baza normelor n vigoare. Se vor utiliza echipamente i scule corespunztoare. Zilnic, maitri vor verifica starea cofrajelor lund msuri de remediere (imediat) dac este cazul. Urcarea i circulaia pe cofraje se va face pe scri i podine asigurate cu balustrade de protecie la utilizarea i confecionarea cofrajelor din lemn se interzice fumatul la utilizarea cofrajelor metalice de inventar se vor respecta prevederile proiectelor acestora i a fielor tehnologice 9. montarea prefabricatelor fiele tehnologice vor cuprinde msuri de protecia muncii i echipamentul de protecie necesar coninutul fielor tehnologice va fi prelucrat cu ntregul personal care lucreaz la montare, de ctre conductorul tehnic al montrii, acesta avnd i obligaia de a asigura i urmri utilizarea echipamentelor de protecie. n zonele de montaj se vor respecta toate msurile de protecia muncii fiele tehnologice vor cuprinde i instruciunile pentru manipularea, tansportul i depozitarea prefabricatelor legtorii de sarcin vor trebui examinai i atestai pentru aceast activitate aezarea de materiale, scule sau alte piese peste elementele prefabricate care nu sunt montate definitiv este interzis este interzis executarea lucrrilor de montaj ca i staionarea sub elementele care se monteaz nainte de nceperea ridicrii se va verifica utilajul de montaj (macara) sunt interzise lucrrile de ridicare la nlime pe vnt puternic (vitez peste 11 m/sec), pe polei, ninsoare sau ploaie puternic dispozitivele de agare i legare la crligul macaralei se vor prevedea conform fiei tehnologice de montaj nu se admite ridicarea unui element mai greu dect capacitatea de ridicare a macaralei
153
nainte de ridicarea elementelor se va face o sltare a acestuia (de circa 20 30 cm) n scopul verificrii prinderii n crligul macaralei i n dispozitivul de ridicare pentru evitarea balansului se vor utiliza frnghii de ghidare n timpul ridicrii nu se fac reparaii la utilajul ridictor sau la obiectul ridicat muncitorii montori care primesc elementele la nlime vor circula pe platforme solide prevzute cu balustrade i vor fi asigurai cu centuri ancorate solid de un element stabil i rigid al construciei desfacerea crligului mecanismului de ridicat de pe obiectele ridicate se poate efectua numai dup ce s-a verificat stabilitatea sigur a acestor obiecte, conform fiei tehnologice se admite aezarea provizorie, ns sigur, a obiectelor ce se monteaz numai pe alte elemente de construcii deja montate i consolidate definitiv, conform proiectului prinderea elementelor prefabricate se va face numai n locurile stabilite pri proiect. Se vor utiliza numai cabluri confecionate industrial i omologate pentru lucrrile de ncrcare, descrcare, transport i depozitare, productorul de elemente prefabricate va ntocmi fie tehnologice care vor cuprinde i msurile de protecia muncii elementele prefabricate care, dup desprinderea din crligul macaralei nu prezint suficient siguran vor fi consolidate cu cabluri de ntindere prinse de elementele solide ale construciei montarea planeelor prefabricate la fiecare nivel superior este permis numai dup aezarea planeului nivelului inferior. Golurile rmase n planeu, avnd suprafaa mai mare de 900,0 cm2 se vor acoperi cu podine provizorii bine fixate lucrrile de monolitizare se vor executa de pe planeele gata montate sau de pe schele i cu centuri de siguran, dup caz executarea lucrrilor interioare este permis numai dac, deasupra locului de munc, sunt montate i solidarizate cel puin dou planee n timpul montrii prefabricatelor, pentru trecerea de la un element la altul se vor executa podee prevzute cu balustrade de protecie se interzice mersul pe talpa superioar a grinzilor metalice nainte de nceperea lucrrilor de montare, conductorul punctului de lucru este obligat s verifice: respectarea condiiilor prevzute n fia tehnologic, starea tehnic a utilajelor i dispozitivelor de ridicare, starea elementelor prefabricate, instruirea personalului muncitor, instructajul cu privire la protecia muncii i avizul medical al acestuia, capacitatea de ridicare a macaralei, etc. 10.montarea construciilor metalice montarea confeciilor metalice se va face pe baza fiei tehnologice care va cuprinde utilajele, dispozitivele i echipamentele necesare, respectiv msurile de protecia muncii la acest gen de lucrri, pe fiecare element
154
efului de punct de lucru i revine sarcina de a prelucra cu ntreg personalul muncitor, coninutul fiei tehnologice cu privire att la operaiile de montaj, ct i la protecia muncii. De asemenea, eful punctului de lucru rspunde de punerea n practiv a msurilor de protecia muncii, de distribuirea echipamentelor de protecie, de verificarea bunei funcionri a utilajelor i dispozitivelor de montaj pentru prinderea elementelor metalice n crligul macaralei se vor folosi dispozitive adecvate, sigure i care s permit desprinderea uoar, dup montaj, fr ca muncitorii s fie nevoii s se urce spre crlig se vor prevede diferite piese sudate (inele) solide, pentru fixarea carabinelor centurilor de siguran ale montorilor pentru pregtirea sudrii i sudarea mbinrilor de montaj se vor folosi schele suspendate, conform fiei tehnologice este interzis lsarea n stare suspendat a elementelor n curs de ridicare desprinderea din crligul macaralei este permis numai dup verificarea stabilitii lor, care se va realiza astfel: pentru stlpi tronson de baz, prin prinderea n cele patru buloane de ancoraj pentru stlpi tronson curent, prin prinderea n toate buloanele de montaj i ancorarea cu cel puin trei ancore rigide (praiuri) i executarea a 10% din sudurile definitive de la cele patru tlpi ale stlpului pentru grinzi, prin aezarea pe scaune sau supori i prinderea cu eclise i uruburi de montaj pentru diagonale la contravntuiri verticale, prin executarea a cel puin 20% din cordoanele de sudur de montaj prevzute n proiect este interzis circulaia pe talpa superioar (sau inferioar) a grinzilor metalice deja montate la montarea confeciilor metalice, muncitorii vor avea, pe lng centura de siguran, frnghii i nclminte nealunecoas (cu talpa subire) este interzis staionarea sub piesele ce se monteaz ordinele i dispoziiile de serviciu transmise direct muncitorilor se vor da cu tot calmul i fr semne stridente care ar putea produce vreo emoie sau le-ar distrage atenia de la meninerea echilibrului

11.lucrri de sudur la lucrri de sudur nu sunt admii dect muncitori calificai, care au absolvit cursuri de specialitate, au fcut un instructaj special de tehnic a securitii muncii i au vrsta de peste 18 ani persoanele care execut sudura, respectiv cele care execut verificarea sudurii (indiferent de faza de execuie) vor fi dotate cu echipamen de lucru i protecie adecvat prevzut n normative i au obligaia de a folosi acest echipament n timpul lucrului. La executarea lucrrilor de sudur pe schele la nlime se vor lua msuri de siguran i securitate att pentru sudor ct i pentru aparatul de sudur, pentru a nu cdea, iar schelria din lemn se va proteja cu foi de tabl mpotriva unui eventual incendiu. Sudorii vor fi dotai cu centuri de siguran.
155
Personalul desemnat cu verificare i controlul sudurilor va fi de asemenea dotat cu echipament de protecie specific lucrului la nlime (centuri de siguran, cti de protecie i masc de protecie n cazul verificrilor n timpul sudrii) n funcie de procedeul de sudare - de regul sudur electric - se vor respecta msurile prevzute n normele de tehnica securitii muncii la instalaii de joas tensiune, elaborate de Ministerul Energiei Electrice i n standardele de stat privind transformatoarele de sudur. De asemenea, se vor respecta toate normele aflate n vigoare cu privire la protecia muncii la executarea sudurilor prin diferite procedee se interzice executarea lucrrilor de sudur sub cerul liber pe timp de ploaie sau ninsoare sau n apropierea unor materiale sau produse inflamabile 12.lucrri de protecii anticorozive i la foc protecia anticoroziv (urmat de protecia la foc) se face la elementele metalice rmase aparente dup montajul structurii metalice i a elementelor din beton protecia anticoroziv se va face cu vopsele pe baz de rini i solveni organici care sunt toxici, inflamabili i explozivi, motiv pentru care (att la uzinare, ct i dup montaj) se vor respecta urmtoarele msuri: se va asigura o bun ventilaie artificial pus n micare nainte de nceperea lucrului temperatura camerei unde se execut vopsirea nu va depi 16 20C se va asigura o bun ventilaie de absorbie local instalaia electric va fi ermetic, antiexploziv i la o tensiune de 12 14 V se vor aduce la locul de munc numai cantitile de materiale care vor fi puse n oper n cel mult 6 ore se va interzice aproprierea cu flacr sau cu surse de scntei la o distan mai mic de 25,0 m lacurile i vopselele se vor aduce n ambalaje bune, iar pstrarea lor nu se va face la locul de lucru materialele folosite pentru tergere vor fi depozitate ntr-un loc ferit de incendiu curirea uneltelor de vopsit nu se va face la punctul de lucru aparatele de vopsit vor fi verificate periodic asigurnd buna lor funcionare se vor instala extinctoare cu con i spum chimic i lzi cu nisip la punctul de lucru cile de acces vor fi libere i uscate nu vor fi admii la lucru muncitorii fr vizita medical lunar i fr instructajul necesar de protecia muncii se vor respecta msurile de prevenire a incendiilor efii punctelor de lucru vor supraveghea executarea lucrrilor conform tehnologiilor adoptate i cu respectarea msurilor de prevenirea incendiilor
156
la executarea lucrrilor de protecie la foc a elementelor metalice se vor respecta msurile de protecia muncii specifice n fiele tehnologice specifice acestui gen de lucrri c) Prin proiectul de organizare de antier ntocmit de unitile de construciimontaj se vor preciza msurile cu privire la accesul n antier al utilajelor, circulaia auto i pe cale ferat n interiorul antierului, transportul materialelor, organizarea depozitelor de antier. antierul se va delimita de locurile publice din zon prin mprejmuire i efectuare a pazei permanente i controlul persoanelor care intr n antier. Se vor amenaja locuri speciale pentru aprovizionarea antierului cu energie electric, ap tehnologic i potabil. Se vor plasa tblie indicatoare n locuri periculoase. Proiectul de organizare de antier va cuprinde toate msurile necesare desfurrii execuiei n bune condiiuni, fr pericol de accidente i avarii reele, prin dezafectarea, mutarea sau devierea, sau scoaterea temporar din funciune a reelelor aflate pe amplasament, respectiv n imediata vecintate a antierului. CAP.8. DISPOZIII FINALE n conformitate cu prevederile legislaiei actuale privind calitatea n construcii, beneficiarul (n calitate de investitor, administrator i utilizator al construciei) i va revine obligaia de a asigura recepia lucrrilor pe parcurs i la terminarea lor, de a asigura ntocmirea crii tehnice a construciei, conform normelor tehnice aflate n vigoare (HG 51/1996). De asemenea, beneficiarul, n calitate de administrator i utilizator al construciei i revine obligaia de folosire a construciei n conformitate cu instruciunile prevzute n cartea tehnic, de a efectua urmrirea comportrii n timp a construciei i de a efectua la timp lucrrile de ntreinere i reparaii ori de cte ori este necesar. n acest sens, n continuare se fac cteva precizri cu privire la ntreinerea i exploatarea construciei: se va efectua verificarea periodic a lucrrilor conform Programului de urmrire a comportrii n exploatare, interveniilor n timp i postutilizarea construciei; se vor lua msuri de evitare a apariiei coroziunii betonului la toate elementele structurale i nestructurale; orice modificri structurale sau nestructurale se vor efectua numai cu acordul scris al proiectantului sau pe baza unei expertize tehnice de specialitate. INTOCMIT ing. Manu Gheorghe
157
CAIET DE SARCINI STRUCTUR (REZISTEN) BREVIAR DE CALCUL O coalEuropeana Lucrri de intervenie la coala General nr. 2 Str.Victoriei, Anina, Judeul Cara-Severin Beneficiar: Consiliul Local Anina
ASIGURAREA CALITII LUCRRILOR DE CONSTRUCII GENERALITI Prezentul capitol cuprinde principalele condiii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de construcii precum i verificrile ce se efectueaz pentru a constata ndeplinirea acestora. Respectarea acestor condiii se urmrete de ctre efii formailor de lucru i de personalul tehnic de ndrumare i supraveghere al constructorului i beneficiarului. Separat de aceasta, se efectueaz verificri: 1. Pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce devin ascunse prin acoperire cu (sau nglobate) alte categorii de lucrri sau elemente de construcii. 2. Certificarea calitii lucrrilor se face n scopul confirmrii corespondenei acestora cu proiectul, n limitele indicatorilor de calitate i a abaterilor admisibile prevazute n acestea. 3. Dispoziiile de antier emise de proiectant, cu avizul beneficiarului au acelai regim de aplicabilitate ca i proiectul de execuie din punct de vedere al respectrii condiiilor de calitate i al verificrilor efectuate. 4. n toate cazurile n care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuat pe parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea sau funcionalitatea lucrrii nu se ncadreaz n abaterile admisibile, decizia asupra continurii lucrrilor nu poate fi luat dect pe baza acordului dat in scris de beneficiar cu acordul proiectantului. 5. Este cu desvrire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s nglobeze sau s ascund defecte ale structurilor de rezisten sau care s mpiedice accesul i repararea corect sau consolidarea acestora. Funcie de momentul efecturii verificrilor acestea se refer la: a) determinarea prin msuratori a corespondenei elementelor verificate cu
158
prevederile proiectului din punct de vedere al poziiilor, dimensiunilor i modului de armare; b) existena documentelor de atestare a calitii materialelor; c) efectuarea ncercrilor de prob impuse de proiect i de prescripiile tehnice precum i existena documentelor cu rezultatele acestora i a proceselor verbale de lucrri; d) examinarea existenei i coninutului documentelor i proceselor verbale menionate mai sus a sintezelor i concluziilor acestora. Mai sus sunt extrase din prescripiile tehnice pentru proiecte, execuie i recepie, n vigoare la data elaborrii proiectului. Verificrile i principalele condiii de calitate sunt cuprinse pe categorii de lucrri n Normativul pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii aferente indicativ C 56-85. Execuia lucrrii se va realiza conform planelor de rezisten anexate la proiect: A. Plan Amplasare cadre b.a. i buiandrugi subsol B. Cadru beton armat C1 c.a. C. Cadru beton armat C2 c.a. D. Plan Amplasare cadre b.a. parter E. Cadru beton armat C3 c.a. F. Cadru beton armat C4 c.a. G. Cadru beton armat C5 c.a. H. Plan Amplasare cadre b.a. etaj I. Cadru beton armat C6 c.a. J. Cadru beton armat C7 c.a. K. Plan arpant. Propuneri Consolidare L. Detalii consolidare elemente arpant cu bride M. Detalii consolidare elemente arpant prin pltuire N. Plan Amplasare rigol deschis. Seciune rigol O. Zid de sprijin curte englezeasc. Detalii P. Scar i ramp acces curte englezeasc. Detalii Q. Centur zid de sprijin stradal. Detalii R. Ramp acces curte c.a. 01-R 02-R 03-R 04-R 05-R 06-R 07-R 08-R 09-R 10-R 11-R metalice 13-R 14-R 15-R 16-R 17-R 18-R
12-R
159
- Cap. I - Fundaii - Cap. II - Beton armat monolit - Cap. III Realizarea cadrelor din beton armat Orie modificare ulterioar n cuprinsul prescripiilor indicate n lucrare ca i orice noi prescripii aprute dup elaborarea lucrrii de fa, se vor respecta n mod obligatoriu, chiar dac ele nu concord cu prevederile din textul lucrrii. CAP.I - LUCRRI DE FUNDAII Se vor executa conform P 10 -1986: Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii i P 7-1992: Normativ privind proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi sensibile la umezire care constau din: a. Alegerea tipului de fundaie - izolate (tip pahar) din b.a. sub flecare stlp al construcfiei i grinzi de fundaie - respectiv fundaii continue sub pereii de zidrie care s-au stabilit pe baza unei analize tehnico economice cu luarea n considerare a fiecarui tip de structur de rezisten i a naturii terenului de fundare i recomandrilor studiului geotehnic i hidrologic fcut pe amplasament; b. Executarea i recepionarea lucrrilor de fundaii directe se face potrivit normativului C 169 - 1988 - naintea nceperii execuiei lucrrilor de fundaii, trebuiesc terminate lucrrile pregtitoare i anume: - trasarea axelor fundaiilor i executarea spturilor; - dezafectarea instalaiilor existente pe amplasament; - coborarea nivelului apelor freatice (dup caz) pentru a permite executarea n uscat a fundaiilor; - verificarea axelor fundaiilor i a situaiei gsite n teren n comparaie cu cea prezentat n proiect; - ncheierea procesului verbal de recepie a terenului de fundare n prezena specialistului geotehnician; - n cazul n care caracteristicile terenului nu corespund cu cele prevzute n studiul geotehnic i n proiect, msurile ce urmeaz a se lua se stabilesc mpreun cu
160
proiectantul i se transmit prin dispoziii de antier; c. trasarea lucrrilor de fundaii face parte din trasarea lucrrilor de detaliu i anume: fixarea n plan a axelor fundaiilor cu abatere admis 10 mm; - poziionarea pe vertical a fundaiilor fa de cota de nivel se admite cu o abatere maxim de 10mm; d. La executarea fundaiilor trebuie avute n vedere urmtoarele: - materialele folosite s corespund cu prevederile din proiect; e. Se vor respecta: - msurile de tehnic a securitaii muncii; - normele republicane de protecie a muncii aprobate de Ministerul Muncii, Ministerul Sntii cu ordinul 34/1975 i 60/1979; - normele de protecie a muncii n activitatea de construcii - montaj aprobate de M.C. Ind cu ord. 1233/D/1980 reactualizate prin Legea 90/1996 i normele specifice ediia 1995; - normele generale de protecie mpotriva incendiilor PI 18/1999; - se vor elabora instruciuni speciale de tehnica securitaii muncii pentru diferitele operatiuni ce se efectueaz la lucrrile de fundaii ce nu sunt prevzute n normele n vigoare - folosind fiele tehnologice sau cartea tehnic a utilajului nou introdus. 2.5.1 Spturi pentru Fundaii La executarea spturilor pentru fundaii trebuie s se aib n vedere urmtoarele: - meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundaiilor existente pe o distan suficient, astfel nct s nu se pericliteze instalaiile i construciile nvecinate; - cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final cu 20 30 cm pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizicomecanice ale terenului de sub talpa fundaiei. n cazul cnd n aceeai incint se execut mai multe construcii apropiate, atacarea lucrrilor se va face astfel nct s se asigure executarea fundaiilor ncepnd cu cele situate la adncimea cea mai mare, iar spturile s nu influeneze constructiile sau instalaiile executate anterior i s nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrri nvecinate. n cazul n care obiectele sunt relativ apropiate, iar amprizele de sptur ale acestora se intersecteaz, planurile de sptur ca i spturile propriu-zise vor fi executate ca pentru un singur obiect. Spturile ce se execut cu excavatoare nu trebuie s depeasc, n nici un caz, profilul proiectat al spturii. Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor asigura condiiile tehnologice, de securitate a muncii i calitate a lucrrilor. Dac nu se specific altfel n alt parte, nici un punct de pe suprafaa lucrrilor terminate nu se va situa mai sus cu +0,05 m sau mai jos cu -0,05 m de suprafaa proiectat. ntre aceste limite de toleran suprafaa va trebui s fie neted i regulat.
161
n cazul terenurilor nesensibile la aciunea apei (pietriuri, terenuri stncoase etc.) lucrrile de sptur se pot executa de la nceput pn la cota prevzut n proiect. n cazul terenurilor sensibile la aclunea apei sptura de fundare se va opri la un nivel superior cotei prevzute n proiect, astfel. - pentru nisipuri fine 0,20 0,30 m - pentru pmnturi argiloase 0,15 0,25 m - pentru pmnturi sensibile la umezire 0,40 0,50 m Sparea i finisarea acestui ultim strat se va face imediat nainte de nceperea execuiei fundaiei.
Excavarea propriu-zis a)Executarea lucrrilor de excavare se face de regul mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificat din punct de vedere tehnico-economic i de organizare. b)nainte de nceperea lucrrilor propriu-zise, se vor executa lucrri ce constau n amenajarea terenului i a platformei de lucru. c)La executarea spturilor pentru fundaii, trebuie s se aib n vedere urmtoarele: - meninerea echilibrului natural al terenului n jurul gropii de fundaie sau n jurul fundatiilor existente, pe o distan suficient pentru a nu pericIita construciile i instalatiile nvecinate. Constructorul are obligaia s urmreasc stabilitatea masiveIor de pmnt, ca urmare a influenei executrii lucrrilor de excavare prevzute n proiect sau aciunii utilajelor de nivelare, spare i compactare. - cnd turnarea betonului n fundaie nu se face imediat dup executarea spturii, n terenurile sensibile la aciunea apei, sptura va fi oprit la o cot mai ridicat dect cota final, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor flzico-mecanice ale terenului de sub talpa fundaiei. Spturile de lungimi mari pentru fundaii se vor organiza astfel nct n orice faz a lucrului fundul spturii s fie nclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectrii apelor n timpul execuiei. Se va avea n vedere ca lucrrile de epuismente s nu produc modificri ale stabilittii masivelor de pmnt din zona lor de influen. Spturile executate cu excavatoare nu trebuie s depeasc n nici un caz profilul proiectat al spturii. n acest scop, sptura se va opri circa 20 - 3O cm deasupra cotei profilului spturii diferena efectundu-se cu alte utilaje meanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual. Dimensiunile n plan, cotele i gradul de planeitate sau prelucrare a suprafeelor spturilor vor asigura conditiile tehnice de securitate a muncii i calitate a lucrrilor, n conformitate cu legislaia n vigoare. n cazul unei umeziri superflciale datorate precipitaiilor atmosferice neprevzute, fundul gropii de fundaie trebuie lsat s se zvnte nainte de nceperea executrii fundaiei (betonare), iar dac umezirea este puternic se va ndeprta stratul de noroi. n cazul apariiei pe fundul gropii la cota de fundare a uncr crpturi n teren, msurile necesare n vederea fundrii, vor fi stabilite de ctre proiectant.
162
Turnarea betonului n fundatii se va executa de regul imediat dup atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat pentru care proiectantul i d avizul privind posibilitatea de fundare a construciei respective. Pe parcursul executni lucrrilor, executantul are obligaia de a solicita prezena geotehnicianului pe antier, la atingerea cotei de fundare i ori de cte ori se constat neconcordane ntre prevederile studiului geotehnic i dispunerea straturilor, a caractensticilor terenului. Rezultatele cercetrilor stabilite, precum i concluziile asupra acurateei privind modul de executare a construciei i la studiul geotehnic pentru completarea acestuia. Spturile cu perei n taluz se pot executa n orice fel de teren, cu respectarea urmtoarelor conditii: - pmntul s aib o umiditate natural de 12 - 18 % i s fie asigurate condiiile ca acesta s nu creasc; - sptura de fundatie s nu stea deschis mult timp; - panta taluzului spturii definit prin tangenta unghiului de nclinare fat de orizontala (tgB =h/b) s fie de 1/3, pentru care factorul de siguran la alunecare are valori cuprinse ntre 1,18 1,35, conform memoriului justificativ; CAP.II - LUCRRI DE BETOANE Se vor executa conform Codului de practic pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat - indicativ NE 120 - 99. Normativul se refer la executarea elementelor sau structurilor din beton simplu sau beton armat pentru construcii industriale, construcii civile, social -culturale, agrozootehnice. Respectarea normativului este obligatorie pentru unittile sau organizaiile care proiecteaz sau execut lucrri de construcii din beton armat, precum i pentru beneficiarii acestora. Pregtirea turnrii betonului Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) s existe fia tehnologic pentru betonarea obiectului n cauz, ntocmit de constructor, care s cuprind: - precizarea obiectului fiei; - lucrrile pregtitoare ce se impun; - utilajele necesare, rezervele acestora, materialele necesare; - fazele, ordinea i ritmul de execuie; - detalii tehnologice necesare asigurrii calitaii lucrrii, organizarea tehnologica a punctului de lucru; - msuri tehnico-organizatorice suplimentare impuse n cazul unor condiii climatice deosebite; - modul de asigurare a supravegherii execuiei; - programul de control al calitii lucrrilor pe faze; - locul de dirijarea eventualelor transporturi de beton refuzate; msuri PSI i NTS.
163
Personalul nsrcinat direct cu organizarea i execuia lucrrii va instrui echipele de lucru cu prevederile fiei tehnologice nainte de nceperea lucrului. b) Sunt recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi, dup cum urmeaz: 1. La terminarea execuiei spturilor pentru fundaii se va ntocmi un proces verbal distinct, de constatare, n prezena proiectantului geotehnician, n urma cruia se poate da acceptul (sau nu) constructorului de turnare a betonului n fundaii. 2. La terminarea lucrrilor de cofraje se va verifica: alctuirea elementelor de susinere i sprijinire; ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora; dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor ce urmeaz a se betona; poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivele inferioare; poziia golurilor. 3. La terminarea montrii armturilor se va verifica: - numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor structurii; - distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare; - lungimea poriunilor de bare care depaesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n - elemente ce se toarn ulterior; - poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor; - calitatea sudurilor; - numrul i calitatea legturilor dintre bare; - dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii; - modul de asigurarea a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile acestuia; - poziia, modul de fixare, dimensiunile pieselor naglobate. c) Suprafeele de beton turnat i ntrit, care vor veni n contact cu betonul proaspt sunt de pojghia de lapte de ciment, de betonul necompactat sau segregat asigurnduse rugozitatea necesar unei bune legturi ntre cele dou betoane bunt stabilite, dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea n cazul apariiei unor situaii accidentale (staie de betoane, mijloace de transport de rezerv, sursa de energie, materiale pentru protejarea betonului, condiiile de creare a unui post de lucru, etc.). e) Nu se ntrevede posibilitatea apariiei unor condiii atmosferice deosebite (ger ploi abundente, furtun). f) n cazul fundaiilor sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, nct acestea s nu se poat acumula n zonele ce urmeaz a se betona. n baza verificrii ndeplinirii condiiilor de mai sus se va consemna aprobarea betonrii de ctre proiectant, reprezentantul beneficiarului i Inspeciei zonale pentru calitatea construciilor, n conformitate cu prevederile programului de control al calitaii i durabilitii construciilor.
164
Aprobarea nceperii betonrii, trebuie s fie confimat pe baza unor noi verificri n cazurile n care: - au intervenit evenimente de natur s modifice situaia constatat la data stabilit. - betonarea nu a nceput n intervalul de 10 zile de la data stabilit. - nainte de turnarea betonului, trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru transport local i pentru compactarea betonului. Se interzice nceperea betonrii, nainte de efectuarea verificrilor i msurtorilor indicate mai sus. Reguli de betonare Betonarea unei construcii va fi nemijlocit urmrit de seful puncrului de lucru care va fi permanent la locul de turnare i va respecta cu strictee prevederile normativului specific. Betonul trebuie pus n oper n maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare minute numai n cazul n care durata transportului este mai mic de o or). La tumarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale: - cofrajele de lemn care vor veni n contact cu betonul proaspt vor fi udate cu ap imediat nainte de turnarea betonului, iar apa rmas n denivelri va fi inlturat; - din mijlocul de transport, descrcarea betonului se va face cu bene, pompe i benzi transportoare, jgheaburi sau direct n lucrare; - dac betonul adus la locul de punere n oper nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate sau prezint segregri va fi refuzat, fiind interzis punerea lui n lucrare; - nlimea de cdere libera a betonului nu trebuie s fie mai mare de 1,50 m; betonul trebuie s fie rspndit n lungul elementului, urmrindu-se realizarea unor straturi orinzontale de max. 50 cm nlime i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului din stratul turnat anterior; - se vor lua msuri pentru evitarea deformrii sau deplasarea armturilor fa de poziia prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor n consol; dac se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul turnrii; - se va urmri cu atenie nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de acoperire n conformitate cu prevederile proiectului; - nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturilor n timpul betonrii i nici aezarea pe armturi a vibratorului; - n zonele cu armturi dese, se va urmri cu toat atenia umplerea complet a seciunii prin lovirea lateral a betonului cu ipci sau cu vergele de oel, concomitent cu vibrarea lui. - n cazul n care aceste msuri nu sunt suficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral a betonului prin spaiul care s permit i ptrunderea vibratorului; - se va urmari comportarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora, lundu-se msuri operative de remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cedri; - circulaia muncitorilor i a utilajelor de transport n timpul betonrii se va face pe podine astfei rezemate nct s nu modifice poziia armturii; - este interzis circulaia direct pe armturi sau pe zonele de beton proaspt; - betonarea se va face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect; - durata admis a ntreruperilor de betonare pentru care nu este necesar luarea unor
165
msuri speciale, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; - n cazul n care s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii betonului este admis dup pregtirea suprafeelor rosturilor, conform punctelor enunate mai sus; - instalarea podinelor pentru circulaia lucrtorilor i a mijloacelor de transport pe planeele betonate, precum i depozitarea pe ele a unor schele, cofraje, armturi, este permis numai dup 24-48 ore n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat. n cursul betonrii elementelor de construcie se va verifica dac: - datele nscrise n bonul de transport al betonului corespund comenzii i nu s-a depait durata admis de transport; - lucrabilitatea betonului corespunde celui prevzut; - condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte; - se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrile de probe; - sunt corespunztoare metodele, msurile adoptate de susinere a poziiei armturilor; - dimensiunile i forma cofrajelor; - se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor betonului proaspt. n condica de betonare se vor meniona: - bonurile corespunztoare betonului pus n oper; - locul n care a fost pus n opera; - ora nceperii i terminrii betonrii; - probe de beton prelevate; - msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt; - evenimente neprevzute (intemperii, ntreruperea turnrii betonului); - temperatura mediului; - personalul care a supravegheat betonarea. n cazul n care conducatorul punctului de lucru rspunde direct i de prepararea betonului, acesta este obligat s verifice i calitatea cimentului, agregatelor conform prevederilor din normativ NE 012-99 precum i de modul de amestecare i transport al betonului. Constatrile se scriu n - condica de betoane. La betonarea diferitelor elemente sau pari de construcie, n afara regulilor generale menfionate mai sus, se vor mai respecta dup caz, urmtoarele prevederi suplimentare: Betonarea elementelor verticale n cazul elementelor cu nlime max. 3,0 m, iar vibrarea betonului nu este stanjenit de grosimea redus a elementului, de desimea armturilor, cofrarea se admite a se face pe toate feele i pe ntreaga nalime, iar betonarea pe la partea superioar a elementului. Betonarea grinzilor i plcilor Turnarea betonului n grinzi i plci va ncepe dup 1-2 ore de la terminarea turnrii stlpilor sau a pereilor pe care rezem, dac fia tehnologica nu conine alte precizri. Grinzile i plcile se vor turna, de regul, n acelai timp. n cazul unor lungimi, respectiv suprafee mari, se admite crearea unor rosturi de
166
lucru la 1/5 1/3 din deschideri. nainte de turnarea grinzilor, se va verifica poziia distanierilor (dispus la max. 2m distan). Compactarea betonului Compactarea mecanic a betonului se va face prin vibrare. Pentru Compactarea mecanic a betonului se va utiliza procedeul de vibrare intern. Alegerea tipului de vibrator se va face funcie de dimensiunile elementului i de posibilitatea de introducere a capului vibratorului n armturi. Durata de vibrare optim se situeaz ntre min. 5 sec. i max. 30 sec. n funcie de lucrabilitatea betonului i de tipul de vibrator; se termin cnd sunt ndeplinite urmtoarele: - betonul nu se mai taseaz; - suprafaa betonului devine orizontala i uor lucioas; - nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului. Distana ntre dou puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de max. 1,0 m reducndu-se n funcie de caracteristicile seciunii i desimea armturilor. Grosimea stratului de beton supus vibrrii nu trebuie s depeasc 5 -15 cm n stratul compactat anterior. Rosturi de lucru (de betonare) n msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se execuia astfel nct betonarea s se fac fr ntreruperi pe nivelul respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. La stabilirea poziiei rostului de lucru, se vor respecta urmtoarele reguli: - la stlpi, se va prevedea rostul de lucru la baza elementului; - la grinzi, dac din motive justificate nu se poate evita ntreruperea, aceasta se va face n zona de moment minim; - n cazul n care grinzile se betoneaz separat, rostul de lucru se realizeaz cu 3 - 5 cm sub nivelul inferior al plcii; - la plci, rostul de lucru va fi situat la 1/5-1/3 din deschiderea plcii. Rosturile de lucru vor fi realizate inndu-se seama de urmtoarele reguli: - suprafaa rosturilor de lucru la stlpi i grinzi va fi perpendicular pe axa acestora, iar la plci, la perei, perpendicular pe suprafaa lor ; - suprafaa rostului de lucru va fi bine curat ndeprtndu-se betonul ce nu a fost bine compactat i pojghia de lapte de ciment, realizndu-se astfel o suprafa rugoas, ce asigur o legtur mai bun cu betonul ce urmeaz a se turna; - nainte de turnarea betonului proaspt, suprafaa rosturilor va fi splat i umezit cu ap. Tratarea betonului dup turnare Pentru a asigura condiii favorabile de intrire i a se reduce deformaiile din contracie se va asigura meninerea umiditaii betonului numai 7 zile dup turnare, protejnd suprafeele libere prin: - acoperirea cu materiale de protecie; - stropirea periodic cu ap;
167
- aplicarea de pelicule de protecie. Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip. Aceast operaie se va face ndat ce betonul a cptat suficient rezisten pentru ca materialul s nu adere la suprafaa acoperit. Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umed. Stropirea cu ap va ncepe dup 2-12 ore de la turnarea betonului, n funcie de tipul de ciment utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin aceast operaie s nu fie antrenate pri de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore n aa fel inct suprafaa betonului s se menin permanent umed. n cazul n care temperatura mediului este mai mica de 5C nu se va proceda la stropirea cu apa, ci se vor aplica materiale i pelicule de protecie. Pe timp de ploaie, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena. Decofrare Prile laterale ale cofrajelor se vor ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten de min 2,5 N/mm2, astfel ca feele i muchiile elementelor s nu fie deteriorate. Cofrajele feelor inferioare la plci i grinzi se vor ndeprta numai atunci cnd rezistena betonului a atins 70% din marc (se vor menine totui popi de siguran care se vor ndeprta atunci cnd rezistena betonului a atins 95% din marc). Stabilirea rezistenelor la care au ajuns elementele de construcii n vederea decofrrii se va face prin ncercarea epruvetelor, confecionate n acest scop i pstrate n condiii similare elementelor n cauz, conform STAS 1275/1983 sau prin ncercri consecutive. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele: - desfurarea operaiei se va face n prezena conductorului punctului de lucru; - decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre elemente care se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului sau susinerilor. Recepia structurii de rezisten Se va efectua ntreaga construcie sau pe pari de construcie, n funcie de prevederile programului privind controlul de calitate pe antier, stabilit de proiectant, mpreun cu beneficiarul i constructorul. Suplimentar se pot verifica: - certificatul de garanie pentru calitatea produselor livrate; - existena i coninutul proceselor verbale de recepie calitativ privind cofrajul, armarea, recepia calitativ, aspectul elementelor dup decofrare, aprecierea calitii betonului pus n oper, precum i existena proceselor verbale pentru fazele determinate. Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant i constructor, precizndu-se n concluzie dac structura n cauz se accept sau se respinge. n cazul n care se constat deficiene n executarea structurii, se vor stabili msurile de remediere, iar dup executarea acestora se va proceda la o noua recepie. Lista abaterilor admisibile
168
Lista abaterilor admisibile la lucrrile de betonare este urmatoarea: Abateri - limit la dimensiunile elementelor executate monolit: lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plcilor, pereilor; pn la 3,00m 16 mm 3,00 6,00 m 20 mm peste 6,00 m 25 mm - dimensiunile seciunii transversale: grosimea pereilor i plcilor 3,0 mm pn la 10 cm inclusiv peste 10 cm 5,0 mm limea i nlimea seciunii grinzilor i stlpilor: pn la 50 cm 5 mm peste 50 cm 8 mm fundaii - dimensiuni n plan: nlimea pn la 2,0 mm 20 mm peste 2,0 m + ^ Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarilor. Organizarea lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din proiectul de organizare de santier . In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie, predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facindu-se in baza unui proces - verbal semnat de cele trei parti. Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului. La cofraje se verifica exactitatea pozitiei axelor; concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat: exactitatea pozitiei axelor stilpilor, nervurilor, grinzilor si reazemelor; corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren; orizontalitatea fundului grinzilor nervurilor si placilor si a verticalitatii stilpilor; etanseitatea cofrajului si astuparea crapaturilor sau spatiilor dintre scinduri sipci, hirtie de sac, carton asfaltat, etc. buna lor inchidere si rigidizare; montarea exacta a cutiilor si dopurilor pentru goluri, precum si diblurilor; stabilitatea sustinerii cofrajului (respectiv esafodajul) distributia popilor la distante corespunzatoare, verticalitatea popilor,siguranta rezemarii popilor, siguranta fixarii peretilor laterali ai grinzilor si nervurilor, calotarea stilpilor, contravintuirea popilor,etc. La armaturi se verifica: exactitatea asezarii barelor,numarul si diametrul lor in conformitate cu prevederile
169
proiectului; existenta distantierilor pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton indreptarea barelor indoite sau deplasate curatirea barelor de murdarie,rugina,etc. Conditiile impuse betonului Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sauT3/T4 conf NE 012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de100+_20 mm. Verificarea calitatii betonului turnat se face conform normativ NE 012/99. Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8 respectiv C20/25 conf.NE 012. Dimensiunea max. a granulei de agregate va fi de 16 mm. si se va utiliza platifiant, garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0.5 l./100 kg. ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer, creste gradul de impermeabilitate dar si intirzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata. In aceasta situatie pentru a nu intirzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati dar care nu intirzie priza. Reteta nu se modifica din punt de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-1.5 l. la 100 kg.ciment. Cimentul ufilizat va fi de tip II 32.5R cu care s-au efectuat probele preliminare. Pentru toate materialele ce se pun in opera se va respecta frecventa de incercari impusa de NE-012/1999 Anexa VI.1. Avind in vedere importanta lucrarii se vor recolta probe atit la statia de betoane cit si la locul de punere in opera dupa cum urmeaza: Statia de betoane a)Ciment pentru lotul ce se va utiliza -Starea de consevare -Timpul de priza conf.SREN 196-3 -Rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf.SREN 196-1 -Se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile b)Agregate -Granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80 -Umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cite ori este necesar. c)Aditiv -Se vor examina datele inscrise in certificatu de calitate emis de furnizor. d)Beton proaspat -Se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88 -Se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C. e)Beton intarit -Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de impermeabilitate(cite 6 epruvete) Locul de punere in opera a)Beton proaspat -Se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la viecare transport conf. STAS 1759/88
170
-Se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd.C. b)Beton intarit -Se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la 28 de zile (cite 6 epruvete) Transportul betonului Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat,durata de amestecare find de 45 sec.de la introducerea ultimului component. Durata de incarcare nu va depasi 20 de minute iar transportul se va face cu autoagitatoare. Durata maxima de transport cu agitatoare va fi pentru cimentul de clasa 32.5 in functie de temperatura betonului dupa cu urmeaza: 10oC<30oC=50 minute t<10oC=70 minute La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitindu-se depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei. Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie,arsita sau inghet).
Cap. III Realizarea cadrelor din beton armat; Executia Lucrarilor de desfacere si consolidare se va executa etapizat, incepand de la fundatii spre acoperis. Este interzisa executarea lucrarilor de desfacere la toate nivelele si apoi a celor de consolidare. Lucrarile de desfacere la fiecare nivel vor fi succedate de lucrarile de consolidare, pentru a nu pune in pericol pierderea stabilitatii de ansamblu a cladirii. La fiecare nivel, inainte de inceperea lucrarilor de desfacere se vor lua masuri de securitate a muncii. Inainte de desfacerea zidariei pentru golurile de usa se executa local (in zonele adiacente golurilor, sprijiniri ale planseului cu dulapi dispusi perpendicular pe grinzile de sustinere a planseului (sus si jos) si popi metalici sau din lemn bine impanati. Se dezafecteaza posibilele instalatii din zonele de interventie. Se desface manual caramida de sus in jos. Este interzisa desfacerea concomitenta la doua goluri. La desfacerea zidariei pentru goluri se vor predea strepi pentru a asigura conlucrarea cu betonul din cadre. Se reverifica cotele golurilor respectiv grosimea zidurilor apoi se trece la formarea armaturii. Se monteaza armatura. Se monteaza cofragul.
171
Se toarna betonul. Pentru a asigura contact intim intre buiandrugul cadrului din beton si planseul existent cofragul boiandrugului va fi prevazut cu palnii pentru turnarea betonului.
LISTA PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZ EXECUIA LUCRRILOR DE CONSTRUCII STAS 10100/0 Principii generale de verificare a siguranei construciilor STAS 10101/OA-77 Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construcii civile i industriale. STAS 10101/2-75 Aciuni n construcii. ncrcri datorate procesului de exploatare. STAS 10101/2A1 Aciuni n construcii. ncrcri tehnologice din exploatare pentru construcii civile, industriale i agrozootehnice. STAS 10101/20-90 Aciuni n construcii. ncrcri date de vnt. STAS 10101/21 Aciuni n construcii. ncrcri date de zpad. STAS 10101/23 Aciuni n construcii. ncrcri date de temperatura exterioar. STAS 10101/23A Aciuni n construcii. ncrcari date de temperatura exterioar n construcii civile i industriale. STAS 10107/0-90 Construcii civile i industriale. Calculul i alctuirea structural a elementelor de beton, beton armat i beton precomprimat. STAS 10107/1,2,3,4 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Planee din beton armat. STAS 10108/0,1,2 Construcii civile, industriale i agricole. Construcii din oel. STAS 10104 Construcii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor. STAS 10109/1-92 Lucrri din zidrie. Calculul i alctuirea elementelor. STAS 856 Construcii de lemn. Prescripii pentru proiectare. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principiile generale de cercetare. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea i identificarea pmnturilor. STAS 3300/1 Teren de fundare. Principiile generale de calcul. STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe. STAS 8600 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Sistem de tolerane. STAS 1478 Construcii civile i industriale. Alimentarea interioar cu ap. Prescripii fundamentale. STAS 6168 Msuri de siguran contra incendiilor. Scri de intervenie i salvare. STAS 6647 Msuri de siguran contra incendiilor. Elemente pentru protecia golurilor. STAS 6793 Lucrri de zidrie. Couri, canale de fum pentru focare obinuite la construcii civile. Prescripii generale. STAS 8844 Msuri de siguran contra incendiilor. Ui batante pe scrile de evacuare. Prescripii constructive mpotriva trecerii fumului. STAS 297/1,2 Indicatoare de securitate. Culori i forme. Condiii generale. STAS 10903 Calculul sarcinii termice n construcii.
172
STAS 2965 Scri interioare n construcii. STAS 3185 Condiii tehnice generate de calilate. generale. STAS 12604 Protecia mpotriva electrocutrilor. Prescripii generale. STAS 12604/4 Protecia mpotriva electrocutrilor prin alingere indirect. Instalaii electrice fixe. Prescripii generale. STAS 12604/3 Protecia mpotriva electrocutrilor prin alingere indirect. Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare i execuie. P7-2002 Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie. P70-79 Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii. Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea construciilor fundate pe pmnturi cu umflturi i contracii mari. P85-96 Instruciuni tehnice pentru proiectarea construciilor cu structura din diafragme de beton. P100-92 Normativ privind proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, socialculturale, agrozootehnice i industriale. PI 18-99 Norme tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului. Legea 10/1995 Culegere de dispoziii - model pentru reglementari n construcii. Legea calitii n construcii. C 17-82 Instruciuni tehnice pentru stabilirea compoziiei i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial. C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede. C 35-82 Normativ pentru executarea pardoselilor. C 29-85 Normativ privind mbuntirea terenurilor de fundaie slabe prin procedee mecanice. C56-85 Normaliv pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcie i instalaii aferente. C83-75 Indrumtor pentru executarea trasrii de detaliu n construcii NGPM-96 Norme generate de protecia muncii. NOTA: Ediiile (anii) de referin pentru normative se vor lua conform cu ,,Lista reglementrilor tehnice n construcii sau cu aplicare n construcii n vigoare la data utilizrii normativelor. ntocmit ing. Craovan Lucian
173
BREVIAR DE CALCUL A.INCARCARI 3.La baza stabilirii incarcarilor stau urmatoarele normative si stasuri: -Stat 10101/1 78-Actiuni in constructii, Greutati tehnice si Incarcari permanente -CR 1-1-3-2005 - Cod de proiectare.Evaluarea actiuniii zapezii asupra constructiilor - Indicativ NP 082- 04 - Cod de proiectare. Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor .Actiunea vantului - CR 0-2005. cod de proiectare . Bazele proectarii structurilor in constructii. - Idicativ P100 - /1/2004 -cod de proiectare seismica. Bazele proiectarii structurilor in constructii 4.Evaluarea actiunii zapezii Valoarea incarcarii din zapada SK=i x Ce x Ct x sok i= coeficientul de forma pentru incarcarea de zapada pe acoperis Ce= coeficientul de expunere a amplasementului constructiei Ct= coeficientul termic sok= valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol in amplasament [kN/mp] i= 0,8 pentru acoperisuri cu 2 pante (Tabel 3.1) Ce = 1,0 pentru expuenre partiala (Tabel 2.1) Ct= 1,0 pentru acoperisuri cu termoizolatie uzuale sok=2,0 kN/mp Incarcarea normata din zapada sk=0,8 x 1,0 x 1,0 x 2,0= 1,6 kN/mp Incarcarea de calcul din zapada (zapada este considerata actiune variabila predominanta pentru acoperis) Qki= 1,5 x 1,6 = 2,4 kN/mp 5.Evaluarea actiunii vantului Presiunea vantului W(z) = qref x ce(z) x cp qref= presiunea de referinta a vantului ce= factorul de expunere la inaltimea z deasupra terenului cp= coeficientul aerodinamic de presiune qref= 0,612 x Uref Uref=viteza de referinta a vantului= 31.0m/sec
174
(la 50 ani interval mediu de recurenta) Qref= 0,612 x 31=588 Pa ce(z)=cg(z) x cr(z) cg(z) = factorul de rafala cg(z) = 2,7 camp deschis cr(z)= factorul de rugozitate cr(z)= 0,77 camp deschis ce(z) = 2,7 x 0,77 = 2,08 cp= +0,8 pentru zona D pereti cp = -0,3 pentru zona E pereti Valoarea normata a presiunii vantului. Pereti +W(z) = 58,8 x 2,08x0,8 = 98 daN/mp -W(z) = 58,8 x 2,08 x 0,3 = 37 daN/mp Incarcarea de calcul din vant ( vantul este considerat actiune variabila predominanta pentru structura verticala). Pereti +W(z) = 1,5 x 98 = 147 daN/mp -W(z) = 1,5 x 37 = 56 daN/mp 4. Calculul scarii acces curte englezeasca a).Incarcari -greutate placa beton+trepte 7.40 -pardoseala+suport+tencuiala 3.38 -utile 1.5x3.0...................................................... 4.50 15.28 kN/mp b).Dimensionare -beton armat C20/25 -otel beton PC52 M=0.125x15.28x3.62=24.73 kNm m=0.198; p=0.95; Aa=9.5cm2 =>12/10 5.Calculul rampei acces curte a).Incarcari -greutate placa beton 4.40 -pardoseala+suport+tencuiala 3.38 -utile 1.5x3.0...................................................... 4.50 12.28 kN/mp b).Dimensionare -beton armat C20/25 -otel beton PC52 M=0.125x12.28x3.252=16.22 kNm
175
m=0.13; p=0.58; Aa=5.8cm2 =>10/12.5 6.Calculul zidului de sprijin curte englezeasca a).Incarcari pA=2.2x18.0x1.35x0.4=21.38 kN/mp h2=25cm M=21.38x2.2x1/2x1/3x2.2=17.24 kNM b).Dimensionare M=17.24 kNm m=0.043; p=0.24; Aa=6.25cm2 =>12/15
176
Lucrari interventie Scoala Generala, str.M.Sadoveanu Anina, Jud.Caras Severin Benef. : Consiliul local Anina
PT
CAIET DE SARCINI - Instalaii sanitare si retele extrioare de alimentare cu apa si canalizare Generaliti Prezentul caiet de sarcini trateaz, n faza de proiect tehnic, instalaiile sanitare aferente lucrarii Lucrari interventie Scoala Generala, str.M.Sadoveanu
Anina, Jud.Caras Severin, beneficiarul fiind Consiliul local Anina.
Breviar de calcul Calculul necesarului de apa si calculul hidraulic al instalatiei este conorm breviarului de calcul anexat. Alimentarea cu apa a incintei se va face printr-un racord din teava de polietilena PEHD, avnd D = 70mm /Pn6(21/2) Asigurarea presiunii n instalaia interioar i in centrala termic se realizeaz de la reeaua orasului.
Apa calda menajera se prepara cu ajutorul unei unitati de boilere verticale solare cu doua serpentine si volum de 500 de litri, prevazut cu rezistenta electrica 6kw/ 8,7A/ 400V/ 50Hz. Acestea asigura 15 l/min, la 60 de grd.C (3x 0,37 l/s in primele 10 minute). Captatorii solari sunt de tipul cu 12tuburi vidate cu montaj in acoperis . Radiatia globala in conditii normale este de cca 1 kw/mp, randamentul captatorilor fiind de cca 75% din radiatia globala. Boilerul va fi racordat pe circuitul solar la cele 3 captatoare solare de tip colectori cu tuburi de vid.
Canalizarea menajer Determinarea debiterlor de canalizare menajer se face conform STAS 1795 cu relaia:
177
Qc = Qs + qsmax n care: Qc = debitul de calcul pentru scurgere, n l/s ; Qs = debitul corespunztor valorii sumei echivalenilor Es a obiectelor sanitare i a punctelor de consum care se evacueaz n tronsonul de conduct considerat, n l/s ; qsmax = debitul specific de scurgere al obiectului sanitar, cu valoarea cea mai mare, care se evacueaz n tronsonul de conduct. Diametrele i pantele prevzute n proiect asigur viteza de autocurire de minim 0,7 m/s i nu depete viteza maxim de 4 m/s admis n conductele de canalizare din PVC, iar gradul de umplere va fi mai mic de maximul admis de 0,65. Plane care guverneaz lucrarea Instalaii sanitare 1. Plan parter inst.sanitare 2. Plan etaj inst.sanitare 3. Schema coloanelor Plan demisol inst.sanitare
S01 S02 S03
Proprietti fizice, chimice, de aspect, de calitate, probe, etc. pentru materialele componente ale lucrrii Instalatii sanitare interioare Conductele de polipropilena de presiune tip PPR izolat Instalatia hidraulic de alimentare cu ap poate fi alctuit din tevi de polipropilena de presiune tip PPR izolat, robinete de nchidere, obiecte sanitare si baterii amestectoare. Conductele din PPR sunt conform certificatelor de calitate ale productorilor si au dimensiuni ntre Dext20mm si Dex63mm. Suprafata exterioar si interioar a tevilor trebuie s fie neted, trebuie s aib pe suprafata exterioar si interioar fr fisuri sau crpturi. nainte de a fi puse n oper tevile vor fi supuse la urmtoarele verificri : aspect, dimensiune. Obiecte sanitare Obiectele sanitare prevzute trebuie s fie conform STAS-urilor respective sau normelor interne ale productorilor si n cazul acesta s prezinte agrement tehnic.
178
Dimensiunile, masa si abaterile limit admisibile ale obiectelor sanitare trebuie s corespund standardelor respective sau normelor interne ale productorului. Obiectele trebuie s nu prezinte defecte de funcionalitate. Suprafata obiectelor sanitare trebuie s fie neted, asigurnd posibilitatea de splare complet a suprafetei utile. Se va urmri existenta atestatului de probe la productor conform standardelor sau normelor interne la productor. Armturi de nchidere si retinere Robinete achizitionate vor fi conform STAS 6480 - 80, STAS 2581 - 80, STAS 2377, STAS 1518 - 80, sau conform normelor interne ale productorului , caz n care se va urmri existena certificatului de agrement tehnic. Robinetele puse n oper vor avea dimensiunea tevii pe care sunt montate. nainte de a fi montate vor fi supuse la verificri de aspect, de dimensiune, de functionare a organului de nchidere, a filetului de mbinare cu conducta. Se va verifica existenta atestatului de verificare a lotului la productor. Bateriile amestectoare de lavoar, baie si spalator Bateriile achizitionate trebuie s prezinte agrement tehnic. nainte de a fi puse n oper vor fi supuse la verificri de aspect, de dimensiune, de functionare a organului de nchidere, a filetelor de mbinare. Se va verifica existenta atestatului de verificare a lotului de productor. Conducte de canalizare Instalatia de canalizare va fi din tuburi de polipropilena pentru canalizare. Dimensiunile tuburilor sunt Dn 40, Dn 50, Dn 75 si Dn 110 mm. Suprafat trebuie s fie curat si neted. Abaterile limit vor fi conform certificatului si atestatului la producator. Se vor face verificrile de dimensiuni, aspect, mas, ncercarea la etanseitate cu presiune hidraulic, existenta garniturii din elastomeri. Se vor urmri cerintele de performant cuprinse n Ghidul de performant pentru instalatii - volumul 2 - Instalatii sanitare. Racorduri de ap si canalizare Pentru realizarea lucrrilor proiectate sunt necesare urmtoarele materiale: conducta pentru racord ap de la gospodaria de apa, robinete pentru ap, tuburi de canalizare din P.V.C. K.G., cmine de vizitare pentru canalizare, capace si rame pentru cmine de vizitare, statie de epurare ape uzate. Conducta pentru racordurile de ap Conductela pentru racordurile de ap va fi din polietilen de nalt densitate Pe80 Pn6 avnd diametrul de 63x3,6mm.
179
Suprafata exterioar si interioar a tevilor trebuie s fie neted. Trebuie s aib pe suprafata exterioar si interioar neted. Tevile trebuie s fie conform certificatelor de calitate de la productor si s fie agrementate tehnic. nainte de a fi puse n oper tevile vor fi supuse la urmtoarele verificri: aspect, dimensiune. nainte de a fi puse n oper robinetele vor fi supuse urmtoarelor verificri: de aspect, de dimensiune, de mas, de functionare a organului de nchidere. Se va urmri existenta atestatului de calitate de la productor. Conducte subterane exterioare de canalizare Tuburi de canalizare din PVC-KG vor fi conform prescriptiilor tehnice ale productorului. Tuburile vor fi cu sistem de mbinare prin muf etansate cu garnituri din elastomeri. Tuburile vor fi la lungimi standardizate. nainte de a fi puse n oper tuburile vor fi supuse urmtoarelor verificri: de dimensiune, de aspect, de impermeabilitate. Diametrul si grosimea se msoar perpendicular pe ax, la ambele capete. Dimensiunile si abaterile limit vor fi conform prescripilor tehnice ale productorului. Suprafata interioar si exterioar trebuie s fie neted si s nu aib defecte. La achizitionare trebuie s se urmreasc existenta certificatului de calitate pentru lotul achizitionat. Se vor face verificrile de dimensiuni, aspect, mas, ncercarea la etanseitate cu presiune hidraulic. Caminele de canalizare vor fi prefabricate din polietilena corugata tip Wavin cu Diametru 400mm si cu rigola de fund conform plan de situatie. Verificarea calittii cminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face concomitent cu verificarea si proba canalelor, tinnd seama de conditiile de exploatare. Capacele si ramele vor fi amplasate pe piese suport tip. nainte de a fi puse n oper se vor verifica ca aspectul si dimensiunile. Se va urmri certificatul de calitate de la productor. Se vor urmri cerintele de performant cuprinse n Ghidul de performant pentru instalatii - volumul 2 - Instalatii sanitare. Descrierea executiei Instalatii sanitare interioare Amplasarea conductelor, a echipamentelor si accesoriilor se va face conform planurilor. Amplasarea instalatiilor electrice si a conductelor se va face corelat, n conformitate cu prevederile normativului I.7 - 2002 Privind
180
proiectarea si executarea instalatiilor electrice. mbinarea conductelor se va face prin fitinguri. trebuie s fie tot zincate. Se vor folosi fitinguri de mbinare tip strngerea. evile se vor tia perpendicular pe ax. Tevile se vor izola cu o izolatie special comercializat de acelasi furnizor de tevi. Conductele de alimentare cu ap se vor monta cu pant ascendent 2-5 pentu evitarea formrii sacilor de aer si pentru golirea instalatiei. Atunci cnd conducta de ap rece si ap cald se monteaz n apropiere, conducta de ap cald se va monta deasupra conductei de ap rece. Conductele se vor fixa de elementele de constructie prin brtri si console. Tuburile de canalizare vor fi din polipropilena mbinate cu garnitura din elastomeri. Sensul mufelor va fi n sens invers de scurgere a apei prin conducte. Tuburile vor fi sprijinite prin brtri sau console de elementele de constructie, distanta ntre dou sustineri succesive va fi de minimum 2 m. Se va asigura accesul la piesele de curtire prin usile n nisele pentru instalatii. Piesele de curtire se vor monta conform planurilor la nltimea de 0,4 - 0,8 m fat de pardoseal. Capacele pieselor de curtire, se vor fixa cu suruburi asigurndu-se etansarea cu cauciuc. Iesirea colectorului se va face la cota prevzuta n planuri sub adncimea de nghet (STAS 6054). La tuburile prevzute n pmnt va fi verificat etansarea mbinrilor si apoi vor fi acoperite. Retele exterioare ap - canal Conductele de ap vor fi din teav de polietilen de nalt densitate PEID PE80 Pn6 si se vor mbina prin fitinguri speciale sau prin termofuziune. Nu se admit mbinri prin fitinguri ngropate n pmnt ci numai n cmine de vane. Dimensiunile conductelor vor fi cele prevzute n planuri. n executia lucrrilor de retele de alimentare de ap se va tine seama de prescriptiile SR 3416-96. Conductele din PEID se vor monta ngropat n pmnt pe un pat de nisip de 15 cm grosime si se vor acoperii tot cu nisip peste generatoarea superioar cu nc 15 cm. Conductele se vor monta ngropat respctndu-se adncimea de nghet STAS6054. Conductele se vor izola cu bitum si cu band de PVC conform normelor din articolul de deviz si prevederilor STAS 7335-86 numai dac se alege solutia cu conducte de otel zincat. Conductele se vor monta cu pant ascendent de 10/00 -20/00. La trecerea conductelor prin peretii cminelor de vane acestea se vor proteja prin piese de trecere etans. Canalizarea se va executa, ncepndu-se cu partea din aval si mergnd spre partea din amonte. Fiecare tub pus n oper va fi nainte ncercat la impermeabilitate. mbinrile dintre tuburi vor fi prin muf etansate cu garnitur din elstomeri.
181
Executarea spturilor se va face dup operaia de trasare care se va face conform STAS 9824/5-75. Spturile vor fi executate cu ltimea minim de 70 cm, respectnd relatia De + 40 cm. Ltimea minim a santului pentru conductele de ap va fi de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare va fi de 70 cm. Spturile se vor executa cu sprijiniri de dulapi metalici verticali refolosibili. Fundul santului va fi nivelat si avea pant egal cu panta conductelor. Tuburile se vor poza pe un pat de 10 cm de nisip. Umplutura se va executa numai dup probarea conductelor att ap ct si de canalizare. Conditii generale de executie a lucrarilor Cantittile medii pentru toate materialele unei unitti de lucrare inclusiv pierderile tehnologice prin prelucrare si pierderile tehnologice cauzate prin transportul, manipularea, depozitarea materialelor de la furnizor pna la locul de punere n oper precum si materialele mrunte sunt prevzute n indicatoarele de norme de deviz S,"RpS" si "Ac" editia 1981. Tot conform acestui indicator sunt stabilite si fortele de munc si alte resurse necesare. Ordinea de executie a lucrrilor Instalatii sanitare interioare Lucrrile la instalatiile hidraulice ale constructiei se vor executa n corelatie cu celelalte lucrri aferente acesteia. Se vor executa mai nti lucrrile necesare pentru instalatia de canalizare. Montarea conductelor de canalizare se realizeaz de la conductele principale de colectare, pronind de la punctul de iesire din cldire si urmrindu-se traseul acesteia pn la coloana cea mai deprtat. Se monteaz conducta colectoare orizontal din aval ctre amonte. Se fixeaz locul bridelor si consolelor, distanta nefiind mai mare de 2 m. Se execut tronsoane prefabricate pentru micsorarea numrului de mbinari la pozitie. Montarea coloanelor se execut dup executarea colectoarelor orizontale. Se monteaz tuburile provizorii, fr s se fac etansarea, dup ce s-a verificat pozitia corespunztoare a ramificatiilor la fiecare nivel. Se realizeaz legturile de la obiectele sanitare. Se realizeaz strpungerea acoperisului sarpant pentru montarea cciulii de ventilare. Pentru montarea conductelor principale de distributie a apei, ordinea de executie este urmtoarea: - trasarea si luarea msurilor la pozitie; - confectionarea distantierilor si a dopurilor de lemn; - pregtirea srmelor pentru legat;
182
- mplintarea bolturilor metalice si agtarea srmelor pentru legat, n cazul conductelor suspendate de planseu sau batera spiturilor si agtarea srmelor n cazul conductelor montate n perete; - scoaterea dopurilor din conducta montat anterior siasezarea provizorie a conductelor la pozitie; - asezarea distanierilor si legarea cu srm; - verificarea pozitiei conductelor, efectuarea corecturilor si punerea provizorie a dopurilor; - demontarea distantierilor de lemn si a legturilor de srm dup fixarea defintiv a conductelor n brtri sau dispozitive de sustinere. Pentru efectarea legturilor la obiectele sanitare ordinea este urmtoarea : - trasarea si luarea msurilor la pozitie; - confectionarea distantierilor si a dopurilor de lemn; - pregtirea srmelor de legat; - scoaterea dopurilor din conducta montat anterior si asezarea provizorie a conductelor la pozitie; - asezarea distantierilor si legarea cu srm; - verificarea pozitiei conductelor, efectuarea corecturilor si punerea provizorie a dopurilor; - pregtirea mortarului de ipsos pentru conductele montate ngropat; - fixarea definitiv a conductelor cu copci de ipsos; - demontarea distantierilor de lemn si a legturilor cu srm, dup fixarea definitiv a conductelor cu brtri. Retele exterioare ap - canal Pentru conductele de ap ordinea de executie a lucrrilor este urmtoarea : - trasarea si luarea msurilor la pozitie - executarea santului manual (decapare, sptur) - verificarea pozitiei conductelor - fixarea si consolidarea conductelor prin aruncare de pmnt peste conduct n apropierea punctelor de mbinare si umplerea sub conducte cu nisip - efectuarea probei de presiune - astuparea santului n cazul conductelor de canalizare ordinea de executie este urmtoare : - trasarea si luarea msurilor la pozitie - aruncarea nisipului n sant si asternerea unui pat de nisip de 10 cm. grosime - verificarea tuburilor - acoperirea si asezarea tuburilor pe marginea santului - prinderea tuburilor cu frnghie sau alte dispozitive si coborrea n sant - curtirea interiorului si exteriorului suprafetelor de mbinare de impuritti - verificarea pantei tuburilor si punerea la cot a tuburilor
183
- mbinarea tuburilor din PVC-KG. - fixarea si consolidarea prin ndesarea pmntului n prile laterale ale tubului. Standarde, nornmative, legi La ntocmirea acestei documentatii s-a tinut seama de urmtoarele STAS-uri, normative si legi n vigoare: STAS 1478 - Alimentarea cu ap la construcii civile si industriale STAS 1795 - Canalizri interioare STAS 7656 - evi sudate longitudinal pentru instalaii STAS 1516 - Robinete de retinere STAS 1518 - Robinete cu sertar pan STAS 6480 - Robinete cu ventil drept din font cu mufe STAS 2581 - Robinete de serviciu STAS 6054 - Adncimea de nghet pe teritoriul Romniei I.9 - 2004 - Normativ pentru proiectarea instalatiilor sanitare si de alimentare cu ap Regulamentul Receptie a lucrrilor n constructii si instalatii aferente. Ghidul de performant pentru instalatii - volumul II - Instalatii Sanitare. Ordind M.I. 775 22-07 98 Norme generale privind stingerea incendiilor P118 /99 Normativ privind siguranta la foc Ordonanta nr.60 Ordonanta privind aprarea contra incendiilor NP-086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de stingere a incendiilor Receptia lucrrilor ncercri la conductele interioare de ap rece si cald. Conductele de ap rece si cald de consum vor fi supuse urmtoarelor ncercri : - ncercarea de etanseitate la presiune la rece - ncercarea de functionare la ap rece si cald - ncercarea la etanseitate si rezistent la cald a conductelor de ap cald. ncercarea la etanseitate, la presiune, la rece ca si ncercarea la etanseitate si rezistenta la cald se va efectua nainte de montarea aparatelor si armturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, extremittile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri. Presiunea de ncercare la etanseitate si rezistent la cald la conductele de ap rece si cald va fi egal cu 1,5 ori presiune de regim. Conductele vor fi tinute sub presiune, timpul necesar verificrii tuturor traseelor si mbinrilor, dar nu mai putin de 20 minute, timp n care nu se admite nici o scdere a presiunii.
184
Presiunea se va realiza cu o pomp de ncercri hidraulice si se va citi pe manometrul montat pe pomp, care se va amplasa n punctul cel mai de jos al conductelor. ncercarea de functionare la ap rece si cald se va efectua dup montarea armturilor la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiune hidraulic de regim. Se va verifica prin deschiderea succesiv a armturilor de alimentare, dac apa ajunge la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum n parte. Verificarea se face prin deschiderea numrului de robinete de consum corespunztor simultaneittii si debitului de calcul. ncercarea la etanseitate si rezistent la conductele de ap cald se va face prin punerea n functiune a instalatiei de ap cald la presiunea de regim si la temperatura de 55 - 600C . Presiunea si temperatura de regim se vor pstra n instalatie timpul necesar verificrii etanseittii mbinrilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatrilor, dar nu mai putin de 6 ore. Dup rcirea complect se va repeta ncercarea de etanseitate la presiune la rece. n vederea diminurii posibilittilor de coroziune si a prelungirii duratei de functionare a instalatiei de ap cald, se va face rodajul instalatiei timp de 60 zile la temperatura 450 C. ncercri la conductele interioare de canalizare. Conductele interioare de canalizare vot fi supuse la urmtoarele ncecri : - ncercarea de etanseitate - ncercarea de functionare ncercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseittii pe traseul si la punctele de mbinare, prin umplerea cu ap a conductelor de canalizare menajer pn la nivelul de refulare al sifoanelor de pardoseal. Conductele montate mascat vor fi verificate pe parcursul lucrrii nainte de mascare. ncercarea de functionare se face prin alimentarea cu ap a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificare a conditiilor de scurgere. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de curtire, conform proiectului. Retele exterioare ap - canal La ncheierea unei categorii de lucrare care poate functiona sau se poate proba independent, verificrile si probele se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se nscriu n registru de procese-verbale.
185
Conductele subterane exterioare de ap Se va verifica transeea, patul conductelor si conducta montat n transee pe, controlndu-se n timpul montrii conductei dac mbinrile sunt corect fcute. La verificarea transei si patului conductei se va urmri adncimea transeei, aliniamentul, panta fundului si natura terenului. Se admit urmtoarele abateri limit: la pante 10% fat de proiect, la cote 5 cm fat de cotele proiectate. Verificarea hidraulic de rezistent si etanseitate se va face naite de executarea umpluturilor. Nu se admite incercarea pneumatic. ncercarea se face pe conducta pe care au fost montate toate. ncercrile se ncep dup ce conducta a fost acoperit cu un stsrat de cca. 30 cm de pmnt, lsndu-se libere mbinrile. Fiecare tronson din reteaua exterioar de distributie supus ncercrii se nchide la ambele capete cu dopuri prevzute cu ramificatii din tevi de f1/2 "- f1" pentru montarea manometrelor, racordarea la conductele de alimentare cu ap pentru prob si evacuarea aerului. Presiunea de ncercare va fi 2 presiunea de regim. Presiunea se va realiza cu o pomp de mn cu piston, nefiind admise pompe centirfuge. ncercarea se consider reasit dac dup trecerea intervalului de or scderea presiunii n tronsonul incercat nu depseste 10% din presiunea de ncercare si nu apar scurgeri vizibile de ap. Dac aceste conditii nu sunt indeplinite se revizuieste tronsonul supus ncercrii si se repet ncercarea pn la obtinerea rezultatului cerut. Se va verifica dac reteaua de distributie a fost splat nainte de darea n exploatare. Splarea se face cu ap curat timp de minimum 2..3 ore. Se va verifica dac s-a efectuat dezinfectia retelei. Dezinfectarea se face cu ap continnd 20..30mg/l clor, care trebuie s rmn n retea cel putin 24 ore. Dup acest interval de timp se elimin apa cu clor din conducte prin cmine de golire si se spal cu un curent de ap curat. Se va efectua verificarea umpluturilor, a pavajelor refcute, a zonelor verzi refcute, a armturilor si a cminelor de pe conduct. Conducte subterane exterioare de canalizare Conductele subterane exterioare de canalizare se vor verifica astfel: - verificarea transeei si a patului conductelor; - verificarea la etanseitate se face ntre dou cmine consecutive nainte de execuia umpluturilor dup ce materialul de etansare a ajuns la rezistenta proiectat; - se vor executa umpluturi de pmnt partiale peste canal lsnd mbinrile libere; - umplerea cu ap a canalului se face de la captul din aval, aerul evacunduse la captul amonte;
186
Dup umplerea canalului de beton se las canalul plin cu ap n intervalul de timp de minimum 24 ore. Presiunea de prob, msurat la captul aval al tronsonului se va lua pentru canale cu nivel liber de ap egal cu 0,5 bar. Pentru tuburile din beton durata probei va fi de 15 minute. n timpul probei se completeaz continu apa pierdut msurndu-se cantittile adugate. Toate operatiile efectuate vor fi consemnate n procese verbale de ctre executant si beneficiar si care vor sta la beneficiar. Protectia muncii La executie se vor respecta normele de protectia si igiena muncii n vigoare, N.P.G.M. Constructorul se va ngriji s se asigure : - mbrcminte special de protectie: cizme de cauciuc, mnusi de cauciuc, csti de protectie - se existe o trus farmaceutic de prim ajutor, toate accesoriile necesare pentru operatiile de salvare - muncitorii care prezint rni, tieturi, stare avansat de oboseal nu vor fi admisi s lucreze. - spturile vor fi prevzute cu sprijiniri; - pentru a se evita accidentele, elementele verticale de sprijinire vor depsi cu cel putin 15 cm. marginea superioar a spturii; - santurile se vor semnaliza cu parapete si podete de inventar; - tuburile se vor aseza la o distant de minimum 3 m fat de marginea santului; Se interzice descrcarea tuburilor prin cdere liber, manipularea tuburilor agtate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte. Coborrea n sant a tevilor, a tuburilor si a armturilor avnd greutate pn la 50 Kg se poate face manual, iar la cele cu geutate mai mare de 50 Kg se va face numai cu mijloace mecanice. Coborrea n sant a muncitorilor se va face numai cu mijloace specializate. Este interzis ridicarea cu mna a capacelor de font ale cminelor, pentru aceasta se vor folosi numai crlige speciale sau rngi de otel. Proiectat, ing.C.Colonescu
187
Breviar de calcul
HIDRAULICA INSTALATII SANITARE APA RECE
qs[dm /s] 0,4 0,07 0,33 0,13 0,2 0,13 0,07 3,482 2,054 1,723 0,46 0,07 0,39 0,13 0,26 0,13 0,13 3,32 3,32 2,531 1,11 0,07 1,04 0,07 0,97 0,3 0,67 0,3 Z[mba r] 22,59 0,69 3,2 2,39 1,18 2,39 0,14 0 46,87 10,42 8,42 0,92 11,63 2,39 1,99 2,39 2,88 5,58 5,58 71,16 14,14 1,04 12,09 0,98 4,05 18 1,93 18 p 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 p[m bar] 94,39 2,89 25,26 6,91 7,19 8,3 1,41 51,46 56,15 12,66 22,42 1,83 59,16 5,72 3,52 5,8 12,28 52,57 52,58 72,96 24,08 2,16 26,41 2,1 22,65 30,86 6,49 30,93 Nr. Conex . 1,941 0,34 1,601 0,631 8,44 0,631 0,34 0,937 1,571 1,318 1,407 0,34 1,892 0,631 1,261 0,631 0,631 0,893 0,893 1,936 1,33 0,34 1,929 0,34 1,799 1,455 1,243 1,455 L[m] 28,59 1,34 20,36 3,96 6,02 3,96 1,34 1,72 6,32 4,63 12,2 1,34 27,34 3,96 13,38 3,96 3,96 1,57 1,57 9,16 6,19 1,34 15,66 1,34 13,84 17,21 7,19 17,21 qn[d m/s] 71,8 2,2 22,06 4,53 59 5,92 1,27 51,46 9,28 2,24 14 0,9 47,53 3,33 1,53 3,41 9,39 46,99 46,99 1,8 9,93 1,12 14,32 1,12 18,61 12,86 4,56 12,93 Diam. 57 57_a 57_a 59 0,71 61 61 2 2_a 3 3 27 27 29 29 31 31 2_a 34 34 42 43 43 45 45 47 47 49 v[m/s ] 2,51 1,64 1,08 1,14 0,2 1,49 0,94 30 1,47 0,48 1,15 0,67 1,74 0,84 0,11 0,86 2,37 30 30 0,2 1,6 0,83 0,91 0,83 1,34 0,75 0,63 0,75 R[mb ar/m] 0,4 0,07 0,33 0,13 20 x 1,9 0,13 0,07 5,27 2,23 1,77 0,46 0,07 0,39 0,13 0,26 0,13 0,13 3,04 0 3,04 1,11 0,07 1,04 0,07 0,97 0,3 0,67 0,3 R*L[m bar] 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 0,97 20 x 1,9 20 x 1,9 [65] 50 x 4,6 50 x 4,6 25 x 2,3 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 [65] [65] 50 x 4,6 40 x 3,7 20 x 1,9 32 x 2,9 20 x 1,9 32 x 2,9 20 x 1,9 32 x 2,9 20 x
1,2 1,2 0,25 1,2 0,25 1,2 0,25 0 3,8 1,2 0,85 1,6 0,65 1,2 0,25 1,2 1,45 1,4 1,4 3,8 1,6 1,8 0,65 1,7 0,25 1,7 0,25 1,7
188
0,37 0,3 0,07 0,07
0,75 1,2 1,45 0
12,08 12,71 0,84 0
0 0 0 0
28,46 25,27 3,33 3,26
1,795 1,455 0,34 0,34
24,91 17,21 1,34 1,34
16,38 12,56 2,49 3,26
49 51 51 53
0,66 0,73 1,85 2,42
0,37 0,3 0,07 0,07
1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9
2 Hidraulica
Q[W] L[m] G[kg/ h] tintra re[C ] Q tr[W] v[m/s ] q[W/ m] Simbo lul trase u conec tat 63 x 10,5 12 15 10 15 10 13 9 10 7 13 9 10 7 13 9 10 7 13 9 10 Diam etru[ mm] R[Pa/ m] R*L+Z [Pa] Pierd erea de pres. [Pa] 1441 1031 1750 1834 257 282 938 1108 172 170 1271 1378 165 164 210 224 147 145 192 205 129 t[K]
89126 89126 32158 32158 32158 32158 18691 18691 692 692 17999 17999 1244 1244 16755 16755 1244 1244 15510 15510 1244
3,1 3,1 12 12 2 2,1 5,3 6,4 0,5 0,8 10,8 11 0,5 0,8 2 2 0,5 0,8 2 2 0,5
5,9 3,8 1,5 1,5 0,7 0,7 1,7 1,7 1 1 1,7 1,7 1 1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1
3149 3149 992 992 992 992 559 559 17 17 542 542 33 33 509 509 33 33 476 476 33
90 64,1 90 60,2 89,9 60,2 89,8 59,6 89,7 55 89,7 59,8 89,5 57,2 89,5 60 89,4 57,2 89,4 60,3 89,4
55 37 179 122 30 21 67 55 5 5 136 95 5 5 25 17 5 5 26 18 5
18 0,64 0,51 0,5 0,51 0,5 0,46 0,45 0,04 0,03 0,44 0,43 0,07 0,07 0,42 0,41 0,07 0,07 0,39 0,38 0,07
C 0,01 0,13 0,07 0,02 0,01 0,11 0,07 0,23 0,19 0,23 0,13 0,12 0,1 0,05 0,03 0,12 0,1 0,05 0,03 0,12
0,02 C 1 1 2 2 2_a 2_a 3 3 3 3 5 5 5 5 7 7 7 7 9
91 63 x 10,5 40 x 6,7 40 x 6,7 40 x 6,7 40 x 6,7 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4
1441 97 104 111 104 111 111 120 2 3 105 113 7 6 94 101 7 6 84 90 7
0,65 1031 1750 1834 257 282 938 1108 172 170 1271 1378 165 164 210 224 147 145 192 205 129
189
1244 14266 14266 1244 1244 13022 13022 661 661 12361 12361 1145 1145 11217 11217 1145
0,8 2 2 0,5 0,8 3,4 3,4 0,5 0,8 2,1 2,1 0,5 0,8 2 2 0,5
1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1
33 443 443 33 33 410 410 12 12 399 399 36 36 363 363 36
57,2 89,4 60,5 89,3 57,3 89,3 60,9 89,2 41,9 89,2 61,5 89,2 62 89,2 61,5 89,1
5 25 17 5 5 46 31 5 5 28 19 5 5 27 18 5
0,07 0,36 0,36 0,07 0,07 0,33 0,33 0,02 0,02 0,32 0,32 0,08 0,07 0,3 0,29 0,08
0,1 0,05 0,03 0,12 0,1 0,1 0,05 0,32 0,16 0,06 0,04 0,11 0,1 0,06 0,04 0,11
7 13 9 10 7 14 9 10 7 14 9 10 7 14 9 10
9 9 9 11 11 11 11 13 13 13 13 15 15 15 15 17
20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4 20 x 3,4 32 x 5,4 32 x 5,4 20 x 3,4
6 74 79 7 6 64 69 1 3 61 66 9 6 52 56 9
128 165 176 112 112 233 249 93 93 142 151 93 92 114 122 78
128 165 176 112 112 233 249 93 93 142 151 93 92 114 122 78
INTOCMIT ING. C. COLONESCU
190
Lucrari interventie Scoala Generala, str.M.Sadoveanu Anina, Jud.Caras Severin PT Benef. : Consiliul local Anina
DT-
CAIET DE SARCINI - Instalaii termomecaniceGeneraliti Prezentul capitol din proiect rezolv centrala termica partea de instalatii aferenta lucrarii Lucrari interventie Scoala Generala, str.M.Sadoveanu Anina, Jud.Caras Severin, beneficiarul fiind Consiliul local Anina. Breviar de calcul Conform proiectului de constructii si arhitectur cldirea este proiectat cu elemente de constructie exterioare: - pereti exteriori din caramida eficienta tip GVP cu grosimea de 30 cm si izolatie din polistiren 5cm. - acoperisul cu o izolatie termic din saltele de vat mineral. - ferestre exterioare duble cu ram din lemn stratificat cu geam termopan sau aluminiu cu rupere de punte termica. Calculul necesarului de cldur si calculul hidraulic s-a fcut conform SR EN12831/2004 si este sintetizat in breviarele de calcul anexate. Pentru realizarea confortului termic n ncperi s-au prevzut radiatoare din otel care folosesc agent termic ap cald preparat ntr-o central termic individual.
Alegerea echipamentelor din centrala termic Cazan 2buc Avnd n vedere necesarul total de cldur, centrala termic se va echipa cu doua cazane cu urmtoarele caracteristici tehnice: - tip: cazan gaz cu gazeifiere - putere termic nominal: 2x80 kW - tiraj necesar: 10 - 15 Pa
191
- temperatura agent termic: - Pmax de lucru: - combustibil utilizat:
40 90o C 3 bar solid lemn
Preparator de ap cald de consum 1buc - tip: boiler cu acumulare vertical mixt solar si cu serpentina - capacitate de acumulare: 500 litri o - capacitate de preparare ap cald la t = 35 C: 967litri/ h - putere termic util: 32 kW - temperatura intrare-ieire ap cald: 10/60o C Vas de expansiune nchis volumul vasului
1 P V = 1,1 x V x 1 min Pmax Vtm 1 ) V = Vinst ( V+10O C

Vinst =
(l)
( l ) volumul de dilatare
30 xQinc Qacc + ( l ) volumul de ap din instalaie 1160 1160
Pmin = H + 1 + 10 = 3,65 + 1 + 10 = 14,65 mcA ( 1,5 bar ) presiunea absolut minim Pmax = 20 + 10 = 30 mcA ( 3 bar ) presiunea maxim admis n instalaie Vtm = 1,029 volumul specific la temperatura de 80o C V+10oC = 1,0004 volumul specific la temperatura + 10o C Vinst = = 2123.55 litri V = 2123.
V = 1,1 x 57,19 x 3/1.05= 148,41 litri Se alege 2 vase de expansiune nchise avnd urmtoarele caracteristici: - capacitate: 100 litri - presiune de prencrcare: 1,5 bar - presiune maxim: 5 bar
1,029 1 = 186,52 litri 1,0004
Butelie de egalizarea presiunilor Racordurile la cazan Di 5
Qc 54,77mm
192
Se alege eav din oel, neagr 63 x 3 mm, avnd Di = 57 mm Diametrul buteliei Db = 60 G = 101,2 mm Se alege o butelie din eav de oel, neagr STAS404/1-87, 108 x 4 mm. Lungimea buteliei Lb = 19 x Di = 19 x 51 = 969 mm 970 mm Se alege o butelie avnd: Db = 108 x 4 mm Lb = 1000 mm Plane care guverneaz lucrarea Instalaii de incalzire 1. Plan parter inst.incalzire 2. Plan etaj inst. incalzire 3. Schema coloanelor Plan demisol inst. incalzire 4 Schema si detalii Centrala termica. T01 T02 T03 T04
Proprietti fizice, chimice, de aspect, de calitate, probe, etc. pentru materialele componente ale lucrrii Conductele de otel si cupru Instalatia hidraulic de alimentare cu caldura poate fi alctuit din tevi de otel, cupru, robinete de nchidere, radiatoare, utilaje in centrala termica . Conductele din PPR sunt conform certificatelor de calitate ale productorilor si au dimensiuni ntre Dext18mm si Dex54mm. Suprafata exterioar si interioar a tevilor trebuie s fie neted, trebuie s aib pe suprafata exterioar si interioar fr fisuri sau crpturi. nainte de a fi puse n oper tevile vor fi supuse la urmtoarele verificri :aspect, dimensiune. Armturi de nchidere si retinere Robinete achizitionate vor fi conform STAS 6480 - 80, STAS 2581 - 80, STAS 2377, STAS 1518 - 80, sau conform normelor interne ale productorului , caz n care se va urmri existenta certificatului de agrement tehnic. Robinetele puse n oper vor avea dimensiunea tevii pe care sunt montate. nainte de a fi montate vor fi supuse la verificri de aspect, de dimensiune, de functionare a organului de nchidere, a filetului de mbinare cu conducta. Se va verifica existenta atestatului de verificare a lotului la productor. La executarea instalatiilor de nclzire se vor utiliza material tubular tevi, care se livreaz de productor la lungimi standardizate n bare sau n colaci.
193
Prelucrarea lor n vederea introducerii n oper este necesar ca lungime, form si mod de mbinare. Operatiile de prelucrare se pot executa manual cu unelte de santier, la locul de montare sau cu masini - unelte n atelierul santierului. nainte de a se ncepe prelucrarea tevii se va stabili lungimea la care trebuie s fie tiat teava rectilinie astfel ca dup prelucrare s corespund lungimii de montaj. Tevile din cupru se vor mbina prin lipire cu un aliaj special ntre ele. La realizarea instalatiei de distributie, respectiv montajul tevilor trebuie respectate instructiunile referitoare la: racordarea tevilor folosind adaptori adecvati, ndoirea tevilor, protectia fat de lumina solar (la materialul la care este specificat), evitarea deteriorri tevii si tubului de protectie (izolatie) prin crpare. Pentru racordarea tevilor la distribuitoare trebuie utiliuzati adaptorii corespunztori, avnd corpul prevzut cu inel de etansare. Pentru a realiza o etansare corect e necesar o tiere precis si perpendicular pe axa tevii, tierea realizndu-se cu ajutorul dispozitivului special. Pliabilitatea tevilor de polietilen si de cupru este garantat numai atunci cnd raza de curbur este de minim 8 ori diametrul exterior al tevii. Nu se va nclzi teava din polietilen, la montaj, cu flacr liber sau cu alte surse de cldur avnd temperaturi ridicate deoarece exist pericolul topirii acesteia. Dup realizarea instalatiei se realizeaz prima prob a instalatiilor de nclzire proba la rece pentru a verifica calitatea etansrilor. Dup efectuarea testului probei la rece, tuburile de protectie a tevilor trebiue acoperite cu un strat de beton pentru prevenirea crprii tevilor si deplasarea instalatiei. n locurile n care tevile din polietilen sunt vizibile acestea trebuie protejate mpotriva razelor ultraviolete, raze care pot modifica structura fizico-chimic a materialului tevii dac la materialul care se alege este specificat. Atunci cnd tevile se monteaz fr tubul de protectie, ele trebuie protejate cu un strat de material de 1,5 cm, pentru prevenirea aparitiei fisurilor ca urmare a dilatrii acestora. n situaiile n care se constat deteriorarea tevii din cauze accidentale aceasta trebuie nlocuit. Se va utiliza fittingul tractiune special pentru aceste accidente, pentru
194
nlocuire respectndu-se instructiunile indicate de furnizor. Conductele instalatiilor interioare de nclzire cu ap se monteaz cu pant asigurnd golirea si aerisirea centralizat sau local a instalatiei, printr-un numr minim de dispozitive si armturi. Pentru a realiza o golire totala a instalatiei de incalzire se va utiliza aerul comprimat. Pozitionarea armturilor se face astfel nct s permit manevrarea, deplasarea prtilor mobile si demontarea partial sau total, n vederea ntretinerii si reparatiilor. Corpurile de nclzire se racordeaz prin mbinri demontabile. Corpurile de nclzire se monteaz paralel cu pereti finisati, la distantele stabilite prin standardele si instrucniunile tehnice. Distanta ntre corpurile de nclzire si pardoseal va fi de 10 cm, iar fat de pereti de 5 cm. Corpurile de nclzire se monteaz n spatiile corespunztoare si n pozitiile respective conform planurilor din prezenta documentatie (proiect). Fixarea corpurilor de nclzire se realizeaz prin console si sustintori ce vor fi prin prinse de elementele de rezistent ale constructiei. Principala verificare a instalatiilor de nclzire interioare se face prin urmtoarele probe : - proba la rece; - proba la cald; - proba de eficacitate. nainte de proba la rece instalatiile vor fi splate cu ap potabil. Proba la rece se va efectua naintea vopsirii elementelor instalatiei. Rezultatele probei la rece se vor considera corespunztoare dac pe toat durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si dac la instalatie nu se constat fisuri, crpturi sau pierderi de ap la nbinri. Dup terminarea probei la rece se va face proba la cald. Proba la cald are drept scop verificarea etanseittii a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulaiei agentului termic. Se controleaz dac dilatrile se produc n sensul prevzut n proiect, dac ele sunt preluate n bune conditii, astfel nct s nu apar neetanseitti. Se verific dac se face o bun dezaerisire a instalatiei, dac se produc zgomote si dac ntreaga
195
instalatie functioneaz corect. Odat cu proba la cald se efectueaz si reglajul instalaiei. Se efectueaz probe de eficacitate a instalatiei pentru a verifica dac instalatia realizeaz n ncperi gradul de nclzire prevzut n proiect. Ea se va executa cu ntreaga instalatie n functiune numai dup ce toat cldirea a fost terminat. Se va consulta urmtorul normativ : - Normativ privind efectuarea ncercrilor de presiune la conducte tehnologice de otel Nr. I2 . Se va efectua controlul calittii materialelor folosite n executie : - Toate tevile de otel nu trebuie s fie strmbe sau turtite, dac sunt foarte ruginite se vor curta cu perii de srm si se va constata dac rugina nu a ptruns n grosimea metalului mai adnc de 0,2 0,3 mm. - Toate armturile vor fi controlate ca numr si dimensiuni fat de proiect. Se va examina dac corpurile robinetelor nu sunt sparte sau crpate si dac tijele nu sunt deformate. Se controleaz mersul tijei si gradul de nchidere. Se va verifica concordanta dintre lucrrile executate si prevederile proiectului astfel : Diametrul tevilor instalate, pantele adoptate, dispozitivele de fixare care pe lng rezisten si sigurant trebuie s asigure posibilitatea dilatrilor termice liniare ale conductelor n directiile prevzute. Verificarea pantei conductelor de otel se face cu o nivel cu bul de aer, avnd lungimea de minimum 70 cm. Protectia muncii La executie se vor respecta normele de protectia si igiena muncii n vigoare, N.P.G.M. Constructorul se va ngriji s se asigure : - mbrcminte special de protectie: cizme de cauciuc, mnusi de cauciuc, csti de protectie - se existe o trus farmaceutic de prim ajutor, toate accesoriile necesare pentru operatiile de salvare - muncitorii care prezint rni, tieturi, stare avansat de oboseal nu vor fi admisi s lucreze. - spturile vor fi prevzute cu sprijiniri; - pentru a se evita accidentele, elementele verticale de sprijinire vor depsi cu cel putin 15 cm. marginea superioar a spturii; - santurile se vor semnaliza cu parapete si podete de inventar; - tuburile se vor aseza la o distant de minimum 3 m fat de marginea santului;
196
Se interzice descrcarea tuburilor prin cdere liber, manipularea tuburilor agtate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu crlige la capetele tubului, ciocnirea tuburilor ntre ele sau de alte obiecte. Coborrea n sant a tevilor, a tuburilor si a armturilor avnd greutate pn la 50 Kg se poate face manual, iar la cele cu geutate mai mare de 50 Kg se va face numai cu mijloace mecanice. Coborrea n sant a muncitorilor se va face numai cu mijloace specializate. Este interzis ridicarea cu mna a capacelor de font ale cminelor, pentru aceasta se vor folosi numai crlige speciale sau rngi de otel. Proiectat, ing.C.Colonescu
197
BREVIAR DE CALCUL
Lucrari interventie Scoala Generala, str.M.Sadoveanu Anina, Jud.Caras Severin REZULTATE GENERALE INSTALATII INCALZIRE
Numar de surse Numar de UT (consumatori) Numar total de trasee Numar total de pompe Pierderi specif. totale pe camere Q [W] Necesar specif. total de caldura pe alte UT [W] Specif. necesarul total de caldura cerut Q cer. [W] Standarde de calcul: 90/64.5 96038 87761 0 0 1330 6948 0 (tabel pompa) 16,4 0,1 R E9_b 140 Tabel pompe 3149,1 14,4 589,3 1 73 312 1 89126 0 89126 Temperaturile tur si retur [C] Total caldura cedata [W] Putere totala cedata radiatoare Qrad [W] Putere totala cedata IP Qir [W] Total aporturi din alte surse [W] Aporturi de caldura de la traseele considerate in bilant [W] Pierderi de caldura de la trasee [W] Pierderi de la incalzirea in pardoseala catre exterior [W] Presiunea disponibila [kPa] Caderea de presiune pe traseul cel mai dezavantajat [kPa] Caderea de presiune pe consumatorul cel mai dezavantajat [kPa] Receptor defavorizat Lungimea pana la UT dezavantajata [m] Debit [kg/h] Presiune [kPa] Capacitate sistem inclusiv unitati terminale [dm]
intocmit ing.C.Colonescu
198
CAIET DE SARCINI URMARIREA N TIMP A CONSTRUCTIEI

1.Date generale. Obiect Prezentul document are ca obiect lucrarile de monitorizare n timp a constructiei Scolii Generale nr.1, str. Sadoveanu, nr.1, Anina. Este definit, n mare, programul de urmarire n timp, att pe parcursul executiei, ct si n perioada de exploatare. Se precizeaza ca prin prezentul document proiectantul de structura formuleaza criteriile care stau la baza monitorizarii urmaririi n timp, lucrarile propriu-zise care trebuie efectuate si programul de desfasurare a acestora. Pe baza acestui program cadru, executantii specializati si abilitati n domeniu, vor ntocmi proiecte de urmarire n timp, pentru fiecare lucrare n parte. Urmarirea comportarii n timp a constructiei se desfasoara pe toata perioada de viata a constructiei ncepnd cu executia ei si este o activitate sistematica de culegere si valorificare (prin urmatoarele modalitati: interpretare, avertizare sau alarmare, prevenirea avariilor, etc.) a rezultatelor nregistrate din observare si masuratori asupra unor fenomene si marimi ce caracterizeaza proprietatile constructiei. Scopul urmaririi comportarii n timp a constructiei este de a obtine informatii n vederea asigurarii aptitudinii constructiei pentru o exploatare normala, evaluarea conditiilor pentru prevenirea incidentelor, accidentelor si avariilor, respectiv diminuarea pagubelor materiale, de pierderi de vieti si de degradare a mediului. Efectuarea actiunilor de urmarire a comportarii n timp a constructiei se executa n vederea satisfacerii prevederilor privind mentinerea cerintelor de rezistenta, stabilitate si durabilitate a constructiei care se va realiza. Urmarirea comportarii n timp a constructiei este o actiune periodica de examinare, observare, investigare a modului n care raspunde (reactioneaza) constructia n decursul utilizarii ei, sub influenta agentilor de mediu, a conditiilor de exploatare si a interactiunii constructiei cu mediul nconjurator si cu activitatea utilizatorilor. Acest program a fost elaborat n acord cu normativul P130-1999, cu STAS 2745-90, precum si cu STAS 3950-81, STAS 3300/1-85, STAS 3300/2-85 si STAS 7488-82.
199
2. Cerinte de baza. Responsabilitati Urmarirea comportarii n timp a constructiilor este de doua categorii: - urmarire curenta - urmarire speciala Categoria de urmarire, perioadele la care se realizeaza, precum si metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de catre proiectant si se consemneaza n Jurnalul evenimentelor care va fi pastrat n Cartea Tehnica a constructiei. Urmarirea curenta a constructiei: Urmarirea curenta este o activitate de comportare a constructiei care consta din observarea si nregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificari ale capacitatii constructiei de a ndeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate ale acesteia. Urmarirea curenta a comportarii constructiei se efectueaza prin examinare vizuala directa si prin masuratori de uz curent sau temporare. Urmarirea curenta se va efectua la intervale de timp prevazute prin prezentul program, dar nu mai rar de o data pe an si n mod obligatoriu dupa producerea de evenimente deosebite (seism, inundatii incendii). Personalul nsarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire curenta va ntocmi rapoarte ce vor fi mentionate n Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse n Cartea Tehnica a constructiei. n cazul n care se constata deteriorari avansate ale structurii constructiei, sau ale cladirilor nvecinate, beneficiarul va solicita ntocmirea unei expertize tehnice. n cadrul urmaririi curente a constructiei, la aparitia unor deteriorari ce se considera ca pot afecta rezistenta, stabilitatea sau durabilitatea constructiei, proprietarul sau utilizatorul va comanda o inspectie extinsa urmata daca este cazul de o expertiza tehnica. Inspectia extinsa a constructiei Inspectia extinsa are ca obiect o examinare detaliata, din punct de vedere al rezistentei, stabilitatii si durabilitatii, a tuturor elementelor structurale si nestructurale, a mbinarilor constructiei, a zonelor reparate si consolidate anterior, precum si cazuri speciale ale terenului si zonelor adiacente. Aceasta activitate se efectueaza n cazuri deosebite privind siguranta si durabilitatea
200
constructiei, cum ar fi: - deteriorari semnificative semnalate n cadrul activitatii de urmarire curenta; - dupa evenimentele exceptionale asupra constructiei (cutremur, foc, explozii) si care afecteaza utilizarea constructiilor n conditii de siguranta; - schimbarea destinatiei sau a conditiilor de exploatare a constructiei. n cele ce urmeaza vor fi amintite aspecte principale ale obligatiilor ce revin diversilor factori implicati n investitie, cu mentiune ca forma completa a acestor obligatii este cea prevazuta n normativul P130-99. Proprietarilor le revin urmatoarele obligatii: - raspund de activitatea privind urmarirea comportarii constructiei; - organizeaza activitatea de urmarire curenta; - comanda un eventual proiect de urmarire speciala, alocnd fonduri pentru realizarea acestuia; - comanda inspectarea extinsa sau expertiza tehnica n cazul aparitiei unor deteriorari ce se considera ca pot afecta constructia; - iau masurile necesare mentinerii aptitudinii pentru exploatare a constructiei (exploatare rationala, ntretinere si reparatii n timp) si prevenirii producerii unor accidente pe baza datelor furnizate de urmarire curenta si/sau speciala; - asigura luarea masurilor de interventie provizorii, stabilite de proiectant n cazul unor situatii de avertizare sau alarmare si comanda expertiza tehnica a constructiei Proiectantului i revin urmatoarele obligatii: - elaboreaza programul de urmarire n timp a constructiei si instructiunile privind urmarirea curenta; - stabileste n baza masuratorilor efectuate pe o perioada mai lunga de timp, intervalele valorilor caracteriznd starea normala precum si valorile limita de atentie, avertizare sau alarmare pentru constructie; - asigura luarea unor decizii de interventii n cazul n care sistemul de urmarire a comportarii constructiei semnaiizeaza situatii anormale.
201
Executantului i revin urmatoarele obligatii: - efectueaza urmarire curenta a constructiei pe durata executiei; - ntocmeste si preda investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea Tehnica a Constructiei; - asigura pastrarea si predarea catre utilizator si/sau proprietar a datelor si masuratorilor efectuate n perioada de executie a constructiei; - n cazul n care executa reparatii sau consolidari ntocmesc si predau investitorului si/sau proprietarului documentatia necesara pentru Cartea Tehnica a Constructiei Utilizatorilor si administratorilor le revin urmatoarele obligatii: - solicita efectuarea unei expertize, a unei inspectii extinse sau a altor masuri; - ntocmesc rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei; - cunosc progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare; - asigura sesizarea celor n drept la aparitia unor eventuale sau depasirea valorilor de control. Executantului urmaririi constructiei i revin urmatoarele obligatii: - sa cunoasca n detaliu continutul instructiunilor de urmarire curenta; - sa cunoasca constructia, caracteristicile generale ale structurii, materiale folosite, dimensiunile, caracteristicile conditiilor de fundare si ale mediului; - sa cunoasca obiectivele urmaririi curente; - sa cunoasca metodele de masurare stabilite; - sa cunoasca progamul masuratorilor corelat cu fazele de executie sau exploatare; - sa ntocmeasca rapoartele privind urmarirea curenta a constructiei; - sa asigure sesizarea celor n drept la aparitia unor evenimente sau depasirea valorilor de control.
202
3. Efectuarea urmaririi n timp n cele ce urmeaza se prezinta elementele care vor fi inspectate si/sau masurate pe parcursul duratei de viata a constructiei. A) Masurarea tasarilor Cerinte de baza ale urmaririi tasarii constructiei prin metode topografice Urmarirea tasarilor constructiei prin metode topografice consta n masurarea modificarii cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare, fixate solidar de constructie, raportate la repere de referinta (repere fixe). Precizia necesara masurarii deplasarilor verticale, n functie de valoarea estimata prin proiect a tasarii absolute maxime smax, se determina preliminar conform precizarilor tab1 din STAS 2745-90. Eventuala depasire a acestei valori reclama prezenta imediata a proiectantului, geotehnicianului si a altor factori implicati n executarea/ntretinerea constructiei. n acord cu prevederile de mai sus, pentru valoarea maxima a tasarii absolute se impun: - clasa conventionala de precizie: B - cerinta privind precizia: ridicata - Eroarea admisibila a masurarii deplasarii verticale: +/- 0.1mm Metoda de nivelment pe care o recomandam ( n acord cu prevederile tab. 2 din STAS 2745-90) este nivelmentul geometric de precizie. Conditiile tehnice pentru nivelmentul geometric, n acord cu tab. 3 din stas 2745-90 sunt: - viza, m, max.: 40m - inegalitatea ntre portee, pe statie , max.: 0.4m - inegalitatea cumulata a porteelor la drumuire nchisa: 2.0m - Nenchiderea admisibila la drumuire nchisa (n-nr. dee straturi): +/- n1/2 Executantul nivelmentului geometric poate adopta si alte valori pentru diferitele caracteristici, daca asigura ndeplinirea cerintei de precizie impusa. Repere de referinta (borne) Datorita preciziei impuse masurarii, standardul recomanda repere de referinta de
203
adncime. Avnd n vedere recomandarile standardelor, si particularitatile constructive si de amplasament ale constructiei propunem amplasarea a unui singur reper de referinta. Ramne la latitudinea unitatii care face urmarirea stabilirea modalitatii n care se face masurarea. De asemeni, n prezentul material am indicat minimal numarul si pozitia reperelor, dar unitatea care face masurarile poate indica si necesitatea amplasarii altor repere, cu conditia respectarii specificatiilor tehnice. n momentul ntocmirii prezentelor specificatii tehnice nu cunoastem proiectul de organizare de santier, iar pozitia reperelor se va stabili de catre executant cu acordul factorilor implicati (proiectant, executant, beneficar). Marci de tasare Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcatuiesc si se fixeaza n elementele de constructie astfel nct sa fie asigurata conservarea lor n timp, pe ntreaga durata a efectuarii observatiilor si sa fie posibila efectuarea masurarilor att n timpul executiei ct si n timpul exploatarii. Alcatuirea si dispunerea marcilor de tasare se stabilesc de catre unitatea care efectueaza masurarile, de acord cu proiectantul, executantul si beneficiarul, tinnd seama de precizia impusa masurarii, de particularitatile constructive ale constructiei. Marcile de tasare se alcatuiesc si se amplaseaza astfel nct sa nu fie deteriorate sau astupate de lucrarile de finisaj. Marcile de tasare sunt conform STAS 10493-76. Precizam ca utilizarea unor marci de tasare alcatuite din doua parti (o teaca nglobata n elementul de constructie si un bolt detasabil) nu este recomandata n cazul masurarilor de precizie, conform pct. 4.5. din STAS 2745-90. Masurarile vor fi efectuate dupa urmatorul program: 1. Masurari pe parcursul executiei constructiei: Deplasarile pe verticala ale marcilor (tasarile) vor fi masurate cu metode topografice cu precizie de 0,1mm, la intervale de timp corespunzatoare realizarii urmatoarelor etape de lucru: - Se va executa un ciclu de masuratori initiale (masurarea de zero) - Se va executa un ciclu de masuratori dupa realizarea fiecarui nivel suprateran al structurii. - Se va executa un ciclu de masurari la ncheierea defnitiva a executiei constructiei.
204
Daca n aplicarea ncarcarilor intervin pauze (daca apar discontinuitati- n timp privind executia constructiei), trebuie efectuate masurari nainte si dupa efectuarea ncarcarii. 2. Masurari n faza de exploatare: - Se va efectua un ciclu de masurari la ocuparea totala a constructiei de catre beneficiar (pentru a se monitoriza aportul sarcinilor utile). Se vor efectua cte doua cicluri de masurari n fiecare din primii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp ntre masurari trebuie sa fie de cca. jumatate de an). - Se va efectua cte un ciclu de masurari n fiecare din urmatorii trei ani ai exploatarii constructiei (intervalul de timp ntre masurari trebuie sa fie de cca. un an). - Se va efectua un ciclu de masurari la 4 ani dupa efectuarea masurarii precedente (respectiv la 10 ani de la darea n folosinta a constructiei). - Apoi se va efectua cte un ciclu de masurari la un interval de 5 ani (respectiv la 15, 20 , 25ani, de la darea n folosinta a constructiei). Intervalele de timp prestabilite pentru efectuarea masurarilor pe parcursul exploatarii pot fi modificate n cazul n care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanta a nivelului apei subterane, aplicarea unei ncarcari n imediata vecinatate a constructiei, baterea de piloti sau alte surse de vibratii n apropiere, socuri seismice de mare intensitate (cu magnitudine mai mare sau egala cu 6,5), precipitatii abundente, etc.
B. Efectuarea observatiilor asupra fisurilor n cazul aparitiei de fisuri n elementele portante ale constructiei, trebuie ntreprinse observatii sistematice asupra fisurilor n vederea elucidarii caracterului deformatiilor si pericolului pe care acestea l implica asupra rezistentei si exploatarii constructiei. Pentru urmarirea dezvoltarii n lung a fisurii, extremitatile acesteia se repereaza periodic prin liniute vopsite, alaturi de care se noteaza data. Pentru urmarirea dezvoltarii n sens transversal a fisurii se utilizeaza dispozitive de masura sau repere, fixate pe ambele parti ale fisurii, n dreptul carora se marcheaza numarul lor si data montarii. La fisuri cu deschiderea transversala mai mare de 1 mm trebuie masurata si adncimea acestora. n cazul aparitiei unor fisuri, acestea se vor monitoriza n conformitate cu cele descrise mai sus. Se vor aplica martori de sticla si se va masura deschiderea transversala a fisurilor.
205
Prima citire se va efectua imediat dupa identificarea fisurii si apoi la interval de 1 an calendaristic. De asemenea, aceste fisuri vor fi masurate dupa producerea unui eventual eveniment major: cutremur, incediu, explozie. Toate rezultatele citirilor vor fi prezentate proiectantului care dupa trei ani poate decide ntreruperea masurarii, fara a exclude nsa inspectarea vizuala n continuare sau, n cazul n care deschiderea fisurilor s-a amplificat poate dispune masuri de interventie functie de starea normala, de atentie, de avertizare sau de alarmare n care se gaseste defectul respectiv. De asemenea, n cazul amplificarii fisurilor, proiectantul va dispune inspectia extinsa a constructiei sau urmarirea speciala. Toate rezultatele citirilor vor fi mentionate n Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse n Cartea Tehnica a constructiei. C. Inspectarea elementelor structurale Pe lnga masurarea fisurilor (n cazul aparitiei acestora) se va inspecta periodic structura de rezistenta. Planseele vor fi inspectate sistematic n vederea identificarii unor noi fisuri. De asemenea nodurile de beton armat. Eventuale zone ude, urmare a unor scurgeri din instalatii, vor fi vizualizate n scopul identificarii unor posibile corodari ale armaturii din beton. Vor fi vizati unu-doi stlpi la fiecare etaj. n ceea ce priveste periodicitatea inspectiei, ea se va efectua cu o periodicitate de un an, prima inspectie efectundu-se la un an de la darea n exploatare a constructiei. Daca se identifica neconformitati zona de cercetare se va extinde. n cazul producerii unui eveniment major(seism puternic, explozie, incendiu) inspectia va fi extinsa, cercetndu-se toate elementele structurale, la fiecare nivel. Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate n Jurnalul evenimentelor si vor incluse n Cartea Tehnica a constructiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta proiectantului. D) Inspectarea elementelor nestructurale Pe parcursul inspectiei periodice care se va efectua asupra cladirii se vor verifica vizual elementele de nchidere si finisaj, de-a lungul ntregii constructii, urmarindu-se eventuale fisuri n peretii de compartimentare, dislocari ale prinderii acestora, deformatii ale elementelor de prindere a fatadei, ale pardoselii, etc. De asemenea se vor urmari deformatii ale tevilor de instalatii, neconformitati ale sistemelor de protejare termo si hidroizolante susceptibile sa aiba originea n deformatia structurii. Inspectia se va efectua cu o periodicitate de un an, ncepnd la un an de la darea n exploatare a constructiei. Eventualele neconformitati aparute vor fi mentionate n Jurnalul evenimentelor si vor fi incluse n Cartea Tehnica a constructiei. De asemenea ele vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
206
4 . Cnd trebuie un seism considerat ca fiind important Cercetarile constnd n inspectii vizuale (inspectii extinse), masurare de tasari, de deformatii, deschiderea fisuriior, perioada de oscilatie vor trebui efectuate dupa producerea fiecarui seism cu magnitudinea pe scara Richter M>6.0 si/sau cnd intensitatea sesismului este de grad VII sau mai mare. Cum dupa producerea unui eveniment major este posibil ca n structura sa apara o stare de degradare semnificativa, proiectantul sau un expert tehnic atestat poate lua hotarrea de a schimba parametrii cercetarilor. 5. Concluzii Prezentul document defineste cadrul si regulile de baza si programul prin care se vor executa lucrarile de monitorizare si urmarire n timp a constructiilor. Precizam ca prezentul program are caracter definitoriu si orientativ, iar n acord cu standardele in vigoare pozitia exacta a bornelor si reperelor, tipul reperelor, etc, trebuie stabilita de catre unitatea care efectueaza acesta lucrare, de comun acord cu proiectantul, beneficiarul si executantul constructiei. Documentele continnd datele obtinute din monitorizarea lucrarilor de infrastructura si a influentei acestor lucrari asupra zonelor adiacente se predau, la receptia constructiei, beneficiarului (proprietarului) constructiei si vor fi pastrate n Cartea Tehnica a constructiei, conform prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea n constructii. Masuratorile privind tasarile constructiei noi, monitorizarea fisurilor, etc. vor fi realizate de unitati specializate si independente de executantul lucrarilor de constructii Ele se vor face att cu respectarea legislatiei n vigoare ct si cu programul si cerintele definite de proiectantul de structura n prezentul document. Monitorizarea si urmarirea se vor executa pe baza unor proiecte efectuate de executantul fiecarei lucrari de monitorizare, programe care vor fi supuse spre aprobare proiectantului de structura. Datele obtinute din lucrarile de monitorizare vor fi comunicate cu promptitudine proiectantului constructiei. ntocmit, c.arh. Liviu Davidescu
207
Proiect nr.232/2009
Scoala Generala - Anina Str. M.Sadoveanu Nr.1
CAIET DE SARCINI -instalatii electrice

Prezenta documentatie se refer la instalatiile electrice aferente lucrrii O scoala pentru viitor Lucrari de interventie la Scoala Generala Anina ,str M.Sadoveanu nr.1 a carei beneficiar este Consiliul Local Anina . In cadrul proiectului s-au ntocmit urmtoarele planse: - Instalatii electrice interioare - demisol - 1 E ; - Instalatii electrice interioare parter - 2 E ; - Instalatii electrice interioare etaj - 3E ; - Instalatia de paratrasnet si priza de pamant - 4 E ; - Instalatii electrice interioare la centrala termica - 5 E ; - Schema monofilara tablouri de palier - 6 E ; - Schema monofilara tablou general -TG - 7 E ; Descrierea lucrrilor Scoala Generala modernizata necesita o putere instalata de 80 kW din care puterea simultan absorbita se stabileste la 44 kW. Beneficiarul trebuie sa solicite la ELECTRICA S.A Resita aviz de racordare (spor fata de avizul precedent) pentru scoala modernizata ca sa se ajunga la puterile de mai sus . Furnizorul de energie electrica va emite aviz de furnizare a energiei electrice si isi va impune condidiile de alimentare la care beneficiarul se va conforma. Sub forma taxa de racordare Electrica se va ocupa de proiectarea solutiei de alimentare cu energie electrica si de realizarea efectiva a acestei solutii. Din BPMT-100A propus (vezi plansa 3 E) se va racorda cu cablu CYY-F 3x25+16mmp tras in tub de protectie PVC-U cu D=50mm.montat ingropat. Din TG se racordeaza cu cabluri CYY-F 5x6mmp trase in tuburi de protectie toate tablourile de palier si cel al centralei termice T.CT. Din tablourile de de distributie se alimenteaza circuitele de iluminat si de prize folosindu- seconductoare din cupru trase in tuburi (montate ingropat in zidarie,sau in sapa planseelorinferioare sau superioare) rigide sau flexibile. Scoala s-a dotat cu iluminat de siguranta pentru evacuare ,pentru marcarea iesirilor si ahidrantilor, de tipul III ,folosindu-se corpuri de iluminat cu acumulatori inglobati de tip CISA-6-8W/NP si s-a completat cu iluminat de siguranta pentru evacuare de tipul IV
208
(legat inainteatablurilor principale) care are intrerupator pentru aprindere centralizata montat pe holul de la cancelarie. Cladirea necesita instalatie de paratrasnet pentru nivelul I de protectie si aceasta s-a realizat cu un PDA cu DT= 15 ms care se leaga lapriza de pamant constituita printr-o singura coborare. Priza de pamant trebuie sa aiba dupa verificare mai putin de 1 ohm. Nivelul de performanta al lucrrilor Prin proiectare s-au prevzut urmatoarele exigente privind calitatea lucrrilor, n conformitate cu Legea nr.10/1995 si Normativul C56/2000: a. rezistenta la stabilitate; b. rezistenta la foc; c. rezistenta n exploatare. Rezistenta la stabilitate Rezistenta la stabilitate a instalatiilor electrice se asigur prin folosirea de cabluri electrice armate sau nearmate si rezistente la foc din cupru (CYY-F sau CYAbY-F) . Att la aprovizionare ct si la montaj se face o verificare pentru a se constata lipsa deteriorrilor la materialele si aparatele folosite. Cele necorespunztoare se nltur. La montaj se vor respecta prevederile Normativului I 7/02 si PE107/95. Tablourile electrice vor fi executate din materiale incombustilile si se vor monta aparent pe zidurile deasemenea incombustibile Siguranta la foc Instalatia electric a fost adaptat la gradul de rezistent la foc a elementelor de constructie si la categoria de incendiu a cldirii, fiind eliminat riscul de izbucnire a unui incendiu din cauza instalatiilor electrice. Circuitele sunt protejate la scurtcircuit si suprasarcin prin intrerupatoare automate si prin disjunctoare cu sau fara protectie diferentiala, montate in tablourile realizate din materiale incombustibile. Siguranta n exploatare Instalatia electric s-a proiectat si se va realiza astfel nct s se asigure protecia utilizatorului mpotriva socurilor electrice prin contact direct sau indirect. Elementele instalatiei electrice care n mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune n mod accidental, se vor lega la priza de pamnt prin intermediul nulului de protectie si direct cu platbanda OL-Zn de 25x4mm. Tablourile electrice au nulul de lucru diferit de nulul de protecie ,iar prizele folosite in cladire vor toate cu nul de protectie. Circuitele electrice sunt protejate la suprasarcin si scurtcircuit. Sarcini pentru executantul lucrrilor
209
Inainte de executie executantul lucrrii sau antreprenorul lucrrilor de instalatii electrice va realiza urmtoarele activitti ce concur la realizarea lucrrilor n bune conditii : - studierea proiectului (piese scrise si desenate) si a legislatiei, standardelor si prescriptiilor la care acesta face trimitere, astfel nct la nceperea executiei s aibe clarificate toate lucrrile pe care trebuie s le realizeze si conditiile de desfsurare ale acestora; - eventualele nereguli sau neconcordante constatate se vor comunica proiectantului n termen legal pentru punere de acord n rezolvarea obiectiunilor. In timpul executiei documentatia de realizare va fi tot timpul la punctul de lucru, inclusiv dispozitiile de santier date pe parcurs .Executantului i revin si urmtoarele sarcini: - va asigura aprovizionarea ritmic cu materiale si aparate cuprinse n proiect n cantittile necesare; - va sesiza proiectantul in cazul imposibilitii procurrii unor materiale prevzute n documentatie, prezentnd n acelasi timp oferte pentru alte materiale similare, cu caracteristici identice sau apropiate cu cele din documentatie att din punct de vedere tehnic ct si economic; - - va asigura forta de munc si mijloacele de mecanizare, ritmic, n concordant cu graficul executiei si cu termenele partiale si finale; - va respecta tehnologiile de lucru n ceea ce priveste tipul de material, adncimi de pozare, distanta fat de alte instalatii etc. Modificrile, orict de nensemnate fat de proiect, se vor executa numai cu avizul scris al proiectantului . Modificrile consemnate n caietul de procese-verbale vor fi stipulate si n partea desenat a documentatiei, n scopul cunoasterii de ctre beneficiar, la punerea n functiune,a situatiei reale din teren. In caz contrar, executantul devine direct rspunztor de eventualele consecinte negative cauzate de nerespectarea documentatiei. Sarcini pentru beneficiar Beneficiarul prin dirigintele sau de santier are urmatoarele sarcini : - receptioneaza documentatia primita de la proiectant verificind piesele scrise si desenate, colaborarea intre ele, exactitatea elementelor (lungimi, trasee, bucati etc.); - sa sesizeze proiectantul de orice neconcordanta sau situatii specifice aparute in executie, in scopul analizei comune si gasirii de rezolvari urgente; - sa urmareasca ritmic executia lucrarilor in scopul respectarii documentatiei, participind conform sarcinilor sale de serviciu la controlul calitatii lucrarilor, la confirmarea lucrarilor ascunse si a cantitatii lucrarilor efectuate de executant la nivelul fiecarei faze detrminante; - sa nu accepte sub nici un motiv trecerea la o alta faza sau receptia lucrarilor executate fara atestarea tuturor elementelor ce concura la o buna calitate a materialelor si executiei;
210
- pentru orice nerespectare a prevederilor documentatiei, beneficiarul prin dirigintele de santier va solicita prezenta proiectantului in scopul clarificarii probelor. Tehnologia de executie Toate materialele, aparatele, utilajele folosite a realizarea instalatiilor electrice trebuie sa fie omologate in tara. Ordinea de executie a lucrarilor - stabilirea locurilor de montare a tablourilor, corpurilor de iluminat, intrerupatoare si prize; - trasarea circuitelor; - fixarea canalelor de protectie, a tuburilor si a dozelor de derivatie; - tragerea conductoarelor si montarea cablurilor; - executarea legaturilor in doze; - montarea tablourilor; - montarea aparatajului de conectare; - executarea legaturilor in tablourile electrice; - realizarea verificarilor la conductoare si la priza de pamint; - realizarea probelor de functionare a corpurilor de iluminat; - realizarea probelor de functionare a utilajelor electrice si a elementelor de automatizare. 1.Tuburile electrice si canalele din PVC Manipularea elementelor de protectie din PVC se face cu grija pentru a le feri de zgirieturi si lovituri etc. Nu se arunca, iar deasupra lor nu se depoziteaza alte materiale; - tuburile si canalele se aseaza pe sortimente si dimensiuni; - se vor proteja impotriva razelor solare si a caldurii artificiale (vara); - iarna sau in perioadele reci se vor proteja impotriva temperaturilor scazute deoarece izolatia devine casanta. Verificarea materialelor - inainte de montare se vor verifica vizual si la dimensiune; - suprafata exterioara trebuie sa fie neteda, fara denivelari, arsuri, zgirieturi; - materialele gasite defecte se vor elimina, nu vor fi puse in lucru. 2. Montarea corpurilor de iluminat - corpurile de iluminat se transporta in magazia santierului in ambalaj original; - inainte de montaj corpurile de iluminat si lampile se vor curata de praf si se vor verifica; - dupa montaj vor fi ferite de murdarie. Conditii de alimentare si montare a corpurilor de iluminat - corpurile de iluminat se racordeaza numai intre faza si nul; - conductorul de nul se leaga la partea filetata a duliei;
211
- la corpurile suspendate, dispozitivul de suspendare trebuie sa suporte o greutate de 5 ori mai mare decit greutatea proprie corpului de iluminat respectiv; - se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de firele de alimentare; - nulul de protectie se leaga la borna notata cu semnul Tehnologia de montaj a corpurilor de iluminat - verificarea corpului de iluminat; - taierea cablului, dezizolarea conductoarelor; - executarea legaturilor electrice; - fixarea la pozitie; - introducerea lampii ; - montarea dispersorului. 3.Montarea aparatajului de comutatie si a prizelor in dozele de aparat Pentru fixarea intrerupatoarelor, comutatoarelor si prizelor in dozele de aparat se vor folosi scule obisnuite (surubelnite, patent, cleste de dezizolat conductoare etc.). Se va face o fixare corecta a prizelor avind in vedere frecventa conectarilor si presiunea pe contacte. 4. Montarea tablourilor de distributie Tablourile electrice se vor monta asa incit sa rezolve urmatoarele: - distanta fata de marginea superioara sa nu depaseasca 2,20 m; - sa asigure un acces simplu la instalatia electrica, astfel incit ,verificarea si intretinerea sa se faca fara greutate; - toate circuitele electrice vor fi inscriptionate vizibil (etichetate). Cablurile si conductoarele electrice Cablurile electrice se aduc pe tamburi si se taie la dimensiune in exteriorul cladirii. Conductoarele electrice se aduc in colaci. Atit cablurile cit si conductoarele se verifica atit in colaci sau pe tamburi, inainte de montaj, cit si dupa montarea acestora. Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in care temperatura a mediului ambiant va fi superioara limitelor minime unducate in standardesi normele interne de fabricatie a cablurilor. Legarea la pamant a invelisurilor metalice ale cablurilor si asigurarea continuiratilor petraseu se face conform STAS 12604. 5.Verificarea instalatiei Verificarea instalatiei electrice se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 56. Verificarea se va face inainte de racordarea instalatiei electrice la reteaua de alimentare cu energie electrica si cuprunde 2 etape : - Verificarea preliminara care cuprinde verificarea in timpul asezarii tuburilor, conductoarelor, dozelor, cotelor, verificarea modului de montare a tablourilor electrice,aparatelor de comutatie.
212
- Verificarea definitiva se face dupa executarea instalatiei electrice si se controleaza obligatoriu concordanta instalatiei cu schemele proiectului, modul de executare a legaturilor conductoarelor in doze, felul si sectiunile conductoarelor si tuburilor, controlul sigurantelor si aparatelor de protectie. Una din verificarile esentiale consta in masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamint si intre ele. Se verifica legatura tablourilor la nul de protectie si racordurile cablurilor la tablouri. Dupa aceste verificari instalatia se considera receptionata si se trece la racordarea ei la reteaua electrica de distributie a energiei electrice. Se va face de asemenea controlul rezistentei de dispersie a prizei de pamint (R<1 ohm). 6.Masuri de protectia muncii si P.S.I. In timpul executiei lucrarilor si a montajului, se vor asigura prin grija executantului toate masurile de protectie, igiena muncii si prevenirea incendiilor. Pentru executarea instalatiilor electrice formatia de lucru va fi dotata cu urmatoarele mijloace de protectie individuala : indicator de tensiune de j.t., ochelari de protectie, casca de protectie, haine de protectie. Efectuarea instructajului de protectia muncii revine acelora care organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Pentru prevenirea incendiilor se vor afisa panouri avertizoare la intrarea in cladire si in interior. Toate lucrarile de executie se vor face fara punerea sub tensiune a instalatiilor electrice. Executantul va lua toate masurile necesare de protectia muncii, de prevenire si combatere a incendiilor cu mijloace financiare proprii. 7.Normative. Prescriptii tehnice, standarde - STAS 12604 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale. - STAS 12604/4 - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.Instalatii electrice fixe. Prescriptii generale. - STAS 12604/5 - Protecia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si de executie. - I7/2002 - Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor cu tensiuni pina la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. - PE 107/95 - Normativ privind proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice. - PE 116 - Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice. - PE 932 - Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice. - C 56 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor electrice. - I18/1/2001 -normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie. - I20/2000 -normativ privind protectia constructiilor la loviturile de trasnet - NPM - Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice.
213
- Catalog IPCT - Detalii si subansambluri de montaj la instalatiile electrice vol.E. 8.Conditii de receptie In cadrul receptiei se va verifica respectarea conditiilor tehnice impuse, aspectul estetic si functional al lucrarilor ce s-au executat. Procesul verbal de verificare intocmit cu ocazia receptiei conform STAS 12604/5/1990 art.2.3.2. trebuie sa cuprinda: - data efectuarii verificarii; - functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat lucrarea; - defectele observate la elementele supuse verificarii; - observatii privind inlaturarea defectelor constatate, precum si declaratia ca toate legaturile electrice au fost facute. Procesul verbal de verificare se intocmeste la receptia respectiva la darea in exploatare si ori de cite ori se fac modificari la instalatii sau se constata defectiuni (art.2.3.3.). La procesul verbal se va anexa buletinul de verificare al prizelor de pamint . Intocmit ing.Rasvanescu Gheorghe
214

Vol 2 Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vol 2 Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIROU RESITA BIROU TIMISOARA 320119 Resita, Jud. Caras-Severin 300019 Timisoara, Jud. Timis Aleea Zadei, Bl.

-VOLUM 2 CAIETE DE SARCINI SI BREVIARE DE CALCUL

S.C. ARCOS S.R.L. c. arh. Liviu Davidescu

VOLUM 2 CAIETE DE SARCINI SI BREVIARE DE CALCUL

CAIET DE SARCINI ARHITECTURA

Hidroizolatii Vata minerala

MATERIALE Se vor folosi numai materiale si utilaje noi.

CERINTE DE PERFORMANTA A MORTARELOR

- ipsos de constructii EXECUTIE EXAMINARE

7.1.2 PARDOSELI INTERIOARE DIN PLACI CERAMICE SI PARCHET

CAPITOLUL 8 8. FINISAJE DE INTERIOR LA PERETI

CAPITOLUL 9 FINISAJ FATADE 9.1 VOPSITORII DE EXTERIOR

Antreprenorul va inainta beneficiarului spre documentelor contractuale si capitolului 1.1:

CAPITOLUL 13 CONFECTII METALICE/INOX

CAIET DE SARCINI AMENAJARI EXTERIOARE

II. NORMATIVE TEHNICE CD 31-2002

STAS 730-89 STAS 1243-88

Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.

Teren de fundare. Determinarea greuttii volumice pe teren.

Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

CAP .3 .STRAT DE FUNDAIE DIN BALAST GENERALITI

Sort Coninut de fraciuni % Sub 0,02 mm Sub 0,2 mm 0-1 mm

26-38 35-50 48-65 60-75 85-92 100 30 30

16-57 25-70 37-82 50-90 80-98 100 Conform figurii 15 30 50

16-72 25-80 37-86 50-90 80-98 100 15 30 50

Frecvena minim La aprovizionare La fiecare aprovizionat lot

STAS 4606 STAS 730

Determinarea capacitii portante la nivelul superior al stratului de fundaie .

S01 S02 S03

0,37 0,3 0,07 0,07

0,75 1,2 1,45 0

12,08 12,71 0,84 0

28,46 25,27 3,33 3,26

1,795 1,455 0,34 0,34

24,91 17,21 1,34 1,34

16,38 12,56 2,49 3,26

0,66 0,73 1,85 2,42

0,37 0,3 0,07 0,07

1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9 20 x 1,9

55 37 179 122 30 21 67 55 5 5 136 95 5 5 25 17 5 5 26 18 5

0,02 C 1 1 2 2 2_a 2_a 3 3 3 3 5 5 5 5 7 7 7 7 9

1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1 1 0,5 0,5 1

33 443 443 33 33 410 410 12 12 399 399 36 36 363 363 36

INTOCMIT ING. C. COLONESCU

- temperatura agent termic: - Pmax de lucru: - combustibil utilizat:

40 90o C 3 bar solid lemn

1 P V = 1,1 x V x 1 min Pmax Vtm 1 ) V = Vinst ( V+10O C

30 xQinc Qacc + ( l ) volumul de ap din instalaie 1160 1160

1,029 1 = 186,52 litri 1,0004

Butelie de egalizarea presiunilor Racordurile la cazan Di 5

CAIET DE SARCINI URMARIREA N TIMP A CONSTRUCTIEI

CAIET DE SARCINI -instalatii electrice

S-ar putea să vă placă și