Liceul Teoretic Lascar Rosetti Raducaneni

Judetul Iasi

Proiect de absolvire
Tehnologia de montare a lavoarului

Borcoi Suraj
Clasa a XII-a

Cuprins

Amplasarea lavoarului in incaperi.

Trasarea pozitiei de montaj.

Asezarea lavoarului pe pozitie.

Montarea bateriilor amestecatoare.

Racordarea lavoarului la conducta de alimentare.

Norme tehnice si P.S.I.

Bibliografie.

Obiectele sanitare au aparut sub forme usor diferite atat in Europa, cat si in Asia, dar dupa caderea
Imperiului Roman, lumea vestica a pierdut legatura cu aceste tehnologii, Europa Medievala devenind
focarul de mizerie si boli pe care-l stim cu totii. Conceptele de WC, lavoar si cada de baie dateaza
dinaintea Erei Noastre. Rolurile lor nu s-au schimbat de-a lungul timpului, doar tehnologia integrata a
evoluat. Cea mai veche cada de baie cunoscuta dateaza din 2000 i.e.n. si a fost descoperita pe teritoriul
Greciei. Din lemn, piatra, metal sau ceramica, individuale sau publice, cazile de baie au fost asociate si cu
ideea de relaxare, nu doar curatenie.
Termenul lavoar provine din cuvantul francez lavoir si inseamna:
1. Mobil de toalet, pe care se afl ligheanul i celelalte obiecte necesare pentru splat.
2. Recipient montat ntr-o ncpere prevzut cu o surs de ap i cu un canal de evacuare, care
servete la splatul curent al oamenilor;
Desigur, nimeni nu stie cine a inventat primul ceea ce numim noi astazi lavoar, insa acesta a inceput
sub conceptul de chiuveta, fiind folosit cu precadere in bucatarii, dar fiind repede adoptat si in camera de
baie. Forma moderna a avut nevoie de un sistem modern de alimentare cu apa si astfel, a luat fiinta in a
doua jumatate a secolului al XIX-lea.
Lavoarele produse la noi in tara se executa din portelan sanitar sau din fonta emailata si pot fi cu sau
fara spatar. Sunt prevazute cu orificiu de prea plin care comunica printr-un canal cu orificiul de scurgere
la care se monteaza un ventil cu dop si sifonul cu garda hidraulica. Pot fi echipate cu unul sau doua
robinete ori cu baterii amestecatoare de apa rece cu apa calda, montate pe lavoar(stative) sau perete.
Distanta intre axele orificiilor pentru montarea robinetelor sau a bateriilor stative, produse in tara, este de
160 mm, iar diametrul racordului sifonului este de 45 mm.

a-din portelan sanitar

b-din fonta emailata

Figura 1

Majoritatea lavoarelor produse in strainatate au distanta intre axele orificiilor pentru montarea robinetelor
sau a bateriilor de 200 mm si diametrul racordului sifonului de 45 sau 46 mm,satisfacand cele mai

exigente cerinte estetice(forme, dimensiuni, culori) si de confort igienico-sanitar si pot fi montate pe

console, structuri metalice, integrate in mobilier, cu mascarea legaturilor si a sifonului de scurgere
folosind picior sau piedestal( fig.2).

Figura 2
Se executa si lavoare duble(fig.3) cu piedestale duble sau cu mobilier de mascare, conceput da
permita utilizarea spatiului de sub lavoar.Pentru hoteluri si chiar pentru locuintele cu confort ridicat,
lavoarele sunt montate pe piese cu mobilier complete care au atat rol de mascare a sifonului si a
robinetelor de inchidere, cat si rolul de a cuprinde oglinda, dulapurile laterale, elementele de fixare si
mascare a corpurilor de iluminat.

Figura 3

Amplasarea lavoarului in incaperi.

Pentru a micsora lungimile conductelor si pentru o mai buna functionare a retelei de canalizare,
obiectele sanitare se amplaseaza in incaperi alaturate, formand grupuri sanitare. In cazul cladirilor cu mai
multe etaje, grupurile sanitare se aseaza suprapus.
Gruparea obiectelor sanitare favorizeaza prefabricarea instalatiei tehnico-sanitare ceea ce duce la
cresterea executiei si montajului instalatiilor. Tipurile, numarul si modul de amplasare ale obiectelor
sanitare in cladire este determinate de destinatia cladirii, de numarul de consumatori ai apei si de gradul
de confort.
Diferitele pozitii de aranjare a obiectelor sanitare in incaperi, precum si distantele intre acestea si
peretii finisati, ca si inaltimile de montare, sunt normale, avand in vedere asigurarea spatiului minim
necesar utilizarii rationale si in conditii de igiena si confort a obiectelor sanitare. Dimensiunile si cotele de
amplasare ale obiectelor sanitare sunt prevazute in proiectele de executie si pe baza lor se executa trasarea
pozitiilor si montarea obiectelor sanitare in incaperi.
Spatiul minim pentru utilizarea lavoarelor (mari) montate pentru echiparea camerelor de baie si a
vestiarelor din grupurile sanitare din constructiile civile, social-culturale si industriale este cel din fig.4.

Figura4.

Trasarea pozitiei de montaj

Inaltimile de montare sunt date de la nivelul pardoselii finite pana la partea superioara a lavoarelor si
accesoriilor obiectelor sanitare care conditioneaza folosirea acestora( lavoare pentru copii, adulti,etc.),
respectiv pana la axa orizontala a armaturilor. La lavoarele de pardoseli (picior), inaltimea de montare
este determinata de dimensiunile de fabricatie ale acestora.
Principalele pozitii de aranjare, precum si distantele minime de orizontala intre lavoar si alte obiecte
sanitare si intre acestea si partea finita a peretilor sunt date in fig.5.

Figura 5
Pentru montarea consolelor se masoara cu metrul si se traseaza cu un creion axele gaurilor de
prindere cu suruburi a consolelor, pe diblurile ce au fost fixate anterior in pereti. Consolele se fixeaza apoi
cu suruburi pentru lemn unse cu vaselina tehnica si insurubate in diblul din lemn cu surubelnita.

Fixarea lavoarului pe pozitie

Fixarea pe pereti a lavoarului, a suporturilor sau a consolelor de sustinere se poate realiza cu: suruburi
pentru lemn pe dibluri de lemn, suruburi pentru lemn si spirale de sarma zincata, suruburi prezon si cu
dibluri metalice introduce in elementele de constructive cu pistolul.
Diblurile din lemn, confectionate din lemn de esenta tare, se monteaza de obicei inainte de executarea
tencuielilor, marimea lor variind dupa dimensiunile suruburilor folosite si dupa greutatea lavoarului. Dupa
trasarea cotelor de montaj pe perete si insemnarea punctului in care se va afla surubul pentru lemn, se vor
executa gauri cu dalta sau cu spitul si ciocanu la dimensiuni care la suprafata zidariei trebuie sa fie cu
circa 10 mm mai mare decat al bazei mari a diblurilor. Diblul va fi umezit si fixat inainte ca pasta de ipsos
introdusa in gauri sa faca priza.

Pe peretii imbracati cu faianta, marmura sau alt placaj, lavoarul se fixeaza in majoritatea cazurilor cu
suruburi pentru lemn nichelate sau protejate in alt mod contra coroziunii si spirale din sarma zincata de 1
mm grosime, care se infasoara pe santul filetului surubului, pe toata lungimea filetului si trece peste filet
in zigzaf de cateva ori. Dupa trasarea cotelor de montaj si a semnelor necesare pozitiei de montaj se
executa gaurile de forma conica cu latimea sau diametrul de 5-6 mm, cu ajutorul daltei sau a unor sprituri
mici de otel si cu un ciocan de 300 grame. In aceste gauri se va introduce mortar de ciment iar apoi cate o
spirala cu surub si se va lasa la intarit 3-4 zile inainte de montarea lavoarului.
Fixarea lavoarului cu ajutorul diblurilor din tabla sau plastic este mai avantajoasa deoarece se
realizeaza mult mai repede. Dupa trasarea pozitiei de fixare a diblurilor in perete se executa gauri cu
masina de gaurit, apoi se introduce diblul si se monteaza surubul. In cazul primelor, diblul se umple cu
fuior de canepa imbibat in gudron care este presat in afara prin gauri, pe cand in cazul celor de plastic, in
timp ce surubul inainteaza, diblul se largeste si preseaza pe pereti.

Figura 6

Montarea bateriilor amestecatoare.

Bateriile sunt armaturi produse din alama nichelata sau cromata ori din fonta emailata, care permit
utilizarea directa a apei cu o anumita temperatura, amestecarea apei reci cu apa calda realizandu-se prin
actionarea a doua robinete, unul de apa rece si celalalt de apa calda, care pot fi actionate manual sau
automat.
Principalele baterii amestecatoare pentru lavoar sunt cele stative cu ventil cu garnituri de cauciuc
pentru presiunea nominala Pn= 6 bar si diametrul nominal Dn= 15 mm si cele prevazute cu capete cu
discuri ceramice care permit inchiderea/ deschiderea progresiva a unor orificii calibrate practicate in
discuri din material ceramice,suprapuse si actionate in paralel prin rotire, prevazute cu teava de scurgere
cu sau fara perlator.
Bateriile stative pentru lavoare pot necesita pentru montare un singur orificiu si pot avea un dispozitiv
de inchidere a ventilului( fig.7). Bateriile cu monocomanda ( fig.8) permit reglarea debitului si a
temperaturii printr-un mecanism unic de comanda cu posibilitati de actionare pe doua directii( vertical si
orizontala).
Montarea acestora pe lavoar se face in urmatoarea ordine( fig.9): se scot de pe robinet piulita olandeza
1, racordul de lipit 2 si piulita de fixare 3, se introduce robinetul in locasul sau 4, iar pe sub lavoar se

introduce pe robinet o rondela de cauciuc 5 si una de metal 6, iar piulita de fixare se strange cu o cheie. La
urma se introduce piulita olandeza cu racordul de lipit.

Baterie stativa cu monocomanda cu un singur orificiu

pe lavoar

Figura 7

Figura 8

Figura 9

Racordarea lavoarului la conducta de alimentare.

Legatura intre robinete sau baterii amestecatoare si derivatii se executa cu teava din plumb de
presiune cand conductele de derivatie sunt din otel zincat, sau cu o piesa de legatura din PVC daca acea
conducta de derivatie este de acelasi tip.
Teava din plumb se lipeste la un capat cu racordul pentru lipit, care face legatura la teava de otel, iar
la celalalt capat la racordul de lipit cu piulita olandeza a robinetului. Etansarea se realizeaza prin
garniture din piele puse intre ele piesele ce se strang cu aceasta piulita.
In cazul conductelor PVC, racordarea la conducta se realizeaza prin mufa dubla cu filet uzinat, care
se lipeste la partea fara filet cu conducta PVC, iar la partea ei cu filet se monteaza un cot de 90 din fonta
maleabila, cu filet interior sau cu record de perete in care se insurubeaza robinetul.
Alimentarea cu apa rece sau calda se realizeaza prin aceste conducte de derivatie pe care se
monteaza cate un robinet cu ventil care asigura atat reglarea debitului si presiunii jetului de apa la
deschiderea maxima a robinetului, cat si inchiderea admisiei apei cand se executa reparatii.
La lavoare se instaleaza ventil de scurgere si sifon, legatura la canalizare putand fi: ingropata,
apparent vertical sau aparent inclinata.
Ventilele de scurgere ale obiectelor sanitare se executa in general din alama si indeplinesc
urmatoarele functii: de a proteja marginile orificiului de scurgere; de a asigura la nevoie inchiderea
orificiului cu un dop din material plastic; de a face legatura cu preaplinul si de a permite racordarea
obiectului
sanitar cu sifon.
Sifoanele obiectelor sanitare se monteaza sub ventilul de scurgere si sunt astfel construite incit sa
retina permanent un strat de apa de circa 60 mm inaltime, numit garda hidraulica, ce are rolul de a
impiedica patrunderea gazelor nocive din reteaua de incalzire in incaperi. Sifonul pentru lavoar se executa
dinfonta sau din material plastic si este prevazut cu un capac demontabil pentru curatire in timpul
exploatarii.

Figura 10

Norme tehnice si P.S.I

.

1.Scop.

Prezenta procedura cuprinde conditiile tehnice de executie,probe si receptie privind retelele de

alimentari cu apa din incinta si are ca scop asigurarea si garantarea lucrarilor executate in conformitate cu
nivelurile de calitate specificate prin prevederile reglementarilor tehnice in vigoare si ale clauzelor
contractelor incheiate cu beneficiarii.In acest sens executarea retelelor de alimentari cu apa din incinta se
va face astfel incat acestea sa satisfaca cel putin nivelurile minime de performanta precizate in
urmatoarele exigente de calitate :
-rezistenta si stabilitate la solicitari statice si dinamice
-siguranta in exploatare
-igiena,,sanatatea oamenilor ,refacerea si protectia mediului
-izolatie termica,hidrofuga si economia de energie
-siguranta la foc
-protectie impotriva zgomotului
2.Domeniu.
Procedura se aplica in cazul executarii retelelor de alimentari cu apa din incinta la obiective realizate
de antreprenori sau prin subantreprenori de specialitate,caz in care conditiile de calitate vor fi anexa la
contract.
Domeniul de aplicare al prezentei proceduri de executie se refera la retelele de alimentari cu apa din
incinta aferente urmatoarelor tipuri de obiective :
-cladiri noi sau ansambluri de cladiri noi din domeniul constructiilor civile
,industriale,agroindustriale,locuite administrative sau commercial-administrative .
-cladiri existente sau ansambluri de cladiri existente din domeniul constructiilor civile
,industriale,agroindustriale,locuite administrative sau commercial-administrative la care se introduc,se
modernizeaza sau se transforma retelele de alimentari cu apa dupa criterii functionale,de
siguranta,ecologice si economie de energie
Conditii de utilizare a procedurii:
Procedura se utilizeaza la executarea unor retele de alimentare cu apa din incinta care au la baza
documentatii tehnice prin care se asigura :
-dimensionarea corecta - corespunzatoare cerintelor consumatorilor privind debitele si presiunea apei.
-date suficiente pentru materializarea traseelor retelelor si cote de nivelment pentru muntarea conductelor
.-coordonarea retelelor de alimentare cu apa cu celelalte retele din incinta-termice,electrice,canalizare,apa
rece in vederea folosirii cat mai rationale a spatiilor aferente traseelor retelelor si a folosirii in comun a
elementelor de constructii necesare pentru sustinerea conductelor .
3.Procedura.
Conditii prealabile generale

Asigurarea punctului de lucru cu documentatie tehnica de executie completa,la ultima revizie in

vigoare,a PTE si PCC probate pe lucrare.

Asigurarea cu personal calificat si instruit in ceea ce priveste cerintele proiectului,ale PTE si PCC
aferente lucrarii.

Existenta materialelor necesare,avand calitatea ceruta,precum si a datelor de identificare si a

certificatelor de calitate ale materialelor conform PFS: Identificare si regasire produse si lucrari

Verificarea existentei agrementelor tehnice necesare pentru materialele a caror utilizare nu este
prevazuta in reglementarile tehnice.

Receptia pe santier si depozitarea materialelor in depozite satelit si la punctele de lucru conform

PFS Primire,manipulare,si depozitare produse

Asigurarea punctului de lucru cu utilaje,unelte si scule adecvate precum si cu utilitatile necesare(

energie electrica,termica,apa)

Dotarea cu mijloace de masurare si verificare calibrare.

Organizarea punctului de lucru pentru desfasurarea eficienta a executiei lucrarilor conform

proiectului,fiselor tehnologice,PTE si PCC aprobate.

Asigurarea punctului de lucru cu mijloace specifice pentru protectia muncii si PSI.

Verificarea frontului de lucru

Realizarea conditiilor prealabile revine factorilor responsabili conform capitol 5 al prezentei

proceduri.
4.Masuri preventive
Pentru realizarea lucrarilor in conditii de securitate se impune :
-Respectarea cu strictete a prevederilor urmatoarelor documente :
a) Norme generale de protectia muncii -NGPM-1996
b)Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor OG Nr.60-1997

Instruirea personalului executant inainte sip e parcursul executiei lucrarilor,cu privire la

continutul prevederilor de protectia si igiena muncii si PSI aferente acestor lucrari,cu intocmirea
proceselor verbale de instruire pe echipe si a fiselor individuale.

Existenta personalului auxiliar de interventie calificat,care sa asigure buna functionare a utilajelor

si instalatiilor utilizate.

Realizarea conditiilor preventive revine factorilor responsabili conform capitol 5 al prezentei

proceduri
5.Receptia materialelor
Nu se pun in opera materiale ( tevi de otel,PE,PEHD,PP,PVC ,armature ) care nu satisfac conditiile
tehnice cerute in proiect sau care nu corespund caracteristicilor si tolerantelor prevazute in standarde de
stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor internisi externi.Controalele de calitate se indeplinesc pe
baza documentelor si cpnstatarii realitatilor fizice.Se va verifica existenta urmatoarelor documente :
a) certificate obligatorii

certificatul de calitate a produsului prin care furnizorul confirma realizarea de catre produsul
respective a caracteristicilor tehnice prevazute.

certificatul de garantie a produsului prin care furnizorul specifica perioada de timp in care
se asigura realizarea caracteristicilor

certificatul de conformitate.

certificari complementare dupa caz

fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare in care
se mentin aceste caracteristici.

instructiuni de montare,probe,intretinere,si exploatare a produsului.

certificat de atestare a performantelor produselor emise de catre institute de specialitate abilitate

in acest scop.
Produsele de instalatii care fac obiectul instructiunilor tehnice ISCIR,vor trebui sa corespunda si
prevederilor acestora.Produsele indigene pentru care nu exista reglementari tehnice nationale si produsele
din import pot fi introduce in opera numai pe baza urmatoarelor documente :

agrement ethnic

certificat de atestare BRML,pentru produsele care necesita atestarea conditiilor de lucru de catre
Biroul Roman de Metrologie Legala.
Inaintea punerii in opera toate materialele si aparatele se supun unui control cu ochiul liber pentru a
se constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic.
6.Conditii de incepere a executiei retelelor de alimentari cu apa din incinta
Dupa stabilirea obiectivului pentru care urmeaza sa se realizeze retele de alimentari cu apa din
incinta,se procedeaza la insusirea perfecta a solutiei tehnice prevazuta in proiect si problemele concrete ce
rezulta din corelarea cu celelalte retele exterioare
( intersectii,trasee paralele,etc
).Cu aceasta ocazie se va stabili si prioritatea in care se vor executa retelele exterioare,devieri
necesare,elemente de constructii commune.
Preluarea frontului de lucru se va face pe baza de PVFL in care se vor specifica urmatoarele :

intinderea frontului de lucru

realizarea corecta a elementelor de constructii aferente retelelor de alimentari cu apa care au fost
prevazute in proiect.( canale de protectie,camine ,etc, )

existenta unor conditii de asigurare a materialelor,echipamentelor,sculelor si instalatiilor realizate

,contra instrainarii,a deteriorarilor, intemperiilor.
In cazul executarii in paralel si a altor lucrari de instalatii sau constructii,se va intocmi un program de
lucru concret,coordonat pe categorii de lucrari,termene,loc de executie,astfel incat sa se evite
deranjamente reciproce in procesul de executie.
7. Receptia retelelor de alimentare cu apa din incinta
Receptia retelelor de alimentare cu apa din incinta se face in conformitate cu prevederile
Normativului I9-94 si HGR Nr.273/1994.
In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor s-a facut in conformitate cu prevederile
din proiect,a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente,precum si a instructiunilor de
montaj ale producatorilor de materiale si echipamente.Receptia retelelor de alimentari cu apa din incinta
se face de catre o comisie compusa din reprezentanti din partea beneficiarului,proiectantului si
constructorului numiti prin delegatii scrise care vor intocmi si semna actele de incheiere a acestor lucrari
si vor decide asupra punerii in functiune a instalatiilor.
La receptia lucrarilor executantul va pune la dispozitia comisiei urmatoarele documente :

Proiectul de executie aprobat cu toate modificarile intervenite pe parcursul executiei

Certificatele de calitate pentru materiale,buletinele de incercariprecum si agrementele impuse.

Procesele verbale de probe de presiune la rece si probe de etanseitate
Procesul verbal de spalare a conductelor
Procesele verbale de la lucrarile ascunse

Procesul verbal de receptie va avea ca anexa lista cu omlsiuni sau defecte constatate de comisie si
precizarea termenelor in care constructorul executa remedierile si completarile necesare.
8.Documente si inregistrari.
PVRC - Proces verbal de receptie calitativa
PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse
PVFL - Proces verbal de predare- primire front de lucru
FCC - Fisa de control a calitatii

Bibliografie:
1.
2.

Stefan Vintila, Manualul de instalatii, Ed. Artecno, Bucuresti, 2002.

3.

www. http://instalatiideincalziresisanitare.blogspot.ro/2011/06/procedura-tehnica-deexecutie.html, vizibil la 09.02.2013.

Ghitescu Dan, Tehnologia instalatiilor sanitare si de gaze, Ed. Didactica si Pedagogica,

Bucuresti, 1967.