Colegiul tehnic Anghel Saligny

Proiect pentru Certificarea Competentelor Profesionale

Calificare profesionala :

Tehnician Desenator Pentru Constructii Si Instalatii

INSTALATII SANITARE PENTRU O CLADIRE DE PRODUCTIE

Argument
Acest proiect face referire la instalatiile sanitare pentru o cladire p +1. Calculul
efectiv difera de la cladire la cladire deoarece fiecare dintre acestea au o destinatie
diferita.

Exceptie facand incaperile amplasate subteran, spatiile inchise limitate de

elemente de constructii lipsite practice de masivitate termica, constructiile sau incaperile
alimentate cu apa caldasi apa rece.

Pentru locuinta am folosit spalator DN15 cu diametrul conductelor de legatura de

½ si chiuveta DN15 cu diametru tot de ½. Am mai folosit si pisoar individual DN10 cu
diametrul de 3/8. Am luat otelul de sudura cu o valoare de rugozitate de la 0,04 … 0,01.

Alimentare cu apa rece, respective calda, de consum a locuintei deoarece e =P1,

nivelele sunt suprapuse pe aceeasi vertical si de face prin coloane principale amplasate la
subsol.

Pentru locuinta se adopta solutia distributiei superioare a retelei.

In afara criteriilor de aratate, dla realizarea instalatiilor de distributie a apaei se are

in vedere si calculi tehnico-economice, care urmaresc realizarea unui cost total annual
minim de investitie si de exploatare a instalatiilor.

Astfel, se adopta instalatii de distributie inferioara ramificata, comuna pentru

consum menajer si incendiu.

Rolul instalatiilor sanitare Instalatii sanitare interioare.

Amenajarea locuintei cuprinde alimentare cu apa rece si calda, instalatie de canalizare

menajera pentru grupul snaitar.
 Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece au rolul de a asigura debitele specific
necesare la armaturile obiectelor sanitare.

Baia si grupurile sanitare ce s-au echipat cu obiecte sanitare corespunzator normelor de

dotare, conform STAS 1478-90 potrivit destinatiei si numarului de personae ce le
folosesc. - lavoare din portelan sanitar cu baterii de apa rece si calda

- vase de WC

- oglinzi

- cuiere

- porthartie, sapuniere

- spalatoare

Instalatia interioara de alimentare cu apa rece se

compune din :
- Conducte de distributie orizontala executate din conducte de otel, montate
prin fitinguri cu manson alunecator pentru alimentarea consumatorilor

- Armaturi de inchidere si reglaj

Instalatie se va executa cu conducte din teava din otel cu fitinguri de imbinare aferente
acestui material

Apa rece vaproveni de la reteaua generala si va functioane la presiunea din retea. Conducta
exteriaora de alimentare se vaexecuta din teava Otel Conductele instalatiei se vor
monta:
-mascat in plafoane false, ghene din rigips sau slituri in zidarie;

Sustinerea conductelor se va realize cu bratari de diameter corespunzatoare.

Presiunea in instalatie data de statia de hidrofor va fi de 6 bari

Instalatiile sanitare au rolul de a asigura utilizarea rationala a apei in condtii de comfort

igienico-sanitare si de evacuare a apelor uzate respectand restrictiile din legislatie privind
protectia mediului.
 Disciplina “Instalatii Sanitare” contribuie la pregatirea inginereasca privind proiectarea
executia si exploatarea instalatiilor sanitare din cladiri de locuit, socio culturale si
industriale. De asemenea, sunt studiate instalatiile de alimentare cu apa pentru
combaterea incendiilor, protectia contra focului a cladirilor si a instalatiilor fiind o parte
component a protectiei mediului. Structura cursului si a lucrarilor practice reflecta
progresele tehnice si stiintifice din acest domeniu, aplicand-se metode de clacul si
elementele de proiectare care tin seama de echipamentele si tehnologiile noi specific
instalatiilor sanitare.

Instalatia sanitara – apa rece, apa calda

In primul rand este extreme de important ca beficiarul sa stabileasca cu certitudine locul de
amplasare a obiectelor sanitare din bai si bucatarii, modelul acestor obiecte, pentru ca
instalatorii sa stie unde trag tevile .

Cand ne referim la modele obiectelor sanitare ne referim la dimensiunile acestora, deoarece

la final s-ar putea sa ne trezim ca bacteria de la cada este prea sus sau prea jos sau sa nu
fie axata pe central cazii de baie sau ca wc-ul sa nu fie chiar acolo unde am dori.

Coloanele interioare care sunt trase prin nise sunt executate din cupru dur sau semidur,
polietilena reticulate sau polipropilena-random.

Traseele exterioare se executa din teava din polietilena de inalta densitate ingropata in pat
de nisip dupa care se pune pamantul.

Dupa ce se trag coloanele interioare montajul instalatiei sanitare din bai se poate executa in
doua moduri:

1. cu robinet de separate pe fiecare baie din care se ramifica tevile catre obiectele sanitare,
deoarece pe acest tip de instalatie se lucreaza cu fitinguri ingropate. Tevile pe care le folosim
sunt ori din polietilena reticulate sau polipropilena-random.
 2. cu casete de distributie de unde se pleaca cu teava continua catre fiecare obiect sanitary in
parta; tevile pe care le folosim sunt polietilena reticulate izolata sau cupru moale preizolat
termic distribuitoarele au robinet de inchidere pentru fiecare obiect sanitar in parte.

Temrinatiile tevilor la obiectele sanitare se gandesc astfel in cat armaturile sa poata fi usor
montate dupa terminarea finisajului.

Instalatia de canalizare (interioara si exterioara)

Ca si la instalatie sanitara si la instalatia de canalizare beneficiarul trebuie sa stabileasca cu
certitudine locul de amplasare a obiectelor sanitare din bai, si modelul acestor obiecte,
pentru ca instalatoriisa stie unde se trag tevile de scurgere.

Atragem atentia ca modificarile ulterioare la instalatie de canalizare sunt mult mai greu de facut
decat la cea sanitara.

Montajul conductelor de canalizare se executa cu pantele conforme cu diametrele si debitele de

scurgere.

Existenta sifoanelor de pardoseala din bai este o decizie care trebuie sa o ia beneficiarul,
sifoanele de pardoseala au rolul de a prelua apele cazute pe pardoseala de la dus sau lavoar
in cazut spalarii pe jos, ele nu pot prelua o eventual inundatie cauzata, de exemplu spargerea
unui record flexibil de la lavoar.

Sifonul de pardoseala nu se racordeaza direct in coloana de canalizare pentru a evita aparitia

unor mirosuri neplacute ci prin intermediul unui obiect sanitar, pe cat este de tehnologic cu
putinta vom evita trecerea conductelor de canalizare si sanitare prin locuinta.

Pentru evitarea mirosurilor neplacute si uneori chiar pestilentiale acordam o atentie deosebita
instalatiei de ventilare a coloanelor de canalizare.

Trebuie acordata inca din faza de fundatie, o atentie deosebita cotei de iesire fata de cota
terenului a racordurilor exterioare de canalizare care trebuie sa fie pe cat se poate cat mai
aproape de adancimea de inghet a zonei climatic respective. De aici rezulta dupa un calcul
atent, dupa lungimea traseului exterior de canalizare sip anta tehnologica necesara capacitatii
fosei septice.

Pe traseul exterior de canalizare se prevad camine prefabricate de derivatie si schimbare de

directie pentru a se putea interveni cu usurinta in cazul unor inundari.

Canalizarile interioare se executa din otel deoarece suporta compresiuni mari fata de
polipripilena.

Instalatia de hidrofor si alimentare cu apa rece

Exista doua situatii cand se monteaza statii de hidrofor :
I. La case si immobile cu mai multe apartamente racordate la reteaua standard si unde nu
exista suficienta presiune.

II. La case si immobile unde nu exista retea standard si se face alimentare cu ap din put fortat.

Cazul 1. Presiune stradala scazuta

Presiunea stradala scazuta poate fi pe durata intregii zile sau doar pe anumite interval orare.

In acest caz se poate monta, pentru ridicarea presiunii un hidrofor insotit obligatoriu cu un vas
tampon.

Alegerea pompei a vasului de hidrofor si a vasului tampon se face pe baza debtului necesar
calculate al casei sau imobilului.

Daca imobilul sau casa sunt prevazute cu central termice individuale se acorda o mare atentie
alegerii marimii vasului de hidrofor pentru evitarea a cat posibil a fluctuatilor de presiune
mai ales pea pa calda.

Obligativitatea montarii vasului tampon deschis rezulta din considerente tehnice.

Se monteaza obligatoriu o conducta de ocolire a statiei de hidrofor pentru a beneficia de

presiunea stradala suficienta cand aceasta exista.

Cazul 2. Alimentare cu apa din put fortat

Primul lucru care trebuie facut pentru stabilirea componentei instalatiei de hidrofor este
masurarea debitului putului, adancimea la care este oglinda apei si fundul putului + calitatea
apei.

I. Instalatie cu pompa submersibila care refuleaza apa intr’un vas tampon si apoi prin
intermediul unei pompe cu vas de hidrofor apa este pompata pe reteaua sanitara. In acest
caz este bine stability daca vor exista si alti consumatori exterori deoarece modifica usor
suctrura echipamentelor sipartea de automatizare.

II. Instalatie cu pompa de suprafata si cas de hdrofor care trage direct din put si refuleaza pe
reteaua sanitare. Aici conteaza adancimea oglinzii apei din put pentru a sti daca se merge cu
o pompa cu aspiratie normal sau cu o pompa cu ejector.

III. In ambele situatii de mai sus se alege un vas de hidrofor cat mai mare pentru a reduce
fluctuatiile de presiune pe reteaua sanitare. Aceste fluctuatii inevitabile de presiune se redu
si printr’o corecta reglare a presostatului si a presiuniii de princarcare a vasului de hidrofor.

Al treilea lucru care trebuie decis, in functie de calitatea apei obtinuta in urma analizei
fizicochimice este, daca pe langa partea de filtrare de impuritati se face si tratare de apa,
dedurizare, tratere cu ultraviolet, etc.
 Solutii constructive si scheme ale instalatiilor interioare de
alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer
Instalatiile interioare de alimentare cu apa rece si respective calda pentru consum
menajer, cuprind : retele de conducte, fitinguri, armature montate pe retele de conducte
obiecte sanitare si accesoriile acestora, armaturile obiectelor sanitare.

Prezentarea in planuri si scheme a instalatiilor se face utilizand semnele conventionale

cuprinse in STAS 185/1…6

Amplasarea obiectelor sanitare in planurile de

arhitectura ale cladirii in schema

obiectele sanitare se amplaseaza in planurile de arhitectura ale cladirii la scara desenului

respective. Cotele de montare aobiectelor precum si distantele minime, pe orizontala intre ob.
sanitare si intre acestea elementele de constructive sunt indicate (STAS 1504).
Calculul hidraulic al conductelor de distributie a apei reci si calde pentru
consum menajer.

Retelele interioare de alimentare cu apa rece si calda pentru consum menajer,

reprezinta sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adopta medele de calcul al
curentului unidimensional de fluid incompensabil.

Se disting 2 categorii de probleme :

- De dimensionare – cand se cunosc caracteristicile geometrice ale instalatiei,

debite ce trebuie transportate cu un anumit regim al presiunilor, vitezele medii
economice ale apei in fiecare tronson de conducta si se cere determinarea
diametrelor conductelor, calculul pierderilor totale de sarcina si sarcina
hidrodinamica necesara Hnec, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a
instalatiei

- De verificare – cand pentru o instalatie interioara data, pentru care se cunosc

caracteristicie geometrice ale retelei, diametrele tuturor tronsoanelor si
debitele de calcul, se cere sa se determine perderile totale de sarcina si sarcina
hidrodinamica efectiva Hef, in sectiunea conductei de alimentare cu apa a
instalatiei.

Debite specific, echivalenti de debinte, presiuni normale de utilizare pentru

armaturile obiectelor sanitare

Debitul specific de calcul al unei armature pentru un obiect sanitary care se mai numeste si
consum specific este un debit conventional, exprimat in [l/s] si considerat normal pentru o
anumita intrebuintare a apei.
 Echivalentul de debit al unei armature pentru un obiect sanitar se defineste ca raportul intre
debitul specific al armaturii respective qs, si un debit specific qsu = 0.20 l/s, ales conventional
ca unitate de masura

E= qs/qsu=qs/0.20

Presiunea normala de utilizare este presiunea disponibila in sectiunea de iesire a apei din
armature unui obiect sanitar, care asigura in acesta sectiune o viteza medie a jetului de apa
corespunzatoare debitului specific.

In tabelul de mai sus sunt dare specific de apa rece si calda, echivalentii de deibt si
presiunile normale de utilizare pentru bateriile si robinetele de alimentare cu apa pentru consum
menajer.

Debitele de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitele de apa consummate la diferite armature montate la obictele sanitare din cladiri, au un
character aleator.

Aceasta se datoreaza frecventelor de utilizare, simultaneitatilor in functionare si duratelor de

utilizare, diferite de la o armature la alta.

Debitul de calcul qc pentru dimensionarea conductelor de distributie a apei reci si calde pentru
consum menajer se determina cu relatia :

Q c=qmz+y√qmz{l/s] in care:

- Qmz este debitul mediu zilnic de apa [l/s]

- Y cuantila distributiei de repartite normal

Cuantila distributiei de repartitie normal este in functie de gradul de asigurare a necesarului de

apa dupa cum urmeaza :

- Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si cu

apa clada, preparate centralizat sau cu incalzitoare cu gaz sau electrice, se
aploca un drag de asidurare de 99%;

-
 - Pentru cladiri prevazute cu instalatii interioare de alimentare cu apa rece si
calda preparet cu incalzitoare locale cu combustibil solid sau lichid, se aplica
un grad de asigurare de 98% caruia ii corespunde y=2.054;

Relatii pentru debitele de calcul al conductelor de distributie a apei din cladiri

administaticve, social-culturale si grupurile sanitare

Valorile rugozitatii absolute k pentru conducte metalice sau din mase plastic
Nr. Crt Natura peretilor conductei, starea K[mm]
suprafetei si conditiile de
exploatarepentru tevi din:
1. Lama, cupru, bronz, plumb, ethnic 0.0015…0.010
netezi
2. Aluminiu ethnic netezi 0.015…0.60
3. Otel fara sudura dupa un numar de 0.020…0.10
ani de exploatare
4. Otel cu sudura, noi si vechi otel Pana la 0.04
zincat(zincare obisnuita)
5. Otel cu sudura, noi si vechi 0.04…0.01
6. Otel zincat (zincare obisnuita) 0.10…0.15
7. Fonta in stare noua 0.25…1.0
8. Fonta dupa un numar de ani de 0.3…1.5
exploatare
9. Mase plastic 0.007
(polipropilena,polpropilene, PVC
Dimensionarea conductelor si calculul pierderilor totale de sarcina

Vitezele medii economice si vitezele maxime admise a apei folosite la dimensionarea

conductelor.

Problema de dimensionare consta in determinarea diametrului fiecarui tronson j al

retelei, in se dispune o singuraecuatie :

Qi = AfVf=πdj/4Vj = const.[m³/h]

Cu doua necunoscute, diametrul dj [m] si viteza medie vj [m/s] astfel apare o nedeterminare.

Pentru inlaturarea ei se introduce conditia economica exprimata printr’o anumita functie obiectiv
a variabilelor de decizie si aplicarea unor criteria corespunzatoare de optimizare.
5. MODUL DE LUCRU
5.1 Prevederi generale
5.1.1 Executarea instalatiilor sanitare se face coordonat cu celelalte instalatii, tinand seama

de planul coordonator al retelelor.

Aceasta coordonare se urmareste pe intreg parcursul executiei incepand de la trasare. La

traversarea planseelor sau a peretilor din beton armat, se folosesc golurile prevazute in
proiect, sau a pieselor de trecere; in acest scop, constructorul are obligatia sa le realizeze
odata cu turnarea structurilor respective.

La cladirile de locuit se utilizeaza, de regula, nodurile sanitare prefabricate.

5.1.2 Inainte de a se introduce in opera, materialele se receptioneaza calitativ. La
executarea lucrarilor se folosesc numai materiale si aparataje ce corespund tehnic si
calitativ prevederilor proiectului. Inaintea punerii in opera, toate materialele si aparatajele
se supun unui control cu ochiul liber, constatand daca nu au suferit degradari de natura sa
le compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, a
flanselor, functionarea armaturilor), se remediaza defectiunile respective sau se
inlocuiesc aparatele sau materialele necorespunzatoare. La aparatele de masura si control
se verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de metrologie.
5.1.3 In vederea conservarii calitatii materialelor pana la introducerea in opera se
depozitea si pastra in magazii sau spatii de depozitare speciale, in conditii care sa asigure
buna conservare si securitate deplina. Materialele asupra carora conditiile atmosferice nu
au influenta nefavorabila (tevi otel, tuburi de fonta,capace din fonta, tuburi din beton,
etc.) se depoziteaza in aer liber pe platforme special amenajate, cu respectarea normelor
specifice de tehnica securitatii muncii. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau
de actiunea directa a soarelui (tevi din PVC, materiale de izolatie, obiecte sanitare din
fonta) se depoziteaza sub soproane. Materialele (armaturi, obiecte sanitare ceramice,
aparate de masura, etc.) se pastreaza in magazii inchise.
5.2 Verificarea, depozitarea si manipularea materialelor
5.2.1 La executarea lucrarilor se utilizeaza numai materiale si aparataje ce corespund
tehnic si calitativ prevederilor proiectului. Inaintea punerii in opera, toate materialele si
aparatajele se supun unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de
natura sa le compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari de aparataje, starea
filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor, stuturi deformate sau lipsa). Se remediaza
defectiunile respective sau se inlocuiesc aparatele si materialele ce nu pot fi aduse in stare
corespunzatoare prin remediere. La aparatele de masura si control montate de catre
executantul instalatiei de incalzire, se verifica existenta sigiliului si a buletinului de
verificare emis de metrologie. Pastrarea materialelor pentru instalatii se face in depozite
de materiale cu respectarea prescriptiilor in vigoare privind prevenirea incendiilor.
5.2.2 Materialele de instalatie asupra carora conditiile atmosferice nu au influenta
nefavorabila pe durata depozitarii se depoziteaza in aer liber, in stive sau rastele, pe
platforme betonate sau balastate special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor
specifice de tehnica securitatii muncii.
 5.2.3 Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici se depoziteaza sub soproane si
acoperite cu prelate sau foi de polietilena.

Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara se vor pastra in magazii

inchise.
5.2.4 Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii
in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se da o atentie deosebita materialelor casante sau
usor deformabile.
5.3 Montarea conductelor
5.3.1 La montarea conductelor din otel sau PVC se vor respecta urmatoarele reguli:

- imbinarea tevilor de otel zincate se va face prin fitinguri zincate sau prin flanse:
- imbinarea prin sudura nu se admite in general la instalatiile sanitare decat
pentruconfectii metalice (distribuitoare, rezervoare, etc.).

5.3.2 Filetul tevilor va trebui sa permita insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin
jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei. La imbinarile cu filet,
etansarea se va executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta de minium de plumb sau
plasa de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale omologate.
5.3.3 Etansarea imbinarilor prin flanse se va face cu garnituri din carton unse cu pasta de
minium de plumb sau grafit imbibat cu ulei de in fiert.

Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii iar periferia
garniturii va ajunge pana la suruburile flansei. Pentru realizarea imbinarilor prin flanse se
recomanda utilizarea flanselor plate cu filet.
5.3.4 In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor
folosi imbinari demontabile. Imbinarile cu racorduri olandeze sunt admise numai in
locuri accesibile vizitabile.
5.3.5 Conductele vor fi montate dupa ce in prealabil s-a facut trasarea lor respectandu-se
cu strictete pantele prevazute in proiect, astfel incat sa fie asigurata aerisirea si golirea
completa a conductelor. La deviatiile spre obiecte golirea conductelor se va face fie la
obiectele sanitare fie la coloana. Pe traseul conductelor se va evita formarea sacilor sau
 pungilor de aer sau apa in caz de golire. Acolo unde nu este posibila evitarea sacilor se va
prevede un robinet de golire.
5.3.6 Sustinerea conductelor montate pe pereti se va face prin bratari sau pe console, in
cazul conductelor pe tavan folosindu-se reazeme glisante (in cazul montarilor in grup)
sau reazeme suspendate (in cazul montajului separat al fiecarei conducte).

Tevile sudate longitudinal se vor monta astfel incat sudura sa fie vizibila pe toata
lungimea ei. Coloanele din otel zincat se fixeaza pe elemente de constructie prin bratari,
montate de regula cate una pe etaj, insa nu la mai mult de 3,5 m una de alta.

5.3.7 Inainte de darea in exploatare, reteaua de distributie se spala cu apa curata timp de
minim 2 - 3 ore si se va dezinfecta.
5.3.8 Dezinfecatrea retelei de distributie se face cu apa continand 20 ...30 mg/l clor, care
trebuie sa ramana in retea cel putin 24 ore. Dupa acest interval de timp se elimina apa cu
clor din conducte prin camine de golire si se spala cu un curent de apa curata. Reteaua se
considera dezinfectata daca apa indeplineste conditiile de potabilitate conform STAS
1342-91, putand fi data in exploatare cu avizul organelor sanitare.
5.4 Montajul conductelor pentru canalizarea interioara
5.4.1 Sustinerea conductelor orizontale se va face cu bratari ancorate pe planseu sau cu
console din otel lat sau rotund in cazul montarii lor in lungul zidurilor, distanta maxima
intre doua puncte fiind de 2 m. Sustinerea coloanelor se va realiza cu bratari din otel
rotund sau lat, fixate sub mufele tuburilor la distante de 2,5-3 m una de alta.
5.4.2 Se recomanda utilizarea etansarii cu plumb si fasie gudronata pentru traseele
orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent de natura apelor transportoare.

Pe coloane se recomanda etansarea cu ciment si franghie alba.

Se admite folosirea pentru etansarea imbinarilor a masticului bituminos cu franghie

gudronata, de asemenea admitandu-se folosirea in acelasi scop a garniturilor de etansare
din cauciuc.
5.4.3 Montarea tuburilor si a pieselor din fonta pentru scurgere, se face cu mufe contra
sensului de curgere a apei, admitandu-se inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane
sau legaturi de ventilatie.

Capacele pieselor de curatire din fonta se vor fixa cu suruburi, asigurandu-se etansarea cu
garnituri din carton sau cauciuc.

Montarea conductelor din fonta de presiune in galerii subterane in lungul peretilor sau
sub tavane se face cu piese de sustinere care se amplaseaza langa mufe sau langa flansele
conductei.

Imbinarea tuburilor din fonta de presiune se poate face prin mufe sau prin flanse.
Imbinarile prin flanse se vor folosi numai in camine, statii sau incaperi in care conductele
raman aparente. Pentru imbinarile efectuate pe tronsoane de conducte ingropate in sol se
vor folosi numai tuburi cu mufa.
 Se recomanda pentru conductele functionand la presiune ridicata 5-6 bari sa se asigure
imbinarile cu coliere de sustinere pentru evitarea smulgerii materialului de etansare.
5.4.4 Conductele de gresie ceramica (bazalt artificial) se pot folosi la instalatii interioare
atat pentru coloane cat si pentru conducte orizontale, mascate sau aparente, in cazul
apelor cu caracter agresiv.

La montajul ingropat in pamant, tuburile vor fi asezate pe un pat de nisip.

Tuburile din gresie ceramica se imbina cu mufe, etansarea asigurandu-se cu franghie alba
si ciment, similar cu tuburile din fonta.

Fixarea tuburilor si a pieselor pe ziduri, la coloane verticale, se face cu bratari sau cu

carlige fixate in zidarie. La conducte orizontale se vor pune dispozitive de fixare la
fiecare mufa. Pentru executarea conductelor din gresie ceramica antiacida se vor folosi
tuburi si piese de legatura cu mufe sau cu flanse din gresie ceramica antiacida.

Imbinarea, etansarea si fixarea tuburilor cu mufe se va face folosindu-se chituri antiacide

corespunzatoare.

Imbinarea si etansarea tuburilor de gresie ceramica antiacida cu flanse se va face cu

ajutorul inelelor si garniturilor speciale.

Montarea, imbinarea si fixarea tuburilor din gresie antiacida se va face la fel ca pentru
conductele de gresie ceramica.
5.3.5 In cazul utilizarii la conductele de canalizare a apelor meteorice a tevilor din otel
negre, acestea vor fi protejate anticoroziv la interior prin bitumare, iar la exterior prin
vopsire cu o vopsea de protectie.
5.5 Executarea izolatiilor la conductele de apa calda
5.5.1 Lucrarile de izolare a conductelor se incep dupa ce, in prealabil s-au efectuat
probele de presiune.

Operatiile de izolare a conductelor trebuiesc ferite de precipitatiile atmosferice.

Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si
protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.

Izolatiile termice aplicate pe conducta vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere

si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la treceri
prin elemente de constructie.

La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din "Instructiunile tehnice

pentru executarea termozolatiei la elementele de instalatii" C142-85 si din PTE 10-03 -
Executarea izolatiilor termice la conducte.
5.6 Montarea obiectelor sanitare, a accesoriilor si armaturilor
5.6.1 Fixarea obiectelor sanitare cu elementele de constructii se face direct prin suruburi
fie indirect prin console sau alte dispozitive de sustinere.
 Pentru obiectele sanitare montate in grup, lavoare, spalatoare, etc. se poate folosi
sustinerea cu stative metalice.
5.6.2 In punctele de contact ale legaturilor de apa si scurgere ale obiectelor sanitare cu
peretii se recomanda sa se monteze rozete metalice nichelate sau cromate pentru a asigura
o estetica deosebita.
5.6.3 Armaturile de perete ale obiectelor sanitare se vor aplica la faza finita a peretelui. In
scopul evitarii deteriorarii obiectelor sanitare, pe timpul executarii lucrarilor de finisaj la
constructie obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pana la terminarea lucrarilor
mentionate. Toate armaturile vor fi montate in pozitia inchis.

Supapele de siguranta cu parghie si contragreutate vor fi montate astfel incat tija sa fie
verticala.
5.7 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
5.7.1 Prevederi generale
5.7.1.1 Controlul calitatii lucrarilor se efectueaza pe parcursul executiei lucrarilor, de
catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre controlorul CQ. Lucrarile care devin
ascunse se verifica de catre conducatorul tehnic al lucrarii si de catre dirigintele de
santier, rezultatele verificarilor consemnandu - se in procese verbale de receptie
calitativa.
5.7.1.2 Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta instalatiei vor fi
introduse in lucrare numai daca in prealabil:

- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat

decalitate, care sa confirme fara dubiu ca materialele sunt corespunzatoare
normelor respective si prevederilor proiectului; inlocuiri de materiale nu sunt
permise decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului;
- materialele au fost receptionate, depozitate, conservate si manipulate
conformprocedurilor aprobate;
- materialele folosite au fost verificate inainte de punerea in opera prin
masurareadimensiunilor geometrice, etc. in conformitate cu prevederile
standardelor, normelor de produs, neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste
cele admisibile.
5.7.1.3 Materialele, semifabricatele si prefabricatele receptionate la santeir se inscriu in
Registrul pentru receptia calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de
constructii - instalatii inainte de introducerea acestora in lucrare.
5.7.1.4 Toate obiectele. armaturile si accesoriile vor fi examinate de catre seful de echipa
inainte de montare, luandu - se masuri de curatire a eventualelor murdarii, resturi de
materiale sau uleiuri.
5.7.1.5 Partile din instalatie prefabricate in atelier, vor fi supuse la sosirea pe santier la o
verificare a calitatii si a corespondentei lor cu proiectul, verificare ce se face de catre
maistru, folosindu - se subler, metru, echer etc.
5.7.1.6 Se va verifica la fata la fata locului corespondenta executiei cu prevederile
proiectului si ale prescriptiilor tehnice aferente, in ceea ce priveste amplasamentul,
 traseul, caracteristicile si diemnsiunile diferitelor parti ale instalatiei, retelele de
distributie si elementele aferente lor, coloanele, obiectele sanitare si legaturile la acestea,
armaturile si accesoriile.

5.7.1.7 Verificarile si probele instalatiilor se fac de catre conducatorul tehnic al lucrarii si

dirigintele de santier si se consemneaza in procese verbale de probe si in procese verbale
de receptie calitativa.
5.7.2 Verificarea conductelor interioare de apa
5.7.2.1 Conductele interioare de apa rece, calda si pentru combaterea incendiilor se verifica
astfel:

a). Se verifica distantele minime intre conductele de apa si elementele de constructii

si conductele altor instalatii (gaze, electrice etc.) care trebuie sa corespunda
prevederilor prescriptiilor tehnic erespective. Abaterile admisibile sunt de 20 ...10
% pentru valori cuprinse intre 3 si 50 cm si de 10 ...5% pentru valori cuprinse
intre 50 si 200 cm.

b). Se verifica modul de fixare, stabilitatea si distantele de sustinere a conductelor

fixate pe pereti, tavane, canale zidite, paralelismul si distantele intre izolatia
conductelor, tinand seama de natura materialelor si de prevederile prescriptiilor
reespective.

c). Se verifica corecta amplasare si executare a punctelor fixe, a pieselor de dilatare

si a mansoanelor de protectie, astfel incat sa se asigure dilatarea libera a
conductelor.

d). Se verifica modul in care au fost tratate trecerile prin plansee si daca exista
posibilitatea de lucru liber al conductelor.
5.7.2.2 Lucrarile de verificare a etanseitatii si rezistentei se vor verifica astfel:

a). Instalatiile de apa rece si calda se supun la urmatoarele incercari: - incercarea de

etanseitate ia presiune la rece; - incercarea de functionare.
b). Instalatiile de apa calda de consum inclusiv instalatiile de circulatie a apeim
calde se supun - suplimentar - la incercarea de etanseitate si rezistenta la cald.

c). Incercarea de etanseitate la presiune la rece ca si incercarea de etanseitate si

rezistenta la cald se efectueaza inainte de montarea armaturilor de serviciu si a
aparatelor, pozitiile acestora fiind busonate.

5.7.2.3 Presiunea pentru incercarea de etanseitate la rece si la incercarea de etanseitate si

rezistenta la cald va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mica de 6 bar.
Referitor la aceste incercari se precizeaza urmatoarele:

a). Instalatiile vor fi tinute sub presiunea mentionata mai sus 20 minute, timp in care
nu se admite nici o scadere a presiunii. Presiunea se va citi pe un manometru
montat pe pompa ce se va amplasa in punctul cel mai de jos al instalatiilor.
 b). Incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se va face mentinandu - se in
functiune instalatiile de apa calda si circulatie timp de 6 ore, apa din instalatie
avand temperatura de 60° C. In afara de etanseitate, la aceasta incercare se va
urmari modul in care se comporta diferitele elemente ale instalatiilor ca urmare
a dilatarilor si a eforturilor mecanice suplimentare datorate acestora. Dupa
racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.
5.7.2.4 Incercarea de functionare a instalatiilor se va efectua verificand daca toate
punctele de consum asigura debitul prevazut in proiect, tinandu - se seama de
urmatoarele:
a). verificarea se face prin deschiderea numarului de robinete de consum
corespunzator simultaneitatii si debitului total. Precizarea robinetelor ce vor fi
deschise se face de catre proiectant.

b). temperatura apei la punctele de consum trebuie sa corespunda prevederilor din

proiect;

c). pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie se va masura

temperatura apei din conducta de apa calda la iesirea din aparatul de preparare
si in conducta de circulatie inainte de intrarea in aparat. Caderea de temperatura
trebuie sa corespunda prevederilor din proiect;

d). la incercarea de functionare a instalatiilor, aparatele si instalatiile aferente (statii

de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe etc.) se vor afla
in functiune conform proiectului;

e). incercarea la conductele de apa rece din PVC se va executa dupa minimum 24
ore dupa efectuarea ultimei lipituri.
5.7.2.5 Inainte de darea in functiune a instalatiilor de apa executate cu tevi PVC, acestea
vor fi umplute cu apa si golite dupa 24 ore timp de 3 zile consecutiv.
5.7.2.6 Spalarea si dezinfectarea conductelor se va efectua conform prevederilor .

5.7.3 Verificarea conductelor interioare de canalizare a apelor menajere si pluviale

5.7.3.1 Conductele interioare de canalizare a apelor menajere si pluviale se verifica astfel:

a). se vor verifica distantele minime intre coloanele si conductele de scurgere ale
conductelor de canalizare si elementele de constructii si coloanele altor instalatii,
in conditiile aratate la subcap. 8.2. alin. (10). lit. a);

b). se va verifica modul de fixare, rezistenta la distantele de sustinere ale

conductelor verticale si orizontale precum si pantele stabilite prin proiect sau
prescriptii tehnice;

c). se va verifica corecta amplasarea pieselor de curatire precum si corecta

amplasare si executie a punctelor fixe si a pieselor de dilatare astfel incat sa se
asigure dilatarea libera a conductelor;
 d). se vor verifica conductele la etanseitate si la proba de functionare. Aceste
incercari se vor efectua inaintea vopsirii (acolo unde aceasta este prevazuta in
proiect) si izolarii termice a elementelor de instalatii, inaintea mascarii sau izolarii
conductelor, asigurandu

- se ca pe durata probei instalatia sa fie usor accesibila;

e). incercarea de etanseitate se va face controlandu - se toate punctele de imbinare

accesibile;

f). punctele de imbinare ce se inchid cu rabit sau cu alte elemente de mascare vor fi
incercate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor;

g). in cazul instalatiilor executate cu tuburi din fonta de scurgere se va controla

intregul traseu in scopul de a se descoperi eventualele scurgeri prin pori.
5.7.3.2 Incercarea la conductele din PVC se va executa dupa minimum 24 ore dupa
efectuarea ultimei lipituri.

5.7.3.3 In timpul incercarii de etanseitate instalatiile se umplu cu apa dupa cum urmeaza:

a). instalatia de canalizare a apelor meteorice, pe toata inaltimea cladirii;

b). instalatiile de caanlizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin

obiectele sanitare;

5.7.3.4 Incercarea de functionare se face prin punerea in functiune a obiectelor sanitare in

masura sa realizeze debitul de calcul al instalatiei; obietcle respective vor fi indicate de
catre proiectant.

5.7.4 Verificarea obiectelor sanitare, aparatelor si accesoriilor

5.7.4.1Se va verifica indeplinirea conditiilor de aspect, de calitate a executiei (respectarea

aspectului estetic al montajului conductelor si obiectelor cu verticalitatea si paralelismul
conductelor), precum si realizarea unei functionari corespunzatoare a instalatiei, urmarind
respectarea urmatoarelor conditii tehnice generale pentru obiecte si accesorii:

a). obiectele sanitare trebuie sa fie intregi, necrapate, fara fisuri, sa aibe culoarea

uniforma, sa nu aibe pete, smalt sarit etc. si sa corespunda ca numar, marime,

model, calitate si pozitie de montaj cu cele prevazute in proiect;

b). pozitia de montaj a obiectelor sanitare, a armaturilor si accesoriilor sa permita

utilizarea lor in bune conditii, verificandu - se respectarea cotelor si distantelor de
montaj prevazute la prescriptiilor referitoare la montaj. La obiectele sanitare se
vor verifica cotele de montaj si distantele minime pe orizontala intre obiectele
sanitare si intre acestea si elementele de constructii, care trebuie sa corespunda
prevederilor STAS 1504 - 85.
Se pot admite urmatoarele abateri de la cotele de montaj si distantele minime admise:

- pentru dimensiuni pana la 100 cm - cca .± 5%;

- pentru dimensiuni de 100 ...300 cm - itre 5 si 2%;
- pentru dimensiuni peste 300 mm - cca. 1%;
c). obiectele sanitare trebuie sa fie fixate pe postamente, console etc., iar acestea din
urma sa fie prinsa rigid in elementele constructiei (numai cu mortar de ciment);

d). sifoanele obiectelor sanitare sa asigure scurgerea normala a apei din obiectele

sanitare respective. Nu se admit scapari de apa pe la sifon sau conducta de

scurgere de la sifonul obiectelor sanitare;

e). robinetele si bateriile trebuie sa asigure un jet continuu de apa, inchiderea

perfecta si o

manevrare usoara;

f). robinetele de trecere trebuie sa fie usor accesibile pentru reparatii;

g). preaplinul obiectelor sanitare trebuie sa asigure scurgerea debitului de apa dat de
armatura de alimentare cu apa la o functionare normala (debit mediu);

h). la punctele de consum, apa trebuie sa fie limpede si sa nu lase pete de rugina pe
obiecte;

i). in timpul functionarii, nu trebuie sa apara in nici o parte a instalatiei zgomote

suparatoare. In cazul aparitei zgomotelor pronuntate la robinetele cu plutitor
pentru WC sau la armaturile sanitare montate pe celelalte obiecte se vor remedia
armaturile respective prin inlocuirea de garnituri, ventile, subansambluri etc.;

j). la hidrantii de incendiu interiori, deschiderea robinetului trebuie sa se faca cu

usurinta si furtunul sa fie astfel infasurat incat desfasurarea lui sa se faca in
spirala;

k). la instalatiile de sprinclere, declansarea jetului de apa trebuie sa se faca la

temperatura prescrisa; acesta verificare se va face asupra unui singur cartus,
celelalte cartuse montandu - se dupa verificare.
5.7.4.2 Dupa efectuarea tuturor probelor si verificarilor, instalatiile se predau
constructorului, in vederea finisarii elementelor de constructii, pe baza procesului verbal
de predare - primire a frontului de lucru, formular cod F-PREG-03.
5.7.4.3 Verificarea caracteristicilor tehnice specifice fiecarui tip de obiect sanitar si
aparat se efectueaza conform prevederilor Normativului C 56-85 - Caiet XXVI. cap.I art.
3.25.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Responsabilul tehnic cu executia atestat
6.1.1 Analizeaza sau, dupa caz, elaboreaza fise / proiecte tehnologice stabilite ca necesare
potrivit prevederilor prezentei proceduri tehnice de executie si urmareste aplicarea
acestora.
6.1.2 Verifica modul de pregatire a executiei lucrarilor si de realizare a lor in
conformitate cu prevederile proiectului si ale prezentei proceduri, intervenind, potrivit
atributiilor si in limitele competentelor, cu masuri corective.
6.2 Seful de santier
6.2.1 Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a documentatiei tehnice de executie, a
procedurilor de executie, a materialelor, sculelor, dispozitivelor si utilajelor necesare
realizarii conforme a lucrarilor, a masurilor si dotarilor de protectia muncii si PSI precum
si a personalului de supraveghere si operator calificat pentru realizarea operatiunilor
descrise in prezenta procedura.
6.2.2 Exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatii personalului din subordine
legata de aplicarea prevederilor proiectului de executie si ale prezentei proceduri.
6.2.3 Efectueaza / verifica realizarea controalelor de calitate, verificarilor si incercarilor
prevazute in PCCVI specific.
6.2.4 Stabileste / aplica, potrivit atributiilor si competentelor, masurile corective necesare
inlaturarii abaterilor constatate.
6.2.5 Asigura intocmirea, circulatia si pastrarea conforma a intregistrarilor privind
calitatea determinate / impuse de aplicarea prevederilor prezentei proceduri .
6.3. Controlorul CQ
6.3.1 Efectueaza / supravegheaza efectuarea controalelor de calitate, verificarilor si
incercarilor asupra lucrarilor realizate conform prezentei proceduri, in conformitate cu
prevederile PCCVI specific si ale planului propriu de control aprobat.
6.4. Conducatorul lucrarii
6.4.1 Organizeaza activitatea la punctul de lucru, asigura instruirea formatiei de lucru in
legatura cu operatiile pe care aceasta le are de executat potrivit prevederilor proiectului si
prezentei proceduri, urmareste si asigura folosirea rationala si corecta a resurselor
alocate.
6.4.2 Asigura masurile de protectie a muncii si PSI generale si specifice lucrarilor,
instruirea periodica a personalului si urmareste respectarea de catre personalul operator a
normelor in domeniu.
6.4.3 Supravegheaza activitatea formatiilor de lucru urmarind ca executia lucrarilor
incredintate acesteia sa se desfasoare in conformitate cu proiectul de executie, cu
prezentele proceduri si cu fisele / proiectele tehnologice aplicabile.
6.4.4 Efectueaza controale de calitate, verificari si incercari in conformitate cu
prevederile PCCVI specific. Aplica / urmareste aplicarea masurilor corective.
 6.4.5 Asigura receptia materialelor la punctul de lucru, inainte de introducerea acestora in
lucrare, intocmeste inregistrari privind calitatea, participa si efectueaza receptia pe faze si
finala a lucrarilor executate.
6.5. Seful formatiei de lucru
6.5.1 Asigura instruirea personalului din subordine in legatura cu operatiile incredintate,
organizeaza si conduce activitatea formatiei si asigura folosirea corecta si eficienta a
resurselor alocate.
6.5.2 Supravegheaza si exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatilor
personalului din subordine privind regulilie tehnologice de realizare a lucrarilor si
respectarea normelor de protectie a muncii si PSI.
6.5.3 Sesizeaza neconformitati si, dupa caz, in limitele competentelor si raspunderilor
aplica masuri corective.
6.6. Personalul operator
6.6.1 Aplica prevederile proiectului de executie, ale prezentei proceduri si regulile
tehnologice ale meseriei pe care o practica; exercita autocontrolul asupra lucrarilor pe
care le executa.
6.6.2 Sesizeaza sefului formatiei neconformitati si aplica masurile corective care i-au fost
dispuse.
6.6.3 Respecta si aplica normele de protectie a muncii si PSI.
6.7 Responsabil cu protectia muncii si P.S.I.
6.7.1 La executarea lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se vor respecta
masurile de securitate a muncii si P.S.I. prevazute in:

- Norme generale de protectia muncii, aprobate prin Ordinul MMPS - MS

nr.548/DB/20.11 si 5480/26.11.1995;
- Norme specifice de protectia muncii la lucrari de izolatii termice, hidrofuge si
protectiianticorozive;
- Norme specifice de protectia muncii la lucrari de instalatii de gaze;
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
deconstructii si instalatii aferente - C 300-94.
7 INREGISTRARI
7.1 Constituie rapoarte si inregistrari, carora le sunt aplicabile prevederile procedurilor
sistemului urmatoarele documente:
- Proces verbal pentru proba de presiune ; - Proces verbal de receptie calitativa.