Beton

Corespondenta clasei prevazuta prin SR EN 206 1: 2002 cu clasa

betonului conform normativului c 140/ 1986.
Marca betonului echivalenta.
Corespondenta marca beton clasa beton clasa noua beton (pentru
betoane de masa volumica normala si betoane grele).
Marca
echivalenta
beton

Clasa betonului
conform
normativului C
140 / 86

Clase de
rezistenta la
compresiune
conform SR EN
206 1: 2002

Rezistenta
caracteristica
minima pe
cilindir 150/
300 (N/mm2)

B50
B75
B100
B150
B200
B250
B300
B350
B400
B450
B500
B600
-

Bc 2.5
Bc 3.5
BC 5
BC 7.5
BC 10
B15
B 20
BC 22.5
BC 25
BC 30
BC 35
BC 40
B 50 C 40/50
-

C 8/10 ()
C 12/15
C 16/20
C 20/25
C 25/30
C 30/37
C 35/45
C 40/ 50
C 45/55
C 50/60
C 55/76
C 60/75
C 70/85
C 80/95
C 90/105
C 100/115

8
12
16
20
25
30
35
40
45
50
55
60
780
90
100

Rezistenta
caracteristica
minima pe
curburi de
latura 150 mm
(N/mm2)
10
15
20
25
30
37
45
50
55
60
67
75
85
95
105
115

Prezentul material isi propune sa analizeze urmatoarele etape

tehnologice de punere in opera a betonului simplu si armat in cadrul
executiei sau reparatiilor cladirilor din mediul ural si urban:
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
1.8.
1.9.
1.10.
1.11.
1.12.
1.13.
1.14.
1.15.

Lucrari pregatitoare;
Alegerea momentului turnarii betonului;
Alegerea tipului de ciment;
Reguli minime de manevrare, transport si depozitare a cimentului
in saci;
Alegerea agregatelor. Conditii minime impuse agregatelor;
Alegerea apei de preparare;
Pregatirea cofrajelor;
Armaturi conditii generale;
Beton de egalizare. Turnarea betonului de egalizare;
Betonul pentru fundatii, structuri de rezistenta si plansee.
Prepararea betonului;
Turnarea betonului;
Compactarea betonului;
Decofrarea elementelor de beton simplu sau armat;
Masuri de protectie a betonului in situatii speciale.
Protectia betonului dupa turnare si compactare;

Un beton bun (rezistent si durabil) nu se poate obtine amestecand la

intamplare ciment, agregate si apa!
Pericolul permanent la prepararea betonului este sa se ,,
suplimenteaze (fata de reteta) cantitatea de apa de preparare pe motiv ca
astfel betonul devine mai usor lucrabil sau ca apa adaugata suplimentar
oricum se evapora.
Nu ceda tentatiei de a adauga apa in exces in betoniera de santier sau
in autobetoniera (cifa) asa incat descarcarea si punerea in opera sa se faca
mai usor si mai repede!
1.1.

Lucrari pregatitoare

Se amenajeaza accesul pe santier asa incat sa se poata realize o

aprovizionare optima si ritmica cu materiale de constructii, cofraje,
armature, materiale de protectie etc., a punctului de lucru;
Se indentifica, se marcheaza si se protejeaza instalatiile subterane
existentee asa incat acestea sa nu fie distruse sa deteriorate pe timpul
lucrarilor. Se defriseaza terenul.

Daca este cazul, se executa demolari ale constructiilor existente in zona

(in baza decumentatiilor aprobate pentru aceasta). Se indeparteaza molozul.
Se realizeaza nivelarea terenului cu asigurarea pantelor de scurgere a
apei spre un sistem de santuri si rigole asa incat lucrarile (in special gropile
de fundatii) san u fie inundate de ape din precipitatii;
Se traseaza cu precizie axele constructiei pe teren in vederea executiei
sapaturii pentru fundatie.
1.2.

Alegerea momentului turnarii betonului

Nu prepara si nu turna beton la temperature sub +5o C.

Asigura-te ca temperature nu este in scadere, asa incat
temperaturile negative sau apropiate de 0oC sa te suprinda in momentul
turnarii;
La temperature sub +10o C, betonul proaspat turnat este obligatoriu sa
fie protejat. Asigura-te din timp ca ai mijloacele de protectie a betonului
conform celor ce urmeaza.
Pentru turnare pet imp calduros sunt obligatorii masuri speciale.
Asigura-te ca ai mijloacele de protectie a betonului conform celor ce
urmeaza.
Conditiile optime de realizare a reactiilor chimice care duc la intarirea
betonului au loc intre +12 si +22oC si in prezenta unei umiditati suficient de
mare.
1.3.

Alegerea tipului de ciment

La executie respecta tipul de ciment prevazut prin proiect.

Proiectantul este obligat sa mentioneze in proiect tipul de ciment de
trebuie folosit in compozitia betonului. Pentru pamanturi care prezinta un
continut mare de sulfati sau cloruri (saraturi) in proiectare este necesara
acordarea unei antentii speciale alegerii tipului de ciment.
Pentru elemente de constructii aflate in zona litoralului se impugn si
trebuie respectate la executie conditii speciale.

Pentru executie iti recomandam sa utilizezi cimenturile CEM II

CARPATCEMENT produse in fabricile Romcif Fieni, Moldocim Bicaz
si Casial Deva.
Toate aceste cimenturi sunt fabricate in conformitate cu standardul SR
EN 197 1: 2002 care reprezinta preluarea fara modificari a standardului
European EN 197 1: 2002.
Aeceste cimenturi sunt:
CEM II/A S 32. 5 R,
CEM II/B S 32.5 R,
CEM II/B M 32.5 R.
INDENTIFICAREA CIMENTULUI CARPATCEMENT CEM II/B
M 32. 5 R:
CEM = CIMENT (prescurtare de la ciment conforma cu SR EN 197 1);
II = Clasa cimentului Clasa a II a: cimenturi Portland composite
(se refera la faptul ca in componenta sa intra si adaosuri pe langa clincherul
Portland si ghipsul necesar reglarii timpului de priza);
B = Conform SR EN 197 1, arata proportia in care se gasesc
adaosurile hidraulice.
NU SE REFERA LA CALITATEA SAU REZISTENTA LA
COMPRESIUNE A CIMENTULUI.
M = Arata faptul ca acest tip de ciment este un ciment compozit in
care adaosurile hidraulice sunt de doua tiputi.
32. 5 = Reprezinta rezistenta minima standard la compresiune
(exprimata in N/mm2) a cimentului la varsta de 28 zile.
R = Arata faptul ca acest ciment are rezistenta initiala mare.
Prin standardul de produs se impune ca rezistenta la compresiune la
varsta de 2 sa fie mai mare sau egala cu 10 N/mm 2. Acest ciment se preteaza
ritmurile ridicate de executie a structurilor din beton.
Asigura te ca cimentul este perioada de valabilitate citind data livrarii
inscriprionata pe sac si pe documentele de certificare a calitatii (declaratie de
conformitate).
Cimenturile de tip CEM II au perioada de valabilitate 60 zile de la data
livrarii.
La executie lucrarilor de mica anvegura, pentru usurinta manipularii si
dozarii, este recomandabil sa te aprovizioneze cu ciment in saci.
Asigura te la aprovizionare ca cimentul este omogen, ca nu are
bulgari si ca nu s a pietrificat in saci.

Adaptarea dozajelor de ciment sau modificarea tipului de ciment fata de

prevederile proiectului se pot face numai cu acordul proiectantului.
1.4.

Reguli minime de manevrare, transport si depozitare a

cimentului in saci

Sacii vor fi feriti de umezeala pe timpul transportului si depozitarii;

Sacii vor fi feriti de lovituri, intepaturi, taieturi etc. La manipulare nu
tranti sacul;
Depoziteaza sacii de ciment in incaperi inchise, uscate si ventilate;
depoziteaza sacii pe dulapi de lemn de inaltime min. 15 cm (fara
contact cu pardoseala);
Dispune sacii la mai mult de 60 cm de peretii exteriori;
Nu depoziteaza mai mult de 10 saci int-o stiva;
Nu lasa produsul la indemana copiilor;
Cimentul este iritant. Evita contactul cu mainile si ochii. In caz de
contact cu ochii, spala te cu apa si consulta medicul.
1.5.

Alegerea agregatelor. Conditii minime impuse agregatelor

Respecta specificatiile agregatelor si diametrul maxim al granulei de

agregat posibil a fi folosita.
Acest lucru este prevazut prin proiectul de executie.
Agregatele pe sorturi recomandate la prepararea betoanelor sunt:
Nisip: granule cu diametrul cuprins intre 0 si 3 mm sau intre 0 si
7 mm;
Pietris: granule cu diametrul cuprins intre 7 si 16 mm sau intre
16 si 31 mm;
Balast amestec natural de nisip si pietris: granule cu diametrul
cuprins intre 0 si 31mm.
Pentru prepararea betoanelor iti recomandam utilizarea nisipului si
pietrisului (ca materiale sortate sis palate in balastiera).
Nu aproviziona santierul cu agregate cu granule mari pentru a fi
necesara o operatie ulterioara de cernere. Granulele mari de agregat iti pot
crea probleme la turnarea betonului.
Sunt frecvente segregarile si lipsa stratului de acoperirea datorata
prezentei in masa betonului a granulelor mari de agregat.

Consecintele segregarilor (cuiburilor de pietris) sunt: porozitatea

accentuate a zonei cu segregare, rezistente reduse la inghet dezghet repetat,
lipsa protectiei armaturilor etc.
In tabelele urmatoare sunt expuse conditiile minime impuse agregatelor
pentru a putea fi utilizate in compozitia betonului.
Conditii impuse
nisipului
Trebuie sa fie aspru
pipait.
Trebuie sa nu contina
argila.

Trebuie san u contina

granule de carbune.

Trebuie san u contina

particule de mica.
Trebuie san u contina
humus, reziduuri
petroliere sau resturi
vegetale.
Trebuie sa nu fie extras
din zona litoralului (sa
nu contina saruri).
Conditi impuse
pietrisului
Granulele mari san u fie
acoperite cu argila.
Asupra formei generale,

Mod simplu de verificare

Freaca nisipul intre degete.
El trebuie sa fie colturos si aspru.
Priveste nisipul acesta trebuie sa nu aiba aspect
pamantos.
Cand este frecat in palme nu trebuie sa
murdareasca.
Nisipul trebuie sa se scurga usor printre degete.
Priveste indeaproape nisipul. Nu orice granula de
culoare neagra este granula de carbune. Selecteaza
granulele de culoare neagra si freaca-le pe o hartie
alba. Daca lasa urme, aceste sunt granule de
carbune.
Priveste indeaproape nisipul. El nu trebuie sa aiba
granule plate (foite, placute) stralucitoare.
Continutul de humus se determina cu solutie de
hidroxid de sodium printr-o metoda standardizata.
Prezenta celorlalte impuritati se determina prin
observarea cu lupa sau simplu prin frecarea
nisipului intre palme. Acesta nu trebuie sa te
murdareasca si sa se scurga usor printre degete.
Intereseaza te de unde a fost extras nisipul.
Utilizarea nisipului extras din mare se face numai
pe baza de prescriptii speciale si numai dupa
spalarea sarurilor pe care le contine.
Mod simplu de verificare
Priveste indeaproape granulele de pietris. Ele nu
trebuie sa fie acoperite de o pelicula aderenta de
argila (pamant).Granulele trebuie sa aiba forma
rotunjita si nu aplatizata.
Granulele nu trebuie sa prezinte alterari de

aspectului si duritatii
granulelor.

suprafata.
Granulele nu trebuie sa se sparga usor la lovitre cu
ciocanul.
Trebuie san u contina Visual, sa nu se observe bulgari de pamant (argila)
pamant (argila),
sau praf, carbune, paie, resturi vegetale, material
impuritati organice, etc.
lemons etc.
Conditii impuse
Balastul reprezinta un amestec natural de nisip cu
balastului
pietris.
Se vor vedea conditiile impuse nisipului si
pietrisului.
1.6.

Alegereea apei de preparare

Utilizeaza apa potabila. Calitatea apei pentru prepararea si comportarea

betonului proaspat si intarit este foarte importanta.
Nu utilize apa din canale, santuri etc. chiar daca santierul este intr-un
loc izolat si aprovizionarea cu apa este dificila. Evita apele salcii sau care nu
sunt incolore si inodore.
Apa pe care o vei folosi pentru protectia ulterioara turnarii betonului
este tot atat de importanta ca si apa de preparare a betonului.
Asigura aprovizonarea si foloseste apa potabila pentru protectia
betonului dupa turnare.
1.7.

Pregatirea cofrajelor

La transportul, manipularea si depozitarea cofrajelor pe santier trebuie

sa se evite deformarea sau degradarea acestora.
Nu depozita cofrajele direct pe pamant. Nu depozita alte materiale pe
cofraje asa incat acestea sa se deformeze.
Cofrajele trebuie sa fie executate astfel incat sa permita:
montarea usoara a armaturii;
turnarea si vibrarea betonului;
decofrarea fara lovirea sau deteriorarea betonului turnat.

Asigrua etanseitatea cofrajelor asa incat la turnare sa eviti pierderea

laptelui de ciment pe la partea inferioara a cofrajului sau prin lateral.
Suprafata interioara a cofrajelor trebuie sa fie curate inaintea turnarii
betonului.
In cazul in care foloseste cofraje de lemn sau pe post de cofraje
elemente de constructii existente in locul turnarii (beton vechi , zidarie etc)
aceste trebuie udate cu apa cu 2 3 ore inainte de turnare. Suprafetele
acestora se uda si inainte de turnare betonului insa apa ramasa in denivelari
trebuie indepartata inaintea turnarii.
Pe timpul intaririi betonului (pana la atingerea unei rezistente
suficiente), cofrajele trebuie sa reziste tuturor solicitarilor ce pot aparea
in acesta perioada.
Perioada decofrarea iti recomandam utilizarea de substante speciale
(agenti de decofrare) care sa permita o decofrare usoara, fara aderente intre
beton si cofraj.
Cu acesti agenti de decofrare sa ung in strat uniform cofrajele anterior
turnarii betonului.
Betonul se va turna in perioada cand acesti agenti de decofrare sunt
activi.
Agentii de decofrare nu trebuie sa afecteze suprafata si durabilitatea
betonului sau sa atace cofrajele.
Asigura te ca acesti agenti de decofrare sunt in termenul de
garantie.
1.8.

Armaturi conditii generale

Armaturile se vor taia, indoi si manipula asa incat sa se evite

deteriorarea mecanica (loviri, crestaturi, fisuri, ruperea punctelor de sudura
la plase si carcase etc.). Fasonarea (indoirea) armaturilor se va face strict in
conformitate cu prevederile proiectului de executie.
Respecta cu strictete tipul de otel si diametrul acestuia pentru
fiecare marca de armature. Acestea sunt prevazute in proiectul de
executie.
In cazul in care nut e poti aprovizona cu otel beton la diametrul sau
tipul cerut prin proiect este obligat sa instiintezi proiectantul care va
dispune in consecinta.
Nu utilize planes sau bare cu zone puternic ruginite, cu suprafete
acoperite de zapada, gheata, pamant, ulei, pacura, mortar, beton sau alte
substante care sa impiedica aderenta otelului la beton. In cazul in care otelul

beton are urme de rugina va fi necesara perierea acestuia. Dupa periere

sectiunile barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile.prevazute in standardele
de produs.
Fasonarea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri. Barele
care intra la fasonare trebuie sa fie curate si drepte.
Eticheteaza marcile de armature dupa fasonare asa incat, in momentul
montarii, sa nu existe confuzii.
Nu fasona armaturile sub temperature de -10 o C. Otelul beton cu
diametrul mai mare de 25 mm se va fasona la cald.
Pastreaza armaturile fasonate, inainte si dupa fixare in cofraje, protejate
de apa si agenti chimici. Nu depozita materiale peste armature asa incat
acestea sa se deformeze.
Respecta cu stictete la montaj lungimile de innadire prin petrecere
(suprapunere) a armaturilor sau lungimile cordoanelor de sudura. Acestea
sunt prevazute in proiect.
Respectarea stratului de acoperire la partea inferioara si/sau pe
lateralele elementului de beton armat se face prin utilizarea distantierilor de
polietiena (puricilor).
Acestia se gasesc in comert in functie de diametrul armaturii pe care se
pot monta si de grosimea dorita de strat de acoperire.
Asigura te ca acestia sunt intr-un numai suficient (minim 3 buc./mp).
Distantierii inglobati in beton nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau
aspectul betonului dupa decofrare. Este interzisa folosirea pe post de
distantieri a cupoanelor metalice (sudate sau nu de armature de rezistenta)
sau a elementelor din lemn (sipci).
Asigurarea pozitiei randurilor superioare de armature se face cu ajutorul
caprelor de rezemare care sunt armature fasonate special. Caprele de
rezemare trebuie sa fie marci separate prevazute prin proiect.
Leaga armaturile cu agrafe speciale sau cu doua fire de sarma neagra,
moale 1 15 mm la intersectii. Asigura te inaintea turnarii betonului ca
armaturile sunt suficient de rigide asa incat sa nu deformeze in momentul
turnarii betonului.
Asigurate te de montarea armaturilor pentru stalpi la pozitia exacta si
bine rigidizata (legata).
1.9.

Beton de egalizare. Turnarea betonului de egalizare

Pentru preluarea unor neregularitati ale sapaturilor si impiedicarea

scurgerii laptelui de ciment din betonul grinzilor de fundatie se impune

realizarea unui strat de beton (cu continut scazut de ciemnt) pe fundul

sapaturii. Acest beton va fi nivelat cu mistrial sau drisca.
Este interzisa considerarea acestui beton in evaluarea grosimii
elementului structural.
Se va astepta intarirea acestei egalizari (1 zi) inainte de fixarea
cofrajelor, montarea armaturilor si turnarea betonului propriu zis.
1.10. Betonul pentru fundatii, structuri de rezistenta si plasnsee.
Prepararea betonului.
1.10.1. Masuri pregatitoare:
Inainte de a trece la prepararea betonului asigura te de montarea
corecta, etanseitatea si rigiditatea cofrajelor.
Asigura te ca armaturile sunt fasonate si pozitionate correct in cofraj
inainte de inceperea prepararii betonului sau efectuarii comenzii catre statia
de betoane.
Verifica posibilitatea respectarii stratului de acoperire atat la partea
inferioara cat sip e lateralele elementului ce urmeaza a fi turnat.
Asigura te ca armaturile sunt rigidizate si ca nu se vor deforma sau
deplasa in momentul turnarii betonului.
Utilizarea betonierelor mobile de santier cu capacitatea de maxim 150
litri, unde dozarea componentilor betonului (ciment, agregate, apa si aditivi)
se face volumetric, este permisa numai la prepararea betoanelor de pana la
clasa C12/15 (inclusiv), la lucrari de importanta redusa si cu acordul scris al
investitorului.
Pentru betonul de clasa mai mare sa egala cu C16/20 trebuie sa apelezi
la o statie de betoane pentru a ti livra betonul pe care doresti sa- l pui in
opera. Pentru turnare la inaltime mare, in conditii dificile de gabarit sau la
distanta mare, apeleaza la o pompa de beton.
Prin manevrarea corespunzatoare a bratului pompei se reduce manopera
la punerea in opera a betonului.
Anunta statia de betoane de dorinta ta ca betonul sa fie pus in
opera cu ajutorul pompei.
1.10.2. Beton livrat de statia de betoane
Verifica inainte de turnarea betonului, bonul de livrare aflat la soferul
autobetonierei (cifei).
Bonul de livrare trebuie sa contina:

 clasa de rezistenta a betonului livrat;

clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa si dozajul cimentului;
tipul de agragate si diametrul maxim al granulei de agregat;
tipurile de aditivi precum si dozajul acestora (daca este cazul).
1.10.3. Prepararea betonului pe santier
In cazul in care foloseste o betoniera mobile (de santier) pentru
prepararea betonului, respecta reteta betonului pentru obtinerea clasei de
beton prevazute in proiectul de executie. Spala betoniera cu apa curata sau
amestec de apa cu pietris la sfarsitul zilei de munca. Inainte de introducerea
componentilor betonului asigura te ca in betoniera nu a ramas apa. Asigura
te ca betoniera este curate inainte de inceperea umplerii acesteia.
Asigura te ca agregatelor sunt uscate inainte de a fi introduce in
betoniera. In caz contrar sunt necesare corectii asupra cantitatii de apa
adaugate in betoniera.
Iti recomandam ca ordinea de umplere a betonierei de santier sa fie
urmatoarea:
agregatul grosier (pietrisul) impreuna cu 15% din apa si ciment; se va
asigura umezirea uniforma a granulelor de agregat mari prin malaxare. In
cazul in care observi ca apar cocoloase de mortar continua malaxarea pana la
obtinerea rezultatului dorit.
nisipul, restul de apa, aditivul si cimentul se introduce numai dupa
umezirea totala si uniforma a granulelor de agregat mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui
amestec omogen si fara cocoloase de mortar.
In cazul in care prin proiect se indica utilizarea unor aditivi, respecta cu
strictete aceasta cerinta precum si dozajul impus.
Durata amestecarii se considera inceputa numai dupa introducerea
ultimului component.
Durata de amestecare este in functie de tipul si compozitia betonului, de
conditiile de mediu (temperatura) si tipul betoniera.
Iti recomandam o malaxare de 1 3 minute.
Durata ametecarii va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului
component si se va majora in cazul utilizarii aditivilor, agregatelor cu
granule mari ( > 31 mm), betoanelor cu lucrabilitate redusa sau turnate pet
imp friguros.
Pe canicula durata malaxarii va fi de maxim 45 secunde de la
introducerea ultimului component pentru a reduce cantitatea de apa

evaporate pe timpul malaxarii. Urmareste cu strictete ca amestecul rezultat

sa fie omogen.
Malaxarea mecanizata a betonului este obligatorie pentru fundatii,
plansee, structuri de rezistenta, scari si elemente direct expuse
conditiilor de mediu (in exterior).
Doar pentru betonul de egalizarea se poate folosi amestecarea manuala.
Amestecarea manuala (la lopata) a compozitiei betonului se va face pe o
suprafata impermeabila (ex: dala de beton) undata in prealabil. La
amestecarea manuala respecta dozajele de ciment, apa si agregate indicate
prin proiect.
1.11. Turnarea betonului
Nu turna (sin u vibra) beton pet imp de ploaie.
Iti recomandam ca temperature betonului proaspat la inceperea turnarii
sa fie intre + 5 si +300 C.
Cresterea temperaturii betonului proaspat peste valoarea de +30 oC
dauneaza, intrucat prin accelerarea prizei si intaririi betonului apa de pe
suprafetele libere ale elementelor turenate se evapora relative rapid, aparand
fisuri de contractie.
Inaltimea de cadere libera a betonului pus in opera nu trebuie sa fie
mai mare de 1.50 m.
Asigura, daca este cazul, pentru betonul descarcat din cifa, un sistem de
jgheaburi sau tuburi asa incat sa respecti aceasta conditie. Asigura te de
etanseitatea sistemului de jgheaburi si tuburi asa incat prin acestea san u se
piarda lapte de ciment.
Pentru betonul transportat cu galeata sau roaba, asigura te in prealabil
de etanseitatea acestora si de faptul ca sunt curate, fara mortar vechi intarit,
reziduuri petroliere sau de alta natura. Nu descarca betonul transportat cu
roaba sau galeata de la inaltime.
Raspandeste uniform betonul turnat in straturi de maxim 50 cm
inaltime.
Turnarea unui nou strat de beton trebuie sa se realizeze inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior.
Daca in timpul turnarii betonului, observi deformarea sau deplasarea
armaturilor fata de pozitia prevazuta prin proiect, corecteaza pozitia
armaturilor chiar pe timpul turnarii (cat betonul este plastic) asigurand
rigiditatea armaturii pe pozitia prevazuta.

Acorda atentia cuvenita respectarii stratului de acoperire.

Este interzisa circulatia pe armature pe zonele cu beton proaspat.
Asigura te ca poti turna continuu pana la rosturile de lucru prevazute
prin proiectul de executie sau procedure de lucru. In situatia in care trebuie
oprita turnarea, asigura- te ca aceasta intrerupere nu depaseste o ora si
jumatatea.
In cazul in care se depaseste aceasta perioada de timp sunt necesare
lucrari speciale la reluarea turnarii in vederea asigararii conlucrarii la nivelul
rostului de turnare.
1.12. Compactarea betonului
Compactarea betonului este o operatiune strict necesara.
Betonul se va compacta numai atat timp cat este plastic (lucrabil).
Compacteaza betonul folosind un vibrator de interior (pervibrator).
Nu aseza vibratorul pe armature sau pe cofraje.
Daca nu poti introduce lancea vibratorului sau acesta se defecteaza,
foloseste nu mai sau vergele metalice pana cand se ajunge cu betonarea in
dreptul unui rost de lucru. Indeasa cu sipci sau vergele metalice betonul
proaspat pe laterala elementului turnat in zona stratului de acoperire si pe
zonele cu armature dese.
Introdu lancea vibratorului la maxim 1 m distanta intre doua
puncte successive. In functie de caracteristicile sectiunii si desimea
armaturilor aceasta distanta poate fi mai mica.
Durata de vibrare este intre 5 30 secunde in functie de tipul betonului
si de tipul de vibrator utilizat. Nu vibra betonul in exces sunt posibile
segregari (pe care nu le pot vedea in momentul vibrarii) la partea inferioara a
elementului vibrat. Acestea vor fi descoperite abia la decofrare.
Semnele dupa care recunoasti faptul cfa vibrarea s a terminat snt:
suprafata libera a betonului nu mai traseaza;
suprafata libera a betonului devine orizontala si usor lucioasa;
la suprafata betonului nu mai apar bule de aer.