MP 019-2002 Reabilitarea Anvelopei Instalatiilor de Incalzire Si Apa Calda La Blocurile de Locuinte Cu Structura Din Panouri Mari

METODOLOGIE PRIVIND REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANVELOPEI ŞI A
INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM LA BLOCURILE DE

LOCUINŢE CU STRUCTURĂ DIN PANOURI MARI
Indicativ MP 019-2002
Cuprins
1. OBIECTUL METODOLOGIEI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI POTENŢIALII UTILIZATORI
Reabilitarea şi modernizarea termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente este parte integrantă a politicii energetice a statului.
Prin “Ordonanţa privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice" din ianuarie
2000 se instituie cadrul legal de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente. Se urmăreşte reducerea
pierderilor de căldură, consumurilor energetice şi de combustibil, costurilor de întreţinere pentru încălzire şi alimentare cu apă
caldă de consum îmbunătăţind în acelaşi timp condiţiile de igienă şi confort termic interior al clădirilor.
Scopul reglementării prezentate este de a stabili o metodologie privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor de
încălzire şi apă caldă de consum la blocurile de locuinţe cu structură din panouri mari in ideea creşterii eficienţei energetice a
clădirilor şi instalaţiilor termice aferent acestora.
Lucrarea tratează probleme tehnice, organizatorice, economice, sociale, instituţionale şi legislative a reabilitării termice a
blocurilor din panouri mari şi a instalaţiilor aferente şi se referă la:
situaţia → actuală strategia de reabilitare a clădirii → soluţii şi măsuri de reabilitare
Metodologia privind reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente la blocurile de locuinţe cu structură din
panouri mari pune la dispoziţia specialiştilor care proiectează sau realizează execuţia reabilitării clădirilor toate elementele
necesare teoretice, tehnologice şi constructive privind aceste lucrări.
Metodologia prezentată în reglementare evidenţiază prescripţiile tehnice privind exigenţele de calitate referitoare la prevederile
Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii.
De asemenea reglementarea urmăreşte implementarea normelor UE privind reducerea consumurilor energetice pentru încălzire
şi îmbunătăţirea condiţiilor de confort în clădirile de locuit cu structură din panouri mari şi anume: Directiva 89/106/EEC şi
93/68/EEC privind materialele de construcţii cât şi Normele Europene referitoare Ia respectarea condiţiilor "Protocolului de la
Kioto privind reducerea noxelor evacuate în atmosferă".
Metodologia se referă la clădiri de locuinţe existente cu structură din panouri mari (cea. 37 % din fondul total de blocuri
executate) care în funcţie de nivelul protecţiei termice realizate se împart in 2 categorii:
- Blocurile de locuinţe din panouri mari executate după proiecte tip până în anul 1985 (cca. 30% din fondul total construit) având
regim de înălţime preponderent P + 4E şi P + 8E, având un necesar de energie termică de cca. 1 W/m3K. corespunzător unor
rezistenţe termice medii de numai 0,6-0,5 m2K/W care trebuiesc prioritar îmbunătăţite din punct de vedere termotehnic în cadrul
unei acţiuni generale de modernizare.
- Blocurile de locuinţe din panouri mari executate după proiecte tip după anul 1985 până în prezent (cca. 7% din fondul total
construit) pe baza prevederilor din Decretul 256 şi din Normativul NP 15 cu o rezistenţă termică medie sporită de cca. 0,9
m2K/W caracterizate printr-un necesar de energie termică de cea. 0.8 W/m2K.
Lucrarea se adresează atât proiectanţilor care elaborează proiecte şi alte documentaţii de proiectare şi responsabililor cu
execuţia, cât şi organelor administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniu (ministere, consilii judeţene şi locale,
regii, societăţi comerciale) şi asociaţiilor de locatari.
In cuprinsul reglementării a fost valorificată experienţa proprie a echipei de specialişti din IPCT cât şi a specialiştilor din
INCERC. Institutul de Arhitectură "Ion Mincu" şi MLPAT care s-au ocupat şi au rezultate pozitive in acest domeniu.
Created with
nitroPDF·professional
download the freoetrial online at nitropdf.com/professional
...
...
[top]
2. DESCRIEREA SOLUŢIILOR APLICATE LA CLĂDIRILE DIN PANOURI MARI CONSTRUITE DUPĂ

PROIECTE TIP
2.1 Evoluţia proiectelor tip pentru clădirile din panouri mari. Elemente privind arhitectura, structura de rezistenta şi
anvelopa clădirilor din panouri mari
2.1.1. Evoluţia proiectelor tip pentru blocurile din panouri mari
A. Primele proiecte pentru clădiri din panouri mari au avut caracter de unicat şi au fost destinate executării unor clădiri cu
caracter experimental. Astfel:
- În anul 1956 s-a proiectat şi executat prima clădire de locuit din panouri mari prefabricate, cu caracter experimental - blocul cu
P + 3E din Bucureşti, şos. Giurgiului.
- În 1959 s-a executat în acelaşi cuartal o nouă clădire experimentală, cu P+4E.
- În anii 1959-1962 s-au realizat primele ansambluri de locuinţe cu P + 4E din panouri mari:
 ansamblul Steagul Roşu-Braşov.
 cartierul Nicolina laşi.
B. Proiecte tip de clădiri de locuit cu P + 4 etaje din panouri mari:
- În anul 1962 s-a elaborat prima serie de proiecte lip tle clădiri de locuit cu P + 4 etaje din panouri mari - seria din proiectul nr.
1013- completată ulterior cu seria din proiectul nr. 1168. Pe baza acestor proiecte, s-au executat în perioada 1963-1970 peste
40.000 apartamente în diverse localităţi din ţară. precum şi în municipiul Bucureşti.
- În anul 1971 s-au proiectat şi au intrat în producţie seriile de clădiri cuprinse in proiectele nr. 1615 şi nr. 744. iar in anul 1977 -
.seria de foarte largă utilitare - din proiectul nr. 770. cuprinzând un număr de 12 secţiuni tip. cu variante pentru utilizare în zone
seismice de grad 6. 7 şi 8.
- Anul 1978 marchează prima aplicare a procedeului de construcţii cu panouri mari în condiţiile zonei seismice de grad 9, Ia
clădiri cu P + 3E - seria de clădiri cuprinse în proiectul nr. 944.
Pe baza studiilor efectuate în anii 1979-1980. s-a elaborat în 1981 seria de clădiri cuprinse în proiectul nr. 771. la care pentru
prima oară se aplică principiile unei prefabricări deschise, folosind modulul mărit de 60 cm.
- Ultima generaţie de proiecte tip pentru clădiri de locuit integral prefabricate, cu P + 3...4 etaje, elaborate începând cu anul
1985 în IPCT. a fost seria de clădiri cuprinse în proiectele nr. 1340 şi 1340/B. în cadrul cărora se face trecerea de la soluţia cu
celule constructive mici (sistem "fagure") la o soluţie cu celule constructive de dimensiuni sporite (sistem "celular ")
C. Proiecte tip de clădiri de locuit cu P + H etaje din panouri mari
Unele incertitudini asupra modului de comportare a clădirilor din panouri mari la solicitări seismice au condus la amânarea
aplicării acestui sistem pentru clădirile înalte, până în 1973. când IPCT a reluat problema, elaborând o serie de clădiri cu P + 8E
cu rezolvări moderne, pe baza unor ample cercetări teoretice şi experimentale ce au aprofundat gradul de cunoaştere a
fenomenelor specifice.
În anul 1973 au început să se execute la Bucureşti clădirile din panouri mari prefabricate P + 8 etaje, seria 141-21 şi apoi după
1978 seria 772.
În perioada 1986-1988 s-a elaborat o nouă serie de clădiri de locuit cu 9 niveluri (proiect IPCT nr. 1402). pentru grade de
sesmicitate 6, 7 şi 8.
2.1.2. Elemente privind arhitectura, structura de rezistenţă şi anvelopa clădirilor din panouri mari
În cele ce urmează se prezintă câteva aspecte privind evoluţia, la noi în ţară a unora din cele mai importante probleme ale
Created with
...
...
structurii clădirilor de locuit, integral prefabricate, şi anume: alcătuirea de ansamblu a structurii de rezistenţă, a panourilor de
pereţi şi planşee precum şi a îmbinărilor. Se vor face. de asemenea, referiri şi la alte aspecte, de asemenea majore, precum
izolarea termică, etanşarea rosturilor, gradul de prefabricare, numărul de tipuri şi sortotipuri de elemente prefabricate, consumul
de manoperă pe şantier şa.
Seismul din 1977, care a arătat buna comportare a clădirilor din panouri mari, materialele străine cu caracter directiv, studiile
efectuate, precum şi practica proiectării şi execuţiei din alte ţări, confirmă justeţea căii pe care s-a dezvoltat sistemul de
construcţii cu panouri mari la noi în ţară.
Alcătuirea de ansamblu a clădirilor din panouri mari
Structura de rezistenţă a clădirilor de locuit din primele ansambluri de locuinţe (1959-1962) precum şi din proiectele tip de mare
serie 1013,. 1168, 1615 şi 744, care s-au aplicat în toată ţară în anii 1962-1976, este alcătuită din pereţi structurali transversali
şi longitudinali, interiori şi exteriori, cu planşee rezemate pe contur, formând un sistem cu celule mici cu o suprafaţă de max. 19
m2: forma în plan a clădirilor era dreptunghiulară, traveele de max. 3.6-4.2 m. iar adâncimea de 4.8 m.
Proiectul tip nr. 770, care a început să fie aplicat începând din 1977, cuprinde atât clădiri de formă dreptunghiulară, cât şi clădiri
cu decroşuri; s-au utilizat travee de 2.4; 2.7; 3,0; 3,3 şi 3,6 m şi adâncimea de 5.4 m. Structurile proiectelor menţionate mai sus
se caracterizează printr-o mare rigiditate spaţială; ele sunt simetrice pe ambele direcţii principale şi au pereţii structurali
coplanari sau cu decroşuri relativ reduse.
Proiectul tip nr. 944, care s-a aplicat începând din anul 1978 în judeţul Vrancea, în condiţiile unei zone seismice de grad 9. are
aceeaşi alcătuire structurală ca proiectele elaborate pentru zonele seismice de grad 6. 7 şi 8 menţionate mai sus. dar numărul
de pereţi longitudinali este sporit.
Proiectul lip nr. 771 a marcat un progres substanţial în ceea ce priveşte alcătuirea partiurilor de arhitectură şi în special a
aspectului exterior, permiţând să se obţină o volumetrie variată. Structura era alcătuită din celule mici (de max. 21 m2), cu
dimensiuni modulate pe 60 cm pe ambele direcţii şi dispuse astfel încât să se obţină continuitatea doar a pereţilor interiori.
Admiţând decroşuri la pereţii exteriori şi renunţând la condiţia simetriei riguroase, proiectul tip nr. 771 - care s-a aplicat în
Bucureşti începând din 1981, la Braşov, laşi şi în alte localităţi din ţară - a dat satisfacţie în ceea ce priveşte aspectul exterior.
Prin mărirea grosimii planşeelor de la 13 la 14 cm s-au putut mări dimensiunile maxime ale celulelor la 4,2 m x 5,4 m.
Datorită acestui fapt. dar in special ca urmare a măririi numărului de celule constructive posibil de utilizat (de la 5 la proiectul tip
nr. 770 la 12 la proiectul tip nr. 771). s-a obţinut şi o creştere a posibilităţilor de a realiza o gamă mai largă de partiuri de
arhitectură.
S-a menţinut însă şi la acest proiect defectul celulelor mici. acela de a fragmenta spaţiul interior al apartamentelor cu pereţi
structurali, neobţinând libertatea de plan necesară funcţional, atât pentru a realiza apartamente cu o distribuţie mai judicioasă şi
mai economică, cât şi pentru a permite modificări ale partiului de arhitectură în timp.
Pentru a elimina în bună măsură aceste defect. IPCT a propus încă din anul 1978 (proiectul nr. 1211) o structură cu celule de
dimensiuni sporite (max. 6,0 x 7,2 m): deoarece proiectul a fost elaborat în ideea utilizării unei macarale cu capacitate de
ridicare de 8 tf. el nu a fost aplicat în execuţie.
Ideea a fost reluată în cadrul proiectului tip nr. 771/A, B, C (în anul 1981), la care s-au utilizat celule de dimensiuni maxime 4,8 x
7,2 m, dar nici acest proiect, din cauza modificării între timp a legislaţiei referitoare la ariile apartamentelor, nu a fost aplicat în
investiţii.
Anii 1984-1985 au marcat proiectarea unei noi generaţii de proiecte tip de clădiri de locuit cu P + 3...4 etaje din panouri mari
(seria 1340 şi 1340/B).
Structura de rezistenţă a acestor noi serii s-a caracterizat în principal prin utilizarea unor celule constructive de dimensiuni
sporite -max. 5,4 x 8,4 (cca. 43 m2). S-a păstrat modulul de 60 cm. precum şi sistemul de prefabricare deschisă, pe baza unui
catalog de elemente prefabricate tipizate şi a unor detalii unificate de îmbinări; în cadrul acestui sistem de prefabricare
deschisă, proiectarea de arhitectură s-a făcut pe baza unor module şi subinodule funcţionale, iar confecţionarea elementelor
prefabricate s-a prevăzut a se realiza în tipare universale.
Proiectele din noua generaţie au început să se aplice începând din 1986 în Bucureşti - unde a fost prevăzută executarea unui
volum de cca. 4.000 apart./an-. la Timişoara şi la Ploieşti; în anii 1987-1988, aplicarea acestui proiect s-a extins şi în alte
localităţi.
În componenţa seriei 1340 intra 8 clădiri cu structura în sistem „celular". Se remarcă faptul că în alcătuirea structurii de
Created with
...
...
rezistenţă, alături de celule dreptunghiulare de dimensiuni sporite, intră şi celule mari cu decroşuri, precum şi celule constructive
de dimensiuni mici.
Proiectul nr.1302 care a fost realizat cu aceleaşi panouri şi detalii ca şi pr. 770, cuprinde clădiri cu apartamente de o cameră,
structura fiind în sistem „fagure".
Proiectul nr. 1401 care a fost realizat cu aceleaşi panouri şi detalii ca şi pr. 1340. cuprinde clădiri cu apartamente de o cameră,
structura fiind în sistem „celular".
Seria de clădiri cuprinsă în proiectul tip nr. 1400,, pentru zona de grad 9 seismic, a păstrat soluţia „fagure", cu celule de
dimensiuni max. 4,8 x 4,8 m.
Alcătuirea panourilor din punct de vedere al structurii de rezistenţă
Panourile de pereţi structurali interiori - de 12 şi 14 cm grosime la primele ansambluri de locuinţe din anii 1959-1962 - s-au
prevăzut în toate proiectele tip ulterioare cu o grosime de 14 cm, grosime considerată la noi ca satisfăcătoare din punctul de
vedere al izolaţiei fonice (deşi sub limita minimă cerută în alte ţări. de 400 kg/m2), şi constituind totodată o grosime minimă din
considerente de stabilitate şi de asigurare a unor condiţii corespunzătoare de rezemare a panourilor de planşeu.
La structurile în sistem celular, având in vedere numărul mai mic de pereţi interiori şi eforturilor secţionale sensibil mai mari.
precum şi lungimea sporită a pereţilor între rigidizările cu pereţi perpendiculari, s-a considerat necesar să se adopte grosimea
unificată de 16 cm, grosime care evident conduce şi la o îmbunătăţire substanţială a nivelului de izolare fonică.
Stratul interior, structural, al panourilor de pereţi exteriori, alcătuiţi la majoritatea proiectelor tip, din trei straturi, s-a
prevăzut, în diverse etape, cu o grosime de 9-12,5 cm, în condiţiile în care rigiditatea şi deci stabilitatea pereţilor era asigurată
ca urmare a unei bune conlucrări cu stratul exterior din beton armat, prin intermediul unui număr corespunzător de nervuri de
legătură.
Odată cu trecerea la noua generaţie de panouri de pereţi exteriori (1984-1985). la care legătura cu nervuri a straturilor din beton
armat s-a redus foarte mult, grosimea stratului structural s-a stabilit la 12 cm, valoare care rămâne însă inferioară grosimilor
minime admise în unele ţări pentru pereţii structurali. Ca urmare a adoptării acestei grosimi reduse, a fost necesar ca în unele
situaţii (de exemplu, pereţii structurali de la capetele clădirilor) să se prevadă un număr suplimentar de nervuri de legătură,
evident, cu implicaţii negative asupra rezistenţei la transfer termic a respectivelor panouri.
Ca urmare a acestor măsuri, s-a reuşit ca sistemul de prefabricare propus şi practicat de IPCT la ultima generaţie de proiecte
din panouri mari, să nu necesite decât 7 tipodimensiuni de panouri de pereţi interiori şi 7 tipodimensiuni de panouri de pereţi
exteriori, corespunzătoare unor interaxe modulate de 180 cm ... 540 cm, din 60 în 60 cm.
Panourile de planşeu, la primele ansambluri de locuit de la Braşov şi laşi au fost realizate din plăci pline de 9 cm grosime iar la
seria 1013-1168-de 10 cm grosime, cu rezemare pe dinţi.
Odată cu trecerea, în 1971, la îmbinări orizontale, cu subbetonare (seria 1615 şi apoi 744), grosimea panourilor de planşeu
creşte la 14 cm, în condiţiile unei rezemări continue de 3,5 cm lăţime.
Proiectul 770, are panouri de planşeu de 13 cm grosime şi o rezemare continuă de 3 cm lăţime.
La proiectul 771 s-a revenit la grosimea de 14 cm - ca urmare a deschiderilor de până la 4,20 m - şi la rezemarea întreruptă, pe
dinţi dispuşi la distanţe interax de 60 cm.
Alcătuirea îmbinărilor
Încă de la primul bloc experimental din 1956, conceptul de bază al îmbinărilor dintre panouri a fost acela al monolitizării, al
restabilirii prin zone de beton monolit, a continuităţii pereţilor structurali şi a planşeelor. Acest principiu a constituit o permanenţă
a proiectării structurilor din panouri mari, urmărind ca fiecare nouă generaţie proiecte să realizeze acest obiectiv în măsură cât
mai mare.
Îmbinarea între panourile de planşeu a fost, în toate etapele de proiectare, rezolvată ca o îmbinare "organizată", adică
prevăzută cu praguri dese, (în cazul-rezemării continue) sau cu dinţi mai rari (în cazul rezemării discontinue), precum şi cu
mustăţi sudate, de regulă la distanţe de 60 cm.
Ultima generaţie de proiecte, care a beneficiat şi de rezultatul unor încercări iniţiate în 1982, se înscriu în principiile generale
arătate mai sus. aducând o serie de îmbunătăţiri de detaliu, astfel:
- La îmbinările verticale:
Created with
...
...
 alveolele au fost înlocuite cu praguri pe toată lăţimea panourilor, mărind rezistenţa îmbinării şi simplificând execuţia în
fabrici, la aceasta contribuind şi reducerea numărului de praguri;
 armăturile au fost dispuse mai distribuit în cadrul îmbinării, atât transversal acesteia (la 33 cm interax) cât şi în lungul
îmbinării.
- La îmbinările orizontale:
 pragurile de la partea inferioară a panourilor au fost realizate pe toata lăţimea panoului;
 prin modul diferit de realizare a marginii panourilor de planşeu, s-a mărit aria centurii şi s-au îmbunătăţit condiţiile de
subbetonare;
 s-a mărit numărul de bare verticale continue, care s-au amplasat mai distribuit în lungul panourilor de pereţi.
În scopul verificării experimentale a îmbinărilor folosite la proiectele în vigoare sau în curs de elaborare, precum şi pentru
testarea unor soluţii noi, s-au executat, începând din 1982. o serie de încercări, atât pentru îmbinările verticale, cât şi - în mai
mică măsură -pentru cele orizontale. Încercările, efectuate pe baza prototipurilor elaborate de IPCT. s-au desfăşurat la ÎNCERC
şi la Filialele ICCPDC din Cluj-Napoca şi Timişoara.
Soluţii de izolare termica practicate
Planşee peste subsol
Soluţia practicată cel mai mult a fost cea cu subsol tehnic general, având la început înălţimea de 1,50 m, apoi de 1,80 m, iar în
ultimii ani, de 2,20 m şi chiar mai mult în cazul amenajării subsolului.
Uneori în subsoluri au fost amenajate boxe, spălătorii, uscâtorii. subsoluri ALA.
Conductele magistrale, în general, treceau prin subsoluri.
La blocuri nu s-a practicat, în general, soluţia de plăci pe sol.
La termoizolarea acestor elemente, în mod greşit, nu a fost acordată suficientă atenţie, de-a lungul anilor.
Pentru un planşeu neizolat, rezistenţa termică specificată este de cca. 0,35 m2K/W.
La clădirile la care a fost prevăzută izolaţia planşeului peste subsol, aceasta a fost, de regulă, dispusă deasupra planşeului, sub
pardoseală. Pentru pardoseală, soluţiile frecvente au fost: covorul PVC pe şapă, mozaicul turnat sau, în mai mică măsură,
parchetul pe plăci de rumbeton sau lipit pe şapa de mortar.
Pentru termoizolaţie s-au folosit:
- plăci de vată minerală FI 120 (fonoizolatoare. rigide) de 2 cm grosime;
- plăci de vată minerală G100 de 3 cm grosime iniţială, având principalul defect că se taseazâ neuniform şi necesită o şapă
armată;
- plăci PFL poros, bitumate şi antiseptizate, în grosime de 3-4 cm :
- plăci de BCA-GBN-T având grosimea de 7,5 cm şi, mai rar, de 10 cm:
- polistiren celular de 24 mm grosime.
La un număr redus de clădiri termoizolaţia s-a prevăzut la partea inferioară planşeului de peste subsol, constând în:
- plăci BCA GBN-T în grosime de 7,5 sau 10 cm:
- plăci de stabilit, având 6 cm grosime sau uneori plăci de vată minerală G100 în grosime de 3 cm:
- protecţie cu tencuială pe plasă de rabiţ fixată cu bolturi împuşcate.

Created with
...
...
Prin aplicarea soluţiilor de mai sus, ca urmare a grosimilor reduse de materiale termoizolante, dar şi a neluării în considerare a
punţilor termice alcătuite de pereţii şi grinzile de la subsol sau de pereţii de la parter, precum şi a celor situate pe conturul
clădirilor la nivelul soclului, rezistenţele termice medii ale planşeelor de peste subsol, realizate înainte de 1985, nu depăşesc
0,6 ....0,8 m2K/YV.
Terase
Acest sistem de acoperire a fost predominant la blocurile de locuinţe din ţara noastră.
Straturile de termoizolaţie şi hidroizolaţie sunt aşezate direct peste planşeul de peste ultimul nivel de locuit.
În perioada 1960-1985 s-au practicat următoarele soluţii de terase:
- Soluţia practicată în anii 1955-1965 cu "praf hidrofob" -material care avea pretenţia de a realiza atât izolaţia termică, cât şi pe
cea hidrofugă. Materialul nu a fost corespunzător. Situaţia se putea remedia prin aplicarea unei termoizolaţii bituminoase, dar
între timp s-au pierdut prin umezire şi slabele proprietăţi termoizolatoare, astfel încât terasele respective sunt foarte slab
termoizolate.
- Soluţia cu beton de pantă peste care este dispus un strat termoizolant de grosime redusă din: polistiren, plăci B.C.A sau plăci
semirigide din vată minerală cu densitatea 350 kg/m2 (produse înainte de introducerea tehnologiei moderne Hartmann pe baza
căreia se fabrică plăcile din vată minerală G100).
- Soluţia cu umplutură tennoizolantâ în vrac, în grosime variabilă, destul de mult practicată, folosind materiale ca: zgura
granulată sau expandată, granulit, scorie bazaltică s.a.
- Soluţia fără beton de pantă, cu plăci BCA-GBN-T sau GBN 35, dispuse în trepte.
- Soluţia cu umplutură din zgură şi cenuşă de termocentrală -material necorespunzător din punct de vedere al caracteristicilor
termotehnice şi al comportării la umiditate. La această soluţie, peste umplutura termoizolatoare sunt dispuse plăci din B.C.A sau
alt material, cu distanţe între ele pentru a crea canale de aerare necesare evacuării vaporilor de apă din stratul de cenuşă sau
zgură.
Cu soluţiile enumerate mai sus, s-au obţinut valori în câmp curent: R = 0,70...1,25 m2K/W, dar în realitate o valoare medie mult
mai mică deoarece, pe de o parte, s-au utilizat materiale termoizolante necorespunzătoare (ca grosime, calitate, densitate şi
conductivitate termică) şi, pe de altă parte, pe contur, la racordarea cu aticul sau cornişa, există pierderi de căldură liniare
semnificative. Această zonă prezintă şi un risc foarte ridicat de condens, temperatura pe suprafaţa interioară fiind foarte scăzută
(de 5-6°C).
Acoperişuri cu pod
Această soluţie s-a utilizat numai în mică măsură, deşi ea prezintă numeroase avantaje, inclusiv din punct de vedere
termotehnic.
Deşi standardele anilor 1960-1985 impuneau o rezistenţă termică în câmp de 0.9 m2K/W, în realitate aceasta nu a fost
realizată.
Peste planşeul ultimului nivel erau prevăzute umpluturi din zgură de cazan, alicărie sau moloz şi, în unele cazuri, din zgură
expandată sau granulit – materiale cu calităţi slabe şi prevăzute, în general, cu grosimi insuficiente.
Pereţi exteriori
Pereţii exteriori portanţi şi neportanţi, utilizaţi in perioada anilor 1955-1985, au fost realizaţi într-o gamă foarte largă de soluţii,
dar în general cu un procent ridicat de punţi termice şi deci cu valori scăzute ale rezistenţelor termice şi anume: 0,7...0,9 m2K/W
– în câmp şi 0,55...0,75 m2K/W - ca medie.
Alcătuirea pereţilor exteriori utilizaţi în perioada 1955-1985 a fost următoarea:
- panouri monostrat realizate din betoane uşoare (granulit), utilizate atât ca panouri portante, cât şi ca panouri nestructurale:
- panouri portante bistrat, executate în perioada 1980-1984;
- panouri tristral, care au fost cel mai mult folosite, atât ca panouri portante, cât şi ca panouri neportante; alcătuirea acestora a
Created with
...
...
fost foarte variată, ele diferind atât în ceea ce priveşte materialul izolator utilizat (vata minerală, polistiren. plăci B.C.A ş.a.), cât
şi în privinţa grosimii straturilor de beton şi a modului de dispunere a nervurilor de legătură.
În privinţa panourilor, cele executate între anii 1960-1975 erau prevăzute cu nervuri verticale şi orizontale pe toată înălţimea şi
lungimea, atât pe contur, cât şi adiacent golurilor de fereastră, totalizând un procent de punţi termice de 15-20 % şi chiar mai
mult.
La panourile executate între anii 1975 şi 1985 prin turnarea cu faţa exterioară în sus, s-au eliminat nervurile de pe conturul
panourilor, reducându-se procentul de nervuri la sub 5 % din suprataţa opacă.
Tâmplărie exterioară
Tâmplăria utilizată la clădirile de locuit a fost tămplăria de lemn.
Până în anii 1970-1975 se utiliza mai ales tămplăria de lemn dublă, cu deschidere interioară. Apoi, ca urmare a acţiunilor de
reducere a materialului lemnos, s-a utilizat exclusiv tămplăria cu cercevele cuplate.
S-au folosit geamuri simple de 3 mm grosime. Nu s-au prevăzut garnituri de etanşare.
Rezistenţele termice specifice de 0,39 m2K/W realizate la tâmplăria cuplată şi de 0,43 m2K/W la tâmplăria dublă, sunt scăzute,
ceea ce alături de calitatea de multe ori necorespunzâtoare, a condus la pierderi mari de căldură prin transmisie şi prin
infiltraţie.
Tâmplăria metalică tip SECO, utilizată la câteva blocuri din Bucureşti a avut o comportare nesatisfăcătoare în exploatare.
2.2. Prezentarea instalaţiilor aferente clădirilor din panouri mari
2.2.1. Instalaţii de încălzire centrală
Instalaţia de încălzire centrală a blocurilor din panouri mari este realizată în sistem bitubular cu distribuţie inferioară şi circulaţie
forţată.
Agentul termic utilizat este apă caldă cu parametrii 95/75°C preparat centralizat într-o centrală termică de zonă şi este distribuit
prin intermediul unor puncte termice şi reţele de transport. Regimul de funcţionare al centralei termice este considerat „rară
întrerupere" (As = 0).
Racordarea instalaţiei interioare la reţeaua termică de alimentare se face pentru fiecare secţiune de bloc în centrul hidraulic al
reţelei. Conductele de distribuţie sunt montate la plafonul subsolului iar alimentarea coloanelor se face prin două ramuri
echilibrate hidraulic şi prevăzute cu organe de separare şi golire. Conductele montate în subsol au fost grunduite, izolate şi
protejate.
La extremităţile grupurilor reţelei au fost prevăzute ştuţuri cu robinete pentru controlul echilibrării hidraulice.
Aerisirea instalaţiei se face la ultimul nivel prin vase de aerisire montate vertical, câte unul pentru fiecare ramură de distribuţie.
Conductele orizontale de aerisire sunt montate sub plafonul ultimului nivel. Robinetele de aerisire, câte unul pentru fiecare
ramură, sunt montate în subsol, deasupra jgheabului de golire, jgheab racordat la instalaţia de canalizare.
Coloanele verticale şi legăturile ia corpurile de încălzire sunt montate aparent. La blocurile cu P + 8 nivele au fost prevăzute lire
de dilatare la cota etajului 4.
Pentru încălzirea încăperilor, s-au prevăzut în toate camerele de locuit şi bucătării radiatoare din fontă STAS 7363. În casa
scării, intrări şi uscătorii s-au prevăzut convectoradiatoare tip panou.
În cabinele de baie prefabricate s-au montat convectoradiatoare tip panou CRP 777 S cu 7 elemente. Coloanele de alimentare
a corpului de încălzire din cabină sunt montate în ghena exterioară cabinei, astfel încât să se simplifice racordarea tronsoanelor
de coloană şi a conductelor de aerisire.
Temperaturile interioare de calcul sunt:
- camerele de locuit, bucătării, băi, uscătorii t =18°C;

i
- casa scării t =10°C;

i
Created with
...
...
- intrări t =10°C.
i
Prin adaptarea proiectului tip s-au utilizat diverse tipuri de corpuri de încălzire din fabricaţia autohtonă în funcţie de posibilităţile
de aprovizionare, sau de repartiţia primită, preferându-se acelea cu preţ mai mic şi cu consum redus de metal.
2.2.2. Instalaţia de apă caldă de consum
Cabinele sanitare utilizate sunt complet prefabricate. Alimentarea cu apă caldă de consum se face de la reţelele exterioare ale
ansamblului de locuinţe.
Conductele principale de distribuţie de la intrarea în clădire până la baza coloanelor sunt montate în subsolul clădirii, la bazele
coloanelor montându-se organe de închidere şi golire.
Atât instalaţia de încălzire cu corpuri statice cât şi instalaţia de apă caldă de consum nu are prevăzute sisteme de contorizare
locală (la nivel de bloc. scară).
2.2.3. Instalaţii sanitare, gaze, electrice
Instalaţiile (altele decât cele de încălzire centrală şi preparare a.c.c.) care sunt specifice blocurilor din panouri mari prefabricate
se caracterizează prin următoarele:
- Instalaţiile sanitare se realizează în cea mai mare parte prin prefabricare. La cabinele spaţiale folosite pentru camerele de baie
s-au montat în fabrică numai obiectele sanitare şi conductele de legătură din interior. Coloanele de apă rece, caldă şi canalizare
aferente cabinelor s-au montat pe şantier, eliminându-se piesele de legătură dintre ele. La seria Pb (cu cel mai mare grad de
repetabilitate) cabinele K , K aşezate alăturat pe acelaşi nivel s-au executat elemente de coloane comune, de apă rece şi
1 4
caldă şi separate pe fiecare cabină pentru coloanele de scurgere.
- Alimentarea cu apă rece şi caldă s-a făcut de la reţelele exterioare din ansamblu. Conductele principale de distribuţie de la
intrarea în clădire până la baza coloanelor sunt montate in subsolul clădirii.
- Canalizarea a fost proiectată în ipoteza racordării la o reţea exterioară care poate prelua debitele rezultate la cotele de ieşire a
conductelor din clădire.
- Instalaţia de gaze naturale asigură alimentarea la presiune joasă a consumurilor menajere la bucătării. Alimentarea de Ia
reţeaua exterioară s-a făcut prin intermediul unui reductor de presiune şi contor amplasate în firide la intrarea principală.
Distribuţia conductelor până la baza coloanelor amplasate în bucătărie s-a făcut în casa scării unde sunt amplasate şi robintele
de inchidere pentru fiecare coloană.
- Instalaţia electrică din amplasamente s-a realizat cu tuburi IPY şi accesorii montate în panouri la turnarea lor în fabrică.
Circuitele de lumină şi prize ale aceluiaşi apartament s-au montat într-un tub comun IPY, folosindu-se doze comune pentru
lumină şi prize. Distribuţia electrică s-a realizat cu firide tip TDM - cu loc de contor la parter, mascate în zidărie împreună cu
tabloul de iluminat comun TLC.
- Instalaţia de sonerie a fost rezolvată prin amplasarea la intrarea în apartament a unui buton montat pe circuitul primar al
transformatorului de sonerie.
- Instalaţia de telefon s-a realizat prin amplasarea la parter a unei firide telefonice de la care pleacă circuitele telefonice
protejate în tuburi IPY.
2.3. Prezentarea blocurilor de locuinţe cu structura din panouri mari, proiectului tip 770/78 IPCT
2.3.1. Prezentare generală
Motivele pentru care a fost aleasă pentru elaborarea metodologiei o clădire din panouri mari cu regim de înălţime P + 4E,
executată conform proiectului tip nr. 770 elaborat în anul 1978 au fost următoarele:
- există un număr mare de clădiri existente realizate conform acestui proiect;
- clădirile au regim de înălţime P + 4E, mai defavorabil din punct de vedere energetic decât blocurile de apartamente cu regim
de înălţime mai mare, de exemplu P + 8;
- clădirile din panouri mari au fost cel mai adesea reclamate de-a lungul timpului pentru defecţiuni ale izolaţiei termice şi pentru
Created with
...
...
condiţii de confort necorespunzătoare (temperaturi mici pe suprafeţele interioare, condens superficial şi interstiţial, mucegai etc);
- este prima versiune a proiectului tip nr. 770, realizată imediat după cutremurul din anul 1977, deci cu un grad de asigurare a
structurii de rezistenţă îmbunătăţit, fapt confirmat prin comportarea la cutremurele următoare; pentru verificarea nivelului de
asigurare a structurii de rezistenţă la nivelul actualelor reglementari in domeniu (P100-92, P85-96) care au fost în ultima
perioadă permanent îmbunătăţite şi îmbogăţite cu rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale, ar fi necesare expertize
tehnice ale structurii de rezistenţă;
- nivelul de protecţie termică corespunzător clădirilor construite în acea perioadă şi care era corespunzător standardelor de
calcul termotehnic de la acea dată, se ştie că astăzi este apreciat ca fiind scăzut atât din punct de vedere al parametrilor de
confort interior, cât şi sub aspect energetic; la generaţiile următoare au fost aduse îmbunătăţiri prin reducerea procentului de
punţi termice care a scăzut, de exemplu Ia pereţii exteriori de la cca, 15% la 5% la versiunea din anii 1983-1985 datorită
schimbării tehnologiei de execuţie a panourilor şi îmbunătăţirii detaliilor de îmbinare;
- se apreciază că este prioritară intervenţia la clădirile mai vechi, mai slab termoizolate; la acestea, prin aplicarea unor soluţii de
îmbunătăţire se apreciază că se poate obţine eficienţa maximă;
- pentru studiul de caz s-a ales o clădire alcătuită din 2 secţiuni înşiruite (Pb2 + Pb4), caz aprecia ca fiind mediu, care nu este la
fel de defavorabil din punct de vedere energetic cum este cazul clădirilor alcătuite dintr-o singură secţiune independentă, dar
este mai defavorabil decât cazul clădirilor înşiruite cu mai multe scări.
Proiectul 770/78 cuprinde următoarele tipuri de secţiuni:
- Seria Pa (vezi fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5)
 Secţiunea Pa 1 - 13 apartamente cu 2 camere + 1 apartament cu 3 camere;
 Secţiunea Pa 2 - 13 apartamente cu 2 camere + 1 apartament cu 3 camere;
 Secţiunea Pa 3 - 7 apartamente cu 3 camere -+ 3 apartamente cu 4 camere;
 Secţiunea Pa 4 - 7 apartamente cu 3 camere + 3 apartamente cu 4 camere.
- Seria Pb (vezi fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10)
 Secţiunea Pb 1 - 19 apartamente cu 2 camere:
 Secţiunea Pb 2 - 19 apartamente cu 2 camere;
 Secţiunea Pb 3 - 18 apartamente cu 3 camere + 1 apartament cu 4 camere;
 Secţiunea Pb 4 - 18 apartamente cu 3 camere + 1 apartament cu 4 camere.
- Seria Pc (vezi fig. 11, fig. 12, fig. 13, fig. 14, fig. 15)
 Secţiunea Pc 1 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere;
 Secţiunea Pc 2 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere;
 Secţiunea Pc 3 - 5 apartamente cu 3 camere + 2 apartamente cu 2 camere + 3 apartamente cu 3 camere;
 Secţiunea Pc 4 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere.
Secţiunile Pa şi Pb au fost gândite ca secţiuni de mijloc (MM), de capăt simplu (CM) sau de capăt cuplat cu secţiunile Pc 1 sau
Pc 2. Secţiunile Pc 1 şi Pc 2 au fost destinate utilizării ca secţiuni de colţ sau ca secţiuni de capăt.
Secţiunile Pb 4 şi Pb 2 au fost cele mai mult utilizate fie independent, fie combinate între ele (ca în cazul ales pentru efectuarea
studiului de caz), fie combinate cu celelalte secţiuni
Caracteristicile de bază ale proiectului tip 770/78 sunt următoarele;

Created with
...
...
- număr de niveluri P + 4E şi subsol tehnic general:
- înălţimea de nivel 2,70 m;
- sistem constructiv integral prefabricat din panouri mari uzinate, cu greutate maximă 5.5 î;
- valabilitate seismică: gradele 6. 7, 8. cu excepţia secţiunilor Pa 1 şi Pa 2 a căror valabilitate este 6 şi 7:
- gradul I de rezistenţă la foc:
- termoizolaţia panourilor de pereţi exteriori cu polistiren expandat sau vată minerală rigidă G100 cu grosime de 8,5 cm în
soluţia cu 3 straturi: grosimea totală a panourilor 27 cm:
- panourile de pereţi au fost concepute pentru turnare cu faţa exterioară în sus, fiind necesare nervuri din beton armat pe contur
şi în jurul ferestrei pe toată înălţimea panourilor, ceea ce a condus la procente ale punţilor termice de cca. 15 %;
- amplasarea a fost gândită pentru terenuri normale, urmând ca adaptarea la teren să fie făcută pentru fiecare caz:
- valabilitate climatică: zonele I, II. III.
2.3.2. Prezentarea soluţiilor de arhitectură
Seria Pa cuprinde secţiuni cu dublă orientare, cu 3 sau 2 apartamente pe nivel, cu scară în două rampe luminate direct.
Seria Pb cuprinde secţiuni cu simplă orientare, bară lată, cu 4 apartamente pe nivel, cu scară interioară într-o singură rampă,
luminată prin două luminatoare.
Seria PC cuprinde secţiuni de colţ, cu două apartamente pe nivel şi scară luminată direct.
Toate secţiunile au o intrare principală pe faţada principală şi alta secundară pe faţada opusă şi au prevăzute la parter o
încăpere pentru depozitarea pubelelor de gunoi, amplasată lângă intrarea secundară.
Uscătoriile sunt amplasate la parter la secţiunile Pa1, Pa2, toată seria Pb, iar la celelalte secţiuni la ultimul etaj.
Subsolul este prevăzut cu subsol tehnic general aerisit prin ochiuri de 15 x 20 cm prevăzute în soclu, pe fiecare travee. Accesul
în subsolul tehnic se face pe o scară metalică, printr-un chepeng amplasat sub prima rampă. În planşeul de peste subsol,
hidroizolarea verticală a pereţilor subsolului a fost prevăzută prin dubla vopsire cu bitum topit a suprafeţelor exterioare care vin
în contact cu terenul. Hidroizolarea orizontală s-a realizat prin realizarea centurilor orizontale de la nivelul planşeului peste
subsol, din beton B 300 cu permeabilitate redusă.
Accesul pe terasă se face din casa scării printr-un chepeng. Terasa este necirculabilă, cu pante de scurgere spre punctele de
colectare, scurgerea apelor meteorice făcându-se prin coloane verticale interioare. Termoizolaţia a fost prevăzută din zgură
expandată în grosime variabilă de la 22 la 39 cm sau în variantă din plăci de BCA GBN-T in trepte. Hidroizolaţia era prevăzută
în proiect din 2 straturi de împâslitură de sticlă bitumatâ şi un sţraţ de pânză biţumată între 4 straturi de mastic bituminos.
Panourile de pereţi exteriori concepute pentru turnare cu faţa exterioară în sus. cu grosimea totală a panourilor de 27 cm, sunt
prevăzute cu finisaj realizat în fabrică, sunt concepute în soluţia cu 3 straturi, cu termoizolaţia mediană din polistiren expandat
sau vată minerală rigidă G100. cu grosime de 8,5 cm.
Tâmplăria exterioară este cuplată din lemn cu 2 foi de geam obişnuit de 3 cm grosime, prevăzută cu etanşări pervazuri şi
glafuri.
Finisajul interior prevăzut în proiect era obişnuit (rectificări, glet de ipsos cu aracet, zugrăveli obişnuite sau cu lapte de var,
vopsitorii in culori de ulei aplicate pe glet în două straturi, placaj de faianţă albă. covor PVC cu suport textil şi cu pervazuri de
lemn în încăperile de locuit şi fără suport textil în alte încăperi, mozaic din marmură), dar în prezent a fost, în majoritatea
apartamentelor, înlocuit.
Soluţia de etanşare a rosturilor dintre panouri a fost cu rostuiri orizontale şi verticale de tip închis cu chit C895; rostul orizontal
este prevăzut cu prag înalt (14 cm), iar cel vertical este protejat cu o folie de BUTAROM de 1 mm grosime lipită cu prenadez.
Izolarea rosturilor verticale şi orizontale se face cu polistiren de 24 mm grosime
2.3.3. Prezentarea structurii de rezistenţă
Created with
...
...
Proiectul 770 cuprinde atât clădiri de formă dreptunghiulară, cât şi clădiri cu decroşuri: s-au utilizat travee de 2,4; 2,7; 3,0; 3,3 şi
3,6 m şi adâncimea de 5,4 m.
Structurile proiectelor menţionate mai sus se caracterizează printr-o mare rigiditate spaţială; ele sunt simetrice pe ambele
direcţii principale şi au pereţii structurali coplanari sau cu decroşuri relativ reduse. Infrastructura cu subsol general este alcătuita
din fundaţii continue din beton simplu B75 şi pereţi din beton monolit B150 de 20 cm grosime, iar planşeul superior din panouri
prefabricate din beton armat de 13 cm grosime.
Suprastructura este alcătuită în întregime din panouri mari, prefabricate din beton B250 armat cu bare din oţel OB37, PC52,
STNB, pereţi structurali transversali şi longitudinali, planşee rezemate pe 3 sau 4 laturi. După realizarea monolitizărilor se obţine
un ansamblu de pereţi structurali verticali, transversali şi longitudinali legaţi între ei prin şaibe orizontale. Toate panourile au fost
prevăzute pe contur cu alveole şi praguri, uniform distribuite şi la distanţe mici modulate (30 cm pe orizontala şi 16 cm pe
verticala) şi cu mustăţi pe laturile verticale ale panourilor de pereţi şi pe conturul planşeelor.
Structura are o mare rigiditate spaţială, fiind favorabilă transmiterii sarcinilor gravitaţionale şi seismice.
Îmbinările dintre panouri au fost realizate prin monolitizare (stâlpişori. centuri) din beton B300. Îmbinarea orizontală a fost
realizată prin subbetonare, transmiterea eforturilor tangenţiale din imbinări făcându-se prin alveole şi praguri dese distribuite.
2.3.4. Prezentarea instalaţiilor termice (încălzire şi acc)
Din punct de vedere al instalaţiilor termice, soluţiile adoptate pentru proiectul 770/78 respectă principiile arătate la cap. 2.3., cu
următoarele posibilităţi de adaptare la diversele situaţii din ţară:
- deoarece în proiectul tip conductele au fost dimensionate pentru sarcini medii ale celor 4 orientări, adaptatorul a asigurat
echilibrarea hidraulică a celor două grupuri de distribuţie şi a ramurilor grupurilor prin măsuri de redimensionare a tronsoanelor
principale, prevederea de organe de reglare manuală, sau prevederea de organe de reglare automată;
- s-au stabilit poziţiile la robinetele cu dublu reglaj cu reglaj prestabilit, în funcţie de sarcina termică reală;
- s-au utilizat şi alte tipuri de corpuri de încălzire, cu respectarea puterii termice necesare;
- în funcţie de traseul real al reţelelor exterioare s-au modificat poziţiile racordurilor de agent termic şi apă caldă în corelare cu
proiectul de arhitectură şi rezistenţă;
- în cazul în care condiţiile climato-eoliene sau de orientare nu au corespuns cu cele din proiectul tip, s-au redimensionat atât
instalaţia de încălzire cât şi instalaţia de preparare apă caldă de consum.
[top]
3. STAREA FIZICĂ A CLĂDIRILOR DIN PANOURI MARI CONSTRUITE DUPĂ PROIECTE TIP
3.1. Defecţiuni constatate Ia anvelopa clădirilor din panouri mari
În decursul exploatării s-au semnalat următoarele tipuri principale de degradări:
- degradări apărute în urma seismelor;
- fenomene de condens interior, care în unele cazuri au condus la apariţia mucegaiului;
- diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere;
- infiltraţii de aer;
- infiltraţii de apă;
- degradarea tencuielilor exterioare
Cauzele care au condus la apariţia acestor degradări sunt:
Created with
...
...
- cauze naturale;
- cauze de concepţie:
- cauze de execuţie;
- cauze de exploatare.
3.1.1. Degradări apărute în urma seismelor
Sintetizând experienţa comportării clădirilor din panouri mari din ţara noastră la cutremurul din 1977 putem afirma următoarele:
- infrastructurile nu au fost avariate;
- planşeele au lucrat ca diafragme orizontale rigide în planul lor fără să sufere degradări în câmp:
- nu au apărut fisuri vizibile în panourile de pereţi cu excepţia buiandrugilor şi unor discontinuităţi locale;
- îmbinările orizontale au prezentat fisuri în cazul soluţiilor realizate cu mortar de poză;
- îmbinările verticale au prezentat uneori fisuri la 0,1- 0,3 mm;
- au apărut uneori fisuri la îmbinarea scărilor prefabricate cu podestele.
Diferenţele de comportare a clădirilor din panouri mari executate pe baza unor proiecte diferite nu sunt sensibile.
Natura îmbinărilor dintre panourile mari, cu profilaturi pentru transmiterea compresiunilor din lunecare şi cu armături pentru
preluarea întinderilor, a contribuit probabil, ca acestea să lucreze ca disipatori de energie şi să asigure conlucrarea structurală a
ansamblului.
Deşi cutremurul Vrancea 1977 a reprezentat un test foarte sever, se pune întrebarea care ar fi comportarea clădirilor din
panouri mari la un cutremur cu compoziţie spectrală de înaltă frecvenţă care pentru structurile joase (P + 4 etaje) poale fi mult
mai periculos.
3.1.2. Fenomene de condens interior
Fenomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de închidere în cazul in care elementele respective au o
rezistenţă specifică la transfer termic necorespunzâtoare condiţiilor de microclimat interior (temperatura şi umiditatea relativă a
aerului interior), care conduce la o temperatură pe suprafaţa interioară a elementelor de închidere mai mică decât temperatura
punctului de rouă.
Cauze de concepţie
Rezistenţa specifică la transfer termic a elementelor de închidere prezintă o împrăştiere foarte mare, fiind în funcţie de
concepţia de proiectare şi execuţie a elementului de închidere corespunzător standardelor de calcul higrotermic care erau în
vigoare.
Fenomenele de condens au apărut mai întâi pe suprafeţele interioare corespunzătoare nervurilor din beton armat care asigură
legătura între feţele de beton după care, în cazul în care nu s-au îmbunătăţit condiţiile de microclimat interior, fenomenele s-au
extins pe întreaga suprafaţa interioară. În foarte multe cazuri, pe suprafeţele afectate de condens s-a semnalat apariţia
mucegaiului.
Din punct de vedere al concepţiei de proiectare cea mai bună comportare au avut-o clădirile închise cu panouri mari
prefabricate cu procent redus de punţi termice (mai mic de 5 %). Aceste clădiri s-au executat după anul 1984 când s-au prescris
valori minime ale rezistenţelor specifice la transfer termic pentru fiecare tip de elemente de închidere.
Fenomenele de condens au mai apărut în unele cazuri datorită unor soluţii necorespunzătoare de îmbunătăţire a protecţiei
termice, realizate prin placarea pe interior a pereţilor exteriori. Aceste degradări au apărut pe suprafeţele adiacente elementului
termoizolat, în cazul în care izolaţia termică suplimentară nu s-a prelungit şi pe pereţii sau tavanul adiacent. De asemenea, s-au
semnalat fenomene de condens în spatele izolaţiei termice suplimentare aplicate pe interior, în cazurile în care s-au folosit
materiale termoizolante cu o slabă rezistenţă Ia difuzia vaporilor de apă (ex.: tencuieli din MODILIT sau vată minerală) fară ca
pe faţa interioară a materialului termoizolant să fie prevăzut un strat cu rol de barieră contra vaporilor.
Created with
...
...
Cauze de execuţie
În numeroase cazuri, ca urmare a unei execuţii neîngrijite, s-au semnalat punţi termice de dimensiuni mai mari decât cele
prevăzute în proiect datorate:
- lăţimilor mai mari decât cele proiectate, a nervurilor din beton armat ale panourilor mari prefabricate;
- omiterii montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele interioare de compartimentare.
Ca urmare a acestor deficienţe creşte procentul de punţi termice, scăzând în mod corespunzător rezistenţa termică a pereţilor
exteriori.
Cauze de exploatare
Principala cauză care a condus la fenomenele de condens o constituie neasigurarea temperaturii aerului interior la valorile
standardizate, pe fondul unor rezistenţe termice reduse.
Dar chiar şi cu aceste rezistenţe termice reduse nu s-au semnalat fenomene masive de condens până în anii '70, în condiţiile în
care erau asigurate, în regim permanent, temperatura interioară de + 20° ... + 22°C şi umidităţi relative ale aerului interior mai
mici de 60 %.
După anii '70, datorită neasigurârii agentului termic la parametrii prescrişi şi a încălzirii intermitente, temperatura aerului interior
a scăzut foarte mult, fiind dese cazurile în care s-au măsurat temperaturi ale aerului interior mai mici de 12°C.
O cauză care a condus la amplificarea fenomenelor de condens din procesul de exploatare a constat în depăşirea umidităţii
interioare faţă de cea luată în calcul la proiectare, care s-a datorat în principal: încălzirii suplimentare a locuinţelor cu flacăra
aragazului, concentrării locatarilor apartamentelor în una-două camere încălzite suplimentar, reducerii aerisirii încăperilor (în
cazul familiilor cu copii mici sau bătrâni), uscării rufelor în încăpere sau creşterii plantelor de apartamente.
3.1.3. Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere
În unele cazuri s-a constat că, în decursul timpului, rezistenţa termică a elementelor de închidere s-a diminuat. Diminuarea s-a
datorat în principal următoarelor cauze:
- umezirii materialului termoizolant, situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită din condensarea
vaporilor în structura peretelui;
- degradării materialului termoizolant datorită îngheţului apei din porii materialului;
- creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp ale materialului termoizolant:
- creării unor zone neizolate la partea superioară a peretelui ca urmare a tasării materialelor termoizolante de natură fibroasă.
Cauze de concepţie
Acest tip de degradare a apărut la elementele de închidere care nu au avut prevăzută în structură, pe faţa caldă a
termoizolaţiei. o barieră contra vaporilor eficientă - în cazul pereţilor, respectiv barieră contra vaporilor şi strat de difuzie a
vaporilor de apă - în cazul acoperişurilor-terasă. De asemenea, acest tip de degradare s-a mai semnalat şi la pereţii care la
exterior au fost finisaţi cu un strat impermeabil la vapori (placaje ceramice glazurate) pe întreaga suprafaţă exterioară a
peretelui.
Cauze de execuţie
Diminuarea rezistenţei termice în timp din cauza acumulării de umiditate în interiorul elementului de închidere sau degradării
produse de fenomenele repetate de îngheţ-dezgheţ, se datorează în principal neasigurării, la execuţie, a continuităţii barierei
contra vaporilor sau comunicării directe a stratului de difuzie cu atmosfera exterioară.
O altă cauză care a condus la diminuarea rezistenţei termice a anvelopei a constituit-o execuţia defectuoasă, cu rosturi mai
mari decât cele admisibile între plăcile termoizolante, sau folosirea unor plăci termoizolante de natură fibroasă slab liate sau
liate cu un material degradabil în timp.
Cauze de exploatare
Created with
...
...
Acest tip de degradare a fost întâlnit în încăperile cu umidităţi relative interioare ridicate sau la care elementele de închidere au
prezentat fenomene de condens pe suprafaţa lor interioară.
3.1.4. Infiltraţii de aer
Infiltraţiile de aer s-au semnalat în zona elementelor de tâmplărie exterioară.
Aceste infiltraţii au ca efect scăderea confortului termic interior, în special în zone din vecinătatea ferestrelor sau uşilor
exterioare şi creşterea consumului de combustibil în exploatare.
Cauze de concepţie
În majoritatea cazurilor, etanşeitatea tâmplăriei s-a realizat prin profilul tocului şi cercevelelor, iar etanşeitatea geamurilor prin
intermediul chitului de geam sau prin baghete de lemn.
În unele cazuri, în special la tâmplăria metalică, etanşeitatea tâmplăriei şi a geamurilor s-a realizat prin garnituri de cauciuc.
O altă cauză o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat prin diferenţa de dimensiuni între tocul
tâmplăriei şi golul de tâmplârie din elementul de închidere.
Cauze de execuţie
Acest tip de degradări se datorează în principal abaterilor dimensionale mai mari decât cele admisibile cu care s-au executat
elementele de tâmplărie, neasigurârii continuităţii chitului de geam şi a garniturilor de etanşare, executării în pereţi a unor goluri
cu abateri mai mari decât cele admisibile, neexecutării etanşării cu material termoizolant a spaţiului liber dintre tocul tâmplăriei
şi golul din perete.
Cauze de exploatare
Infiltraţiile de aer se datorează în principal degradării lemnului din care este confecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului
de chit sau a garniturilor de etanşare şi datorită neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţiner
3.1.5. Infiltraţii de apă
Infiltraţiile de apă apar la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe faţa
exterioară. Cele mai des întâlnite sunt:
- infiltraţiile de apă din acoperiş;
- infiltraţiile de apă din subsoluri;
- infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă.
Cauze de concepţie
La acoperiş, infiltraţiile de apă se datorează degradării structurii hidroizolante.
Acest defect apare la acoperişurile la care structura hidrofugă sau strat de protecţie al hidroizolaţiei nu au fost alese
corespunzător.
De asemenea, s-a semnalat în foarte multe cazuri degradarea stratului hidroizolant datorită incompatibilităţii conlucrării dintre
stratul hidroizolant şi stratul termoizolant pe care acesta a fost lipit. Acest fenomen s-a observat în special în cazul lipirii stratului
hidroizolant direct pe stratul de polistiren celular.
Infiltraţiile de apă au apărut şi ca urmare a reducerii numărului de straturi hidroizolante, eliminării stratului de difuzie, a barierei
contra vaporilor sau a protecţiei hidroizolaţiei, ca urmare a unor măsuri nejustificate de reducere a costurilor şi consumurilor
materiale.
Infiltraţiile de apă din subsoluri s-au datorat neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante orizontale şi verticale, alegerii unei
structuri necorespunzătoare sau ancorării insuficiente a straturilor hidroizolante, în cazul apelor cu presiune.
Cauze de execuţie
Created with
...
...
Aceste degradări se datorează în principal neasigurării continuităţii straturilor hidroizolante (petrecerii insuficiente, lipsa
straturilor hidroizolante suplimentare la racordarea elementelor orizontale cu cele verticale), nelipirii uniforme a foliilor de
etanşare, neasigurării continuităţii şi a executării lucrărilor pregătitoare pentru aplicarea cordonului de chit de etanşare.
Cauze de exploatare
Deteriorarea hidroizolaţiei la acoperişuri s-a datorat în special circulaţiei sau depozitării unor obiecte care depăşesc sarcinile
admisibile ale structurilor hidroizolante, montării ulterioare de antene sau captatori solari, etc.
Infiltraţiile de apă dintre rosturile panourilor mari s-au datorat îmbătrânirii foliei din Butarom şi a chitului de etanşare (în cazul
sistemului cu rosturi închise) sau deteriorării profilelor din PVC (în cazul sistemului cu rosturi deschise).
3.1.6. Degradarea tencuielilor exterioare
Această degradare se manifestă prin desprinderea sau pătarea faţadelor şi este cauzată de acumularea, în spatele stratului de
finisaj exterior, a apei provenite din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu au putut fi
evacuaţi în atmosfera exterioară din cauza stratului de finisaj impermeabil la vapori.
Cauze de concepţie
Acest tip de degradări s-a manifestat la elementele de închidere ale încăperilor cu umidităţi relative interioare ridicate care nu au
fost prevăzute cu bariere contra vaporilor, la elementele de închidere care au fost afectate de condens sau care au fost finisate
la exterior cu pelicule sau straturi impermeabile la vapori (vopsitorii în ulei, placaje: ceramice glazurate etc).
Cauze de execuţie
Pregătirea necorespunzătoare a suportului pe care s-a aplicat finisajul exterior şi, eventual, execuţia defectuoasă a barierei
contra vaporilor, de pe faţa interioară a elementului de închidere au condus la degradarea tencuielilor exterioare.
Cauze de exploatare
Deteriorarea sistemului de captare a apei pluviale (jgheaburi şi burlane) a dus la deteriorarea în timp a tencuielilor exterioare
3.2.Defecţiuni ale instalaţiilor de încălzire şi preparare apă caldă de consum din blocurile din panouri mari
Instalaţiile de încălzire şi preparare apă caldă de consum din blocurile din panouri mari construite conform proiectului tip sunt în
marea majoritate rămase neschimbate de la darea în folosinţă a clădirilor, deci au o vechime de 20-25 ani şi, în mod normal,
sunt uzate fizic şi moral.
Pe lângă uzura avansată a instalaţiilor de încălzire datorată vechimii lor, de-a lungul anilor nu s-au efectuat lucrări de reparaţii
curente legiferate prin acte normative.
Menţionăm că prescripţiile tehnice din domeniu elaborate până anul trecut nu prevedeau în mod explicit pentru instalaţiile de
încălzire din locuinţe durata maximă de vârstă pentru elementele componente.
Conform „Ghidului de performanţă pentru instalaţii de încălzire şi ventilare" se considera, în condiţiile vieţii moderne şi ale
progresului tehnic actual, că durata de viaţă pentru o instalaţie de încălzire nu trebuie să depăşească 15-20 ani.
Blocurile din panouri mari sunt racordate la o sursă de căldură exterioară (termoficare sau CT de cvartal).
S-a constatat că din punct de vedere al confortului ulterior s-a asigurat în locuinţe un nivel al temperaturilor interioare inferior
celor prevăzute in SR 1907/2, existând diferenţe care pot ajunge până la 4-6°C. Reducerea temperaturilor interioare a făcut ca
necesarul de căldură asigurat de instalaţia de încălzire să scadă cu 18 % ceea ce a creat un disconfort termic pentru locatari.
Reducerea temperaturii interioare sub cele prevăzute de SR 1907/2 se datorează şi unor alte cauze, după cum urmează:
- funcţionarea defectuoasă a corpurilor de încălzire;
- lipsa de corespondenţă dintre temperatura de ducere a agentului termic şi temperatura exterioară; temperatura de ducere mai
mică decât cea necesară;
- regimul de livrare al căldurii;
Created with
...
...
- adaptarea proiectului la condiţiile locale;
- calitatea execuţiei.
Disfuncţiile instalaţiilor de încălzire şi preparare acc apărute la blocurile din panouri mari sunt:
- disfuncţii specifice de proiectare a blocurilor din panouri mari;
- disfuncţii generale de exploatare care sunt comune tuturor instalaţiilor din blocurile de locuit.
Disfuncţiile specifice de proiectare existente la blocurile din panouri mari, construite din anii 1980 până în prezent sunt:
- Datorită utilizării cabinelor de baie prefabricate nu există nici sifon de pardoseală şi nici sifon de plintă, ceea ce duce la
inundarea holului în cazul unor defecţiuni accidentale.
- Ghenele de poziţionare a ţevilor ce alimentează baia sunt dispuse pe hol pe peretele comun cu baia, dar are o dimensiune
foarte mică şi nu se poate umbla în cazul necesităţii efectuării unor reparaţii.
- La unele blocuri, au fost înlocuite convectoradiatoarele tip panou din băi cu 2 ţevi Φ 2" care fac trecerea de la un nivel la altul
ocolind cabina de baie prin hol. Ocolirile se fac la plafon şi pardoseală, dând un aspect neplăcut în hol.
- Ghenele de gunoi nu prezintă aerisire.
- Uşile de la intrare au deasupra ferestre care să asigure o iluminare naturală indirectă a casei scărilor, dar care măresc uneori
pierderile de căldură.
Disfuncţiile generale de exploatare care au dus la funcţionarea cu randamente scăzute a instalaţiilor de încălzire şi preparare
apă caldă de consum sunt:
3.2.1. Defecţiuni Ia reţeaua de conducte interioare
Reţeaua de conducte interioare de încălzire prezintă defecţiuni cauzate de greşeli de montaj precum şi de defecte de fabricaţie
ale materialelor (ţevi, fitinguri etc.) şi anume:
- Scurgeri de apă din conducte datorate următoarelor cauze:
 executarea defectuoasă a îmbinărilor cu filet, cu flanşe sau cu sudură:
 apariţia şi accentuarea fenomenului de coroziune;
 îngheţarea apei în conductele din subsoluri la întreruperea încălzirii pe timp de iarnă.
- Neetanşeitatea îmbinărilor cu filet datorate unei execuţii necorespunzătoare a îmbinărilor, fie folosirii unor fitinguri defecte (cu
fisuri) fie datorită tăierii adânci a filetului.
- Blocarea circulaţiei apei datorită formării sacilor de aer.
- lnfundarea conductelor cauzată de neglijenţe de montaj (îmbinări necorespunzătoare, montarea unor conducte deja înfundate
parţial sau total) fie ca urmare a acumulării pietrei sau impurităţilor în unele puncte ale conductei sau în armăturile de închidere
şi reglaj.
- Deteriorarea izolaţiei termice a conductelor care duce la majorări inutile de consumuri de combustibil.
Cauzele cele mai frecvente care au produs deteriorarea izolaţiei termice sunt:
- lovituri mecanice apărute cu ocazia unor reparaţii de pereţi sau la conducte apropiate;
- fixarea insuficient de rigidă a conductei a determinat vibrarea şi deplasarea acesteia datorită variaţiei de temperatură iar
izolaţia termică să crape;
- umezirea izolaţiei termice datorită scurgerilor din conducta izolată, din conductele vechi sau din infiltraţii.
Created with
...
...
3.2.2. Defecţiuni la corpurile de încălzire
S-au constatat următoarele defecţiuni la corpurile de încălzire şi anume:
Radiatoare de fontă
Defecţiunile întâlnite frecvent la radiatoarele de fontă sunt: neetanşeitatea şi blocarea circulaţiei agentului termic în corpurile de
încălzire.
Scurgerile de apă de la radiatoare se datorează:
- strângerii necorespunzătoare a niplurilor dintre elementele de radiator; lipsa garniturilor de etanşare sau degradarea acestuia
ca urmare a unei funcţionări îndelungate a radiatorului la diferenţe mari de temperatură:
- fisuri la elementele radiatorului datorate unor lovituri mecanice, montaj defectuos, coroziune avansată;
- scurgeri pe lângă axul robinetului cu dublu reglaj care are drept cauză degradarea presgarniturii din azbest datorită
manevrelor repetate.
Acesta este un defect foarte des întâlnit atât datorită strângerii insuficiente a piuliţei de strângere a presgarniturii sau degradării
acesteia, cât şi sistemului defectuos de etanşare care nu permite manevre repetate.
Blocarea circulaţiei agentului termic în radiator care se poate produce datorită următoarelor cauze:
- îmbinarea defectuoasă a legăturii de Ia radiator la coloană (pătrunderea capătului de legătură prea mult în coloană) ceea ce
conduce la mărirea pierderilor de sarcină şi facilitează acumularea unor depuneri de piatră;
- dimensiunea prea mică (3/8" Φ) a ţevii de racordare a radiatorului; aceasta se face datorită depunerilor progresive de piatră
sau de alte impurităţi care obturează ţeava de legătură blocând şi îngreunând circulaţia apei din radiator;
- înfundarea robinetului de dublu reglaj ca urmare a acumulării unor impurităţi în robinet sau depuneri de piatră;
- existenţa aerului la partea superioară a radiatorului ca urmare a montării defectuoase (cu contrapantă);
- epunerea impurităţilor (mâl) la partea inferioară a radiatoarelor.
Convectoradiatoare sau serpentine din ţeavă
Defectele la convectoradiatoare sau serpentine din ţeava de oţel sunt similare cu cele ale radiatoarelor din fontă şi anume
scurgeri de agent termic, blocarea circulaţiei agentului termic în corpul de încălzire.
La serpentinele din ţeava de oţel se mai pot adăuga unele defecţiuni care apar la îmbinările prin sudură (cordoane de sudură
insuficient de compacte).
3.2.3. Defecţiuni la sistemul de reglare şi comandă a instalaţiilor de încălzire şi a.c.c.
Instalaţiile de încălzire din clădirile construite din panouri mari nu dispun de mijloace de reglare a regimului termic.
Blocurile de locuit sunt racordate de regulă la termoficare astfel încât posibilitatea locatarului de a comanda regimul de încălzire
al încăperii locuite din interiorul acestuia este extrem de redusă. Practic ea se rezumă la acţionarea asupra robinetului de
închidere cu dublu reglaj al radiatorului, care în cazul în care nu este blocat, poate realiza o reducere de debitului de căldură
cedat în încăperi.
Nu există posibilitatea de a comanda pornirea încălzirii sau creşterea debitului de căldură, întrucât sursa termică (punct termic
sau centrală termică de termoficare sau de cvartal) care nu este în exploatarea locatarilor, livrează căldura în acelaşi regim
pentru toţi consumatorii în general cu debite diferite de necesităţile de încălzire.
3.2.4. Defecţiuni de exploatare a instalaţiilor de încălzire şi a.c.c.
O categorie importantă de defecte o constituie defectele de exploatare ale întregii instalaţii care depinde de configuraţia
instalaţiei, de modul în care a fost proiectată şi executată precum şi modul de funcţionare.
Created with
...
...
Defectele de funcţionare a instalaţiilor interioare de încălzire constatate de-a lungul anilor prin exploatarea acestora sunt
următoarele:
Ecart prea mic mtre temperatura apei din conducta de tur şi retur pentru acelaşi debit masic de agent termic şi deci debit de
căldură insuficient, cedat în încăperi are următoarele cauze:
- debitul masic foarte mare;
- scurtcircuitarea unor consumatori şi circulaţii;
- existenţa unor zone din instalaţiile care nu se încălzesc (coloane înfundate sau incorect echilibrate. legături
necorespunzătoare la corpurile de încălzire, la robinetele de închidere);
- sistem de reglaj ineficient, neexistând corelare între parametrii agentului termic şi sarcina de încălzire (temperatura
exterioară).
Funcţionarea necorespunzătoare a corpurilor de încălzire de la etajele superioare
Cauzele care determină funcţionarea precară a corpurilor de încălzire de Ia ultimul etaj sunt:
- lipsa apei din instalaţie (în partea superioară a instalaţiei);
- poziţia incorectă a vasului de expansiune;
- formarea sacilor de aer Ia partea superioară a coloanelor (numai la distribuţia superioară);
- dimensionarea defectuoasă a conductelor sau/şi echilibrarea hidraulică corectă a circuitelor;
- poziţia incorectă a pompei de circulaţie în schema instalaţiei.
Funcţionarea neuniformă a corpurilor de încălzire, situate pe aceeaşi coloană
Acest fenomen este cauzat fie de o dimensionare necorespunzătoare a coloanei (fără a se lua în considerare efectul
perturbator al termosifonului). fie o legare defectuoasă a corpurilor de încălzire de pe coloană şi se manifestă astfel
- la funcţionarea cu temperaturi ridicate ale agentului termice se încălzesc mai mult la corpurile de la etajele superioare, iar cele
de la etajele inferioare mai puţin;
- la funcţionarea cu temperaturi moderate fenomenul se produce invers: se încălzesc mai puţin corpurile de încălzire de la
nivelele superioare şi mai mult de la nivelele inferioare.
Încălzirea incompletă a unor coloane
Acest defect poate apărea datorită:
- unei racordări defectuoase a coloanei la conducta de distribuţie (capătul coloanei intră prea mult în conducta de distribuţie);
- înfundării coloanei cu impurităţi transportate de apă;
- dimensionării şi echilibrării incorecte.
Funcţionarea intermitentă a unor corpuri de încălzire
Unele corpuri de încălzire funcţionează normal sau uneori îşi întrerup funcţionarea datorită acumulării unor dopuri de aer în
acestea sau pe conductele de legătură prin montarea defectuoasă şi lipsa dispozitivelor de dezaerisire la aceste corpuri.
Defecţiuni ale conductelor amplasate în subsol
Pentru a se asigura o exploatare normală este necesar să se ia măsuri pentru îndeplinirea condiţiilor de iluminat, ventilare şi
protecţie fonică precum şi asigurarea de condiţii igienico-sanitare corespunzătoare pentru personalul de exploatare.
Traseele conductelor de distribuţie din subsol trec în unele cazuri prin încăperi în care accesul personalului nu este liber,
Created with
...
...
existând astfel dificultăţi de intervenţie în caz de avarie pe unele ramuri sau coloane.
Blocurile de locuinţe construite după 1970 s-au prevăzut cu subsol tehnic în care sunt montate conductele de distribuţie ale
instalaţiei de încălzire precum şi conductele de apă şi canalizare.
O soluţie necorespunzătoare care a fost practicată este cea în care reţelele de distribuţie de distanţă traversează subsolurile
blocurilor pentru alimentarea atât a blocurilor respective cât şi a celor învecinate.
De asemenea au fost inundate subsolurile de acest tip prin defectele apărute la conducte şi armături.
Într-o etapă ulterioară de proiectare s-au realizat distribuţii independente pentru fiecare bloc şi racordare prin racord unic.
În subsolurile blocurilor construite după 1977 se constată următoarele deficienţe:
- conductele de încălzire care vin de la punctul termic sau centrală termică de zonă nu sunt prevăzute la intrarea în subsol cu
aparatura de măsură şi control: termometre, manometre, debitmetre, contoare de căldură;
- nu există posibilitatea reglării debitelor pe ramurile care pleacă de la distribuitorul din subsol (în eventualitatea că s-a prevăzut
un astfel de punct de distribuţie);
- termoizolarea conductelor realizată din vată minerală protejată cu carton asfaltat este în majoritatea situaţiilor deteriorată;
- robinetele de închidere de la baza coloanelor nu se pot utiliza datorită montajului defectuos al acestora (apropiate de
elementele de construcţie) precum şi datorată blocării lor.
Defecte apărute datorită nerespectării proiectului de execuţie
Sunt defecte apărute prin nerespectarea soluţiilor de repartizare a corpurilor de încălzire în funcţie de necesarul de căldură din
fiecare cameră, sau sunt defecte de montare şi racordare a corpurilor de încălzire, care duc la funcţionarea haotică a instalaţiei
de încălzire.
[top]
4. SOLUŢII DE REABILITARE A CLĂDIRILOR DIN PANOURI MARI CONSTRUITE DUPĂ PROIECTE

TIP
4.1. Soluţii de reabilitare a anvelopei clădirilor de locuit din panouri mari
La modernizarea termotehnică a clădirilor de locuit existente, se recomandă realizarea următoarelor valori pentru rezistenţele
termice corectate:
- pereţi exteriori (zona opacă) R' ≥ 2,00 m2K/W

- planşeu peste ultimul nivel, sub terase şi poduri neîncălzite R' ≥ 3,00 m2K/W
- planşee peste subsoluri neîncălzite R' ≥ 1,60 m2K/W
- planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior R' ≥ 4,50 m2K/W
- plăci pe sol R' ≥ 4,50 m2K/W
- tâmplărie exterioară R' ≥ 0,50 m2K/W
Aceste soluţii se aleg pe baza unor criterii stabilite de comun acord între proiectant şi beneficiar ţinând cont de priorităţile
acestuia. Ele pot fi clasificate în:
- Soluţii simple, care se pot realiza cu uşurinţă şi cu costuri reduse, realizate de proprietarul apartamentului sau de un meşter.
- Soluţii medii care presupun intervenţia la mai multe elemente de anvelopă care implică costuri moderate şi pot fi realizate cu
echipe sau firme mici.
- Soluţii complexe care presupun intervenţia la mai multe elemente de anvelopă care implică costuri mari, utilaje costisitoare
(schelă) şi pot fi realizate numai cu firme specializate.
Created with
...
...
Alegerea soluţiilor de intervenţie la anvelopa clădirilor se va face utilizând procedeele stabilite de reglementările tehnice în
vigoare sau în curs de elaborare:
 NP047/2000 - Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente acestora.
 GP058/2OO0 - Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit.
 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente.
 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor în vederea reabilitării lor termice.
 Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale clădirilor existente.
 Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea reabilitării
termice.
 Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente.
 Ghid privind proceduri de efectuare a măsurilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor
aferente.
Pe baza acestor reglementări se selecţionează, în cele ce urmează. soluţii posibile:
4.1.1. Soluţii pentru terasă
La planşeul peste ultimul nivel, sub terasă (fig. 16), se recomandă una din următoarele soluţii de modernizare termotehnică,
respectiv de îmbunătăţire a nivelului de termoizolare, în funcţie de starea (gradul de deteriorare) a straturilor hidroizolante şi
termo-izolante existente:
- Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a planşeului de beton armat şi refacerea lor completă. Soluţia
se recomandă atunci când starea tuturor straturilor, inclusiv a materialului din care se realizează pantele, nu este
corespunzătoare (umpluturi termoizolante cu conţinut mare de apă care nu poate fi îndepărtată prin uscare, praf hidrofob etc).
Soluţia se aplică şi în situaţia in care. cu ocazia reabilitării terasei, se doreşte schimbarea sistemului de pante sau în situaţia în
care grosimea şi greutatea stratului care creează pantele constituie un impediment.
- Îndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a betonului de pantă şi refacerea acestora in condiţiile
înlocuirii stratului termoizolant existent cu un nou strat termoizolant, de calitate şi grosime corespunzătoare noilor cerinţe.
Soluţia se recomandă când atât starea hidroizolaţiei, cât şi starea stratului termoizolant nu sunt corespunzătoare (hidroizolaţie
puternic deteriorată, termoizolaţie umezită şa), sau când stratul termoizolant nu este eficient (fig. 16-1 şi fig. 16-3).
- Îndepărtarea straturilor existente până la hidroizolaţia existentă, în condiţiile menţinerii ei cu funcţie de barieră de vapori şi a
menţinerii stratului tennoizolant existent; montarea unui strat termoizolant suplimentar, de calitate şi grosime corespunzătoare,
precum şi a tuturor celorlalte straturi, inclusiv a straturilor hidroizolante. Soluţia se recomandă când starea termoizolaţiei
existente este bună. dar hidroizolaţia este deteriorată şi se impune refacerea ei.
- Realizarea unei terase "inverse", prin menţinerea tuturor straturilor existente, inclusiv a straturilor hidroizolante. Soluţia
presupune îndepărtarea doar a straturilor de protecţie a hidroizolaţiei. executarea unor eventuale reparaţii locale a hidroizolaţiei
şi/sau dispunerea eventuală a unui strat hidroizolant suplimentar şi montarea unui strat termoizolant din polistiren extrudat
protejat corespunzător, peste hidroizolaţie. Soluţia se recomandă când starea hidroizolaţiei este bună şi are avantajul că se
asigură o bună protecţie mecanică şi termică (inclusiv la acţiunea directă a razelor solare) a straturilor hidroizolante (fig. 12'-2).
Soluţiile de mai sus sunt valabile, cu adaptările de rigoare, şi în cazul teraselor cu stratul termoizolant de grosime variabilă (cu
umplutura termoizolantă în vrac sau cu plăci BCA dispuse în trepte).
În scopul reducerii substanţiale a efectului defavorabil al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste ultimul nivel, este
foarte important a se lua măsuri de „îmbrăcare" cu un strat termoizolant a aticelor.
La terasele prevăzute pe contur cu cornişe se recomandă, în acelaşi scop. prevederea unor fâşii din material termoizolant în
grosimea betonului de pantă.
4.1.2. Soluţii pentru planşeu

Created with
...
...
La planşeul peste subsolul neîncălzit (fig. 17) se recomandă soluţia executării unui strat termoizolant pe suprafaţa inferioară a
planşeului (la tavanul subsolului), în una din următoarele variante:
- fixarea, prin lipire sau/şi cu dispozitive mecanice (bolţuri împuşcate, dibluri CONEXPAND ş.a.) a unui strat termoizolant
realizat din plăci din polistiren sau vată minerală; stratul termoizolant se protejează fie cu un strat de tencuială pe rabiţ,
suspendat de planşeu prin intermediul unor ancore din oţel inoxidabil, fie cu o tencuială uscată fixată pe o reţea de şipci, fie cu
un strat de glet adeziv, armat cu ţesătură din fibră de sticlă;
- aplicarea "in situ" a unui strat de spuma poliuretanică.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice de pe conturul planşeului de peste subsolul neîncălzit, este
foarte important a se prevedea în proiectul de modernizare termo-tehnică următoarele măsuri constructive;
- prevederea, pe faţa exterioară a soclului, a unui strat termoizolant;
- prevederea, pe faţa interioară a pereţilor exteriori de pe conturul subsolului, a unui strat termoizolant, pe o înălţime sub placă
de cel puţin 50 cm
La soluţia cu stratul termoizolant nou amplasat pe faţa inferioară a planşeului peste subsol, în scopul reducerii influenţei
defavorabile a punţilor termice interioare, se recomandă „îmbrăcarea" grinzilor din beton armat de la tavanul subsolului cu un
strat termoizolant.
Amplasarea termoizolaţiei la partea superioară a planşeului este raţională numai în cazurile în care este necesară şi
schimbarea pardoselilor.
4.1.3. Solufii pentru pereţi
La pereţii exteriori (vezi fig. 18) se recomandă soluţia montării unui strat termoizolant eficient pe suprafaţa exterioară a pereţilor.
în una din următoarele variante:
- fără strat de aer ventilat, cu stratul termoizolant (de regulă, din placi de polistiren expandat) fixat mecanic şi/sau prin lipire pe
suprafaţa suport reparată şi pregătită în prealabil; stratul de protecţie a termoizolaţiei se poate realiza:
 cu un strat de tencuială din mortar M100T în grosime de 3-4 cm, armat cu plase sudate STNB şi cu plase din rabiţ zincat;
stratul de tencuială trebuie să fie temeinic fixat (rezemat şi ancorat) prin intermediul unor bolţuri. dibluri. ancore şi plăcuţe
din oţel inoxidabil. încastrate în peretele exterior:
 cu un strat de glet adeziv, realizat dintr-o pastă pe bază de ciment, aracet şi nisip fin. de 3...5 mm grosime. armat cu
ţesătură din fibre de sticlă.
- cu un strat de aer ventilat, de cea. 4 cm grosime, având stratul termoizolant (de regulă, din plăci de vată minerală sau
polistiren extrudat) montat între elementele unui caroiaj din şipei de lemn sau profile metalice inoxidabile, ancorat mecanic cu
piese din oţel inoxidabil in peretele exterior; stratul de protecţie poate fi realizat din foi (plane, ondulate sau cutate). din tablă
inoxidabilă, aluminiu sau masă plastică rezistentă la radiaţiile ultraviolete, din plăci subţiri din beton armat cti fibre de sticlă ş.a.;
stratul de protecţie este menţinut în poziţie şi fixat de stratul suport sau de caroiaj prin intermediul unor piese metalice speciale,
inoxidabile; pentru asigurarea unei bune circulaţii a aerului în spaţiul dintre stratul termoizolant şi stratul de protecţie, trebuie să
se realizeze în mod corespunzător - ca număr, dimensiuni şi poziţii - orificiile de acces şi de evacuare a aerului.
În scopul reducerii substanţiale a efectului negativ al punţilor termice, trebuie să se asigure. în cât mai mare măsură,
continuitatea stratului termoizolant. inclusiv şi. în special, la racordarea cu soclurile. cu aticele şi cornişele de la terase şi cu
parapetele de la acoperişurile cu pod.
În acelaşi scop, este necesar ca pe conturul tâmplăriei exterioare, să se realizeze o căptuşire ternioizolantă a tuturor glafurilor
exterioare, inclusiv sub solbancuri.
În privinţa îmbunătăţirii izolaţiei termice a pereţilor exteriori, trebuie subliniate următoarele aspecte:
- Soluţiile de îmbunătăţire a protecţiei termice se pot face în principiu, cu aplicarea termoizolaţiei la exterior sau la interior.
Soluţia de aplicare a termoizolaţiei la interior nu este indicată datorită comportării nefavorabile la difuzia vaporilor de apă şi a
migrării şi concentrării condensului în zonele care inevitabil rămân neizolate. Pe de altă parte, inerţia termică scade. Soluţia de
aplicare a termoizolaţiei pe exterior, este mai eficientă, conduce la eliminarea punţilor termice şi la creşterea inerţiei termice.
- Executarea termoizolaţiei suplimentare, la exteriorul pereţilor de faţadă, deşi poate îmbunătâţi considerabil performanţele
Created with
...
...
termotehnice. este o operaţie relativ complicată şi costisitoare.
Considerente în favoarea executării acestei operaţiuni pot fi: prezenţa condensului pe suprafeţele interioare, existenţa unor
fisuri sau neetanşeiţăţi care se pot remedia cu această ocazie, necesitatea îmbunătăţirii şi modernizării aspectului faţadelor.
Aspecte care pledează pentru renunţarea la această operaţiune sunt: existenţa unui procent mare de vitrare, o rezistenţă
termică medie relativ acceptabilă, existenţa pe faţade a unor finisaje şi ornamente relativ scumpe care trebuie menţinute.
Uneori se poate opta pentru izolarea suplimentară numai pe anumite zone. cum sunt calcanele.
Izolarea termică suplimentară este mai eficientă dacă se face la pereţii situaţi spre nord - care vor avea prioritate, urmaţi de
pereţii situaţi spre est sau spre vest.
4.1.4. Soluţii pentru tâmplărie exterioară
Modernizarea din punct de vedere termotehnic a tâmplăriei exterioare (fig. 19 şi fig. 20) se poate realiza în două soluţii:
- prin îmbunătăţirea tamplăriei existenţe:
- prin înlocuirea tâmplăriei existenţe cu tipuri noi, mai performante.
Îmbunătăţirea tâmplăriei existente se referă, în principal, la:
- adăugarea unei foi de geam suplimentar, la cele două foi de geam existente, modificare care se poate realiza fie prin
înlocuirea unui geam simplu cu un geam termoizolant, fie prin montarea pe cerceveaua interioară existentă a unei cercevele
suplimentare prevăzută cu un geam simplu;
- prevederea unor garnituri de etanşare între toc şi cercevele. precum şi între cercevele.
Proprietăţile vitrajelor izolante pot ti aduse la niveluri de performanţa superioare prin folosirea unor geamuri speciale:
- geamuri care reflectă sau absorb în mod selectiv, fie radiaţia solară în totalitate, fie anumite componente ale acesteia (radiaţii
I.R.. luminoase. U.V.):
- geamuri multistrat cu proprietăţi superioare de izolare acustică, datorită creşterii factorului de amortizare intern al ansamblului
(efectul foliilor sau peliculelor adezive dispuse între foile de geam);
- geamuri anti-foc, alcătuite din cel puţin două foi de geam care includ între ele un gel special, transparent;
- geamuri securizate, armate etc.
Pentru geamurile izolante clasice realizate din două foi de geam transparente obişnuite, înglobând un strat de aer uscat,
coeficientul de transfer termic depinde în principal de grosimea stratului de aer. Proprietăţile de izolare termică ale acestor
geamuri pot fi mult îmbunătăţite prin utilizarea unor sticle cu proprietăţi speciale (cu emisivitate scăzută) şi prin înlocuirea aerului
cu alte gaze (argon, kripton, freon) având conductivitate termică redusă.
4.2. Soluţii de reabilitare a instalaţiilor termice
Reabilitarea instalaţiilor din blocurile construite cu panouri mari alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare, CT
de cvartal) sau cu sursă proprie de căldură constă în efectuarea lucrărilor de reparaţii, completări sau înlocuiri de echipamente
pentru readucerea instalaţiilor la parametrii iniţiali din proiect.
Obiectivele propuse prin aplicarea soluţiilor de reabilitare a instalaţiilor existente la clădirile de locuit având la bază evaluarea
stării existente a instalaţiei, sunt următoarele:
- identificarea măsurilor de reabilitare de la simplu la complex;
- creşterea confortului termic al locatarilor;
- reducerea consumului de energie termică a clădirilor şi implicit reducerea cheltuielilor:
- mărirea gradului de gestionare individuală (reglare, contorizare).

Created with
...
...
Soluţiile de reabilitare a instalaţiilor de încălzire la clădirile de locuit alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare,
CT de cvartal) şi la clădirile de locuit din panouri mari dotate cu sursă proprie de căldură au caracter de recomandare.
Pentru detalierea soluţiilor de reabilitare şi modernizare se va consulta pr. 203/2000 „Soluţii cadru pentru reabilitarea şi
modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit".
4.2.1. Solufii pentru clădiri de locuit existente, alimentate de la o sursă de căldură exterioară (termoficare, CT de
cvartal)
Soluţiile de reabilitare a instalaţiilor de încălzire la clădiri de locuit din panouri mari alimentate de la o sursă de căldură
exterioară (termoficare. CT de cvartal) sunt prezentate în continuare şi sunt clasificate după gradul de complexitate a instalaţiei
şi amploarea lucrărilor precum şi a costurilor pe care le implică după cum urmează:
4.2.1.1. Soluţii simple cu costuri moderate
Înlocuirea bateriilor de robinete din baie, precum si a robinetelor de racord la coloanele de apă caldă de consuni.
Scopul soluţiei constă în:
- eliminările pierderilor de apă caldă de consum;
- asigurarea bunei funcţionări a instalaţiei de apa caldă de consum în ideea efectuării unor reparaţii.
Se recomandă utilizarea unor baterii eficiente cu design modern. Pentru racordarea instalaţiei la coloane se recomandă
robinete de
închidere şi reglare de trecere cu ventil sau robinete cu bilă.
Înlocuirea în subsolul tehnic a vanelor defecte nefuncţionale pe conductele de distribuţie ale agentului termic sau a conductelor
de apă caldă de consum care prezintă pierderi de fluid.
- eliminarea pierderilor de agent termic sau de apă caldă de consum;
- asigurarea bunei funcţionări a instalaţiei;
- evitarea inundării subsolurilor.
Se recomandă robinete de închidere şi reglare cu bilă care prezintă avantajul unor dimensiuni mai reduse decât la robinetele cu
ventil.
Remedierea termoizolaţiei conductelor de distribuţie din subsol
- reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie ale agentului termic sau a conductelor de ace.
Se recomandă utilizarea termoizolaţiei din saltea de vată minerală, cochilii din vata minerala sau cochilii din spumă rigidă de
poliuretan protejate cu folie de aluminiu sau cu tablă de OL zincat
Înlocuirea vanelor defecte - nefuncţionale de la baza coloanelor de distribuţie.
- asigurarea unei bune circulaţii a agentului şi eliminarea pierderilor de agent termic din instalaţia interioară;
- eliminarea pierderilor de apă caldă de consum.
Se recomandă montarea robinetelor de închidere şi reglare cu bilă.
Înlocuirea conductelor de distribuţie agent termic sau acc fisurate din subsol
Created with
...
...
- eliminarea pierderilor de agent termic;
- eliminarea pierderilor de apă caldă de consum;
- eliminarea inundării subsolurilor.
Se recomandă utilizarea ţevilor din OL pentru instalaţii sau a conductelor preizolate.
Montarea robinetelor de golire la baza oloanelor din instalaţia de încălzire
- asigurarea efectuării golirii coloanelor în cazul apariţiei unor defecte (fisurarea elementelor de încălzire, conductelor şi
armăturilor);
- posibilitatea efectuării golirii coloanelor în cazul realizării unor lucrări de reabilitare.
Spălarea corpurilor statice
Soluţia constă în spălarea corpurilor de încălzire (prin demontarea lor de de poziţie) cu jet de apă sub presiune, eliminarea
depunerilor de nisip şi nămol de la partea inferioară a corpurilor de încălzire şi apoi remontarea lor pe poziţie.
- creşterea eficienţei funcţionării corpurilor statice;
- creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire.
4.2.1.2. Soluţii de reabilitare cu costuri medii
Curăţirea chimică si proiecţia aulicorozivă a instalaţiei de încălzire
- creşterea eficienţei instalaţiei de încălzire prin asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic şi implicit reducerea
consumurilor energetice.
Tratamentul de curăţire chimică şi protecţie anticorozivâ a instalaţiilor de încălzire centrală implică în mod obligatoriu 3 acţiuni:
- acţiune chimică - operaţie de curăţire având drept scop obţinerea unor instalaţii curate fără depuneri înainte de clătire şi
protecţie:
- acţiune mecanică hidraulică - spălarea şi clătirea în drept scop eliminarea nămolului şi a altor resturi apărute după acţiunea
chimică:
- acţiune preventivă de protecţie - adăugarea unui protector (inhibator) de coroziune în adaosul de apă de umplere finală pentru
protejarea instalaţiei contra acţiunilor nefaste ale coroziunii şi depunerilor de calcar în scopul economisirii energiei şi creşterii
eficienţei de transfer termic a corpurilor de încălzire.
Înaintea efectuării tratamentelor de curăţire şi protecţie a instalaţiei de încălzire trebuie realizat:
Controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală
- instalaţia trebuie să fie funcţională;
- estimarea calităţii generale a instalaţiei pentru a estima gradul depunerilor de calcar.
...
...
Controlul apei din instalaţie
Se ia un eşantion de apă din instalaţie şi se analizează valoarea PH, mirosul apei, culoarea apei, abundenţa de mal,
conductivitatea, conţinutul în ioni de cloruri, sulfat şi eventual de nitraţi astfel:
- PH-ul apei scăzut < 8 - 8,5 arată că apa este corozivă pentru conductele de OL:
- mirosul de mucegai, de putred este semnul că instalaţia este poluată biologic;
- culoarea roşietică a apei sau a malului este semnul coroziunii prin oxigenare;
- procentul de cloruri > 50 mg/l - dăunează conductelor de oţel. alamei şi aluminiului;
- conţinutul de sulfaţi, ioni de nitraţi şi amoniac – sunt dăunători conductelor din cupru şi alamă;
- sulfaţii sunt dăunători oţelului şi fontei, in sensul că aceştia permit dezvoltarea bacteriilor anaerobice sulfasto rediictoare care
produc un gaz H2S ce antrenează o coroziune puternică;
- o concentrare de săruri solubile cu conţinut de clor şi sulf poate fi cauzată de către adaosurile repetate de apă.
Verificarea etanşeităţii instalaţiei
Modificările aduse instalaţiei pentru repunerea sa în funcţiune. renovare sau modificare se vor efectua înaintea operaţiilor de
curăţire.
Se va verifica:
- starea garniturilor de etanşare ale vanelor;
- starea fizică şi accesul la robineţii lor de la baza coloanelor (dacă există);
- starea robinetelor de aerisire;
- dacă există o sursă de alimentare cu apă în apropiere cu un debit şi presiune suficiente, pentru branşarea furtunelor suple şi
pentru realizarea alimentării;
- dacă există unul sau mai multe cămine de canalizare capabile să absoarbă volumul apelor provenite din golirea şi clătirea
instalaţiei.
Acţiunea de curăţire chimică – pentru eliminarea mâlului în instalaţiile existente
- Se pregateste instalatia conform fig. 21.
- Se estimează volumul apei din instalaţie.
- Se introduce cantitatea de substanţă detartrantă (ex. IC-20) pentru a obţine dozajul ales (1-2%) în funcţie de starea instalaţiei
şi după umplere se lasă să funcţioneze instalaţia în mod normal timp de 2-3 săptămâni (se poate lăsa produsul în instalaţie
peste o lună de zile, fără nici un risc).
- Dacă instalaţia este foarte murdară, se va proceda în două etape: se introduce I % soluţia detartrantă (ex. IC-20) şi se lasă să
funcţioneze instalaţia una sau două săptămâni. Apoi se goleşte instalaţia - se introduce 1-2 % substanţă şi se lasă din nou să
funcţioneze instalaţia timp de 2 sau 3 săptămâni.
- Controlul concentraţiei.
Înainte de golire se măsoară concentraţia reală a produsului detartrant cu aparatură de măsură.
Măsurarea se efectuează în diverse părţi ale instalaţiei, se va verifica repartizarea produsului în întreaga instalaţie şi se va
putea determina volumul exact de apă pe care îl conţine instalaţia.
Acţiunea mecanohidraulică - spălarea hidraulică şi clădirea instalaţiei de încălzire centrală
Created with
...
...
Cazul A - Instalaţii de încălzire simple uşor accesibile
Conf. fig. 21. se izolează instalaţia şi se deschid robinetele de golire CI, C2.
Faza 1:
- se închid robineţii tuturor radiatoarelor, în afară de radiatorul cel mai îndepărtat;
- se deschide robinetul de alimentare cu apă rece şi se racordează la instalaţie conf. fig. 21. şi se lasă să curgă până ce apa
iese cu un debit constant, curată şi cu un pH neutru sau o conductivitate egală cu cea a oraşului;
- se închide robinetul radiatorului cel mai îndepărtat şi se deschide robinetul radiatorului următor;
- se procedează astfel, radiator după radiator până la ultimul radiator.
Faza 2:
Se inversează branşarea furtunelor flexibile pentru a alimenta radiatoarele prin retur şi se spală procedând conform faza I.
Faza 3:
Se repetă operaţiile de la faza 1.
Cazul B - Instalaţie de încălzire complexă cu probleme (greu accesibilă)
În cazul unor instalaţii de încălzire complexe existente dificil de spălat sau în care unele radiatoare n-au funcţionat operaţia de
spălare hidraulică şi clătire se face conf. fig. 19 prin montarea în derivaţie pe colectorul de retur general a unui „modul de
filtrare" conf. fig. 19 având drept scop absorbirea impurităţilor care ar putea exista după spălare şi datorită acestui fapt să fie
antrenate in circulaţie.
Modulul de filtrare este echipat cu un sac al cărui grad de filtrare poate varia între 5-50 fim şi o bară magnetică (fig. 22).
Modulul de filtrare funcţionează ca "un rinichi" terminând progresiv curăţirea instalaţiei fară pierderi de apă.
Notă: În cazul în care o clădire de locuit nu dispune de o sursă de alimentare cu apă suficientă pentru spălare şi clădirea
instalaţiei, se va utiliza un robinet exterior de incendiu. În acest caz se va cere avizul autorităţilor în domeniu.
Acţiunea preventivă de proiecţie a instalaţiei
Pentru protecţia contra depunerilor de calcar şi a coroziunii conductelor se vor folosi substanţe funcţie de metalele din care este
alcătuită instalaţia şi anume menţionăm câteva:
- PC-4 cu un dozaj 4 % indiferent de tipul instalaţiei; durata de viaţă a instalaţiei în urma efectuării tratamentului este de 20 ani;
- Noxal - cu un dozaj de minimum 1 % indiferent de tipul instalaţiei, dacă ea conţine elemente din aluminiu: durata de viaţă a
tratamentului - 6 ani:
- fluid caloporteur FC-2 (baza netoxică monopropilen glycol) - este un produs complet, care asigură şi protecţia contra
îngheţului; dozajul minim recomandat pentru a beneficia de protecţie completă este 25% (protecţie antigel = - 10°C); durata de
viaţă a instalaţiei în urma efectuării tratamentului este de 20 ani:
- antigel FC-1 (baza netoxică monopropylen glycol) se utilizează pentru instalaţiile care nu conţin aluminiu; atunci când se
doreşte o protecţie contra îngheţului sub 25 % sau peste 40% se recomandă utilizarea acestui antigel de bază împreună cu
protectorul de coroziune PC-4 în diverse concentraţii funcţie de gradul de protecţie dorit; durata de viaţă a instalaţiei în urma
efectuării tratamentului mixt FC-I şi PC-4 este de 20 ani.
Se recomandă ca utilizarea antigelului să se facă numai în instalaţii care au fost perfect curăţate.
Se recomandă un control cel puţin o dată pe an a instalaţiilor tratate contra depunerilor de calcar şi a coroziunii efectuând:
- pH-ul cu benzile de hârtie pH sau cu un pH neutru;
Created with
...
...
- dozajul de produs;
- dozajul de antigel cu un refractometru.
Operaţiile de curăţire a instalaţiei trebuiesc făcute numai după efectuarea modificărilor aduse instalaţiei pentru repunerea sa în
funcţiune, cu ocazia reabilitării sau modernizării.
Înaintea efectuării tratamentului de curăţire chimică, spălare, clădire şi protecţia anticorozivă a instalaţiei de încălzire la clădirile
de locuit racordate la termoficare trebuie realizate următoarele:
- controlul stării generale a instalaţiei de încălzire centrală;
- controlul calităţii apei din instalaţie;
- verificarea etanşeităţii instalaţiei.
Înlocuirea robinetelor corpurilor statice existente şi nefuncţionale cu robinete cu termostat
- utilizarea corectă de către consumator a robinetelor de radiator determină obţinerea unor economii importante de energie şi
implicit economii în bugetul familiei.
Corpurile de încălzire sunt echipate în prezent cu robinete cu dublu reglaj.
Robinetele cu termostat asigură căderi de presiune reduse, dispunând de o curbă caracteristică de curgere avantajoasă Există
posibilitatea reglării debitului masic al apei şi repartizării optime după necesităţile temperaturii dorite în încăperi de către locatari
prin setarea termostatului.
Înlocuirea robinetelor corpurilor statice existente şi nefuncţionale cu robinete cu termostat
- utilizarea corectă de către consumator a robinetelor de radiator determină obţinerea unor economii importante de energie şi
implicit economii în bugetul familiei.
Robinetele cu termostat pot fi executate în mai multe variante funcţie de poziţia de montaj pe radiator şi de tipul instalaţiei
(monotubulară sau bitubulară).
Firmele furnizoare livrează robinete cu termostat pentru toate tipurile de radiatoare, într-o gamă largă de dimensiuni.
În fig. 23 este arătat un robinet cu termostat şi modul de montare a lui pe radiator.
Robinetele cu termostat montate pe corpurile de încălzire servesc la reglarea individuală a temperaturii interioare la clădirile de
locuit îndeplinind următoarele funcţiuni:
- măsoară mărimea de reglat (temperatura interioară);
- compară şi reglează direct admisia fluidului în corpul de încălzire.
Introducerea robinetelor cu termostat la corpurile de încălzire impune:
- echilibrarea termică şi hidraulică a instalaţiei;
- contorizare la nivel de bloc şi/sau de apartament.
Se menţionează că măsura de înlocuire a robinetelor cu dublu reglaj cu robinete cu termostat se adoptă doar în situaţiile în care
sursa termică poate furniza un debit de căldură mai mare decât sarcina termică a consumatorului, termostatul limitând
temperatura superioară la 26°C.
Dotarea corpurilor statice existente cu repartitoare de costuri de încălzire
Created with
...
...
Scopul soluţiei constă:
- în asigurarea controlului asupra livrării căldurii Ia consumator;
- reducerea consumurilor de energie termică pentru încălzire.
Repartitorul de costuri de încălzire (fig. 24) este un instrument modern care permite defalcarea pe fiecare corp de încălzire în
parte a consumului total de căldură a clădirii conform unei proceduri specifice, asigurând astfel baza tehnică a sistemului de
repartizare a costurilor încălzirii pe apartamente.
Temperatura este un parametru care serveşte cunoaşterii aportului de energie al corpurilor de încălzire, pe care sunt montate
repartitoarele de căldură; aportul de energie se cunoaşte prin integrarea în timp.
În practică se utilizează două tipuri de repartitoare:
- repartitoare funcţionând pe principiul evaporării fără energie auxiliară;
- repartitoare funcţionând cu mărimi electrice.
Utilizarea sistemului de împărţite a cheltuielilor pe baza repartitoarelor cu evaporare este posibilă în următoarele condiţii:
- starea tehnică a instalaţiei să permită echiparea cu repartitoare;
- instalaţia să fie exploatată corespunzător.
În principiu, repartitoarele se montează numai la acele instalaţii care deservesc cel puţin doi utilizatori, alimentaţi de la aceeaşi
instalaţie. în acest caz se montează repartitoare pe toate corpurile de încălzire care se alimentează de la aceeaşi instalaţie.
Metodă exactă şi economică în domeniul înregistrării consumurilor individuale, utilizarea repartitoarelor este foarte eficientă în
instalaţiile de încălzire centrală racordate la termoficare. Aparatele sunt citite de către personalul de serviciu al firmelor
furnizoare în cazul repartitoarelor cu evaporare sau datele măsurate pot fi transmise la distanţă - în cazul repartitoarelor
electronice - la o unitate de stocare a datelor.
În fig. 24 este prezentat un repartitor de costuri de încălzire.
Montajul repartitorului pe corpul de încălzire trebuie să prezinte siguranţă pe o perioadă îndelungată.
Locul de prindere a! repartitorului trebuie să fie pe coordonata orizontală, la mijlocul corpului de încălzire.
Înălţimea locului de strângere se află în cazul radiatoarelor cu curgere verticală între 60 şi 80% din înălţimea corpului de
încălzire măsurată de la baza inferioară până la mijlocul repartitorului (fig. 25).
În cazul echipării corpurilor de încălzire cu robinete cu termostat, locul de montare prescris se află la 75 % din înălţimea corpului
de încălzire (se admit unele excepţii în cazul corpurilor de încălzire cu lungime mică).
Contorizarea căldurii combinată cu un sistem de facturare prin repartiţie parţială a sarcinii la încălzire utilizând repartitoarele de
căldură conduce la:
- incită locatarii să fie atenţi la temperatura realizată în încăpere;
- incită locatarii ia economie.
Echilibrarea hidraulică şi termica a instalaţiilor de încălzire
Scopul soluţiei:
- repartizarea corectă a debitelor de agent termic în instalaţie; reducerea risipei de energie termică pentru încălzire.
Echilibrarea termică şi hidraulică a instalaţiilor de încălzire centrală din clădirile de locuit în cadrul acţiunii de reabilitare a
acestora este indispensabilă deoarece nu se poate imagina o reabilitare termică cu transformarea reţelei fără reechilibrare.
Echilibrarea integrală a instalaţiilor de încălzire centrală reprezintă un proces prealabil contorizării.

Created with
...
...
Condiţii de montaj a dispozitivelor de echilibrare
Robinet de echilibrare la baza coloanei (fig. 26)
- Acces uşor la dispozitiv.
- Comoditate de aşezare (în urma reabilitării instalaţiilor) pe conductele apropiate de pereţi să existe posibilitatea unei demontări
uşoare şi sigure a mecanismului.
- Amplasarea dispozitivului cu respectarea condiţiilor:
 în amonte diametrul ţevii să fie egal sau eventual mai mare cu dispozitivul:
 în amonte - lungimea dreaptă înaintea robinetului să nu fie mai mică de 5 ori diametrul conductei.
- Respectarea sensului de curgere al fluidului indicat pe dispozitiv.
Poziţia vanei (orizontală, verticală. înclinată nu are influenţă asupra preciziei măsurării).
Manşon de măsurare (fig. 27)
Se montează la un sistem de conducte cu acelaşi diametru.
Amplasarea manşonului de măsurare cu respectarea condiţiilor:
- în amonte lungimea dreaptă înaintea manşonului să fie aproximativ de cinci ori diametrul conductei.
Sensul de curgere al fluidului este indiferent.
Poziţia manşonului să asigure acces uşor la prizele de presiune.
Modul de reglare (fig. 28)
Modulul de reglare se instalează pe toate corpurile de încălzire la dreapta sau la stânga corpului.
Totdeauna sunt echipate cu piuliţe demontabile pe partea de intrare a fluidului.
La montaj trebuie respectat sensul de curgere gravat pe modul.
Poziţia modulului (orizontală, verticală sau înclinată) nu are influenţă asupra funcţionării.
Robinet termostatic THERMO şi ROBI (fig 29)
Robinetul termostatic THERMO şi ROBI se instalează ca un robinet termostatic sau manual pe intrarea în corpurile de încălzire
(radiatoare).
Montarea se efectuează fie pe partea stângă fie pe partea dreaptă a corpurilor de încălzire (vezi fig. 27, fig. 28).
La montaj robinetul termostatic trebuie plasat orizontal şi nu trebuie să fie izolat de aerul din încăpere de un obstacol în faţă
(măsuţă, perdea) care să permită buna circulaţie a aerului în încăpere.
Figura 30 - Modul termic de apartament
Figura 31 - Aparat de măsură cu citire directă a debitului de agent termic
Racordul de măsurare
- Racordul de măsurare se instalează pe toate corpurile de încălzire la stânga sau dreapta corpului.
- La montaj trebuie respectat sensul curgerii gravat pe dispozitiv.
Created with
...
...
Cauzele care provoacă dezechilibrarea termică a instalaţiilor de încălzire:
Cauze permanente: dezechilibrul hidraulic între debitele necesare ale corpurilor de încălzire şi debitele reale – reprezintă cauza
cea mai frecventă şi importantă a dezechilibrării termice şi este produs de defectele instalaţiilor termice şi anume:
- ţevi parţial obturate cu nămol sau tartru:
- reţea de distribuţie şi corpuri de încălzire prost dimensionate;
- consecinţa unei reabilitări termice (pe partea de construcţie):
- consecinţa montării robinetelor cu termostat pe corpurile de încălzire.
Cauze nepermanente (pasagere) - ecarturi de temperatură (ducere-întoarcere) neconforme, provocate de:
- aporturi gratuite prin încălzire suplimentară a spaţiilor cu aparate electrice sau datorită prezenţei ocupanţilor, radiaţie solară
etc;
- pierderi gratuite - prin răcirea unor încăperi datorate ventilării naturale a încăperilor.
În prezent aceste disfuncţionalităţi sunt combătute prin reglarea temperaturii şi nu prin echilibrarea reţelei.
Avantajele echilibrării termice printr-o bună echilibrare hidraulică a instalaţiilor de încălzire sunt:
- confort - dispariţia apartamentelor insuficient încălzite sau prea încălzite - antrenând robinetele cu termostat care trebuiesc
montate pe corpurile de încălzire;
- echitate în repartiţia costurilor de încălzire prin temperaturi nediferenţiale prin diverse apartamente:
- economii de energie termică şi de cheltuieli aferente.
Echilibrarea se poate realiza astfel:
- echilibrarea integrală - cu măsurarea debitului de agent termic al corpului de încălzire:
- echilibrarea coloanelor - cu măsurarea debitului de agent termic pe coloane.
a) Echilibrarea integrală realizează:
- un reglaj cu control simultan al corpurilor de încălzire;
- echilibrare între coloanele instalaţiei.
Avantajele echilibrării integrale:
- reglare rapidă şi precisă:
- diagnostic prealabil focalizat asupra reţelei şi asupra fiecărui corp de încălzire.
b) Echilibrarea coloanelor realizează:
- reglarea cu măsurarea debitului de agent termic la nivelul coloanelor;
- nu se efectuează măsurarea debitului de agent termic la nivelul corpurilor de încălzire.
Avantaje:
- acces uşor Ia un reglaj pe zonă;
- debitele de agent termic pe coloane corecte;
Created with
...
...
- posibilitatea urmăririi instalaţiilor pe zone.
Dezavantajele:
- echilibrarea coloanelor între ele nu elimină defectele de echilibrare între corpurile de încălzire ale aceleiaşi coloane, chiar dacă
au fost făcute prereglaje eventual asupra lor:
- retuşurile de reglaj ale corpurilor de încălzire perturbă corpurile de încălzire ale aceleiaşi coloane;
- dificultatea de a interveni simplu cu cost mic la locatarii nemulţumiţi:
- reglaje neprotejate sau mult prea uşor accesibile şi în consecinţă riscul ca echilibrajul să se strice rapid.
Se menţionează că efectele maxime se obţin printr-o echilibrare integrală a instalaţiei.
Contorizarea energiei termice
Se poate realiza la nivel de bloc. scară sau apartament.
Contorizarea la nivel de apartament este o soluţie complexă de modernizare care necesită modificarea integrală a instalaţiilor
interioare.
- cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru încălzire şi asigurarea unei facturări corecte a căldurii:
- cunoaşterea consumurilor reale de căldură pentru apă caldă de consum.
Contorizarea Ia nivel de bloc (scară) (vezi fig. 32 şi fig. 33) a energiei termice se completează cu utilizarea repartitoarelor de
căldură pe fiecare corp de încălzire şi înlocuirea robinetelor existente cu robinete cu termostat.
Contorizarea la nivel de bloc sau scară se realizează prin montarea de contoare termice pentru încălzire şi preparare apă caldă
de consum pe racordurile de la reţeaua termică la distribuţia corespunzătoare blocului sau scării.
Montarea contoarelor se face în subsol într-o zonă accesibilă, contoarele fiind montate pe cât posibil în nişe metalice sau într-un
spaţiu îngrădit.
În fig. 32 este arătat modul de amplasare a contorului de energie termică pentru încălzire, iar în fig. 33 este arătat modul de
amplasare a contorului de energie termică pentru apă caldă de consum.
Contorizarea la nivel de apartament se realizează conform fig. 36 şi fig. 37 şi necesită modificarea distribuţiei de agent termic şi
de acc. Coloanele principale de alimentare cu agent termic şi acc sunt proprii fiecărui apartament, montarea contoarelor
făcându-se în afara apartamentului în nişe special construite pentru montarea lor în casete prefabricate.
La alegerea tipului de contor de energie termică trebuie respectate următoarele condiţii:
- contoarele trebuie să respecte prevederile standardelor în vigoare şi normelor naţionale de metrologie ale B.R.M.L. care sunt
în conformitate cu normele internaţionale elaborate de Organizaţia Internaţională de Metrologie Legală (O.I.M.L.);
- contoarele să fie incluse pe lista de contoare agreată de prestatorii de servicii (regii şi societăţi comerciale):
- contoarele să funcţioneze într-o clasă de precizie care să satisfacă necesităţile concrete ale aplicaţiei:
- compatibilitate între condiţiiie concrete de utilizare ale contorului şi prescripţiile producătorului astfel încât să se asigure
funcţionarea îndelungată în clasa de precizie în care a fost construit, cu costuri de exploatare minime;
- costul contorizării să fie compatibil, determinarea acestuia efectuându-se printr-un compromis preţ-performanţă;
- efectele introducerii sistemului de măsură (în furnitură completă) asupra regimului de funcţionare a instalaţiei să fie minim;
- sistemul să fie fiabil şi credibil astfel încât să permită stabilirea unor relaţii normale între furnizor şi beneficiar.
Created with
...
...
Detalii de montaj a contoarelor de energie termică sunt în fig. 34 şi fig. 35 conform SC 001-96 „Soluţii şi detalii de montaj pentru
contoare de apă rece, apă caldă şi energie termică".
Pentru înregistrarea corectă a consumurilor de energie termică seliema de montaj a sistemului de contorizare a energiei termice
se compune din următoarele părţi componente:
- contor de debit (debitmetru) - măsoară debitul şi volumul de apă care trece prin instalaţii şi care trebuie montat pe racordul la
conducta de distanţă-tur (apă caldă 95°C);
- două sonde de temperatură (traductoare. termorezistenţe) care se montează una pe conducta de tur şi una pe conducta de
retur:
- integratorul electric sau electronic - care este conceput să se monteze pe perete, în dulapuri sau pe şine suport;
- un filtru de impurităţi care se montează în amonte de contor:
- o porţiune de conductă dreaptă în amonte şi în aval de contor fară schimbări de direcţie, a cărui lungime este indicată de
producător şi confirmată prin aprobarea de model;
- robinete de separare în amonte şi aval de contor:
- un ştuţ pentru montarea manometrului şi un ştuţ pentru montarea unui termometru.
4.2.1.3. Soluţii complexe - soluţii de modernizare a instalaţiilor cu costuri ridicate
Înlocuirea parţială a corpurilor de încălzire şi corelarea numărului de elemente cu soluţiile de reabilitare ale construcţiei
- creşterea eficienţei corpurilor de încălzire;
- asigurarea unei bune circulaţii a agentului termic;
- asigurarea confortului in locuinţe.
Înlocuirea parţială a conductelor de distribuţie din subsol şi izolarea lor
- reducerea fluxului termic disipat prin conductele de distribuţie ale agentului termic.
Înlocuirea parţială a coloanelor de încălzire
Înlocuirea tuturor robinetelor de la corpurile de încălzire cu robinet cu termostat
Recircularea apei calde de consum
Prin montarea unei conduce de recirculare între punctul de racord (scării) înainte de control de acc şi utilajul de preparare acc.
Recircularea apei calde de consum se face cu o pompă de recirculare.
Măsuri de reabilitare a punctelor termice
Soluţiile au ca scop:
- creşterea eficienţei transportului energiei de la centrală termică către consumator;
- creşterea eficienţei preparării acc.
Măsurişe de reabilitare a punctelor termice constau în:
Created with
...
...
- înlocuirea schimbătoarelor de căldură în contracurent cu schimbătoarele de căldură cu plăci având randamente superioare;
- înlocuirea pompelor de circulaţie cu "pompe de conducte" având randamente superioare;
- prevederea de filtre de impurităţi pe circuitul de încălzire pe agentul secundar;
- introducerea unor conducte şi pompe de recirculare care să recircule apa caldă între punctul termic şi punctul de racord al
blocului (scării) înainte de contorul de acc.
Soluţii de înlocuire totală a instalaţiei de încălzire şi acc
Soluţiile se aplică la clădiri de locuit cu panouri mari şi se realizează prin:
- Înlocuirea totală a instalaţiei de încălzire şi apă caldă de consum cu păstrarea soluţiei iniţiale (conducte + armături + corpuri
statice) şi contorizarea energiei termice la nivel de clădire sau tronson de clădire.
- Înlocuirea totală a instalaţiilor de încălzire şi preparare apă caldă de consum cu modificarea soluţiei iniţiale de distribuţie în
bloc (realizarea distribuţiei şi contorizării pe apartament) păstrându-se sursa iniţială de energie termică (CT sau PT de zonă). În
cadrul acestei soluţii modernizarea se va realiza:
 înlocuirea totală a instalaţiei de încălzire (conducte + armături + corpuri statice):
 înlocuirea totală a instalaţiei de apă caldă de consum (conducte + armături + obiecte sanitare):
 distribuţia de agent termic şi apă caldă de consum la nivel de apartament (vezi fig. 32 şi fig. 34):
 contorizarea de energie termică pentru încălzire şi acc la nivel de apartament (vezi fig. 33 şi fig. 34):
 recircularea apei calde de consum prin prevederea unei conducte de recirculare între sursa de preparare acc şi baza
coloanelor de distribuţie acc din subsolul blocurilor.
- înlocuirea totală a instalaţiilor de încălzire şi preparare acc şi înlocuirea sursei de energie termică cu centrală termică de bloc
(scară). Soluţia constă în montarea Ia parterul clădirii (în uscătorie) a unei centrale termice care să asigure integral necesarul de
căldură pentru încălzire şi preparare acc.
4.2.2. Soluţii pentru clădiri de locuit existente dotate cu sursă proprie de căldură
Soluţiile de reabilitare pentru instalaţiile interioare de încălzire centrală (corpuri de încălzire, conducte şi armături) sunt similare
cu cele pentru clădirile colective alimentate de la sursa de căldură exterioară (termoficare, CT de cvartal).
Soluţiile de reabilitare specifice pentru clădirile de locuit dotate cu sursă proprie - centrală termică conform prevederilor I 13/1
sunt:
Revizia centralei termice care constă în verificarea:
- funcţionării şi a stării cazanelor precum şi circuitul de evacuare a gazelor de ardere şi anume:
 etanşeitatea cazanelor (partea metalică şi cea şamotată);
 etanşeitatea canalelor şi a coşului de fum:
- funcţionării şi a stării instalaţiei de depozitare, alimentare şi ardere a combustibilului:
 etanşeitatea elementelor:
 pompelor:
 agregatele de ardere;
- funcţionării şi a stării echipamentelor cu piese în mişcare: pompe, ventilatoare, compresoare - inclusiv electromotoarele
Created with
...
...
acestora şi anume:
 asigurarea parametrilor necesari;
 etanşeitate:
 funcţionarea silenţioasă;
- funcţionării şi a stării schimbătoarelor de căldură şi anume:
 asigurarea parametrilor necesari:
 etanşeitatea;
 controlul depunerilor de piatră în interior;
 conductelor şi armăturilor şi anume:
 etanşeitatea îmbinărilor (filet garnituri) şi pe traseul conductelor;
- funcţionarea armăturilor - manevra uşoară şi eficacitatea închiderii, funcţionarea armăturilor de siguranţă la presiunea de
evacuare;
- starea conductelor - uzura lor;
- funcţionării şi a stării instalaţiei de tratare a apei şi anume:
 starea utilajelor instalaţiei;
 calitatea apei tratate;
 stării izolaţiei termice şi a protecţiei acesteia la aparate şi conducte;
 instalaţiei de automatizare şi control (funcţionare şi concepţie).
Verificarea recipientelor sub presiune şi a armăturilor de siguranţă.
Verificarea se face în conformitate cu prevederile ISCIR pentru echipamentele care intră sub acest control,
Completarea centralei termice cu aparatura AMC şi instalaţie de automatizare.
Întreţinerea şi remedierea aparatelor de măsură conform instrucţiunilor producătorului.
Întreţinerea, verificarea şi revizuirea instalaţiei de automatizare - de siguranţă si reglare a parametrilor conform prevederilor
producătorului.
Reparaţiile efectuate în entrala termică (operaţia de remediere prin care se asigură funcţionarea centralei termice la parametrii
prevăzuţi în proiect) sunt:
reparaţii curente efectuate:
- pe baza constatărilor făcute la revizii;
- preventive - pentru elementele care se întrevede că vor putea apare disfuncţiuni după o perioadă de timp;
- accidentale în urma unor disfuncţiuni, deteriorări, avarii;
- reparaţii capitale însoţite uneori de reparaţii capitale.
Created with
...
...
Reparaţiile capitale în centrală se efectuează la următoarele intervale de timp care pot fi reduse în funcţie de condiţiile specifice
locale astfel:
Cazane:
Conform indicaţiilor producătorilor sau în lipsă:
- înlocuirea elementelor, repararea sau înlocuirea mantalei şi izolaţiei - la 6 ani:
- curăţirea interioară prin îndepărtarea depunerilor, repararea părţii metalice prin înlocuire sau sudare, înlocuirea garniturilor la 4
ani.
Boilere:
Conform indicaţiilor producătorului sau în lipsă:
- schimbarea garniturilor, refacerea izolaţiei, vopsirea - la 2 ani.
Armături de închidere si reglaje:
- înlocuirea garniturilor, curăţirea depunerilor, eventuala înlocuire- la 3 ani.
Conducte şi izolaţii:
- curăţirea de depuneri, refacerea izolaţiei, vopsirea – la 6 ani.
Pompe, ventilatoare, compresoare. rezervoare:
- golire, spălare, refacerea protecţiei anticorozive - anual.
Curăţirea periodică a instalaţiei de încălzire şi a cazanului de producere a agentului termic
- creşterea eficienţei energetice a instalaţiei prin creşterea randamentului de producere a agentului termic.
În cadrul centralelor termice soluţiile de înlocuire totală a aparatelor şi utilajelor învechite cu aparate moderne cu randament
ridicat, după cum urmează:
- utilizarea unor cazane, schimbătoare de căldură şi pompe de circulaţie cu randament ridicat;
- dotarea centralelor termice cu staţii de tratare a apei de adaos:
- adaptarea puterilor surselor de căldură la sarcina termică reală a consumatorilor:
- dotarea centralei termice cu instalaţii de automatizare, măsură şi control:
- utilizarea surselor neconvenţionale de căldură (solară, geotermală, căldura înmagazinată în sol, apă freatică) prin montarea în
centralele termice a pompelor de căldură, cazane de condensaţie, sisteme cu cogenerare:
- înlocuirea schimbătoarelor de căldură în contracurent cu schimbătoare de căldură cu plăci;
- utilizarea sistemelor modulare de preparare apă caidă;
- adoptarea schemei de preparare apă caldă în sistem cu acumulare şi cu reţea de recirculare dotat cu pompă de recirculare:
- modernizarea reţelelor de transport agent termic prin utilizarea conductelor preizolate.
[top]

Created with
...
...
5. METODOLOGIE PENTRU ACTIVITĂŢILE DE REABILITARE ŞI MODERNIZARE A CLĂDIRILOR DE

LOCUIT DIN PANOURI MARI
5.1. Organizarea unei activităţi de reabilitare şi modernizare
Pentru alegerea şi aplicarea soluţiilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor de locuit din panouri mari trebuie respectate
următoarele principii:
- să se urmărească prin soluţiile de reabilitare termică, obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii, asigurându-se
condiţiile de confort necesare:
- încadrarea soluţiilor în prevederile audituiui energetic al clădirii:
- tratarea în ansamblu a clădirii: construcţie şi instalaţie:
- măsurile simple de reabilitare vor avea prioritate:
- obligativitatea reabilitării termice cu ocazia altor lucrări (consolidarea structurii de rezistenţă, schimbarea destinaţiei etc):
- soluţiile de reabilitare să se realizeze pe cât posibil fără afectarea spaţiului locuit:
- soluţia optimă să fie validată de disponobilităţile financiare.
Organizarea unei activităţi de reabilitare şi modernizare implică:
- îndeplinirea unor cerinţe de calitate:
- evidenţierea cadrului legal şi de reglementare:
- stabilirea unor competenţe în activitatea de reabilitare şi modernizare.
5.1.1. Cerinţe de calitate
Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a clădirilor de locuit din panouri mari se face cu scopul ca
acestea să corespundă calitativ cel puţin nivelurilor minime de performanţă, conform cerinţelor esenţiale definite de Legea nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii şi în special următoarelor cerinţe:
- igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului:
- izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie:
- protecţia împotriva zgomotului;
- siguranţa în exploatare.
5.1.2. Cadrul legal şi de reglementare
Cadrul legal pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor de locuit din panouri mari existente îl reprezintă Ordonanţa
Guvernamentală nr. 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei
termice.
Soluţiile cadru pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor de locuit din panouri mari constituie una din măsurile pentru
fundamentarea programelor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor ce se vor realiza anual de către Guvernul
României în baza Politicii Energetice a statului.
Conform O.G. nr. 29 pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit din panouri mari. proprietarii sau administratorii acestora
după caz, vor proceda la:
- evaluarea stării tehnice a clădirii asupra căreia se intervine prin:
 contactarea unui birou de consultanţă sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic,
Created with
...
...
stabilirea procedurii de intervenţie şi a asistenţei tehnice de specialitate necesară şi pentru elaborarea certificatului
energetic al clădirii;
 contractarea elaborării expertizării tehnice privind starea clădirii şi instalaţiilor aferente şi elaborarea, formularea şi
analizarea variantelor de reabilitare şi modernizare.
- acceptarea soluţiei de reabilitare şi modernizare termică şi a sistemului de finanţare propus prin expertiza tehnică;
- obţinerea autorizaţiei de construcţie;
- contractarea elaborării proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie pentru soluţia stabilită, a graficului de eşalonare în timp a
execuţiei lucrărilor;
- stabilirea modalităţilor de decontare a lucrărilor;
- stabilirea executantului lucrărilor de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor conform legislaţiei în vigoare.
Conform O.G. nr. 29/2000 la clădirile existente la care se efectuează lucrări de reducere a riscului seismic, se vor realiza şi
lucrări de reabilitare şi modernizare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.
Conform O.G. nr. 29/2000 exploatarea clădirilor şi a instalaţiilor reabilitate se face în conformitate cu caietul de sarcini sau
instrucţiunile de exploatare elaborate de proiectant.
5.2. Etapele unei reabilitări şi modernizări
5.2.1. Generalităţi
Reabilitarea clădirilor presupune aducerea acestora la parametrii care să satisfacă cel puţin exigenţele esenţiale specificate în
Legea calităţii în construcţii (Legea nr. 10).
Reabilitarea clădirilor din panouri mari reprezintă intervenţia asupra construcţiei sau/şi instalaţiilor termice de încălzire şi ace cu
scopul reducerii consumului de căldură al clădirii.
Pentru o clădire de locuit veche, având cea. 25 ani de exploatare, se pune nu numai problema readucerii ei în parametrii de
proiect, care corespund inerent unor standarde mai scăzute, depăşite, ci şi aducerea parametrilor (ex: parametrii de izolaţie
termică şi randamentul instalaţiei), la nivelul standardelor în vigoare, ţinând seama de evoluţia exigenţelor utilizatorilor şi de
contextul macroeconomic şi energetic care a impus introducerea în prezent a unor criterii de exigenţă sporite.
Reabilitarea energetică a clădirilor urmăreşte aducerea clădirii la performanţele energetice caracteristice proiectului construcţiei
şi instalaţiei aferente acesteia şi la parametrii care să satisfacă cel puţin cerinţele specificate în Legea 10 a calităţii în construcţii.
Modernizarea energetică a clădirilor urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor energetice ale construcţiei şi instalaţiei aferente
acesteia, în condiţiile respectării cerinţelor esenţiale specificate în Legea 10 a calităţii în construcţii, în scopul reducerii
consumului de energie al clădirii.
Conform celor două definiţii, în urma reabilitării energetice a clădirilor se asigură utilizarea raţionala a energiei, iar modernizarea
energetică urmăreşte asigurarea utilizării eficiente a energiei termice în clădiri.
Reabilitarea complexă presupune reabilitarea din punct de vedere higrotermic, termoenergetie, acustic, arhitectural şi funcţional
a structurii anvelopei şi instalaţiilor aferente clădirilor de locuit din panouri mari.
Reabilitarea termică a unei clădiri vechi înseamnă restabilirea unei anumite valori normate minime admisibile a rezistenţelor
termice specifice şi globale pe ansamblul anvelopei clădirii şi eliminarea consecinţelor unor fenomene (ex: condensul în
structurile de închidere, degradarea izolaţiei termice şi hidrofuge a teraselor, lipsa etanşeităţii rosturilor la tâmplăria exterioară)
care au influenţat negativ calităţile termoizolatoare conferite prin proiectarea şi execuţia iniţială. Rezultatul va fi o ameliorare a
confortului interior şi a consumului de energie, fără modificarea structurii de rezistenţă.
Reabilitarea termică nu se poate face fără să se analizeze structura de rezistenţă, deci fară expertiză structurală.
Modernizarea termică şi energetică a unei clădiri se va face asociat cu modernizarea acustică şi cu consolidarea structurii de
rezistenţă, precum şi cu modernizarea arhitecturală, funcţională şi din punct de vedere al instalaţiilor.
Modernizarea instalaţiilor de încălzire interioară şi de preparare a apei calde de consum reprezintă intervenţiile ce se fac în
Created with
...
...
scopul utilizării energiei termice.
Reabilitarea clădirilor cuprinde următoarele etape:
- expertiză termică - diagnoză energetică;
- auditul energetic;
- elaborarea proiectului de execuţie a soluţiilor de reabilitare sau modernizare a clădirilor din panouri mari.
Expertiza termică reprezintă operaţiunea prin care se identifică principatele caracteristici termoenergetice ale construcţiei şi ale
instalaţiilor de încălzire şi de preparare a apei calde de consum aferente acesteia.
Diagnoza energetică reprezintă operaţiunea prin care se stabileşte starea imobilului din punctul de vedere al utilizării raţionale şi
eficiente a energiei termice.
Auditul energetic reprezintă operaţiunea prin care se stabilesc, din punct de vedere tehnic şi economic soluţiile de reabilitare
sau modernizare termo-energetică a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente
acesteia.
Proiectul de execuţie a soluţiilor de reabilitare sau modernizare a clădirilor din panouri mari reprezintă elaborarea detaliilor de
execuţie pentru soluţiile de reabilitare şi modernizare rezultate eficiente în urma elaborării auditului energetic.
La efectuarea unei reabilitări şi modernizări se vor avea în vedere prevederile cuprinse în următoarele reglementari tehnice:
1. Legea 10 privind calitatea în construcţii.
2. C 107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit
3. C 107/3 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor
4. C 107/4 - Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit
5. C 107/5 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul
6. Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit, broşură IPCT S.A., 2000
7. Contract nr. 201/2000: Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente
8. Contract nr. 226/2000: Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor existente în
vederea reabilitării lor termice
9. Contract nr. 203/2000: Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termica a clădirilor şi
instalaţiilor aferente
10. Contract nr.202/2000: Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetică a instalaţiilor clădirilor de locuit existente
11. I 13- Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală
12. I 9 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare
13. NP 048 - Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a
apei calde de consum aferente acestora
14. NP 047 - Normativ pentru realizarea auditului nergetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora
15. NP 049 - Normativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente
16. Normativ pentru realizarea mansardelor
17. SR 1907/1 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul

Created with
...
...
18. SR 1907/2 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul
19. SR 4839 - Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile
20. GP 060/2000 - Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la clădiri
21. SR ISO 7730 - Ambianţe termice moderne. Determinarea indicilor PMV şi PPD de performanţă pentru ambianţă
22. Contract MLPTL - Ghid privind proceduri de efectuare a măsurilor necesare expertizarii termoenergetice a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente
23. Contract MLPTL - Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale existente
24. Contract MLPTL - Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea
reabilitării termice
25. Contract MLPTL - Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la clădirile civile existente.
5.2.2. Conţinutul unei expertize termice
Expertiza termică a părţilor de construcţie (anvelopa), cuplată cu analiza comportării în exploatare a instalaţiei de încălzire
aferentă, impune evaluarea prin măsurători a nivelului existent de protecţie termică a unei clădiri şi, respectiv, a caracteristicii
globale operaţionale a sistemului actual de încălzire, urmată de compararea şi calculul pe baza standardelor în baza cărora au
fost proiectate şi, respectiv, în baza cărora urmează ca acestea să fie reabilitate termotehnic şi modernizate arhitectural şi
funcţional, fiind ameliorată şi eficienţa energetică.
Clădirea - anvelopa şi subsistemele tehnice energetice din dotare - trebuie investigate şi diagnosticate pe componente şi global,
în scopul stabilirii pachetului optim de măsuri tehnico-economice destinate modernizării din punct de vedere energetic pentru
reducerea consumului de energie, conservarea energiei în clădire şi aducerea acesteia cel puţin la nivelul standardelor şi
exigenţelor în materie de confort.
Expertizele termice trebuie conduse de experţi tehnici atestaţi şi făcute de personal calificat, cu experienţă în domeniu,
deoarece selectarea metodelor de investigare, credibilitatea şi corectitudinea observaţiilor, judecăţilor şi calculelor depinde mult
de acurateţea şi maniera prestărilor în etapele care se impun a fi parcurse.
Efectuarea expertizei termice necesită o strânsă colaborare cu locatarii, având în vedere. în mare măsură, opţiunile acestora.
Scopul expertizării termice a unei clădiri este de a stabili performanţele termoenergetice reale ale acesteia într-un anumit
moment dat. Pe baza concluziilor expertizei se poate face reabilitarea şi modernizarea termo-energetică, adică pot fi propuse
soluţii de intervenţie care să conducă la ridicarea nivelului de protecţie termică a clădirii şi prin aceasta, implicit, la creşterea
confortul utilizatorilor şi la reducerea facturii energetice.
Evaluarea se poate face atât pe clădiri, cât şi pe părţi de clădire sau unităţi funcţionale, dar numai cu luarea în considerare a
caracteristicilor termo-fizice reale ale materialelor şi elementelor de construcţie aferente clădirii investigate.
În cadrul evaluării nivelului de protecţie termică a clădirilor existente (care este de dorit să fie făcută concomitent cu evaluarea
nivelului de protecţie acustică şi cu evaluarea gradului de siguranţă a structurii de rezistenţă la acţiunea seismică, precum şi cu
analizarea instalaţiilor aferente) se disting trei faze principale:
- Investigarea clădirii;
- Determinarea performanţelor clădirii;
- Condicii asupra evaluării - întocmirea raportului de expertiză.
Conţinutul unei expertize termice şi energetice, cu etapele ei de determinare a caracteristicilor termice ale anvelopei, respectiv
de determinare a performanţelor energetice ale ansamblului construcţie-instalaţie de încălzire şi prepararea apei calde de
consum, este prezentat în reglementarea tehnică NP 048-2000 şi în Ghidul de evaluare a gradului de izolare termică a
elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea reabilitării termice.
5.2.3. Elaborarea propunerilor de intervenţie pentru reabilitarea termică a unei clădiri de locuit din panouri mari -
Auditul energetic
Created with
...
...
Pornind de la opţiunile exprimate de locatari şi de la fondurile financiare disponibile şi urmărind aducerea clădirii în cât mai mare
măsură la parametrii termoţehnici normaţi, se vor propune mai multe variante de intervenţie privind atât reabilitarea anvelopei şi,
a instalaţiilor aferente, cât şi modernizarea arhitecturală şi funcţională.
Dintre aceste variante, una va fi maximală, vizând atingerea unor parametrii identici cu cei solicitaţi pentru clădiri noi (atât din
punct de vedere al realizării condiţiilor minime de confort interior, cât şi din punct de vedere al reducerii consumurilor de
energie), iar alta minimală, care să vizeze în principal, realizarea confortului interior, făcându-se totodată şi unele reduceri ale
consumului de energie, în măsura în care acest lucru este posibil.
Se va urmări întotdeauna, pe cât posibil, ca în paralel cu acţiunea de reabilitare termotehnică, precum şi a instalaţiilor să se
obţină şi modernizarea arhitecturală şi funcţională a clădirii şi îndepărtarea surselor care ar putea provoca deteriorări.
În această etapă a reabilitării termice se va colabora cu specialiştii care întocmesc reabilitarea instalaţiei, structurii de rezistenţă,
nivelului de protecţie acustică etc. precum şi cu beneficiarii reabilitării, care sunt locatarii clădirii, ţinând cont în măsura
posibilităţilor, de opţiunile făcute de aceştia.
Se vor utiliza atât soluţii tradiţionale, cât şi soluţii moderne propuse de diferite firme care deţin agremente tehnice de produse,
sisteme şi tehnologii.
Se vor determina pentru fiecare variantă de îmbunătăţire a protecţiei termice propusă, aceeaşi parametrii care au fost calculaţi
pentru clădirea existentă.
La clădirile colective, pentru a fi eficientă reabilitarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente, va trebui să se propună soluţii unitare
de reabilitare pentru întreaga clădire şi nu pe apartamente disparate.
Evaluarea parametrilor tehnico-economici şi stabilirea soluţiei optime se face în cadrul activităţii de audit energetic conform NP
047-2000 şi Ghidului de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădiri existente în vederea
reabilitării termice.
5.2.4. Proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire aferente
blocurilor din panouri mari
Proiectarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire poate fi realizată numai de către
societăţi (agenţi economici) care au primit certificarea profesională din partea organismelor abilitate de MLPTL.
Proiectul se elaborează de către proiectanţi cu competenţe în domeniu. Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte
atestaţi MLPTL.
Proiectul de reabilitare a anvelopei şi a instalaţiei de încălzire centrală se va întocmi pe faze de proiectare (Studiu de
Fezabilitate -SF, Proiect Tehnic - PT, Detalii de Execuţie - DE). În cazuri speciale sau la lucrări de mică anvergură proiectul de
reabilitare a instalaţiei de încălzire centrală poate finaliza în fază unică.
Fazele de proiectare şi conţinutul acestora, în conformitate cu legile şi reglementările tehnice în vigoare şi cu specificul lucrărilor
de construcţii şi instalaţii de încălzire sunt următoarele:
Studiu de fezabilitate
La baza studiului de fezabilitate stă tema de proiectare întocmită de către beneficiar.
Studiul de fezabilitate privind reabilitarea instalaţiilor de construcţii şi de încălzire centrală are rolul de a stabili indicatorii tehnico-
economici şi soluţiile principale ale lucrării.
La faza Studiu de fezabilitate se obţin toate avizele şi acordurile.
Proiectul tehnic
Proiectul tehnic se elaborează pe baza studiului de fezabilitate aprobat sau pe baza temei de proiectare întocmite de către
beneficiar, în cazul în care nu se face studiu de fezabilitate.
Proiectul tehnic pentru reabilitarea anvelopei şi a instalaţiilor de încălzire trebuie să conţină părţi scrise şi părţi desenate.
Detalii de execuţie
Created with
...
...
Detaliile de execuţie se elaborează pe baza proiectului tehnic avizat de beneficiar, după stabilirea executantului şi a furnizorului
(producătorilor) echipamentelor şi materialelor de construcţii şi instalaţii în urma licitaţiei de execuţie.
Detaliile de execuţie trebuie să cuprindă toate elementele necesare pentru buna execuţie a anvelopei şi a instalaţiei, detaliind
informaţiile furnizate prin proiectul tehnic.
Detaliile de execuţie pentru reabilitarea construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire trebuie să cuprindă părţi scrise şi desenate.
Proiectul de execuţie al lucrărilor de reabilitare a anvelopei şi a instalaţiei de încălzire (proiectul tehnic, detaliile de execuţie,
dispoziţiile de şantier) va fi cuprins în Cartea tehnică a construcţiei deţinută de proprietarul imobilului.
Începerea executării lucrărilor de reabilitare a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire aferente blocurilor din panouri mari este
permisă numai după ce executantul a primit:
- proiectul de construcţii şi instalaţii, la fazele Detalii de execuţie şi Proiect tehnic;
- avizele şi acordurile necesare;
- autorizaţia de construire.
Executarea lucrărilor de reabilitare termică a construcţiilor şi a instalaţiilor de încălzire aferente blocurilor din panouri mari se
recomandă a fi realizată numai de către societăţi (agenţi economici) care au primit certificarea profesională din partea
organismelor abilitate de MLPTL şi agreerea tehnică din partea beneficiarului sau distribuitorului de energie termică după caz.
Executarea lucrărilor de reabilitare termică a construcţiei şi a instalaţiilor de încălzire aferente blocurilor din panouri mari se
realizează cu materiale şi echipamente omologate şi agrementate de către organismele abilitate în România, însoţite de
certificate de calitate şi care corespund prevederilor din proiect: beneficiarul are obligaţia să ceară aceste documente firmelor
furnizoare.
Se va asigura controlul execuţiei lucrărilor de reabilitare termică pe şantier de către beneficiar (proprietarul sau administratorul
imobilului) şi executant prin persoane specializate şi atestate: diriginţi de şantier atestaţi MLPTL. responsabili cu execuţia
lucrărilor atestaţi MLPTL şi după caz, consultanţi tehnici - experţi.
La execuţia lucrării se vor utiliza materiale şi echipamente agrementate şi omologate de către organismele abilitate.
[top]
6. CONDIŢII DE EXPLOATARE A CLĂDIRILOR EXISTENTE DUPĂ REABILITAREA TERMICĂ
Pentru asigurarea menţinerii confortului termic după îmbunătăţirile aduse construcţiilor şi instalaţiilor aferente, trebuie acordată
o atenţie deosebită condiţiilor de utilizare a unităţilor funcţionale.
În vederea asigurării unui climat termic corespunzător cât şi a fiabilităţii protecţiilor interioare este necesar ca utilizatorii să ia
măsuri corespunzătoare de exploatare care constau, în principal, în:
6.1. Măsuri împotriva formării condensului interior:
- limitarea cantităţilor de vapori de apă produse în încăperi, în special în perioada sezonului rece:
- ventilarea corespunzătoare a încăperilor, în vederea eliminării in exterior a umidităţii interioare datorită activităţilor casnice
(prepararea hranei, spălat, călcat) precum şi datorită aglomerării cu oameni peste limitele la care a fost dimensionat volumul util
al încăperii:
- ventilarea obligatorie a bucătăriilor, în timpul preparării hranei, şi a băilor:
- evitarea încălzirii încăperilor cu flacăra aragazului, deoarece conduce la creşterea umidităţii interioare a încăperilor:
- limitarea cultivării în exces a plantelor de apartament sau amplasarea de acvarii, care contribuie la creşterea umidităţii aerului
interior;
Created with
...
...
- etanşarea optimală a ferestrelor şi uşilor (ţinând seama de necesitatea ventilării corespunzătoare a încăperilor);
- folosirea în băi şi bucătării, la pereţi, a unor finisaje interioare cu rol de barieră contra vaporilor de apă (placaje din plăci
ceramice smălţuite, vopsitorie în ulei), iar la tavane a unor finisaje permeabile (spoieli cu var, zugrăveli cu humă);
- folosirea în încăperile de locuit şi birouri a unor finisaje permeabile la vapori (zugrăveli cu humă, spoieli cu var, tapete
semilavabile);
- prevederea de lambriuri de lemn, în încăperile de locuit sau birouri, pe suprafeţele pereţilor care pot veni în contact cu corpul
omului;
- utilizarea la locuinţe şi birouri, pentru acoperirea pardoselilor reci, de covoare sau mochete, pe suport textil nu se recomandă
mochetele pe suport cauciucat, care nu permit eliminarea umidităţii apărute accidental sub mochete.
6.2. Măsuri de protejare a pereţilor şi pardoselilor:
- în cazul în care s-au executat lucrări de îmbunătăţire a protecţiei termice pe interior, pe elementele de închidere respective se
interzice agăţarea de obiecte sau baterea de cuie (cu excepţia punctelor de agăţare încastrate în elementele de închidere
respective. înainte de începerea lucrărilor de placare şi care străpung structura suplimentară);
- evitarea amplasării elementelor de mobilier cu suprafaţă mare (şifoniere, dulapuri, biblioteci, etc.) de-a lungul pereţilor exteriori
iar în cazul în care aceasta nu este posibil, se va lăsa un spaţiu de aer de cca. 5 cm grosime care să permită circulaţia liberă a
aerului, între mobilier şi peretele de faţadă.
6.3. Măsuri de păstrare a calităţilor acustice ale clădirilor:
- interzicerea folosirii de agregate tehnice şi utilaje gospodăreşti, cu subansambluri generatoare de zgomote şi vibraţii, fâră
adoptarea măsurilor de protecţie corespunzătoare;
- evitarea modificării pardoselilor calde din încăperi(parchet, mochete) cu pardoseli reci;
- evitarea desfiinţării totale sau parţiale a unor plafoane suspendate;
- limitarea intervenţiilor care pot conduce la crearea de goluri în elementele de construcţie;
- întreţinerea corespunzătoare a armăturilor aferente instalaţiilor sanitare; înlocuirea la timp a subansamblurilor defecte (corpuri
de robinet, supape de la rezervoarele de WC etc).
6.4. Întreţinerea sistemelor de încălzire al clădirilor
Pentru funcţionarea corespunzătoare a oricărui sistem de încălzire la clădirile realizate din panouri mari, pe lângă lucrările de
reparaţii sunt necesare şi unele lucrări curente de întreţinere care au drept scop buna funcţionare a sistemelor şi prevenirea
apariţiei defectelor.
Executarea cu regularitate a lucrărilor de întreţinere are ca efect:
- prelungirea duratei de funcţionare a sistemelor de încălzire;
- majorarea perioadei de timp între reparaţii.
În final se reduc corespunzător cheltuielile de exploatare ale instalaţiilor.
Întreţinerea instalaţiilor de încălzire centrală
Oricât de bine ar fi proiectat şi executat un sistem de încălzire centrală, el nu poate funcţiona fără nici o intervenţie asupra lui.
Operaţiile de întreţinere au rolul de a menţine aceste sisteme în permanentă stare de funcţionare şi de a preveni apariţia unor
defecţiuni.
Operaţiile de întreţinere la corpurile de încălzire
Operaţiile de întreţinere ce trebuie efectuate la diversele tipuri de corpuri de încălzire utilizate la blocurile din panouri mari
urmăresc menţinerea acestora în permanentă stare de funcţionare şi realizarea unui aspect plăcut care să integreze corpul de
Created with
...
...
încălzire în ambianţa încăperii în care este montat.
Lucrările se referă la următoarele operaţiuni mai importante:
- menţinerea corpurilor de încălzire permanent, în stare de curăţenie prin îndepărtarea prafului care se depune pe ele;
- eliminarea imediată a eventualelor scurgeri de apă care apar la dopuri, la îmbinări demontabile sau robinete cu dublu reglaj;
- revopsirea periodică a corpurilor de încălzire sau a măştilor acestora (cel puţin o data la 4 ani);
- remedierea defecţiunilor care cauzează scurgeri prin elementele corpului de încălzire (fisuri, străpungeri datorită fenomenului
de coroziune etc);
- spălarea radiatoarelor. îndepărtarea depunerilor de mâl.
Măsurile de întreţinere prezentate mai sus se completează cu indicaţiile de exploatare ale fabricantului corpurilor de încălzire.
Operaţiile de întreţinere la reţeaua de conducte
Reţeaua de conducte a instalaţiilor de încălzire centrală, constituie partea care poate da naştere la cele mai multe defecţiuni,
dacă nu se iau măsuri de verificare şi întreţinere permanentă.
Operaţiile curente de întreţinere la reţeaua de conducte se referă în special la:
- verificarea permanentă a conductelor principale de distribuţie şi a coloanelor pentru a identifica imediat eventualele scurgeri
înainte de a degrada finisajele construcţiei (zugrăveli, pardoseli etc):
- verificarea armăturilor montate pe conducte (dacă există scurgeri pe la presgarnituri sau pe la îmbinările cu flanşe sau filet
între armătură şi ţeavă);
- se va verifica periodic (cel puţin înaintea perioadei de încălzire) dacă armăturile se închid normal; dacă nu se închid etanş se
schimbă garniturile sau se şlefuiesc suprafeţele de etanşare la robinetele cu sertar;
- se verifică periodic starea izolaţiei termice, în special a conductelor montate în subsoluri sau în canale termice pentru a
identifica la timp eventualele degradări ale acesteia;
- conductele care nu sunt izolate termic să se stabilească necesitatea izolării lor;
- la apariţia petelor de rugină care ies de sub vopsea, se iau imediat măsuri pentru curăţenia acestora sau revopsire pentru a
stopa procesul de coroziune care poate pătrunde în peretele ţevii;
- periodic se manevrează armăturile de închidere sau de dezaerisire, chiar dacă nu este nevoie, pentru a evita blocarea
acestora datorită depunerilor de piatră, impurităţi etc;
- de regulă înaintea unei revopsiri totale a reţelei de conducte se va face o verificare generală a etanşeităţii instalaţiei
(conductelor, armăturilor, fitingurilor, etc).
În cursul exploatării instalaţiilor interioare, cu toate măsurile de prevenire de-a lungul exploatării lor apar depuneri.
Aceste depuneri împreună cu suspensiile formate din produsele de coroziune şi eroziune, creează de multe ori greutăţi în
exploatare. De aceea se utilizează metode de spălare a instalaţiei prin utilizarea unor produşi chimici dezincrustanţi.
[top]
ANEXA 1
Exemplificare pentru reabilitarea termică a unui bloc de locuinţe din panouri mari
Blocul VI / 5 Strada Marinarilor nr. 13-15,
Created with
...
...
Cartier Băneasa - Bucureşti
Studiu de caz
1. Prezentarea blocului de locuinţe din panouri mari executat conform proiect tip 770/78 IPCT
A fost aleasă pentru exemplificare o clădire din panouri mari cu regim de înălţime P + 4E, elaborată conform proiectului tip nr.
770 din anul 1978, alcătuită din 2 secţiuni din seria Pb:
- Secţiunea Pb2 capăt-mijloc (scara A) - 19 apartamente cu 2 camere;
- Secţiunea Pb4 mijloc-capăt (scara B) - 18 apartamente cu 3 camere +1 apartament cu 4 camere (la parter).
Clădirea este situată în Bucureşti, cartierul Băneasa, strada Marinarilor nr. 13-15, bloc VI/5, scările A şi B. Execuţia s-a
desfăşurat pe parcursul anului 1980, locatarii ocupând apartamentele în luna ianuarie 1981.
Clădirea este amplasată într-un cartier situat în nordul oraşului Bucureşti, orientată cu faţada principală spre sud, este
adăpostită fiind situată în mijlocul altor blocuri, dar cu distanţe destul de mari (cca. 10 m) faţă de acestea şi nu este umbrită de
clădirile învecinate sau de vegetaţie.
Descriere - Bloc de locuinţe pr. 770/78 secţiunile Pb2 (cm) + Pb4 (mc), Bucureşti, cartier Băneasa, strada Marinarilor, nr. 13-15
Se fac următoarele precizări:
- Există un număr mare de clădiri realizate în această alcătuire, conform proiectului tip nr. 770, elaborat în anul 1978.
- Atât regimul de înălţime P + 4E. cât şi alcătuirea, numai cu 2 scări, situează blocul ales pentru studiul de caz, în registrul
clădirilor care se comportă defavorabil din punct de vedere energetic. Comportarea cea mai defavorabilă se înregistrează însă
la clădirile alcătuite numai dintr-o singură secţiune, dar numărul acestui tip de alcătuiri este mai mic.
- Este o clădire realizată imediat după cutremurul din anul 1977, fără degradări structurale constatate la cutremurele ulterioare,
deci cu un grad de asigurare a structurii de rezistenţă îmbunătăţit, fiind de aşteptat ca în urma expertizei structurale să nu fie
necesare intervenţii majore la structura de rezistenţă, iar soluţiile de ameliorare termotehnică să fie posibile pe actualele
clemente de anvelopă.
- Nivelul de protecţie termică al clădirilor construite în acea perioadă, caracterizat printr-un procent mare de punţi termice, este
de aşteptat să fie mai scăzut decât la generaţiile următoare de clădiri din panouri mari.
- Secţiunile Pb4 şi Pb2 au fost cele mai mult utilizate fie independent, fie combinate între ele (ca în cazul ales pentru efectuarea
studiului de caz), fie combinate cu celelalte secţiuni.
- Secţiunile, conformate bine, totuşi au prevăzute o serie de decroşuri (surse suplimentare de pierderi de căldură).
Alte caracteristici:
- categoria de importanta „C" - construcţii de importanţă normală cf. HGR 766/1977, anexa 3);
- clasă de importanţă III (coeficientul de importanţă a = 1.0) conform P100-92 "Normativ pentru proiectarea antiseismică a
construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale";
- amplasare în zona seismică de calcul C (k = 0,20; T = 1,5; P = 2,5). corespunzând, conform anexei A din P 100-92,
s c
intensităţii seismice VIII (exprimată în MSK); coeficientul de reducere a efectelor acţiunii seismice pentru structuri cu pereţi
structurali este ψ = 0.25;
- gradul I de rezistenţă la foc:
- zona climatică II Te = - 15°C:
- număr de niveluri P + 4E:
- înălţimea de nivel 2,70 m.
Created with
...
...
Seria Pb cuprinde secţiuni cu simpla orientare, bară lată, cu 4 apartamente pe nivel, cu scară interioară într-o singură rampă,
luminată prin două luminatoare.
Secţiunile au o intrare principală pe faţada principală şi alta secundară pe faţada opusă şi au prevăzute la parter o încăpere
pentru depozitarea pubelelor de gunoi, amplasata lângă intrarea secundară.
Uscătoriile sunt amplasate la parter.
Subsolul este prevăzut cu subsol tehnic general, aerisit prin ochiuri de 15 x 20 cm prevăzute în soclu, pe fiecare travee. Accesul
în subsolul tehnic se face pe o scară metalică, printr-un chepeng amplasat sub prima rampă, în planşeul de peste subsol.
Accesul pe terasă se face din casa scării printr-un chepeng.
Finisajul interior prevăzut în proiect era obişnuit (rectificări, glet de ipsos cu aracet, zugrăveli obişnuite sau cu lapte de var,
vopsitorii în culori de ulei aplicate pe glet în două straturi, placaj de faianţă albă, covor PVC cu suport textil şi cu pervazuri de
lemn în încăperile de locuit şi fără suport textil în alte încăperi, mozaic din marmură), dar în prezent a fost în majoritatea
apartamentelor înlocuit.
1.1. Prezentarea elementelor de structură şi de anvelopă
La baza analizei efectuate a stat documentaţia proiectului tip precum şi constatările înregistrate cu ocazia analizei vizuale in situ
şi a discuţiilor purtate cu locatarii unor apartamente.
Datele obţinute în cadrul analizei calitative prin analiza vizuală şi termografiere au fost utilizate la analiza cantitativă, prin calcul,
în cadrul căreia au fost calculaţi parametrii termo-energetici prezentaţi în breviarul de calcul anexat.
Au fost propuse soluţii de intervenţie, pentru modernizarea termo-energetică, prezentate la capitolul 2, pct. 2.1. pentru care s-a
făcut calculul parametrilor termo-energetici în breviarul de calcul anexat.
1.1.1. Elemente de anvelopă
Terasa este necirculabilă. cu pante de scurgere spre punctele de colectare, scurgerea acestora fâcându-se prin coloane
verticale interioare. Termoizolaţia a fost prevăzută din zgură expandată în grosime variabilă. Hidroizolaţia era prevăzută în
proiect din 2 straturi de împâslitură de sticlă bitumată şi un strat de pânză bitumată între 4 straturi de mastic bituminos. Clădirea
a funcţionat în primii 3 ani de la execuţie cu panouri solare montate pe terasa care în prezent sunt dezafectate, fiind în curs de
înlocuire hidroizolaţia terasei.
Panourile de pereţi exteriori au fost concepute pentru turnare cu faţa exterioară în sus, cu grosimea totală a panourilor de 27
cm: sunt prevăzute cu finisaj realizat în fabrică, sunt concepute în soluţia cu 3 straturi; termoizolaţia panourilor de pereţi
exteriori, mediană, este vată minerală rigidă GI00 cu grosime de 8,5 cm; panourile de pereţi au fost concepute pentru turnare cu
faţa exterioară în sus, fiind necesare nervuri din beton armat pe contur şi în jurul ferestrei pe toată înălţimea panourilor ceea ce
a condus la procente ale punţilor termice de cca. 15 %.
Tâmplăria exterioară este din lemn, cuplată, având deschidere spre interior pentru ambele cercevele, cu 2 foi de geam obişnuit
de 3 cm grosime, prevăzută cu etanşări, pervazuri şi glafuri.
Planşeul peste subsol, prevăzut în proiect cu un strat 2,4 vată minerală, amplasat pe placa din beton armat, sub pardoseală, în
realitate nu a fost termoizolat.
Hidroizolarea verticală a pereţilor subsolului a fost prevăzută prin dubla vopsire cu bitum topit a suprafeţelor exterioare care vin
în contact cu terenul. Hidroizolarea orizontală s-a realizat prin centurile orizontale de la nivelul planşeului peste subsol, din
beton B300 cu permeabilitate redusă.
Soluţia de etanşare a rosturilor dintre panouri a fost cu rosturi orizontale şi verticale de tip închis cu chit C895: rostul orizontal
este prevăzut cu prag înalt (14 cm), iar cel vertical este protejat cu o folie de BUTAROM de 1 mm grosime, lipită cu prenadez.
Izolarea rosturilor verticale şi orizontale se face cu polistiren de 24 mm grosime.
1.1.2. Elemente de structură de rezistenţă
Infrastructura cu subsol general este alcătuită din fundaţii continue din beton simplu B75 şi pereţi din beton monolit B150 de 20
cm grosime, iar planşeul superior din panouri prefabricate din beton armat de 13 cm grosime.
Created with
...
...
Suprastructura este alcătuită în întregime din panouri mari prefabricate din beton B250 armat cu bare din oţel OB37, PC52,
STNB, pereţi structurali transversali şi longitudinali, planşee rezemate pe 3 sau 4 laturi. După realizarea monolitizărilor se obţine
un ansamblu de pereţi structurali verticali transversali şi longitudinali legaţi între ei prin şaibe orizontale. Toate panourile au fost
prevăzute pe contur cu alveole şi praguri, uniform distribuite şi la distanţe mici modulate (30 cm pe orizontală şi 16 cm pe
verticală) şi cu mustăţi pe laturile verticale ale panourilor de pereţi şi pe conturul planşeelor.
Structura are o mare rigiditate spaţială, fiind favorabilă transmiterii sarcinilor gravitaţionale şi seismice.
Îmbinările dintre panouri au fost realizate prin monolitizare (stâlpişori, centuri) din beton B300. Îmbinarea orizontală a fost
realizată prin sub-betonare, transmiterea eforturilor tangenţiale din îmbinări facându-se prin alveole şi praguri dese distribuite.
Îmbinările verticale sunt „deschise", pentru a putea controla în măsură cât mai mare calitatea betonului şi pentru a putea realiza
în bune condiţiuni operaţiile de armare şi sudură.
Îmbinările orizontale - care realizează atât continuitatea pereţilor structurali, cât şi aceea a diafragmelor orizontale - s-au
executat prin sub-betonare fiind prevăzute alveole şi dinţi la partea superioară, respectiv inferioară, a panourilor de-pereţi.
Îmbinarea între panourile de planşeu a fost rezolvată ca o îmbinare „organizată", adică prevăzută cu praguri dese, (în cazul
rezemării continue) sau cu dinţi mai rari (în cazul rezemării discontinue}, precum şi cu mustăţi sudate. Ia distanţe de 60 cm.
1.1.3. Starea actuală a clădirii
Beneficiind de o conformare simetrică, de o rigiditate aproximativ egală pe cele două direcţii, de îmbinările profilate pe tot
conturul panoului şi de sub-betonarea îmbinării orizontale, clădirea se comportă bine din punct de vedere seismic, frecvenţa
fisurilor apărute fiind redusă.
Clădirea este bine întreţinută, nu are defecţiuni majore, majoritatea apartamentelor având finisajele refăcute şi îmbunătăţiri la
nivelul tâmplâriei, logiile au fost închise în numeroase cazuri.
În decursul exploatării s-au semnalat următoarele tipuri principale de degradări:
- fenomene de condens interior, care în unele cazuri au condus la apariţia mucegaiului;
- diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere;
- infiltraţii de aer mari prin rosturile neetanşate ale ferestrelor;
- degradarea tencuielilor exterioare.
Fenomenele de condens au apărut mai întâi pe suprafeţele interioare corespunzătoare nervurilor din beton armat care asigură
legătura între feţele de beton sau la colţurile încăperilor.
În cadrul analizei termografice nu s-au sesizat defecte de execuţie precum:
- lăţimi mai mari decât cele proiectate, a nervurilor din beton armat ale panourilor mari prefabricate;
- omiterea montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele interioare de compartimentare.
Exploatarea clădirii s-a făcut în general în mod corespunzător, locatarii efectuând reparaţii în cadrul apartamentelor.
Diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de închidere este posibil să fi avut loc în principal datorita următoarelor
cauze:
- umezirea materialului termoizolant - vată minerală - situaţie în care aerul din porii materialului a fost înlocuit cu apa provenită
din condensarea vaporilor in structura peretelui;
- degradarea materialului termoizolant datorită îngheţului apei din porii materialului.
Infiltraţiile de aer s-au semnalat în zona elementelor de tâmplărie exterioară. Aceste infiltraţii au ca efect scăderea confortului
termic interior, în special în zone din vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil în
exploatare.
Created with
...
...
Etanşeitatea tâmplăriei s-a realizat iniţial prin profilul tocului şi cercevelelor, iar etanşeitatea geamurilor prin intermediul chitului
de geam sau prin baghete de lemn.
La tâmplăria metalică, etanşeitatea tâmplăriei şi a geamurilor s-a realizat prin garnituri de cauciuc.
O cauză a infiltraţiilor de aer o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat prin diferenţa de
dimensiuni între tocul tâmplăriei şi golul de tâmplărie din elementul de închidere . Infiltraţiile de aer se datorează şi degradării
lemnului din care este confecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului de chit sau a garniturilor de etanşare şi datorită
neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere.
Infiltraţiile de apă au apărut la elementele de închidere atunci când s-a degradat stratul impermeabil de protecţie de pe faţa
exterioară:
Înfiltraţiile de apă din acoperiş; s-au datorat degradării structurii hidroizolante datorită depozitării unor obiecte care depăşesc
sarcinile admisibile ale structurilor hidroizolante precum captatori solari iniţiali care apoi au fost demontaţi sau montării ulterioare
de antene;
- infiltraţiile de apă din subsoluri;
- infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă care s-au datorat îmbătrânirii foliei din Butarom şi a
chitului de etanşare (în cazul sistemului cu rosturi închise).
Degradarea tencuielilor exterioare s-a manifestat prin desprinderea sau pătarea faţadelor cauzată de acumularea, în spatele
stratului de finisaj exterior, a apei provenite din condensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu
au putut fi evacuaţi în atmosfera exterioară din cauza stratului de finisaj impermeabil la vapori.
1.2. Prezentare instalaţii termice
Blocul ales pentru expertizare, format dintr-un tronson Pb2 de capăt şi un tronson Pb4 de capăt, este alimentat cu agent termic
şi apă caldă de consum de la o centrală termică de zonă. în centrala termică se prepară atât agentul termic pentru încălzire cât
şi apa caldă de consum.
De la centrala termică, agentul termic pentru încălzire şi apa caldă de consum sunt transportate la consumatorii din zonă
(blocuri P+4 din panouri mari) prin intermediul unei reţele termice îngropată în canal termic. Blocul ales este întâmplător capăt
de reţea, o ramificaţie a reţelei termice intrând prin frontonul tronsonului Pb2 şi parcurgând întregul bloc se opreşte sub
tronsonul Pb4.
Agentul termic este apa caldă la parametrii nominali 95/75°C. Apa caldă de consum se prepară în regim continuu, reţeaua
nefiind prevăzută cu conductă de recirculare.
Distribuţia principală, atât pentru instalaţia de încălzire cât şi de apă caldă de consum se face în subsolul clădirii, separat pentru
fiecare tronson.
Coloanele sunt prevăzute la bază cu robineţi de închidere şi reglare.
Distribuţia de agent termic şi de apă caldă de consum este confecţionată din ţeava din oţel pentru instalaţii termoizolată şi
protejată. Nu există sistem de contorizare la nivel de bloc sau scară.
Din subsol, coloanele urcă aparent până la etajul 4.
Blocul având o vechime de 20 ani, temperaturile interioare pentru care s-a calculat instalaţia de încălzire sunt cele din 1907 şi
anume în toate camerele de locuit, băi, wc-uri şi bucătării t = 18°C, sarcina totală pentru încălzire a blocului: Q = 198,5 W.
i T
Corpurile de încălzire din fontă tip 600/2 sunt amplasate în camerele de locuit, iar în băi sunt prevăzute ţevi verticale la etajele
curente şi radiatoare 600/2 la ultimele nivele.
Radiatoarele au prevăzute robinete cu reglaj prestabilit.
Aerisirea instalaţiei se face la etajul 4 printr-o reţea de aerisire cu vase de aerisire cu robineţi de golire în subsol.
Blocul de locuinţe prezentat fiind capăt de reţea a prezentat disfuncţii repetate în distribuţia agentului termic şi a apei calde de
consum, fapt ce a dus în timp la dorinţa debranşării de la reţeaua de agent termic şi alimentarea de la o centrală termică
proprie, propunere prezentată în strategia de reabilitare.
Created with
...
...
2. Propuneri de măsuri pentru reabilitarea şi modernizarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente pentru blocul VI/5, scările
A şi B din str. Marinarilor 13-15, Cartier Băneasa - Bucureşti
Pentru a putea face o analiză economico-energetică a soluţiilor de reabilitare termică a blocului din panouri mari, s-au
considerat următoarele 4 variante de reabilitare şi modernizare termică:
2.1. Varianta 1 cuprinde soluţii simple de reabilitare termică a instalaţiilor, fără reabilitarea anvelopei, după cum urmează:
- înlocuirea vanelor defecte din subsol de pe racordul general tur şi retur;
- înlocuirea robinetelor de la baza coloanelor de încălzire şi acc;
- înlocuirea şi completarea termoizolaţiei conductelor de distribuţie din subsol:
- spălarea corpurilor statice (prin demontarea de pe poziţie) cu jet de apă sub presiune pentru eliminarea depunerilor de nisip şt
nămol;
- înlocuirea robinetelor cu dublu reglaj de la corpurile de încălzire;
- înlocuirea bateriilor de apă caldă şi rece din băi şi bucătării;
- montarea de purfix la ferestre pentru reducerea infiltraţiilor de aer.
Implementarea acestor soluţii revin în sarcina asociaţiilor de locatari-proprietari, iar implementarea lor nu necesită personal
specializat.
2.2. Varianta 2 cuprinde soluţii medii de reabilitare termică atât a anvelopei cât şi a instalaţiilor termice, după cum urmează:
Reabilitarea tâmplăriei exterioare
Se propune păstrarea tâmplăriei existente (ferestre şi uşi de balcon, cuplate, din lemn), cu următoarele măsuri de îmbunătăţire:
- Înlocuirea geamului simplu amplasat pe cerceveaua interioară, cu un geam termoizolant, cu grosimea 4 + 9 + 4, cu un

coeficient de emisie e ≤ 0,10 (e-low) şi cu spaţiul dintre foile de geam umplut cu argon. Pentru fixarea geamului termoizolant se
prevede o ramă fixă uşoară, alcătuită dintr-un profil cornier din tablă subţire şi o baghetă din lemn, prinse de cerceveaua
interioară cu şuruburi.
- Repararea falţurilor de pe conturul cercevelelor şi a tocurilor şi montarea unor garnituri de etanşare din cauciuc sau mase
plastice.
- Verificarea şi etanşarea termică şi hidrofugă a rosturilor dintre tocuri şi pereţi.
- Verificarea şi repararea lăcrimarelor, feroneriei, glafurilor ş.a.
La tâmplăria metalică (uşile de la intrările în clădire) se prevede:
- înlocuirea geamului simplu cu un geam termoizolant;
- prevederea unor garnituri de etanşare;
- montarea unor aparate de închidere automată a uşilor, preferabil în cadrul unui sistem de "interfon".
Curăţirea chimică şi protecţia anticorozivă a instalaţiei de încălzire;
Dotarea corpurilor statice cu repartitoare de căldură;
Înlocuirea robinetelor cu dublu reglai cu robinete termostatice la radiatoare;
Echilibrarea hidraulică şi termică a instalaţiilor de încălzire;
Created with
...
...
Contorizarea energiei termice şi a apei calde de consum la nivel de tronson de bloc.
Aceste soluţii revin în sarcina asociaţiilor de locatari - proprietari, iar implementarea lor se face de firme şi personal specializat.
2.3. Varianta 3 cuprinde soluţiile din varianta 2 la care se adaugă următoarele soluţii de reabilitare a anvelopei:
Reabilitarea planseului de terasă
Având în vedere că starea hidroizolaţiei existente este bună (a fost reparată de curând), se propune realizarea unei terase
„ranversate", constând din:
- îndepărtarea stratului de pietriş existent;
- verificarea şi eventual consolidarea straturilor hidroizolante;
- montarea unui nou profil opritor de dimensiuni corespunzător, pe conturul terasei;
- montarea unui strat din plăci rigide din polistiren extrudat, cu rosturile joante (recomandabil 2 straturi de câte 6 cm grosime,
aşezate cu rosturi decalate); există şi posibilitatea utilizării unor plăci de 12 cm grosime, cu falţuri pe contur;
- montarea unui strat de separaţie geotextil, permeabil la difuzia vaporilor de apă;
- aşternerea unui strat de protecţie din pietriş ciuruit şi spălat, cu granulaţie 7... 16 mm, de 4-5 cm grosime, eventual recuperat
de la terasa existentă; stratul de protecţie îndeplineşte şi funcţiunea de lestare, astfel încât masa lui trebuie să fie suficient de
mare pentru a face faţă succţiunii din vânt şi tendinţei de „plutire" a stratului termoizolant.
Pentru eliminarea efectului punţilor termice de pe conturul terasei, se prevăd următoarele măsuri:
- prevederea, la faţa inferioară a cornişei, a unui strat din plăci rigide de polistiren expandat, de 8 cm grosime;
- prevederea, la faţa inferioară a plăcilor din beton armat de peste balcoanele adiacente rezalidurilor, a unui strat din polistiren
expandat de 8 cm grosime şi 30-40 cm lăţime, dispus la intersecţia cu pereţii exteriori adiacenţi.
Reabilitarea planseului peste subsol
În proiectul tip 770/78 se prevede un strat termoizolant din plăci de vată minerală FI 120 de 2 cm grosime, montat pe planşeu şi
protejat cu o şapă din mortar de ciment (+ mozaic, la pardoselile reci) de 3 cm grosime.
La execuţie, acest strat nu a fost montat, astfel încât actualmente, peste planşeul de 13 cm grosime există o şapă de egalizare,
de 5 cm grosime.
Se propune o soluţie cu un strat termoizolant aplicat la tavanul subsolului tehnic (care are o înălţime liberă, convenabilă, de 2,04
m), realizat din spumă rigidă de poliuretan, spumat continuu, „in situ", de 8 cm grosime.
Faţa inferioară a stratului termoizolant se nivelează cu un strat subţire de tencuială.
Pentru reducerea, într-o cât mai mare măsură, a efectelor negative ale punţilor termice se prevăd următoarele măsuri:
- prevederea unui strat termoizolant din plăci rigide din polistiren extrudat, de 10 cm grosime, la soclu, între cotele + 0.02 şi -
0.60, în continuarea stratului termoizolant dispus pe faţa exterioară a pereţilor exteriori.
Stratul termoizolant va fi protejat cu un strat subţire, de cca. 10 mm grosime, alcătuit din 2 straturi:
- grund executat din mortar cu răşini şi armat cu 2 plase din fibre de sticlă;
- tinci, cu caracteristici hidrofobe şi de aspect.
La partea inferioară a stratului termoizolant (la cca. 30 cm peste trotuar) se montează un profil special, din aluminiu sau PVC,
prevăzut cu lăcrimar.
Prevederea aceluiaşi strat termoizolant aplicat la tavanul subsolului, aţâţ pe suprafaţa interioară a pereţilor de soclu, cât şi
ambele feţe ale pereţilor interiori ai subsolului, pe o înălţime de 44 cm sub tavanul existent (până la cota -0,60 m).
Created with
...
...
2.4. Varianta 4 cuprinde soluţii de reabilitare şi modernizare a anvelopei şi a instalaţiilor aferente:
Reabilitarea-modernizarea anvelopei cuprinde:
- reabilitarea tâmplăriei exterioare (vezi var. 2);
- reabilitarea planşeului de terasă şi a planşeului peste subsol (vezi var. 3);
- reabilitarea pereţilor exteriori:
 Prevederea, pe suprafaţa exterioară, a unui strat din plăci rigide de polistiren expandat ignifugat, fixate prin lipire pe
suprafaţa suport, reparată şi curăţată în prealabil; stratul de lipire se realizează din mortar sau pastă adezivă cu lianţi
organici (răşini), în grosime de 6...8 mm şi se armează cu o ţesătură deasă din fibre de sticlă. In zonele de racordare a
suprafeţelor ortogonale, la colţuri şi decroşuri se prevede dublarea ţesăturilor din fibre de sticlă şi folosirea unor profile
subţiri din aluminiu sau din PVC.
 Peste stratul de grund se aplică un strat subţire de finisaj - de ex. un strat de vopsea acrilică.
 Pe conturul tâmplăriei exterioare, se prevede de asemenea un strat termoizolant, de 5 cm grosime; în variantă, această
grosime se poate spori, adoptând soluţia decupării urechilor din beton existente.
 La det. O3 (colţ ieşind la rezaliduri) se poate obţine continuitatea stratului termoizolant, dacă se recurge la decuparea
marginii panoului, pe o lăţime de 9 cm.
 Prin prevederea unui strat termoizolant exterior de 10 cm grosime, lăţimea golului de trecere dintre camera de zi şi
balconul adiacent se reduce de la 80 cm la 65 cm, în condiţiile păstrării uşii existente, de 90 cm lăţime. Considerăm
această reducere ca acceptabilă, lăţimea golului de trecere corespunzând unei uşi de 75 cm lăţime;
 În locul solbancurilor existente, în proiect, din plăci mozaicate, se montează, peste stratul termoizolant, solbancuri etanşe
din tablă zincată.
Reabilitarea altor elemente de construcţie:
- pereţii exteriori de la intrările principale şi secundare în clădire, executate din panouri prefabricate fără strat termoizolant şi,
respectiv, din zidărie din cărămizi pline de 25 cm grosime - caracterizaţi printr-o rezistenţă termică insuficientă din punct de
vedere igienico-sanitar, se protejează suplimentar în acelaşi mod ca pereţii exteriori curenţi;
- planşeele din zona intrărilor secundare, care separă camerele de zi de la et. I de mediul exterior, pe o lăţime de cca. 100 m, se
izolează suplimentar, prin înlocuirea stratului termoizolant existent (plăci de vată minerală G 100 de 6 cm grosime, dispuse la
tavanul parterului), cu plăci rigide din polistiren expandat, de 12 cm grosime.
Pe lângă măsurile de protecţie termică suplimentară a elementelor de construcţie menţionate mai sus. se prevăd şi alte măsuri
de reabilitare şi modernizare termotehnică:
- verificarea funcţionării corecte a canalelor verticale de ventilare, de la băile neventilate direct, cămări, bucătării şi grupuri
sanitare;
- repararea ochiurilor de ventilare din tâmplărie exterioară;
- îmbunătăţirea protecţiei termice şi a gradului de etanşeitate Ia uşile de intrare în apartamente;
- izolarea termică suplimentară la partea opacă a uşilor de balcon;
- prevederea unei izolaţii termice suplimentare Ia chepengurile de acces pe terasă;
- închiderea cu un chepeng termoizolat a golului existent sub scară, pentru accesul în subsol;
- prevederea unor straturi termoizolante la intradosul rampelor şi planşeelor denivelate, existente între subsol şi parter precum
şi la intradosul rampei dintre parter şi etaj I;
- asanarea şi ventilarea corespunzătoare a subsolului.
Created with
...
...
Reabilitarea fi modernizarea instalaţiilor cuprinde:
- înlocuirea reţelei de distribuţie actuale cu o nouă reţea de distribuţie care cuprinde: reţea de distribuţie în subsol; coloane
verticale bitubulare amplasate pe casa scării şi reţea de distribuţie pe orizontală pentru fiecare apartament racordate la
coloanele din casa scării;
- contorizarea individuală pentru încălzire şi acc la nivel de apartament;
- păstrarea corpurilor de încălzire care se vor spăla, curăţa şi prevederea de robinete termostate;
- prevederea unei centrale termice proprii de bloc amplasată la parter în una din cele 2 uscătorii şi renunţarea la sistemul
centralizat de alimentare cu căldură.
Figura A1 - Detalii de modernizare
Figura A3' - Secţiune verticală la soclu
Figura A4
Figura A5 - Nervura curentă şi secţiuni orizontale (modelare)
Figura A6 - Secţiuni orizontale (modelate)
Figura A7 - Secţiuni verticale (modelate)
Figura A8 - Secţiuni verticale (modelate)
Figura A9 - Secţiuni verticale (modelate) la terasă
Figura A10 - Secţiuni verticale (modelate) la terasă
Figura A11 - Secţiuni verticale (modelate) la soclu
Figura A12 - Secţiuni verticale şi orzontale (modelate) la tânplărie exterioară
Figura A13 - Secţiuni verticale şi orzontale (modelate) la tânplărie exterioară
3. Analiza economico-energetică a soluţiilor de reabilitare propuse
Propunerile de reabilitare şi modernizare propuse urmăresc:
- eliminarea sau reducerea substanţială a riscului de condens superficial;
- îmbunătăţirea confortului termic;
- reducerea substanţială a necesarului de căldură pentru încălzire.
În funcţie de posibilităţile financiare ale locuitorilor, se vor adopta acele soluţii de reabilitare care pe lângă efectul creşterii
confortului termic în interior se realizează şi economii de combustibil.
În exemplificare se prezintă soluţiile tehnico-economice pentru fiecare din cele 4 variante care constau în:
- detalii de reabilitare şi modernizare a anvelopei;
- planuri de instalaţii;
Created with
...
...
- calculul consumurilor energetice.
În tabelele A1-A4 sunt calculate rezistenţele termice medii ale anvelopei pentru varianta de bază şi cele 4 variante.
În tabelul A5 este sintetizată analiza energetică a soluţiilor de reabilitare termică a anvelopei şi instalaţiilor aferente clădirii.
Din acest tabel rezultă următoarele:
- varianta 1 aduce o economie de 8 % a energiei medii anuale de căldură pentru încălzire;
- varianta 2 aduce o economie de 16,5 % a energiei medii anuale de căldură pentru încălzire;
- varianta 3 aduce o economie de 29,7 % a energiei medii anuale de căldură pentru încălzire;
- varianta 4 aduce o economie de 62,8 % a energiei medii anuale de căldură pentru încălzire.
Pentru cele 4 variante propuse de reabilitare termică a clădirii, s-au calculat în tab. A6 valorile de investiţie pentru anvelopa şi
instalaţiile aferente şi, respectiv, durata de recuperare a investiţiei prin economii în exploatare.
În tabelele A7-A11 sunt prezentaţi indicatorii economico-energetici ai variantelor soluţiilor propuse de reabilitare şi modernizare
a anvelopei şi instalaţiilor aferente pentru blocul de locuinţe din panouri mari analizat.
Tabelul A1
Determinarea rezistenţei termice corectate medii a anvelopei în varianta de bază şi varianta I
Nr.
Elementul de construcţie
crt
m2 m2k/w - w/k
1 curenţi 1342.09 0.575 1.00 2334.04

Pereţi
2 la intr. principală 13.85 0.343 1.00 40.38
exteriori
3 la intr. secundară 14.78 0.677 1.00 21.83
4 din lemn, cuplată 315.02 0.390 1.00 807.74

Tâmplărie
exterioară
5 metalică, simplă 19.28 0.170 1.00 113.41
6 spre subsol 26.89 0.435 0.43 26.58

Pereţi
interiori
7 spre cam. pubele 38.87 0.492 0.40 31.60
Tîmplărie
8 spre subsol 3.04 0.340 0.43 3.84
interioară
9 la terasă 546.15 1.003 1.00 544.52

Planşee
exterioare
10 sub et. I 8.71 1.690 1.00 5.15
11 peste subsol 534.34 0.368 0.43 624.36

Planşee
interioare
12 peste cam. pubele 7.44 1.731 0.40 1.67
TOTAL 2870.24 0.630 - 4555.15
1) Tn o 20 - 5
= +5 C 't= 0,43
20+ 15
Created with
...
...
2) Tn o 20 - 5
= +6 C 't= 0,40
20+ 15
, L;Aj _ 2870.24 = 0,63nik/W

3) RM a A'ty - 4555.15
L;-J-,
Rj
Tabelul A2
Determinarea rezistenţei termice corectate medii a anvelopei - varianta 2
Nr.
crt
m2 m2k/w - w/k
1 curenţi 1342.09 0.575 1.00 2334.04

Pereţi
exteriori
4 din lemn, cuplată 315.02 0.650 1.00 484.65

Tâmplărie
exterioară
5 metalică, simplă 19.28 0.430 1.00 44.84
6 spre subsol 26.89 0.435 0.69 42.65

Pereţi
interiori
7 spre cam. pubele 38.87 0.492 0.43 33.97
Tîmplărie
8 spre subsol 3.04 0.34 0.69 6.17
interioară
9 la terasă 546.15 1.003 1.00 164.50

Planşee
exterioare
10 sub et. I 8.71 1.690 1.00 1.91
11 peste subsol 534.34 0.368 0.69 183.98

Planşee
interioare
12 peste cam. pubele 7.44 1.731 0.43 1.79
TOTAL 2870.24 0.689 - 3360.74
1) 20 - 5
't= 0,43
20+ 15
2) 20 - 5
't= 0,40
20+ 15
, L;Aj _ 2870.24 = 0,689n-tk/W

3) RM a A'ty - 4163.49
L;-J-,
Rj
Tabelul A3

Created with
...
...
Nr.
crt
m2 m2k/w - w/k
1 curenţi 1342.09 0.575 1.00 2334.04

Pereţi
exteriori
4 din lemn, cuplată 315.02 0.650 1.00 484.65

Tâmplărie
exterioară
5 metalică, simplă 19.28 0.430 1.00 44.84
6 spre subsol 26.89 0.435 0.69 42.65

Pereţi
interiori
7 spre cam. pubele 38.87 0.492 0.43 33.97
Tîmplărie
8 spre subsol 3.04 0.340 0.69 6.17
interioară
9 la terasă 546.15 3.320 1.00 164.50

Planşee
exterioare
10 sub et. I 8.71 4.558 1.00 1.91
11 peste subsol 534.34 2.004 0.69 183.98

Planşee
interioare
12 peste cam. pubele 7.44 1.731 0.43 1.79
TOTAL 2870.24 0.854 - 3360.74
1) Tn = -4 o C 20 + 5
't = 0,69
20+ 15
2) Tn o 20 - 5
= +5 C 't= 0,43
20+ 15
2870.24
3) 43360.74 O,854n-tk/W
Tabelul A4
Nr.
crt
m2 m2k/w - w/k
1 curenţi 1342.09 1.909 1.00 703.03

Pereţi
exteriori
Created with
...
...
4 din lemn, cuplată 315.02 0.650 1.00 484.65

Tâmplărie
exterioară
5 metalică, simplă 19.28 0.430 1.00 44.84
6 spre subsol 26.89 0.435 0.69 42.65

Pereţi
interiori
7 spre cam. pubele 38.87 0.492 0.43 33.97
Tîmplărie
8 spre subsol 3.04 0.34 0.69 6.17
interioară
9 la terasă 546.15 3.320 1.00 164.50

Planşee
exterioare
10 sub et. I 8.71 4.558 1.00 1.91
11 peste subsol 534.34 2.004 0.69 183.98

Planşee
interioare
12 peste cam. pubele 7.44 1.731 0.43 1.79
TOTAL 2870.24 1.707 - 1681.02
1) Tn = -4 o C 20+4
't = 0,69
20+ 15
2) Tn o 20 - 5
= +5 C 't= 0,43
20+ 15
· L;AJ 2870.24 = 1.707n-tk1 W

3) RM - A-'ty = 1681.02
L;-J-.
RJ
Tabelul A5
Analiza energetică a soluţiilor de reabilitare termică a anvelopei şi instalaţiilor aferente clădirii
Necesar Necesar annual mediu de căldură Coef.

Rezist.
maxim pentru încălzire Economia anuală Global
termică Scală
orar de de energie Notă de
medie energie
încălzire Q=Qbaza-Qcald izolare
Varianta
termică
m2k/w kW Kwk/an Kwk/m3an Kwk/m3an Kwk/an Kwk/an - - w/m3k
Clădire
înainte
0,63 198,5 411,819 72,28 183,3 - - D 78,33 0,868
de
reabilitare
Varianta
0,63 192,7 378,873 66,50 168,70 32,946 28,4 D 80,64 0,868
1
Varianta
0,689 181,5 343,998 60,38 153,17 67,821 58,46 C 83,93 0,746
2
Varianta
0,854 146,4 290,165 50,93 129,2 121,654 104,87 B 89,12 0,635
3
Created with
...
...
Varianta
1,707 73,3 177,767 31,20 61,9 234,052 201,7 A 100 0,403
4
Tabelul A6
Analiza economică a soluţiilor de reabilitare termică a anvelopei şi instalaţiilor aferente clădirii
Valoarea totală a Durata de

Economia în
Valoarea soluţiilor Valoarea soluţiilor investţiei pentru recuperare a
exploatare prin
de reabilitare de reabilitare instalaţie şi investiţiei
Varianta aplicarea sol. de
instalaţii Vi (mil. anvelopă VA (mil. anvelopă
reabilitare VE N~ VT (ani)
lei) lei) VT=Vi+VA (mil.
(mil. lei) \IE
lei)
Varianta 1 80,44 - 80,44 17,04 4,72
Varianta 2 359,63 291,1 650,7 35,04 18,55
Varianta 3 359,63 993,9 1353,5 62,9 21,52
Varianta 4 391,86 1896,9 2288,7 121,1 18,89
Tabelul 7
Indicatori energetici — varianta de bază
- R0 med cald = 0.63m2K/W
- Pierderi nominale de căldură = 198,5Kw (171,120 Kcal/h)
- Consum anual de energie pentru încălzire = 411,819Kvvh/an
- Economie anuală de energie prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 0
- Economia în mii. lei prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 0
- Indicatori energetici:
 indice de consum anual de energie pe m3 = 72,28 Kwh/m3an
 indice de consum anual de energie pe m2= 183,3 Kwh/m2an
- Clasificarea energetică a căldurii în funcţie de consumul de căldură anual specific = D
- Nota de evaluare energetică = 78,33 puncte
Tabelul A8
Indicatori energetici - varianta 1
- R0 med cald = 0,63m2K/W
Created with
...
...
- Pierderi nominale de căldură = 192,7 Kw (166,120 Kcal/h)
- Consum anual de energie pentru încălzire = 378,873 Kwh/an
- Economie anuală de energie prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 32,946 Kwh/an (28,4 Gcal/an)
- Economia în mii. lei prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 17,04 mii. lei
- Valoarea costului estimativ al soluţiilor de reabilitare în varianta 1 = 88,44 mii. lei
- Durata de recuperare a investiţiei suplimentare n = 4,72 ani
- Clasificarea energetică a clădirii în funcţie de consumul de căldură anual specific = D
Tabelul A9
Indicatori energetici - Varianta 2
- Ro med cald = 0,689 m2K/W
- Economie anuală de energie prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 67,821 Kwh/an (58,46cal/an)
- Economia în mii. lei prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse 35,07 mii. lei
- Clasificarea energetică a clădirii în funcţie de consumul de căldură anual specific = C
Tabelul A10
- R0 med cald = 0,854 m2K/W
Created with
...
...
- Economie anuala de energie prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 121,654 Kwh/an (104,87 Gcal/an)
- Economia în mii. lei prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 62,9 mii. Iei
 indice de consum anual de energie pe m3 = 50,93Kwh/m3an
- Clasificarea energetică a clădirii în funcţie de consumul de căldură anual specific = B
Tabelul A 11
- RD med cald =1,707 m2K/W
- Pierderi nominale de căldură =73,3 Kw (63,19 Kcal/h)
- Consum anual de energie pentru încălzire =177,767 Kwh/an
- Economie anuală de energie prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 234,052 Kwh/an (201,76 Gcal/an)
- Economia în mii. lei prin aplicarea soluţiilor de reabilitare propuse = 121,1 mii. lei
 indice de consum anual de căldură pe m3 = 31.20 Kwh/m3an
- Clasificarea energetică a clădirii în funcţie de consumul de căldură anual specific = A
- Nota de evaluare energetică = 100 puncte
Figura A1 - Plan parter - Situaţie existentă
Figura A2 - Plan etaj - Situaţie existentă
Figura A3 - Exemplificare instalaţia de încălzire soluţia existentă - Plan subsol
Figura A4 - Exemplificare instalaţia de încălzire soluţia existentă - Plan parter
Figura A5 - Exemplificare instalaţia de încălzire soluţia existentă - Plan etaj
Created with
...
...
Figura A6 - Exemplificare instalaţia de încălzire soluţia propusă cu contorizare pe bloc (scara) - Plan subsol
Figura A7 - Exemplificare instalaţia de încălzire propunere - distribuţie şi contorizare pe apartament - Plan etaj curent
4. Fişa de expertiză termică a clădirii
Clădirea: BLOC DE LOCUINŢE P+4E DIN PANOURI MARI

Adresa: Bucureşti, str. Marinarilor, nr. 13-14, Bloc VI/5, scările A+B, cartier Băneasa
Proprietar: proprietarii celor 38 apartamente

- Destinaţia principală a clădirii:
|X| locuinţe | | birouri | | spital
| | comerţ | | hotel | | autorităţi locale / guvern
| | şcoală | | cultură | | altă destinaţie:...........

- Tipul clădirii:
| | individuală*) | | înşiruită
|X| bloc | | tronson de bloc

- Zona climatică în care este amplasată clădirea: II
- Regimul de înălţime al clădirii (ex. S + P + 4): S+P+4E
- Anul construcţiei: 1980
- Proiectant / constructor: Proiect tip 1PCT nr. 770/1978 secţiuni Pb2+Pb4, proiect adaptare IPB

- Structura constructivă:
| | zidărie portantă | | cadre din beton armat
|X| pereţi structurali din beton armat prefabricat | | stâlpi şi grinzi
| | diafragme din beton armat | | schelet metalic

Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:
|X| partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,
|X| secţiuni reprezentative ale construcţiei,
|X| detalii de construcţie,
|X| planuri pentru instalaţia de încălzire interioară.
|X| schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,
|X| planuri pentru instalaţia sanitară

- Gradul de expunere la vânt:
| | adăpostită
|X| moderat adăpostită
| | liber expusă (neadăpostită)

- Starea subsolului tehnic al clădirii:
|X| Uscat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună,
| | Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună,
| | Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară)

- Plan de situaţie/schija clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, a distanţelor până la clădirile din
apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei de căldură sau a punctului de racord la sursa de căldură
exterioară.
Created with
...
...
BLOC P.4
- Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelor caracteristici termotehnice ale
elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii: tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:
[√] Pereţi exteriori opaci:
- alcătuire:
Suprafaţă Straturi componente (i→e) Coeficient

PE Descriere reducere, r
(m2) (%)
Material Grosime [m]
-beton armat 0,125

Pereţi ext curenţi
PE1 1342,1 -vată min G100 0,085 0,312
(R=1,844 m2K/W)
-beton armat 0,060
Pereţi ext. la intrarea - tencuială 0,020
principală (R = 0,343
PE2 13,8 -
m2K/W)
-beton armat 0,270
Pereţi ext. la intrarea

secundară (R =
PE3 14,8 doua alcătuiri - -
0,677 m2K/W)
- Suprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci [m=]: 1370,7
- Stare:
|X| bună, | | pete condens, | | igrasie

- Starea finisajelor:
|X| bună, | | tencuială căzută parţial / total

- Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: strop de culoare cenuşie;

- Elemente de umbrire a faţadelor; NU
[ ] Rosturi despărţitoare pentru tronsoane ale clădirii:
NU ESTE CAZUL
...
...
- Tipul rostului | | închis, | | deschis

- Alcătuire:
Coeficient
Suprafaţă Straturi componente (i→e) reducere, r
RD Descriere (%)
(m2)
Material Grosime (m)

- Suprafaţa totală a pereţilor către rostul de dilataţie [m2]:
- Deschiderea rostului (distanţa dintre pereţi), d [m]:
- Înălţimea rostului, H [m] (pentru rost de dilataţie deschis):
[ ] Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, ghene etc):
NU ESTE CAZUL
Coeficient
P Descriere (%)
(m2)

- Suprafaţa totală a pereţilor către casa scărilor [m2]:
- Volumul de aer din casa scărilor [m3]:
[√] Planşeu peste subsol:
Coeficient
Psb Descriere (%)
(m2)
Placă din Şapă Mortar 0,05

beton armat
13 cm 534,3 0,973
(R=0,378 Placă b.a 0,13
m2K/W)
- Suprafaţa totală a planşeului peste subsol [m2]: 534,3
- Volumul de aer din subsol [m3]: 1106,3
Created with
...
...
[√] Terasă:
Tip: | | circulabilă, |X| necirculabilă

Stare: |X| bună, | | deteriorată
|X| uscată, | | umedă

Ultima reparaţie |X| < 1 an, | | 1 - 2 ani
| | 2 - 5ani, | | > 5 ani
Coeficient
TE Descriere (%)
(m2)
TE1 Terasă cu Beton armat 0,130

zgură
expandată de Zgura expand. 0,270
grosime
variabilă 546,2 Şapă mortar 0,030 0,880
(R=0,378
m2K/W) Hidroizolaţie 0,010
Pietriş 0,040
- Suprafaţa totală a terasei [m2]: 546,2
- Materiale finisaj; Pietriş
| | Starea acoperişului peste pod: NU ESTE CAZUL
| | Bună.
| | Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii
[ ] Planşeu sub pod: NU ESTE CAZUL
Coeficient
Pp Descriere (%)
(m2)

- Suprafaţa totală a planşeului sub pod [m2]:
[√] Ferestre / uşi exterioare:
FE / Tipul Grad Prezenţă

UE Descriere tâmplăriei etanşare oblon (i/e)
Suprafaţă
Created with
...
...
(m2)
Ferestre şi uşi
de bal-con, din cuplate, din
FE1 lemn (R=0,378 315,0 fără garnituri -
lem
m2K/W)
Uşi de intrare,
metalice, vi-
trate, simple, la metalică
UE1 intrările în 19,3 fără garnituri -
simplă
clădire (R=0,378
m2K/W)
- Starea tâmplăriei:
|X| bună | | evident neetanşă
|X| fără măsuri de etanşare
| | cu garnituri de etanşare
| | cu măsuri speciale de etanşare

[√] Alte elemente de construcţie:
- între casa scărilor şi pod.
- între acoperiş şi pod.
- între casa scărilor şi acoperiş.
- între casa scărilor şi subsol.
Coeficient
Straturi componente (i→e) reducere, r
Supra- (%)
PI Descriere
faţă (m2)
PI,1 Planşee sub et I, şapă mortar 0,03

spre ext. (Rm =
1,690 m2K/W) beton armat 0,13
8,7 aer neventilat 0,05 -
plăci vată G100 0,06
tenc pe rabiţ 0,03
PI,2 Pereţi interiori

spre subsol (Rm = 26,9 patru alcătuiri - -
0,435 m2K/W)
PI,3 Pereţi interiori

spre camera 38,9 două alcătuiri - -
pubelelor (Rm =
Created with
...
...
0,492 m2K/W)
PI,4 Tâmplărie
interioară, spre uşă opacă din
subsol (Rm = 3,0 lemn cu ramă şi - -
tăblii
0,340 m2K/W)
PI,5 Planşee interioare şapă mortar 0,03

peste camera
pubelelor (R = beton armat 0,13
1,731 m2K/W)
7,2 aer neventilat 0,05 -
plăci vată G100 0,06
tenc pe rabiţ 0,03
[√] Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune:
- uşa de intrare în clădire:
|X| Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţa (interfon. cheie).
| | Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare,
| | Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,
- ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare: NU ESTE CAZUL
|X| Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,
| | Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,
| | Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,
Caracteristici ale spaţiului încălzit:
- Suprafaţa pardoselii spaţiului încălzit [m2]: 2530,1
- Volumul spaţiului încălzit [m3]: 6427,8
- Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,54
Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire
Raportul dintre suprafaţa faţadei cu balcoane închise şi suprafaţa totală a faţadei prevăzută cu balcoane / logii; aproximativ
0,145 (cca. 50 % din logii sunt închise de proprietari)
Tipul solului şi adâncimea medie a pânzei freatice
Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 0,80
Perimetrul pardoselii subsolului clădirii: 127,6 m
Instalaţia de încălzire interioară:
Created with
...
...
- Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
| | Sursă proprie, cu combustibil:..............................
| | Centrală termică de cartier
|X| Termoficare - punct termic central
| | Termoficare - punct termic local
| | Altă sursă sau sursă mixtă:.................................
- Tipul sistemului de încălzire:
| | Încălzire locală cu sobe,
|X| Încălzire centrală cu corpuri statice,
| | Încălzire centrală cu aer cald,
| | Încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
| | Alt sistem de încălzire:.......................................
Date privind instalaţia de încălzire locală cu sobe:
Element Element
Nr. Tipul Data Data ultimei
Combustibil reglaj închidere
crt sobei instalării curăţiri
ardere titaj

- Starea coşului / coşurilor de evacuare a fumului:
|X| Coşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani,
| | Coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani
- Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
Număr corpuri staice (buc) Suprafaţă echivalentă termic (m2)

Tip corp
static În spaţiul În spaţiul Total În spaţiul În spaţiul Total
locuit comun locuit comun
600 / 2 135 25 160 304,3 69,1 373,4
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:

Created with
...
...
|X| inferioară, | | superioară, | | mixtă

Necesarul de căldură de calcul [W];

Racord la sursa centralizată cu căldură:
| | racord unic, | | multiplu:.......................puncte,
diametru nominal [mm], disponibil de presiune (nominal) [mmCA]; Φ 89 x 35 mm
- Contor de căldură: tip contor, anul instalării, existenţa vizei metrologice
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivel de racord, reţea de distribuţie, coloane): NU
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):
| | Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,
|X| Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale.
| | Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt
funcţionale
- Reţeaua de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite:
 Lungime [m]: 70 (reţeaua principală)
 Diametru nominal [mm, ţoii]: 57x3 mm; 89 x 3,5 mm
 Termoizolaţie: material, grosime, tip protecţie, stare (integritate, umiditate): v.m. 3 cm grosime, parţial deteriorată.
- Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor: NU AU FOST CURĂŢATE
| | Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,
| | Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme
de trei ani,
| | Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă
- Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:
|X| Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,
| | Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale
Date privind instalaţia de încălzire interioară cu planşeu încălzitor: NU ESTE CAZUL
Created with
...
...
 Suprafaţa planşeului încălzitor [m2],
 Lungimea [m] şi diametrul nominal [mm] al serpentinelor încălzitoare;
 Tipul elementelor de reglaj termic din dotarea instalaţiei;
Diametru
serpentină (mm)
Lungime (m)
- Sursa de încălzire - centrală termică proprie: NU ESTE CAZUL
 Putere termică nominală,
 Randament de catalog,
 Anul instalării, ore de funcţionare,
 Stare (arzător, conducte / armături, manta),
 Sistemul de reglare / automatizare şi echipamente de reglare
Date privind instalaţia de apă caldă menajeră:
- Sursa de energie pentru prepararea apei calde menajere:
| | Sursă proprie, cu:.....................................
|X| Centrală termică de cartier
| | Termoficare - punct termic central
| | Termoficare - punct termic local
| | Altă sursă sau sursă mixtă:......................
- Tipul sistemului de preparare a apei calde menajere:
|X| Din sursă centralizată,
| | Centrală termică proprie,
| | Boiler cu acumulare,
| | Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
| | Preparare locală pe plită,
| | Alt sistem de preparare a.c.m.:.................
Created with
...
...
- Puncte de consum a.c.m. / a.r.;
- Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri; 50 căzi de baiei, 50 WC, 50 lavoare băi, 40 spălătoare bucătărie.
- Racord la sursa centralizată cu căldură:

|X| racord unic, | | multiplu:......................puncte,
diametru nominal [mm], presiune necesară (nominal) [mmCA];
Conducta de recirculare a a.c.m.:

|X| funcţională, | | funcţionează | | nu există

- Contor de căldură general:
tip contor ....................................................
anul instalării ....................................................
existenţa vizei metrologice ....................................................

- Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
|X| nu există | | parţial | | peste tot

Alte informaţii:
- accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul tehnic, programul de livrare a apei calde menajere:
- PERMANENT facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii 5 ani.
- date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere: CT de zonă
- dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m.,
- facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de producere a.cm. funcţionând pe gaze
naturale,
- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid, starea termoizolaţiei etc, parţial funcţionale
- temperatura apei reci din zona / localitatea în care este amplasată clădirea (valori medii lunare - de preluat de la staţia meteo
locală sau de la regia de apă): 10 + 12°C;
- numărul de persoane mediu pe durata unui an (pentru perioada pentru care se cunosc consumurile facturate): 128 pers.
[top]
ANEXA 2
BIBLIOGRAFIE
[1] x x x - OG 29/30.01.2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice,
M. Of. nr.41/31 ianuarie 2000.
Created with
...
...
[2] NP 048-2000 -Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi
preparare a apei calde de consum aferente acestora.
[3] NP 047-2000 - Ghid şi metodologie pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente.
[4] NP 046-2000 - Ghid pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei
calde de consum aferente acestora.
[5] x x x - Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădirile de locuit.
[6] SR 1907/1-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Prescripţii de calcul.
[7] SR 1907/2-97 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul. Temperaturi interioare convenţionale de calcul.
[8] SR 4839-97 - Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.
[9] C 107/1-97 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri de locuit. Buletinul Construcţiilor
14/1998
[10] C 107/3-97-Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor. Buletinul Construcţiilor
13/1998.
[11] C 107/4-97- Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit. Buletinul Construcţiilor 14/1998.
[12] NP 008-97 - Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţile desfăşurate în
regim.
[13] x x x - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi reducerea consumurilor energetice în clădirile de locuit, prin reabilitarea şi
modernizarea instalaţiilor. Contract IPCT-MLPTL nr. 208/11/ 1999.
[14] x x x — Legea 10/1995 privind activitatea în construcţii.
[15] GP 039-97 - Ghid pentru calculul necesarului anual de căldură a clădirilor de locuit.
[16] ing. Dan Berbecaru - O reglementare românească pentru încurajarea conservării energiei termice în clădiri - OG 29/
30.01.2000. Conferinţa Ştiinţa modernă şi energia. Cluj-Napoca mai 2000.
[17] ing. Mihaela Georgescu, ing. Natalia Buchiu, ing. Constanţa Caluianu, ing. Dan Berbecaru - Modernizarea şi reabilitarea
termo-energetică integrată a anvelopei şi instalaţiilor aferente clădirilor existente. Conferinţa de Instalaţii — Sinaia octombrie
2000.
[18] x x x - Ghid de performanţă pentru instalaţii de încălzire şi ventilare - Contract IPCT-MLPTL - 1159/1997.
[19] x x x - ECOCAMPUS - România - Reţeaua europeană a universităţilor şi centrelor de cercetare pentru probleme de energie
şi mediu - Contract STR 1006/96.
[20] x x x - Contribuţii la stabilirea obiectivelor strategice de punere în operă a măsurilor de eficienţă energetică în clădiri de
locuit şi sistemele de alimentare aferente. Orizont de timp 2005-2010 -Contract IPCT-MLPTL - 1187/1996.
[21] x x x - Soluţii de reabilitare termică a anvelopei şi instalaţiilor din blocul test M 28 - Contract IPCT-MLPTL - 1480/1998.
[22] x x x - Legea 199/2000 privind utilizarea eficientă a energiei.
[23] x x x - Metodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente -
Contract IPCT-MLPTL - 203/2000.
[24] GP 060/2000 - Ghid pentru proiectarea instalaţiilor de încălzire perimetrală la clădiri.
[25] xxx Ghid de evaluare a gradului de confort higrotermic din unităţile funcţionale ale clădirilor existente — Contract IPCT-
MLPTL
[26] xxx Ghid privind proceduri de efectuare a măsurilor necesare expertizării termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor
Created with
...
...
aferente - Contract INCERC-MLPTL
[27] xxx Ghid de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de.constniţţie-la.-cjădiri.exlsţe.nte în vederea reabilitării
termice - Contract INCERG- MLPTL
[28] xxx Ghid privind îmbunătăţirea calităţii termoizolatoare a ferestrelor la clădirile civile existente - Contract UAU IM- MLPTL
[top]
Created with
...

MP 019-2002 Reabilitarea Anvelopei Instalatiilor de Incalzire Si Apa Calda La Blocurile de Locuinte Cu Structura Din Panouri Mari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MP 019-2002 Reabilitarea Anvelopei Instalatiilor de Incalzire Si Apa Calda La Blocurile de Locuinte Cu Structura Din Panouri Mari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

METODOLOGIE PRIVIND REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA ANVELOPEI ŞI A

INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE ŞI APĂ CALDĂ DE CONSUM LA BLOCURILE DE

1. OBIECTUL METODOLOGIEI. DOMENIUL DE APLICARE ŞI POTENŢIALII UTILIZATORI

situaţia → actuală strategia de reabilitare a clădirii → soluţii şi măsuri de reabilitare

2. DESCRIEREA SOLUŢIILOR APLICATE LA CLĂDIRILE DIN PANOURI MARI CONSTRUITE DUPĂ

2.1.1. Evoluţia proiectelor tip pentru blocurile din panouri mari

- În 1959 s-a executat în acelaşi cuartal o nouă clădire experimentală, cu P+4E.

 ansamblul Steagul Roşu-Braşov.

 cartierul Nicolina laşi.

B. Proiecte tip de clădiri de locuit cu P + 4 etaje din panouri mari:

C. Proiecte tip de clădiri de locuit cu P + H etaje din panouri mari

download the freoetrial online at nitropdf.com/professional

Alcătuirea de ansamblu a clădirilor din panouri mari

Alcătuirea panourilor din punct de vedere al structurii de rezistenţă

Proiectul 770, are panouri de planşeu de 13 cm grosime şi o rezemare continuă de 3 cm lăţime.

 pragurile de la partea inferioară a panourilor au fost realizate pe toata lăţimea panoului;

Soluţii de izolare termica practicate

Planşee peste subsol

Uneori în subsoluri au fost amenajate boxe, spălătorii, uscâtorii. subsoluri ALA.

Conductele magistrale, în general, treceau prin subsoluri.

La blocuri nu s-a practicat, în general, soluţia de plăci pe sol.

Pentru termoizolaţie s-au folosit:

- plăci de vată minerală FI 120 (fonoizolatoare. rigide) de 2 cm grosime;

- plăci PFL poros, bitumate şi antiseptizate, în grosime de 3-4 cm :

- plăci de BCA-GBN-T având grosimea de 7,5 cm şi, mai rar, de 10 cm:

- polistiren celular de 24 mm grosime.

- plăci BCA GBN-T în grosime de 7,5 sau 10 cm:

- protecţie cu tencuială pe plasă de rabiţ fixată cu bolturi împuşcate.

În perioada 1960-1985 s-au practicat următoarele soluţii de terase:

Alcătuirea pereţilor exteriori utilizaţi în perioada 1955-1985 a fost următoarea:

- panouri portante bistrat, executate în perioada 1980-1984;

Tâmplăria utilizată la clădirile de locuit a fost tămplăria de lemn.

S-au folosit geamuri simple de 3 mm grosime. Nu s-au prevăzut garnituri de etanşare.

2.2. Prezentarea instalaţiilor aferente clădirilor din panouri mari

2.2.1. Instalaţii de încălzire centrală

Temperaturile interioare de calcul sunt:

- camerele de locuit, bucătării, băi, uscătorii t =18°C;

- casa scării t =10°C;

2.2.2. Instalaţia de apă caldă de consum

2.2.3. Instalaţii sanitare, gaze, electrice

2.3.1. Prezentare generală

- există un număr mare de clădiri existente realizate conform acestui proiect;

Proiectul 770/78 cuprinde următoarele tipuri de secţiuni:

- Seria Pa (vezi fig. 1, fig. 2, fig. 3, fig. 4, fig. 5)

 Secţiunea Pa 1 - 13 apartamente cu 2 camere + 1 apartament cu 3 camere;

 Secţiunea Pa 2 - 13 apartamente cu 2 camere + 1 apartament cu 3 camere;

 Secţiunea Pa 3 - 7 apartamente cu 3 camere -+ 3 apartamente cu 4 camere;

 Secţiunea Pa 4 - 7 apartamente cu 3 camere + 3 apartamente cu 4 camere.

- Seria Pb (vezi fig. 6, fig. 7, fig. 8, fig. 9, fig. 10)

 Secţiunea Pb 1 - 19 apartamente cu 2 camere:

 Secţiunea Pb 2 - 19 apartamente cu 2 camere;

 Secţiunea Pb 3 - 18 apartamente cu 3 camere + 1 apartament cu 4 camere;

 Secţiunea Pb 4 - 18 apartamente cu 3 camere + 1 apartament cu 4 camere.

 Secţiunea Pc 1 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere;

 Secţiunea Pc 2 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere;

 Secţiunea Pc 3 - 5 apartamente cu 3 camere + 2 apartamente cu 2 camere + 3 apartamente cu 3 camere;

 Secţiunea Pc 4 - 2 apartamente cu 2 camere + 8 apartamente cu 3 camere.

Caracteristicile de bază ale proiectului tip 770/78 sunt următoarele;

- număr de niveluri P + 4E şi subsol tehnic general:

- înălţimea de nivel 2,70 m;

- valabilitate seismică: gradele 6. 7, 8. cu excepţia secţiunilor Pa 1 şi Pa 2 a căror valabilitate este 6 şi 7:

- gradul I de rezistenţă la foc:

- valabilitate climatică: zonele I, II. III.

2.3.2. Prezentarea soluţiilor de arhitectură