Proiect Audit V.finala Var7-Excel

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI
FACULTATEA DE INSTALAȚII
Certificatul de
performanță energetică
și auditul energetic al
unui imobil de birouri cu
climatizare
PROIECT
Autor: Ing. Olimpia Iordan
Îndrumător proiect: Dr. Ing. Octavia Cocora
septembrie – noiembrie 2010

Proiect audit – Olimpia Iordan
Cuprins
1. Prezentare generală..........................................................................................................................3
1.1. Introducere.....................................................................................................................................3
1.2. Conținutul proiectului....................................................................................................................6
2. Analiza energetică a clădirii.............................................................................................................8
2.1. Caracteristici geometrice și de alcătuire a clădirii.........................................................................8
2.1.1. Descrierea arhitecturală a clădirii...........................................................................................8
2.1.2. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență............................9
2.1.3. Descrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora (încălzire,
ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)........................................................................9
2.1.4. Regimul de ocupare al clădirii.............................................................................................12
2.1.5. Anvelopa clădirii și volumul încălzit/climatizat al clădirii..................................................12
2.2. Caracteristici termice...................................................................................................................12
2.2.1. Calculul rezistențelor termice unidirecționale.....................................................................12
2.2.2. Calculul rezistențelor termice corectate...............................................................................16
2.3. Parametrii climatici......................................................................................................................18
2.3.1. Temperatura convențională exterioară de calcul..................................................................18
2.3.2. Intensitatea radiației solare și temperaturile exterioare medii lunare...................................18
2.4. Temperaturi de calcul ale spațiilor interioare..............................................................................19
2.4.1. Temperatura interioară predominantă a încăperilor încălzite..............................................19
2.4.2. Temperatura interioară a spațiilor comune neîncălzite........................................................19
2.4.3. Temperatura interioară de calcul..........................................................................................20
2.5. Calculul coeficienților de pierderi de căldură HT și HV................................................................20
2.5.1. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H................................................20
2.5.2. Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii, HV........................21
2.5.3. Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii, HT......................22
2.6. Stabilirea perioadei de încălzire preliminare...............................................................................24
2.6.1. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii QL (calcul preliminar, pentru θeo = 12°C).........25
2.6.2. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru θeo = 12°C).........25
2.6.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1..............................................................28
2.6.4. Determinarea temperaturii de echilibru și perioada de încălzire reală a clădirii..................31
2.7. Programul de funcționare și regimul de funcționare a agentului termic......................................32
2.8. Calculul pierderilor de căldură reale ale clădirii..........................................................................32
2.9. Calculul aporturilor de căldură reale ale clădirii..........................................................................33
2.10. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh....................................................................35
2.11. Consumul de energie pentru încălzire, Qfh.................................................................................36
2.12. Consumul specific mediu anual de energie electrică pentru climatizare...................................40
2.12.1. Determinarea perioadei de răcire și a necesarului de energie pentru răcirea clădirii.........40
2.12.2. Consumul de energie electrica pentru răcire, Qt................................................................53
2.13. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm........................................54
1
2.14. Consumul de energie pentru iluminat........................................................................................58

2.15. Energia primară și emisiile de CO2............................................................................................58
2.15.1. Energia primară..................................................................................................................58
2.15.2. Emisia de CO2....................................................................................................................59
3. Certificarea energetică a clădirii....................................................................................................61
3.1. consumul anual specific de energie pentru încălzirea spațiilor...................................................61
3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum............................61
3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat...................................................................61
3.4. consumul anual specific de energie pentru climatizare...............................................................62
3.5. Consumul total anual specific de energie....................................................................................62
3.6. Penalizări acordate clădirii certificate..........................................................................................62
3.7. Nota energetică............................................................................................................................63
3.8. Definirea clădirii de referință.......................................................................................................64
4. Soluții de reabilitare termică..........................................................................................................70
4.1. Analiza aspectelor energetice......................................................................................................72
4.2. Analiza aspectelor economice......................................................................................................72
4.2.1. Premise de calcul economic.................................................................................................72
4.2.2. Indicatori de eficienţă economică utilizaţi la analiza economică a soluţiilor......................73
4.3. Concluzii......................................................................................................................................77
4.4. Alte observații..............................................................................................................................78
4.5. Recomandări în sarcina proprietarilor.........................................................................................80
Anexa A – Informații privind clădirea certificată....................................................................................81
Anexa B – Certificat energetic................................................................................................................85
2
1. Prezentare generală
1.1. Introducere
Clădirea este considerată în prezent ca un organism într-o evoluție continuă, care în

timp trebuie tratat, reabilitat și modernizat pentru a corespunde exigențelor stabilite de
utilizator într-o anumită etapă.
Prin eficientizarea energetică a clădirii în paralel cu deducerea necesarului de energie,

se realizează două obiective importante ale dezvoltării durabile și anume economia de
resurse primare și reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător. Aceste
obiective sunt vizate cu prioritate în Cartea Albă sau Cartea Energiei – „Pentru o
Politică Energetică a Uniunii Europene” legiferată de Parlamentul European în 17
decembrie 1994 și revizuită în 2000, cu denumirea: Cartea Albă: „Spre o strategie
Europeană privind siguranța alimentării cu energie”.
Creșterea eficienței energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea

utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, până la efectuarea unei expertize
și a unui audit energetic în urma cărora experții recomandă o serie de soluții tehnice
de reabilitare/modernizare.
Activitatea de expertizare și auditare are drept scop stabilirea caracteristicilor

termotehnice reale ale clădirilor și instalațiilor aferente, în vederea evaluării
consumurilor specifice și promovării unor soluții care să îmbunătățească
performanțele energetice ale acestora, în condițiile asigurării unui microclimat
confortabil.
Calitatea și eficiența consumului energetic la nivelul fondului construit a depășit

preocupările specialiștilor în domeniu și se înscrie în prezent ca problematică a
politicilor energetice ale țărilor dezvoltate.
La nivelul Uniunii Europene, directiva CE 91/2002 stabilește pentru țările membre

obligativitatea ca toate categoriile de clădiri să fie certificate energetic periodic, iar
pentru cele publice „Certificatul de performanță energetică” să fie afișat în holurile
centrale.
Obiectivul principal al „Certificatului de performanță energetică” al unei clădiri

existente este de a oferi proprietarului sau utilizatorului clădirii, precum și persoanelor
3
interesate în cumpărarea sau asigurarea clădirii, informații despre performanța

energetică a clădirii și instalațiilor aferente acesteia.
Auditul energetic și întocmirea Certificatului de performanță energetică se efectuează

de către auditori energetici atestați sau birouri de consultanță energetică acreditate, cu
pregătire tehnică în domeniul termotehnicii construcțiilor, instalațiilor și
echipamentelor în construcții.
Elaborarea „Certificatului de performanță energetică al unei clădiri” implică

parcurgerea următoarelor etape:
 efectuarea analizei termice și energetice a clădirii;

 întocmirea unui „Raport de analiză termică și energetică a clădirii” pe baza
analizei termice și energetice;
 definirea clădirii de referință atașată clădirii reale și evaluarea performanței
energetice a acesteia;
 încadrarea în clase de performanță energetică și de mediu a clădiri;
 notarea din punct de vedere energetic a clădirii;
 întocmirea „Certificatului de performanță energetică a clădirii”.
Elaborarea „Auditului energetic al unei clădiri” implică următoarele etape:
1. efectuarea analizei termice și energetice a clădirii;

2. identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică și analiza
eficienței economice a acestora;
3. întocmirea „Raportului de Audit Energetic”.
1. Analiza termică și energetică a clădirii se referă la evaluarea performanței

energetice a clădirii în condiții normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale
sistemului de construcție – instalații aferente (încălzire, preparare/furnizare a apei
calde de consum, ventilare și climatizare, iluminat artificial).
Analiza termică și energetică a clădirii presupune realizarea următoarelor etape:
 Investigarea preliminară a clădirii și a instalațiilor aferente, care se referă

la următoarele aspecte:
 analiza „Cărții tehnice” a clădirii;
4
 evaluarea stării actuale a clădirii prin comparație cu soluția de proiect

pentru: elementele de construcție opace, vitrate, instalația de încălzire,
de preparare a apei calde de consum, iluminat, ventilare/climatizare;
 analiza elementelor caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul
construit
 prelevarea de probe fizice.
 Determinarea performanțelor energetice ale construcției și ale
instalațiilor aferente acesteia precum și a consumului anual de energie a
clădirii pentru: încălzirea spațiilor, prepararea apei calde de consum,
iluminat artificial, ventilare/climatizare. Această etapă constă în:
 determinarea rezistențelor termice corectate ale elementelor de
construcție din componența anvelopei clădirii (spațiul încălzit);
 determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spațiilor
încălzite și neîncălzite ale clădirii;
 determinarea consumului anual de energie, total și specific (prin
raportare la aria utilă a spațiilor închise) pentru încălzirea spațiilor, la
nivelul sursei de energie a clădirii;
raportare la aria utilă a spațiilor închise) pentru ventilare/climatizare, la
raportare la aria utilă a spațiilor închise) pentru iluminat artificial, la
raportare la aria utilă a spațiilor închise) pentru apa caldă de consum, la
 determinarea consumului anual de apa caldă de consum, total și
specific (prin raportare la numărul de persoane normalizat și numărul
de zile de utilizare dintr-un an) la nivelul punctelor de consum și la
nivelul sursei de energie a clădirii.
 Concluziile auditorului energetic se referă la sintetizarea informațiilor
obținute prin analiza termică și energetică efectuarea diagnosticului energetic
5
al clădirii, prin interpretarea rezultatelor obținute și indicarea aspectelor legate

de performanța energetică a acesteia.
2. Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică și analiza

eficienței economice a acestora presupune următoarele etape:
 Stabilirea soluțiilor tehnice de creștere a performanței energetice a clădirii

analizate se face ținând cont de alcătuirea și starea elementelor de construcție,
de starea instalațiilor (rezultate din analiza termică și energetică a clădirii), de
materialele și tehnologiile existente pe piață, și de preferat în colaborare cu
proprietarii clădirilor.
 Analiza eficienței economice a soluțiilor tehnice alese se face prin intermediul
indicatorilor economici ai investiției, dintre care cei mai importanți sunt:
 valoarea netă actualizată aferentă investiției necesare aplicării unui
proiect de reabilitare/modernizare;
 durata de recuperare a investiției datorită aplicării unui proiect de
reabilitare/modernizare;
 costul specific al unității de energie economisite.
3. „Raportul de audit energetic” conține toate elementele necesare alegerii soluțiilor

de reabilitare/modernizare energetică a clădirii. Raportul face o prezentare a modului
în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici energetice ale
clădirii, a măsurilor propuse de reabilitare/modernizare și a concluziilor referitoare la
măsurile eficiente din punct de vedere economic.
Întocmirea Raportului de audit energetic este un element esențial al procedurii de

realizare a auditului energetic, iar prezentarea concluziilor referitoare la măsurile de
modernizare energetică trebuie adaptate de fiecare dată în funcție de beneficiarul
raportului, ținând seama că în final acesta va fi cel care va decide în privința soluției
de modernizare energetică ce se va implementa.
1.2. Conținutul proiectului
Prezentul proiect a fost întocmit la finalizarea cursului de „Audit energetic pentru

clădiri” desfășurat în cadrul Universității de Construcții București – Facultatea de
Instalații, în perioada 13.09-12.11.2010 și are ca obiect elaborarea „Certificatului de
6
performanță energetică” și realizarea „Auditului energetic” pentru un imobil de

birouri S + P + 5E situat în București.
La baza proiectului au stat:
 Date din proiectul de execuție al clădirii;

 Date preluate de la clădirea auditată conform fișei de analiză.
Proiectul este structurat conform legislației și normativelor în vigoare.
Elaborarea documentelor finale s-a făcut pe baza unor note de calcul prezentate în
capitolele respective. Notele de calcul au fost realizate pe baza normativelor în
vigoare, menționate în bibliografie.
Documentele finale respectă „Metodologia de calcul a performanței energetice a

clădirilor – Mc001” intrată în vigoare în 2006.
Sunt prezentate principalele soluții de reabilitare, însoțite de analiza eficienței

economice a soluțiilor tehnice alese.
Sunt prezentate planurile de arhitectură ale construcției.
Toate calculele au fost realizate folosind aplicația Excel din suita Microsoft Office.
7
2. Analiza energetică a clădirii
2.1. Caracteristici geometrice și de alcătuire a clădirii
2.1.1. Descrierea arhitecturală a clădirii
Clădirea evaluată este de tip imobil de birouri, fiind situată în București.
Construcția a fost executată în anul 1983.
Clădirea se compune dintr-un singur tronson, cu regim de înălțime S+P+5E.
Dimensiunile în plan ale clădirii sunt 28,10 m x 20,00 m, cu o suprafață totală

construită de 3372 m2.
Clădirea are 4 birouri la parter, 4 birouri pe etajele 1-4 și 2 birouri la ultimul etaj,
respectiv un total de 22 birouri pe întreaga clădire.
Clădirea are scară interioară comună, cu o singură rampă și podest de nivel și este
prevăzută cu ascensor.
Soluția arhitecturală existentă a clădirii grupează următoarele funcțiuni pe nivel:
 Subsol: subsol tehnic

 Parter: birouri
 Etaj 1 – 5: birouri
Înălțimile de nivel sunt:
 Subsol: 3,20 m
 Parter: 2,65 m
 Etaj 1 – 5: 2,65 m
Accesul principal în clădire are loc pe fațada N, clădirea fiind prevăzută cu o singură
cale de acces.
Accesul în subsol se face printr-o rampă amplasată în casa scării. Subsolul este
destinat adăpostirii conductelor de distribuție a apei reci, apei calde de consum si a
agentului termic pentru încălzire/climatizare. Planșeul peste subsol este alcătuit din
BCA având un strat de șapă de beton și un finisaj interior de tip pardoseală caldă sau
rece.
Terasa clădirii este necirculabilă și nu prezintă degradări sau neetanșeități.
8
2.1.2. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență
Pereții exteriori care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt alcătuiți astfel:
 Tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior;

 Zidărie din beton armat având grosimea de 12 cm;
 Zidărie din blocuri B.C.A. având grosimea de 15 cm;
 Tencuieli de cca. 2 cm grosime la exterior.
Pereții interiori sunt din zidărie din beton armat.
Tâmplăria exterioară din clădire este cu ramă din lemn, de tip cuplată, cu două foi de
geam simplu, prezentând elemente de degradare.
Ușa de intrare în clădire este metalică, neetanșată. Ușa de intrare în clădire nu este
prevăzută cu sistem automat de închidere.
Structura de rezistență a clădirii deasupra cotei 0.00 este alcătuită astfel:
 Elemente verticale din beton armat monolit – stâlpi de rezistență;

 Elemente orizontale – planșee prefabricate din beton armat și grinzi realizate
atât prefabricat cât și monolit; scările sunt prefabricate.
Structura este realizată după cum urmează:
 Pereți din beton armat atât pe linia elementelor structurale ale suprastructurii
cât și suplimentari față de aceștia;
 Planșeul peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;
 Fundații continue de tip talpă și cuzinet din beton armat.
2.1.3. Descrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora (încălzire,

ventilare/climatizare, apă caldă menajeră, iluminat)
Încălzirea clădirii analizate este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un

punct termic învecinat. Se constată degradarea în unele zone a termoizolației aferente
conductelor de alimentare cu agent termic pentru încălzire.
Instalația de alimentare cu apă caldă de consum urmează același traseu la subsol ca și

instalația de încălzire și se ramifică pe verticală în coloane care alimentează
bucătăriile și băile din birouri. Se constată degradarea în unele zone a termoizolației
aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.
9
Instalații de aer condiționat pentru birouri, sistem ventiloconvectoare 2 țevi. Rețea apă
răcită 7/12°C .
Răcitor de apă cu condensator răcit cu aer, ansamblu montat în uzina pentru instalare
exterioară, îmbrăcat cu panouri metalice, ușor de demontat, cu fața interioară tratată
termic și acustic, inclusiv agent frigorific ecologic.
Ansamblul cuprinde:
 compresoare (minim 2 buc.) tip șurub;

 modulare a puterii;
 ungere sub presiune controlată prin presostat diferențial pe fiecare compresor;
 motor răcit cu gazul de aspirație;
 protecție electronică integrală a motorului;
 rezistența electrică în carter (funcționare la temperaturi scăzute);
 condensator cu aer – baterie de țevi de cupru cu aripioare de aluminiu protejat
anticoroziune;
 evaporator multitubular cu virole de oțel, izolat termic ARMAFLEX (19 mm),
cu flow – switch montat la intrarea în evaporator;
 ventilatoare helicoidale direct cuplate cu motoare etanșe IP55, clasa F;
 accesorii: vană electrică pe lichid, filtru deshidrator, presostat de securitate de
presiune înaltă-joasă și diferențială a uleiului, sondă antigel;
 tablou de forță și automatizare;
 montajul ansamblului pe ploturi anti-vibrație cu resort, cu conexiuni elastice și
cu filtru de protecție pe apă la intrarea în evaporator;
 circuit de răcire glicolat 30%.
Date suplimentare aferente elementelor principale:
Compresoarele:
 Sunt de tip monosurub.

 Sunt amplasate în carcasă prevăzută fără izolație fonică performantă.
 Formează un ansamblu montat pe profile sprijinite pe arcuri elicoidale pentru
amortizarea vibrațiilor.
 Fiecare motor de compresor este răcit prin aspirația gazului si este protejat la
supraîncălzire.
10
 Fiecare este prevăzut cu un preîncălzitor de carter pentru limitarea diluării

uleiului la pornire.
Vaporizatorul
 Este de tip „sheell-and-tube”, în care circulă lichidul de răcire.

 Este de mare randament având o pierdere de presiune scăzută la curgere.
 Alimentarea si refularea sunt PN 16.
 Un sistem de siguranță la îngheț asigura oprirea agregatului in cazul
temperaturilor prea scăzute.
 Este de tip multitubular cu capete detașabile, cu circuite frigorifice cu detentă
directă.
 Izolația este din cauciuc sintetic impermeabil si prevăzută cu rezistenta de
încălzire. Vaporizatorul este pozat in afara fluxului de aer.
Condensator
Grupul este echipat cu un condensator ce include un circuit de subrăcire pentru

asigurarea subrăcirii agentului frigorific și un robinet de golire.
Circuit agent frigorific
Fiecare circuit de agent frigorific este prevăzut cu un amortizor de zgomot pentru

gazul refulat, un indicator pentru vizualizarea nivelului de agent frigorific, un
indicator al umidității, un filtru dezumidificator (cu material filtrant ce se poate
înlocui), un ventil de laminare cu comanda electrica, un robinet de încărcare.
Conducte frigorifice
Conductele de lichid frigorific sunt echipate cu un filtru dezumidificator echipat cu un

by-pass, un ventil de laminare termostatic, o vana magnetica si un indicator pentru
nivelul umidității. Conductele de aspirație sunt izolate cu cauciuc sintetic
impermeabil.
Clădirea este alimentată cu apă rece de la rețeaua orășenească. În clădire sunt montate
128 puncte de consum apă rece și 86 puncte de consum apă caldă.
Condițiile convenționale de calcul sunt fixate pe valorile pentru agentul termic de

încălzire T = 80°C, R = 60°C, pentru agentul termic de răcire T = 7°C, R = 12°C,
pentru temperaturi i = 20°C, e = -15°C.
11
Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu lampi fluorescente atât în birouri

cât și în spațiile comune.
2.1.4. Regimul de ocupare al clădirii
Regimul de ocupare al clădirii este de 12 de ore din 24 pe zi, dar alimentarea cu

căldură se consideră în regimul continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de
ventilare mecanică. Clădirea prezintă instalație de climatizare cu ventiloconvectoare și
chiller, care funcționeaza în regim intermitent 12 de ore din 24 pe zi.
2.1.5. Anvelopa clădirii și volumul încălzit/climatizat al clădirii
Anvelopa clădirii reprezintă totalitatea elementelor de construcție care închid volumul

încălzit/climatizat, direct sau indirect.
2.2. Caracteristici termice
2.2.1. Calculul rezistențelor termice unidirecționale
Rezistențele termice unidirecționale pentru fiecare tip de element de construcție se

calculează cu formula:
δj 1 δ 1
R=R i+ ∑ + R e= +∑ j + [m2K/W]
aj λ j αi aj λ j αe
  a ’ Rstrat Rperete
Nr. Material
[m] [W/mK] [–] [W/mK] [m K/W]
2
[m2K/W]
1 Tencuială din mortar de ciment 0,02 0,87 1,03 0,896 0,02
2 Beton armat 0,12 1,74 1,03 1,792 0,07
3 BCA 0,15 0,27 1,03 0,278 0,54
Tencuială exterioară mortar de
4 0,02 0,87 1,03 0,896 0,02
ciment
Total 0,65 0,82
Tabel 2.2.1.1 Perete exterior
i – coeficient de transfer termic superficial interior [W/m 2K] – determinat în funcție

de tipul elementului de construcție și de direcția și sensul fluxului termic din
Mc001/PI, tabelul 9.1.1.
i = 8 W/m2K
12
e – coeficient de transfer termic superficial exterior [W/m2K] – determinat în

funcție de tipul elementului de construcție și de direcția și sensul fluxului termic
din Mc001/PI, tabelul 9.1.1.
e = 24 W/m2K
a– coeficientul de majorare a conductivității termice [–] – determinat în funcție de

starea și vechimea materialelor din Mc001/PI, tabelul 5.3.2
– conductivitatea termică de calcul [W/mK]
’ – conductivitatea termică corectată de calcul [W/mK] – calculată cu formula:
λ ' =λ ∙ a
  a ’ Rstrat Rperete
Nr. Material
[m] [W/mK] [–] [W/mK] [m2K/W] [m2K/W]
2 Beton armat 0,25 1,74 1,03 1,792 0,14
Total 0,16 0,41
Tabel 2.2.1.2 Perete interior

i = 8 W/m2K

e = 8 W/m2K

λ ' =λ ∙ a
13
R
Nr. Material
[m K/W]
2
1 Tâmplărie din lemn cuplată 0,45

2 Tâmplărie din metal simplă 0,17
Tabel 2.2.1.3 Tâmplărie exterioară
  a ’ Rstrat Rplanseu
Nr. Material
[m] [W/mK] [–] [W/mK] [m K/W]
2
[m2K/W]
1 Linoleum 0,02 0,29 1,00 0,290 0,07
2 Șapă beton 0,03 0,93 1,00 0,930 0,03
3 BCA 0,15 0,27 1,03 0,278 0,54
Total 0,64 0,89
Tabel 2.2.1.4 Planșeu peste subsol – pardoseală caldă

i = 6 W/m2K

e = 12 W/m2K

λ ' =λ ∙ a
Nr. Material
[m] [W/mK] [–] [W/mK] [m K/W]
2
[m2K/W]
1 Mozaic 0,03 1,16 1,00 1,160 0,03
2 Șapă beton 0,03 0,93 1,00 0,930 0,03
3 BCA 0,15 0,27 1,03 0,278 0,54
Total 0,60 0,85
Tabel 2.2.1.5 Planșeu peste subsol – pardoseală rece
14

i = 6 W/m2K

e = 12 W/m2K

λ ' =λ ∙ a
Nr. Material
[m] [W/mK] [–] [W/mK] [m K/W]
2
[m2K/W]
1 Carton asfalt 0,03 0,17 1,00 0,170 0,18
2 Șapă 0,02 1,03 1,00 1,030 0,02
3 Zgură de cazan 0,29 0,35 1,00 0,350 0,29
4 Carton asfalt 0,18 0,17 1,00 0,170 0,18
5 Barieră contra vaporilor 0,06 0,17 1,00 0,170 0,06
6 Șapă 0,02 1,03 1,00 1,030 0,02
7 Placă beton armat 0,06 1,74 1,10 1,914 0,06
8 Tencuială 0,022 0,90 1,03 0,896 0,022
Total 0,832 0,99
Tabel 2.2.1.6 Planșeu peste ultimul nivel (terasă necirculabilă)

i = 8 W/m2K
15

e = 24 W/m2K

λ ' =λ ∙ a
Media ponderată a rezistențelor planșeului peste subsol:
Rplanseu peste subsol = 0,88 [m2K/W]
2.2.2. Calculul rezistențelor termice corectate
Rezistențele termice corectate țin seama de efectul punților termice liniare și

punctuale și se calculează cu formula:
' 1
R =r ∙ R=R ∙
R ∙ [ ∑ ( ψ ∙l ) + ∑ χ ] [m2K/W]
1+
A
16
Element de
R S
Secțiuni Detaliul
Tabelul
conf.
ψ l ψ ∙l ∑ (ψ ∙ l ) R' r
construcție C107/3-
m2K/W m2
1997
W/mK m W/K W/K m2K/W –
Atic terasă 1 31 0,32 96,20 30,78
Terasă 0,99 533,50 Orizontale 35,07 0,93 0,94
Atic terasă 2 31 0,22 19,50 4,29
Perete interior pe
Planșeu 46 0,31 73,95 22,92
0,88 455,78 Orizontale placa peste subsol 28,65 0,84 0,95
peste subsol
Soclu subsol 44 0,06 95,37 5,72
Colț intrând pereți 13 0,32 10,40 3,33
Colț ieșind pereți 3 0,10 15,60 1,56
Intersecție pereți 2 0,01 15,60 0,16
Glaf inferior
53 0,16 40,40 6,46
fereastră
Parter Glaf superior
54 0,10 40,40 4,04
fereastră
Glaf lateral fereastră 52 0,15 128,80 19,32
Intersecție placă
2 0,01 18,90 0,19
balcon cu perete
Uși 64 0,22 42,00 9,24
Glaf inferior
53 0,16 88,60 14,18
fereastră
Etaj 2&4 Glaf superior
54 0,10 88,60 8,86
fereastră
Intersecție placă
2 0,01 42,00 0,42
balcon cu perete
Uși 64 0,22 42,00 9,24
Pereți
0,82 1296,37 Colț ieșind pereți 3 0,10 20,80 2,08 303,31 0,69 0,84
exteriori
Glaf inferior
53 0,16 85,60 13,70
fereastră
Etaj 1&3 Glaf superior
54 0,10 85,60 8,56
fereastră
Intersecție placă
2 0,01 36,00 0,36
balcon cu perete
Uși 64 0,22 36,00 7,92
Glaf inferior
53 0,16 37,60 6,02
fereastră
Etaj 5 Glaf superior
54 0,10 37,60 3,76
fereastră
Intersecție placă
2 0,01 23,70 0,24
balcon cu perete
Uși 64 0,22 24,00 5,28
Atic terasă 1 31 0,32 96,20 30,78
Orizontale Atic terasă 2 31 0,22 19,50 4,29
Soclu subsol 44 0,06 95,37 5,72
Tabel 2.2.2.1 Coeficienți specifici liniari de transfer termic
17
Rezistența Rezistența
Suprafața termică în r termică
Nr. Descriere câmp corectată
[m2] [m2K/W] [–] [m2K/W]
1 Terasa 533,50 0,99 0,94 0,93
2 Pereți exteriori fațade 1296,37 0,82 0,84 0,69
3 Planșeu peste subsol neîncălzit 455,78 0,88 0,95 0,84
4 Ferestre lemn 476,17 0,45 1,00 0,45
5 UE lemn 52,96 0,45 1,00 0,45
6 UE metalice 3,60 0,17 1,00 0,17
Tabel 2.2.2.2 Rezistențe termice corectate
A– aria elementelor anvelopei [m2]
R– rezistența termică specifică unidirecțională aferentă ariei A [m 2K/W] – conform

C107/1
R’ – rezistența termică corectată [m2K/W]
r– coeficientul de corecție pentru punțile termice [–] – calculat ca raportul dintre

rezistența termică corectată și rezistența termică unidirecțională
2.3. Parametrii climatici
2.3.1. Temperatura convențională exterioară de calcul
Pentru iarnă, temperatura convențională de calcul a aerului exterior se consideră în

funcție de zona climatică în care se află orașul București (zona II), conform STAS
1907/1, astfel:
e = -15OC
2.3.2. Intensitatea radiației solare și temperaturile exterioare medii lunare
Intensitățile medii lunare și temperaturile exterioare medii lunare au fost stabilite în

conformitate cu Mc001/PI, anexa A.9.6., respectiv SR4839, pentru orașul București.
18
Lunile
I II III IV V VI VII VII IX X XI XII
ITN 13,6 20,7 30 39,6 65,9 76,9 70,1 73,8 51,2 25,2 15,3 11,7
103, 138, 125,
ITS 76,7 106,9 94,8 91,6 96,8 94,9 136,8 73,3 68,9
5 1 7
ITE 30,9 53,9 65,9 76 74,9 79,6 72,2 78 84,6 66 33 27,3
ITV 30,9 53,9 65,9 76 74,9 79,6 72,2 78 84,6 66 33 27,3
ID-Vert 13,6 20,7 30 39,6 46,9 50,3 48,2 45 35,6 25,2 15,3 11,7
100,
ID-Oriz 27,1 41,4 60 79,2 93,9 96,3 90,1 71,1 50,4 30,6 23,5
7
124, 205, 233, 233, 114,
ITOriz 49,6 85 167,2 200,8 175,5 54,2 41,3
8 6 5 2 2
Tabel 2.3.2.1 Valori medii ale intensității radiației solare
Lunile
Altitud
. XI
I II III IV V VI VII VIII IX X XI
I
11, 10,
92 -2,4 -0,1 4,8 16,7 20,2 22 21,2 16,9 5,2 0,2
3 8
Tabel 2.3.2.2 Valori medii ale temperaturii exterioare
2.4. Temperaturi de calcul ale spațiilor interioare
2.4.1. Temperatura interioară predominantă a încăperilor încălzite
Conform STAS SR 1907-2/97 temperatura predominantă pentru clădiri de birouri

este:
i = 20OC
Temperatura interioară casei scării va fi considerată temperatura de proiectare,

respectiv: ucs = 18OC
Întrucât diferența de temperatură între i și ucs este mai mică de 4OC, se consideră că
volumul încălzit cuprinde și casa scării.
2.4.2. Temperatura interioară a spațiilor comune neîncălzite
Temperatura interioară a spațiilor comune neîncălzite va fi determinată astfel:
Temperatura interioară a subsolului neîncălzit va fi calculată conform metodologiei

Mc001/PI, cap. I.9.1.1.1 pe baza de bilanț termic, cu formula:
∑ ( θ j ∙ L j ) +0,34 ∙V ∙ ∑ ( n j ∙ θ j )
s = [°C]
∑ L j +0,34 ∙V ∙ ∑ n j
19
în care:
Lj – coeficienții de cuplaj termic aferenți tuturor elementelor de construcție

orizontale și verticale care delimitează spațiul subsolului de mediile adiacente:
aer exterior sau încăperi încălzite, în [W/K];
j – temperaturile mediilor adiacente: aer exterior (e) – temperatura exterioară de

calcul – sau încăperea încălzită (i), în [°C];
V– volumul interior al spațiului subsolului [m3];
nj – numărul de schimburi de aer datorită permeabilității la aer a elementului j, în [h-1].
Din acest calcul rezultă s = 7,71 OC
2.5. Calculul coeficienților de pierderi de căldură HT și HV
2.5.1. Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H
Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii se calculează cu formula:
H = HV + HT [W/K]
în care:
HV – coeficientul de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii, în [W/K];
HT – coeficientul de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii, în [W/K].
2.5.2. Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii, HV
Coeficientul de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii se calculează cu formula:
ρa ∙ c a ∙ na ∙V
HV = [W/K]
3,6
în care:
ρa – densitatea aerului, în [kg/m3], determinate conform Mc001/PII-1
ρa = 1,2 kg/m3
ca – căldura specifică aerului, în [kJ/kgK]
20
ca = 1,005 kJ/kgK
na – numărul mediu de schimburi de aer pe oră al clădirii, în [h-1]
V– volumul încălzit, în [m3]
Pentru clădirile de birouri, numărul mediu de schimburi de aer poate fi evaluat

conform Mc001/PI, tabel 9.7.1, în funcție de:
 Categoria de clădire;
 Clasa de adăpostire a clădirii, determinată conform Mc001/PI, tabel 9.7.2;
 Clasa de permeabilitate la aer a clădirii, determinată conform Mc001/PI, tabel
9.7.3.
Clasa de permeabilitate la aer

Categoria clădirii Clasa de adăpostire
ridicată medie scăzută
Clădiri individuale (case Neadăpostite 1,5 0,8 0,5

unifamiliale, cuplate sau Moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5
înșiruite, s.a.) adăpostite 0,7 0,5 0,5
Neadăpostite 1,2 0,7 0,5
Dublă
Clădiri cu mai Moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5
expunere
multe adăpostite 0,6 0,5 0,5
apartamente,
cămine, Neadăpostite 1,0 0,6 0,5
internate, s.a. Simplă
Moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5
expunere
adăpostite 0,5 0,5 0,5
Tabel 2.5.2.1 Clasa de permeabilitate
Din acest calcul rezultă HV = 2977,38 W/K
2.5.3. Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii, HT
Coeficientul de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii se calculează cu formula:
HT = L + LS + Hu [W/K]
în care:
L– coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa clădirii, în [W/K];
LS – coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO

13370) și care se admite a fi calculat în regim staționar (document recomandat:
SR EN ISO 13789), în [W/K];
Hu – coeficientul de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spații neîncălzite

(document recomandat: SR EN ISO 13789), în [W/K].
21
1. Coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa clădirii se calculează cu

formula:
L = ∑ U j A j +∑ ψ k I k+∑ χ j [W/K]
în care:
Uj – transmitanța termică a părții j de anvelopă a clădirii, în [W/m2K];
Aj – aria pentru care se calculează Uj, în [m2];
ψk – transmitanța termică liniară a punții termice liniare k, în [W/mK];
lk – lungimea pe care se aplică ψk, în [m];
χj – transmitanța termică punctuală a punții termice punctuale j, în [W/K].
Întrucât clădirea analizată este o clădire existentă la care nu se pot determina punțile
termice punctuale și în general ponderea acestora este mică în raport cu punțile
termice liniare, influența punților termice punctuale se neglijează.
R’j U’j = 1/R’j Aj U’j x Aj

Elementul de construcție
[m K/W]
2
[W/m K]
2
[m ]
2
[W/K]
Terasa 0,93 1,08 533,50 575,06
Perete exterior 0,69 1,46 1296,37 1888,82
Planșeu subsol 0,84 1,20 455,78 545,42
Ferestre lemn 0,45 2,22 476,17 1058,16
Ușă lemn 0,45 2,22 52,96 117,69
Ușă metalică 0,17 5,88 0,17 21,28
Din acest calcul rezultă L = 4206,31 W/K
2. Coeficientul de cuplaj termic prin sol
Întrucât clădirea este prevăzută cu subsol, nu se calculează coeficientul de cuplaj

termic prin sol.
3. Coeficientul de pierdere termică prin anvelopa clădirii spre spații

neîncălzite se calculează cu formula:
Aj
Hu = ∑ ∙b [W/K]
Rmj j
în care:
22
Aj – suprafața elementului de construcție interior j care delimitează spațiul încălzit

de un spațiu neîncălzit, în [m2];
R’mj –rezistența termică corectată a elementului de construcție interior j care

delimitează spațiul încălzit de un spațiu neîncălzit, în [m2K/W];
b– coeficient adimensional calculat printr-o metodă simplificată în funcție de

temperaturile interioare și exterioare, cu formula:
θi−θ j
bj =
θi−θ e
în care:
θi – temperatura interioară de calcul a spațiului încălzit, în [°C];
θ’i – temperatura interioară a spațiului interior adiacent neîncălzit, în [°C];
θe – temperatura exterioară de calcul, în [°C].
Se calculează b = 0,42
și deci Hu = 1463,17 W/K
în consecință HT = 5669,49 W/K
Se calculează coeficientul de pierderi de căldură al clădirii:
H = HT + HV = 8646,87 W/K
2.6. Stabilirea perioadei de încălzire preliminare
Pentru clădiri încălzite continuu calculul perioadei de încălzire preliminare se

realizează cu un model de calcul simplificat, respectiv modelul sezonier.
În prima fază a calculului consumurilor de energie ale clădirii se stabilește perioada

de încălzire preliminară, conform SR 4839. În acest caz temperatura convențională de
echilibru – temperatura exterioară pentru care aporturile de căldură de care
beneficiază clădirea sunt egale cu pierderile de căldură ale clădirii – este θeo = 12OC.
Temperaturile exterioare medii lunare se determină conform SR 4893, tabel 1, pentru

localitatea în care se află clădirea (sau, dacă localitatea nu se află în lista din tabele, o
localitate similară celei în care se află clădirea). Cu valorile temperaturii exterioare
medii lunare pentru lunile anului se construiește graficul de variație a temperaturii
exterioare, care se intersectează cu dreapta temperaturii convenționale de echilibru,
23
determinându-se astfel începutul și sfârșitul perioadei de încălzire, respectiv perioada

de încălzire.
θeo t θe t × θe θem
Luna [°C] [zile] [°C] [°C]
Iulie 12 0 22 0
August 12 0 21,4 0
Septembrie 12 0 17,5 0
Octombrie 12 31 11,3 350,3
Noiembrie 12 30 5,4 162
Decembrie 12 31 0,6 18,6
Ianuarie 12 31 -2 - 62
Februarie 12 28 0,1 2,8
Martie 12 31 4,5 139,5
Aprilie 12 16 11,1 177,6
Mai 12 0 16,7 0
Iunie 12 0 20,3 0
198 788,8 3,984
Tabel 2.6.1 Determinarea perioadei de încălzire preliminare 1 octombrie – 16 aprilie
Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile de încălzire ale fiecărei
luni din perioada de încălzire, cu formula:
θem =
∑ N zj ∙θ ej
∑ N zj
în care:
Nzj – numărul de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj = NZ – numărul total de zile al perioadei de încălzire;

θej – temperatura exterioară medie a lunii j, în [°C], conform SR 4839.
2.6.1. Calculul pierderilor de căldură ale clădirii QL (calcul preliminar, pentru θeo
= 12°C)
Calculul preliminar al pierderilor de căldură ale clădirii pentru întreaga perioadă de

încălzire se face cu formula:
24
QL = H × (θi – θe) × t [kWh/an]
în care:
H – coeficientul de pierderi de căldură ale clădirii, în [W/K], calculat la pct. 2.5;
θi – temperatura interioară medie de calcul [°C], calculată la punctul 2.4.3;
θe – temperatura exterioară medie preliminară pe perioada de încălzire, calculată la

punctual 2.6;
t– număr de ore în perioada de încălzire [h], calculate cu formula t = NZ × 24.
Din calcul rezultă: QL = 658096,01 kWh/an
2.6.2. Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru

θeo = 12°C)
Calculul aporturilor de căldură preliminare ale clădirii pentru perioada de încălzire se

face cu formula:
Qg = Qi + QS [kWh/an]
în care:
Qi – degajări e căldură interne, în [kWh];
QS – aporturi solare prin elementele vitrate, în [kWh].
Pentru clădirile terțiare, aporturile de la sursele interioare se determină ținând cont de

numărul de surse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupanți în funcție de numărul de ore de ocupare.
Qi = [i,h + (1 - b) i,u ] * t = i * t [kWh]
unde:
Ф i,h – sunt aporturi de la sursele interioare, în [kW]
Ф i,u – sunt aporturi interioare încăperilor neîncălzite alăturate, în [kW]
b – coeficient de reducere ce ține seama că spațiul neîncălzit este la o temperatură

diferită de cea exterioară (se consultă Mc001-PI);
Din calcul rezultă Qi = 244446 kWh/an
Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculează cu formula:
25
Qs = ∑ [ I smj ∙ ∑ A snj ] ∙ t [kWh/an]
în care:
Ismj – radiația solară totală medie pe perioada de calcul, pe o suprafață de 1m2 având
orientarea j, în [W/m2];
Asnj – aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, în [m2];
t– număr de ore în perioada de încălzire [h], calculat cu formula t = NZ × 24.
Aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j se calculează cu formula:
Asnj = A × Fs × FF × g [m2]
în care:
A– aria totală a elementului vitrat, în [m2];
Fs – factorul de umbrire al suprafeței n;
FF – factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
g– transmisia totală la energie solară a suprafeței n.
Factorul de umbrire Fs se calculează cu formula:
F s=F h ∙ F o ∙ F f
în care:
Fh – factorul parțial de corecție datorită orizontului, care se determină pentru fiecare

tip de suprafață vitrată de la fiecare etaj în funcție de unghiul de umbrire, prin
interpolarea valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.3;
Fo – factorul parțial de corecție pentru proeminențe, care se determină pentru fiecare

tip de suprafață vitrată în funcție de unghiul de umbrire al proeminențelor, prin
interpolarea valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.4;
Ff – factorul parțial de corecție pentru aripioare, care se determină pentru fiecare tip
de suprafață vitrată în funcție de unghiul de umbrire al aripioarelor, prin
interpolarea valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.5.
Factorul de reducere pentru ramele vitrajelor FF se calculează cu formula:
At
FF =
A
26
în care:
At – aria suprafeței transparente, în [m2];
A– aria totală a elementelor vitrate, în [m2].
Transmitanța totală la energie solară a suprafeței n se calculează cu formula:
g = FW × g⫠
în care:
FW – factor de transmisie solară, care are valoarea aproximativă FW = 0,9 conform SR

EN ISO 13790, anexa H;
g⫠ – transmitanța totală la energia solară pentru radiațiile perpendiculare pe vitraj,

care se determină în funcție de tipul de vitraj din SR EN ISO 13790, anexa H,
tabel H.1.
Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a intensităților medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni din perioada
de încălzire, pentru fiecare în parte, cu formula:
I
¿
=
∑ ¿
N zj ∙ I j
sm
∑ N zj
în care:
Nzj – numărul de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj=NZ – numărul total de zile al perioadei de încălzire;

I ¿j – intensitatea medie lunară a lunii j pentru orientarea or, în [W/m2], care se
determină pentru localitatea în care se află clădirea, pe fiecare orientare în parte
din Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sumă din radiația solară directă și radiația solară
difuzată.
I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Isi

zile 31 28 31 16 0 0 0 0 0 31 30 31 198
ITN 13,6 20,7 30 39,6 65,9 76,9 70,1 73,8 51,2 25,2 15,3 11,7 21,05
421,6 579,6 930 633,6 0 0 0 0 0 781,2 459 362,7
ITS 76,7 106,9 103,5 94,8 91,6 96,8 94,9 138,1 136,8 125,7 73,3 68,9 92,56
2377,7 2993,2 3208,5 1516,8 0 0 0 0 0 3896,7 2199 2135,9
ITE 30,9 53,9 65,9 76 74,9 79,6 72,2 78 84,6 66 33 27,3 48,53
957,9 1509,2 2042,9 1216 0 0 0 0 0 2046 990 846,3
27
ITV 30,9 53,9 65,9 76 74,9 79,6 72,2 78 84,6 66 33 27,3 48,53
957,9 1509,2 2042,9 1216 0 0 0 0 0 2046 990 846,3
Tabel 2.6.2.1 Valori medii ale intensității radiației solare pentru perioada de încălzire
Orientare A Fs FF g As
[m ] 2
[m2]
NORD 160,00 0,65 0,8 0,675 56,16
SUD 161,42 0,65 0,8 0,675 56,66
EST 104,63 0,65 0,8 0,675 36,73
VEST 103,08 0,65 0,8 0,675 36,18
Tabel 2.6.2.2 Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafeței vitrate Asnj
Orientare
∑ A snj Isj Qsj
[m ]
2
[W/m ] 2
[W]
NORD 56,16 21,05 1182,17
SUD 56,66 92,56 5244,45
EST 36,18 48,53 1755,82
VEST 36,73 48,53 1782,51
Total 9964,94
Tabel 2.6.2.3 Aporturi solare pe orientări
Din calcul rezultă Qs = 47353,39 kWh/an
În consecință Qg = Qi + Qs =291799,23 kWh/an
2.6.3. Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1
Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient adimensional γ

care reprezintă raportul dintre aporturi și pierderi și se calculează cu formula:
Qg
γ=
QL
Qg = 291799,23 kWh/an, calculat la pct. 2.6.2
QL = 658096,01 kWh/an, calculat la pct. 2.6.1
De unde rezultă γ = 0,443
Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1, factorul de utilizare preliminar se

1−γ a
η1 =
1−γ a+1
în care:
28
a– parametru numeric care depinde de constanta de timp τ și se calculează cu

formula:
τ
a=a 0+
τ0
în care:
a0 – parametru numeric;
τ0 – constanta de timp de referință, în [h];
τ– constanta de timp care caracterizează inerția termică interioară a spațiului

încălzit, în [h].
Parametrul numeric a0 și constanta de timp de referință τ0 se determină în funcție de

tipul de încălzire și metoda de calcul conform Mc001/PII, tabel 1.2. Pentru clădiri
încălzite continuu și metoda de calcul sezonier, acestea vor avea valorile:
a0 = 0,8
τ0 = 30 h
Constanta de timp τ se calculează cu formula:
C
τ=
H
în care:
H – coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, în [W/K], calculat la pct. 2.5;
C – capacitatea termică interioară a clădirii, în [J/K], care se calculează cu

următoarea formulă:
C = ∑ χ j ∙ A j=∑ ∑ ρij ∙ c ij ∙ dij ∙ A j [J/K]
în care:
χj – capacitatea termică interioară raportată la arie a elementului de construcție j;
Aj – aria elementului j, în [m2];
pij – densitatea materialului stratului i din elementul de construcție j, în [kg/m3];
cij – căldura specifică masică a materialului stratului i din elementul de construcție j,

în [J/kgK];
29
dij – grosimea stratului i din elementul de construcție j, în [m].
Suma se efectuează pentru toate straturile fiecărui element de construcție, pornind de

la suprafața interioară fie până la o grosime maximă de 10 cm (conform Mc001/PII,
tabel 1.1), fie până la primul strat termoizolant, fie până la mijlocul elementului de
construcție, la distanța cea mai mică.
Capacitate
Densitate
Nr crt Strat Grosime calorică A C
aparentă
masică
d (m) ρ [kg/m3] cp [J/kg k] [m2] [J/k]
Tencuială
PE 0,02 1700 840 1296,37 37024327,2
interioară
Beton armat 0,12 2600 840 1296,37 339752649,6
BCA 0,15 750 840 1296,37 122506965
Tencuială
0,02 1700 840 1296,37 37024327,2
exterioară
terasa Carton asfalt 0,03 600 1460 533,50 14020380
Șapă 0,02 1600 840 533,50 14340480
Zgură de
0,10 1000 840 533,50 44814000
cazan
Carton asfalt 0,03 600 1460 533,50 14020380
Barieră
contra 0,01 1100 1460 533,50 8568010
vaporilor
Șapă 0,02 1600 840 533,50 14340480
Placă beton
0,12 2500 840 533,50 134442000
armat
Tencuială 0,02 1700 840 533,50 15236760
pl-cald Linoleum 0,02 1600 1460 360,27 16831814,4
Șapă beton 0,03 1600 840 360,27 14526086,4
BCA 0,15 750 840 360,27 34045515
pl-rece Mozaic 0,03 2000 920 95,51 5272152
Șapă beton 0,03 1600 840 95,51 3850963,2
BCA 0,15 750 840 95,51 9025695
879642985
Tabel 2.6.3.1 Determinarea capacității termice interioare a clădirii
Din calcul rezultă C = 879,64 MJ/K
și deci τ = 101,72
rezultă a = 4,19
30
În consecință η1 = 0,98
2.6.4. Determinarea temperaturii de echilibru și perioada de încălzire reală a

clădirii
Temperatura de echilibru reală se calculează cu formula:
η ∙ ϕg
θed =θ id −
H
în care:
θid – temperatura interioară medie de calcul, în [°C], calculată la pct. 2.4.3;
η1 – factorul de utilizare al aporturilor, calculate la pct. 2.6.3;
ϕg – aporturile solare și interne medii de perioada de încălzire, în [W], calculate la

pct. 2.6.2;
H – coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, în [W/K], calculat la pct. 2.5.
Din calcul rezultă temperatura de echilibru reală a clădirii: θed = 13,03 OC
Cu valoarea reală a temperaturii de echilibru se reface graficului de variație a

temperaturii și se calculează perioada de încălzire a clădirii, temperatura exterioară
medie reală a perioadei de încălzire, precum și intensitățile reale ale radiației solare.
Luna Nr. Zile/lună Temp. ext. Medie N 2 × θe θem real

August 0 21,20 0,00 13,03
Septembrie 0 16,90 0,00 13,03
Octombrie 27,65 10,80 298,62 13,03
Noiembrie 30 5,20 156,00 13,03
Decembrie 31 0,20 6,20 13,03
Ianuarie 31 -2,40 -74,40 13,03
Februarie 28 -0,10 -2,80 13,03
Martie 31 4,80 148,80 13,03
Aprilie 23,12 11,30 261,27 13,03
Mai 0 16,70 0,00 13,03
Iunie 0 20,20 0,00 13,03
Iulie 0 22,00 0,00 13,03
NZ real 201,77 793,69
Tabel 2.6.4.1 Determinarea perioadei de încălzire reală
Durata reală a sezonului de încălzire este de 201,77 zile, adică 4842,5 ore.
31
2.7. Programul de funcționare și regimul de funcționare a agentului termic
Clădirea este de tip rezidențial, cu program de funcționare continuu, având un regim

de furnizare a agentului termic continuu.
2.8. Calculul pierderilor de căldură reale ale clădirii
Pierderile de căldură reale ale clădirii se calculează cu formula:
QL = H × (θi – θe) × t [kWh/an]
în care:
H – coeficientul de pierdere de căldură al clădirii, în [W/K], calculat pct. 2.5;
θi – temperatura interioară medie de calcul a clădirii, în [°C], calculată la pct. 2.4.3;
θe – temperatura exterioară medie pe perioada reală de încălzire a clădirii, în [°C],

calculată la pct. 2.6.4;
t– număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:
t = NZreal × 24
Din calcul rezultă QL = 672890,30 kWh/an
2.9. Calculul aporturilor de căldură reale ale clădirii
Calculul aporturilor de căldură reale ale clădirii pentru perioada de încălzire reală se
face cu formula:
Qg = Qi + Qs [kWh/an]
în care:
Qi – degajări de căldură interne, în [kWh];
Qs – aporturi solare prin elementele vitrate, în [kWh].
Pentru clădirile terțiare, aporturile de la sursele interioare se determină ținând cont de

numărul de surse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupanți în funcție de numărul de ore de ocupare.
Qi = [i,h + (1 - b) i,u ] * t = i * t [kWh]
unde:
Ф i,h – sunt aporturi de la sursele interioare, în [kW]
32
Ф i,u – sunt aporturi interioare încăperilor neîncălzite alăturate, în [kW]
b – coeficient de reducere ce ține seama că spațiul neîncălzit este la o temperatură

diferită de cea exterioară (se consultă Mc001-PI);
Din calcul rezultă Qi = 249101 kWh/an
Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculează cu formula:
Qs = ∑ [ I smj ∙ ∑ A snj ] ∙ t [kWh/an]
în care:
Ismj – radiația solară totală pe perioada de calcul, pe o suprafață de 1m 2 având

orientarea j, în [W/m2];
Asnj – aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, în [m2], calculată la

pct. 2.6.1;
t– număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:
t=NZ real ∙ 24
Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie

ponderată a intensităților medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni din perioada
de încălzire reală, pentru fiecare orientare în parte, cu formula:
I
¿
=
∑ ¿
N zj ∙ I j
sm
∑ N zj
în care:
Nzj – număr de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj=NZ real – numărul total de zile al perioadei de încălzire reale;

¿
I j – intensitatea medie lunară a lunii j pentru orientarea or, în [W/m2], care se
determină pentru localitatea în care se află clădirea, pe fiecare orientare în parte
din Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sumă din radiația solară directă și radiația solară
difuzată.
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I si

zile 31,00 28,00 31,00 23,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 27,65 30,00 31,00 201,77
ITN 13,60 20,70 30,00 39,60 65,90 76,90 70,10 73,80 51,20 25,20 15,30 11,70 22,05
421,60 579,60 930,00 915,60 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 696,77 459,00 362,70
ITS 76,70 106,90 103,50 94,80 91,60 96,80 94,90 138,1 136,80 125,70 73,30 68,90 93,85
33
0
2377,70 2993,20 3208,50 2191,90 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3475,57 2199,00 2135,90
ITE 30,90 53,90 65,90 76,00 74,90 79,60 72,20 78,00 84,60 66,00 33,00 27,30 50,14
957,90 1509,20 2042,90 1757,22 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1824,88 990,00 846,30
ITV 30,90 53,90 65,90 76,00 74,90 79,60 72,20 78,00 84,60 66,00 33,00 27,30 50,14
957,90 1509,20 2042,90 1757,22 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1824,88 990,00 846,30
Tabel 2.9.1 Valori medii ale intensității radiației solare pentru perioada de încălzire
Orientare A Fs FF g As Isi Qsi

[m ]2
[m ]
2
[W/m ] 2
[W]
NORD 160,00 0,65 0,8 0,675 56,16 22,05 1238,32
SUD 161,42 0,65 0,8 0,675 56,66 93,85 5317,54
EST 104,63 0,65 0,8 0,675 36,73 50,14 1814,64
VEST 103,08 0,65 0,8 0,675 36,18 50,14 1814,06
10211,57
Tabel 2.9.2 Aporturi solare pe orientări
Din calcul rezultă Qs = 49449,60 kWh/an
În consecință Qg = Qi + Qs = 298550,81 kWh/an
2.10. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh
Necesarul de căldură pentru încălzirea spațiilor pe întreaga perioada de încălzire se

obține făcând diferența între pierderile de căldură ale clădirii, QL, și aporturile totale
de căldură Qg, cele din urmă fiind corectate cu un factor de diminuare η, astfel:
Qh = QL – η × Qg [kWh/an]
în care:
QL – pierderile de căldură reale ale clădirii, în [kWh/an], calculată la pct. 2.8;
Qg – aporturile totale reale de căldură ale clădirii, în [kWh/an], calculate la pct. 2.9;
η– factor de utilizare a aporturilor, calculat în funcție de un coeficient adimensional

ce ține seama de raportul dintre aporturile de căldură reale și pierderile de
căldură reale ale clădirii.
Qg
γ=
QL
Qg = 298550,81 kWh/an calculat la pct. 2.9
34
QL = 672890,30 kWh/an calculat la pct. 2.8
Deci rezultă γ = 0,444
Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1, factorul de utilizare preliminar se

a
1−γ
η= a +1
1−γ
în care:
a– parametru numeric care depinde de constanta de timp τ și se calculează cu

formula:
τ
a=a 0+
τ0
în care:
a0 – parametru numeric;
τ0 – constanta de timp de referință, în [h];
τ– constanta de timp care caracterizează inerția termică interioară a spațiului

încălzit, în [h].
τ = 101,72 h calculat la pct. 2.6.3
Din calcul rezultă a = 4,191
Și deci η = 0,98
În consecință Qh = 379932,84 kWh/an
2.11. Consumul de energie pentru încălzire, Qfh
Consumul de energie pentru încălzire al clădirii pentru întreaga perioadă de încălzire

se calculează cu formula:
Qfh = Qh + Qth – Qrh,h – Qrw,h [kWh/an]
în care:
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh/an], calculat la pct. 2.10;
Qth – totalul pierderilor de căldură datorate instalației de încălzire, în [kWh/an];

35
Qrh,h – căldura recuperată de la subsistemul de încălzire (coloane + racorduri), în

[kWh/an];
Qrw,h – căldura recuperată de la subsistemul de preparare apă caldă pentru consum

menajer (vezi 2.12), în [kWh/an].
Totalul pierderilor de căldură datorate instalației de încălzire include și pierderile de

căldură recuperate. Se includ de asemenea pierderile de căldură suplimentare datorate
distribuției neuniforme a temperaturii în incinte și reglării imperfecte a temperaturii
interioare, în cazul în care nu sunt luate deja în considerare la temperatura interioară
convențională.
Pierderile de căldură datorate instalației de încălzire se calculează cu formula:
Qth = Qem + Qd + Qs + Qg [kWh/an]
în care:
Qem – pierderi de căldură cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a căldurii la

consumator, în [kWh];
Qd – pierderi de căldură ale sistemului de distribuție a căldurii către consumator, în

[kWh] – valoarea acestor pierderi termice depinde de configurația sistemului de
conducte de distribuție, amplasarea lor, tipul izolației termice, temperatura
agentului termic, tipul dispozitivelor de reglare și control, etc.;
Qs – pierderi de căldură ale sistemului de stocare (dacă există), în [kWh];
Qg – pierderi de căldură ale sistemului de generare (sursei) pe durata funcționării, pe

durata opririi sursei și cauzate de un sistem de reglare și control non-ideal, în
[kWh].
Pierderile de căldură Qem se calculează cu formula:
Qem = Qem,str + Qem,c + Qem,ci
în care:
Qem,str – pierderi de căldură cauzate de distribuția neuniformă a temperaturii, în

[kWh];
Qem,c – pierderi de căldură cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii

interioare, în [kWh];
36
Qem,ci – pierderi de căldură cauzate de poziția corpurilor de încălzire, în [kWh].
Pierderile de căldură Qem,str se calculează cu formula:
1−η em
Qem ,str = ∙ Qh [kWh/an]
ηem
în care:
ηem – eficiența sistemului de transmisie a căldurii în funcție de tipul de corp de

încălzire, care se determină conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B1;
ηem = 0,9
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh], calculat la pct. 2.10.
Din calcul rezultă: Qem,str = 42214,76 kWh/an
Pierderile de căldură Qem,c se calculează cu formula:
1−ηc
Q em ,c = ∙ Qh [kWh/an]
ηc
în care:
ηc – eficiența sistemului de reglare în funcție de tipul de corp de încălzire și tipul de

reglaj, care se determină conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B3;
ηc = 0,94
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh], calculat la pct. 2.10.
Din calcul rezultă: Qem,c = 24251,03 kWh/an
Pierderile de căldură Qem,ci cauzate de poziția corpurilor de încălzire apar la sistemele

de încălzire prin radiație de pardoseală, plafon sau pereți și se calculează doar atunci
când elementul de construcție încălzitor conține o suprafață orientată către exteriorul
spațiului încălzit, către sol, către alte clădiri sau către alte spații neîncălzite. Întrucât
clădirea considerată nu are sisteme de încălzire prin radiație Qem,ci nu se calculează.
În consecință, se calculează Qem = Qem,str + Qem,c = 66465,79 kWh/an
Pierderile de căldură Qd se calculează cu formula:
Qd = ∑ U ' i ∙ ( θm −θai ) ∙ Li ∙t H [kWh/an]
în care:
37
U’i – valoarea coeficientului de transfer de căldură, în [W/mK];
θm – temperatura medie a agentului termic, în [°C];
θai – temperatura aerului exterior conductelor, în [°C], corespunzător zonelor prin

care trec conductele;
Li – lungimea conductei, în [m];
tH – număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:
t H =NZ real ∙24 t H
Valoarea coeficientului U’i de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia în

considerare atât transferul de căldură prin radiație cât și prin convecție se calculează
cu formula:
π
U ' i=
1 d a 1 [W/mK]
∙ ln +
2∙ λiz d i α a +d a
în care:
λiz – coeficientul de conducție a izolației conductei, în [W/mK];
da – diametrul exterior al conductei cu izolație, în [m];
di – diametrul conductei fără izolație, în [m];
αa – coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, în [W/m 2K], unde

αa = 1/0,33.
La calculul lungimilor de conducte se adaugă și Lea, o lungime echivalentă a

armăturilor pentru conducte neizolate, care se determină în funcție de diametrul
conductei din Mc001/PII-1, tabel 1.3.
di di diz da L U
[m] [m] [m] [m] [W/m k]
Subsol
108x4 0,108 0,02 0,148 80,47 0,70
coloane
76x3,5 0,076 0,02 0,116 219,18 0,54
racorduri
1/2 0,021 0,02 0,06134 1854,6 0,24
Tabel 2.11.1 Pierderi ale sistemului de distribuție a căldurii către consumatori
38
Din calcul rezultă Qd = 227651,7 kWh/an
Qs = 0, întrucât nu există sistem de stocare
Qg = 0, întrucât sursa de căldură nu este în clădire
și deci se calculează Qth = Qem + Qd = kWh/an
Căldura recuperată de la subsistemul de încălzire Qrh,h este egală cu cantitatea de

căldură pierdută de sistemul de distribuție în spațiile încălzite, respectiv pierderile de
căldură pe coloane și racorduri, determinate din tabelul 2.11.1.
Din calcul rezultă Qrh,h = 36692,06 kWh/an
Căldura recuperată de la subsistemul de preparare a.c.c. Qrh,w este calculată la pct. 2.12
Din calcul rezultă Qrh,w = 1386,30 kWh/an
În consecință Qfh = 493409,80 kWh/an
2.12. Consumul specific mediu anual de energie electrică pentru climatizare
2.12.1. Determinarea perioadei de răcire și a necesarului de energie pentru
Pentru determinarea necesarului de energie pentru răcirea clădirilor, metodologia de

calcula performanței energetice a clădirilor Mc001-PII detaliază metoda de calcul
lunară.
Procedura generală de calcul
Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt:

 caracteristicile elementelor de anvelopă si ale sistemului de ventilare;
 sursele interioare de căldură,
 date referitoare la climatul exterior;
 date privind sistemul de climatizare (răcire)
 partiționarea clădirii in zone de calcul;
 tipul de sistem pe fiecare zonă, elemente componente si eficiența acestora;
 pierderi de energie la sursele de răcire si pe distribuția agentului termic;
 sisteme de recuperarea energiei si care utilizează surse regenerabile;
 debitele de aer
 modul de comandă si control pentru menținerea
 parametrilor la valorile prescrise;
 date referitoare la sistemul de ventilare: tipul sistemului (naturală sau
mecanică, cu sau fără tratarea aerului), elemente componente.
Principalele rezultate ale calculelor sunt:

 durata sezonului de răcire;
 necesarul de energie lunar si anual pentru răcirea clădirilor ;
39
 consumul de energie lunar si anual pentru răcirea clădirilor ;

 consumul de energie auxiliar pentru răcire si ventilare;
 consumul total de energie pentru climatizare.
In metoda lunară, bilanțul de energie se scrie pentru o periodă de timp de o lună.
Parametrii climatici sunt valori medii pentru luna de calcul.
Sistemul de răcire are o functionare intermitentă.
Durata sezonului de răcire (număr de zile sau ore) se determină considerand

momentul de inceput si de sfarsit al perioadei de răcire atunci cand necesarul de
căldură sau frig depăseste 1 W/m 2. Această durată va fi luată in considerare si pentru
calculul energiei auxiliare consumată in sisteme.
Pentru metoda lunară de calcul, durata sezonului de răcire se determină prin
numărarea zilelor pentru care energia necesară pentru răcire este mai mare ca zero.
Se calculează temperatura exterioară medie zilnică emz care satisface relația:
η1 ∙Q sursez
θemz =θi −
H total ∙ t z
i = temperatura interioara de calcul pentru climatizare (s-a considerat o temperatură de calcul de 26

°C)
Qsurse = energia de la soare si surse interioare, calculata pentru o zi medie din luna respectiva (de
inceput sau de sezon de racire)
Htotal = coeficient total de pierderi/aporturi de caldura al incaperii
Htotal = 8646.87 W/K
η1 = factor de utilizare a pierderilor de caldura calculat pentru λ = 1
tz = durata unei zile (86400 sec)
αR
η1 =
λ=1 => αR+ 1
αR = parametrul numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire τR, care
se calculeaza cu relatia:
τR
α R =α 0 R +
τ0 R
τR = constanta de timp pentru racire, in ore;

τ0R = constanta de timp pentru racire de referinta; τ0R = 15 h, pentru cladiri de birouri
α0R = parametrul numeric de referinta; α0R = 1.
40
Cm
τ R=
3,6 ∙ H transmisie
Cm = capacitatea termica a cladirii;
Cm = 879642985 J/K
Htransmisie = coeficient de transmisie a caldurii prin elementele cladirii in W/K
Htransmisie = 5669.49 W/K

τR = 43.1 h
τR
α R =α 0 R +
τ0 R
αR = 3.87
αR
η1 =
α R+ 1
η1 = 0.795
Verificare θemz > θmed.lunara
Luna de calcul: Mai
θmed.lunara = 25.3 °C
Qsurse = Qint + Qs
Qint = caldura degajata de la sursele interioare in J

Qs = caldura provenita de la soare in J
Qs , c =∑ ( I s ,k ∙ F su ,k ∙ A s , k )
k
Qs,c = energia solara patrunza in zona de calcul, prin elementele perimetrale exterioare ale cladirii pentru
luna considerata
Is,k = radiatia solara totala integrata pe perioada de calcul, egala cu energia solara captata de un metru
patrat a suprafetei K, pentru o orientare si inclinare data a acesteia
Fsu,k = factor de reducere a aporturilor solare datorita umbririi prin elementele solare, a ariei de captare
efectiva corespunzatoare suprafetei K
As,k = aria de captare efectiva a suprafetei K, pentru o orientare si un unghi de inclinare dat in zona
41
considerata.
Qint = 51440.6218 W t 43200 s
Qs = 44411 W t 54000 s
Qsurse = 3661161958 J
η1 ∙Q sursez
θemz =θi −
H total ∙ t z
θemz = 22.11 => in luna mai este necesara racirea aerului interior
Luna Ziua θmed.lunara θemz

15-Mar 15 15 22.11
15-Apr 15 19 22.11
15-May 15 25.3 22.11
15-Jun 15 26 22.11
15-Jul 15 27.5 22.11
15-Aug 15 26.1 22.11
15-Sep 15 22.6 22.11
15-Oct 15 18 22.11
28
27
26
25
24
23 Temp. medie lunara

Temp. ext. medie zilnica
22
21
20
19
18
15-Mar 15-Apr 15-May 15-Jun 15-Jul 15-Aug 15-Sep 15-Oct
Durata de racire este 1 Mai - 19 Septembrie (142 zile)
Calculul necesarului pentru racirea cladirilor, metoda lunara:
Necesarul de energie
Q R=Q surse, R +η R ∙QTr , R
42
QTr,R = energia transferata intre cladire si mediul exterior, in J

Qsurse,R = energia totala furnizata de sursele de caldura, in J
ηR = factorul de utilizare a pierderilor de caldura, in situatia racirii.
QTr = QT + QV -27418 [MJ]
QTr = energia totala transferata

QT = energia transferata prin transmisie
QV = energia transferata prin aerul de ventilare
Qsurse = Qint +Qs
Qint= caldura degajata de sursele interioare

Qs= caldura provenita de la soare
QT =∑ { H T ,k ∙(θi−θ e, k )}∙ t
k
HT,k = coeficientul de transfer termic al elementului k, catre spatiul sau zona de temperatura e,k, [W/K]
i = temperatura interioara a cladirii, prevazuta in proiect pentru a realiza confortul termic interior in
situatia climatizarii
e,k = temperatura exteriora medie lunara sau a zonei adiacente elementului k
t = durata de calcul, pentru fiecare luna
Nr. e,k HT,k i QT HV QV Φsurse Qint

Luna Nr. Zile
Ore [°C] [W/K] [°C] [MJ] [W/K] [MJ] [W] [MJ]
Mai 31 744 25.3 -10630 -5582 137779
Iunie 30 720 26 0 0 133334
Iulie 31 744 27.5 5669 26 22778 2977 11962 51441 137779
August 31 744 26.1 1519 797 137779
Sept. 19 456 22.6 -31644 -16618 84445
-17977 -9441 631115
Calculul aporturilor solare totale
Qs =Qs , c + ∑ [(1−b)∙ Qs ,nc , j ]

j
Qs , c =∑ ( I s ,k F su , k A s ,k )
k
Qs , nc, j=∑ ( I ¿ ¿ s , j F su , j A s , j)nc ¿

j
Qs = energia solara totala patrunsa in zona de calcul climatizata, pentru luna considerata, datorata
aporturilor solare ale zonei de calcul si de la zonele adiacente (neclimatizate), [J]
43
Qs,c = energia solara patrunsa in zona de calcul prin elementele exterioare ale cladirii, pentru luna
considerata, [J]
Qs,nc,j = energia solara patrunsa in zona de calcul pentru luna considerata, datorita aporturilor solare
din zona adiacenta "j", neclimatizata [J]
b1 = factor de reducere a aporturilor de la spatiul neclimatizat j
Fsu,k,j = factor de reducere a aporturilor datorita umbririi prin elementele exterioare, a ariei de captare
efectiva corespunzatoare suprafetei k,j
As,k,j = aria de captare efectiva a suprafetei k,j [m2]
Is,k,j = radiatia solara totala integrata pe perioada de calcul, egala cu energia solara captata de un metru
patrat a suprafetei k,j, pentru o orientare si inclinare data a acesteia, [J/m 2]
b= 0.25 estimat, pentru transferul termic intre casa scarii si spatiile climatizate
IN IS IE IV Ioriz
Mai 102.9 124.8 110.6 110.6 268.7

Iun 115.7 132.6 118.0 118.0 275.5
Iul 107.8 128.9 109.6 109.6 267.0
Aug 107.7 162.4 111.3 111.3 288.3
Sep 79.1 151.9 107.5 107.5 220.3
Aria de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente vitrate
AF = aria totala a elementului vitrat, inclusiv rama [m2]

Ft = factor de tamplarie (de reducere a suprafetei ferestrei), egal cu raportul dintre aria ramei si aria
totala a geamului
Fu = factor de umbrire a ferestrei datorat dispozitivelor de umbrire mobile, cu care aceasta este
prevazuta
τ = factor de transmisie (transmitanta) a energie solare prin elementul vitrat
Fτ = factor de corectie a transmitantei

τn = transmitanta la incidenta normala a radiatiei solare
τ= 0.95
Ft = 0.2
N S E V TE CS
FE 96.30 165.69 104.63 103.08 59.43
AS,F 73.19 125.92 79.52 78.34 45.17
44
Aria de captare efectiva a radiatiei solare pentru elemente opace
A s , p=F cer ∙ α p ∙ R p , se ∙U p ∙ A p
Fcer = factor de corectie ce tine cont de schimbul de caldura prin radiatie al peretelui catre
bolta cereasca [m2K/W]
p = coeficient de absorbtie a radiatiei solare de catre elementul opac considerat
Ap = aria totala a elementului exterior opac [m2]
Rp,se = rezistenta termica a elementului exterior opac [m2K/W]
Up = coeficientul global de transfer termic al peretelui [W/m2K]
1−φcer
F cer =
α p ∙ I s, p
cer = fluxul de caldura unitar datorat transferului de caldura prin radiatie catre bolta cereasca [W/m 2K]
Is,p = radiatia solara totala intergrata (energia solara) la nivelul elementului opac [W/m 2]
t = perioada de calcul [s]
φ cer =F f ∙h r ,e ∙ Δ θe−cer
Ff = factor de forma dintre elementul opac si bolta cereasca (1 pentru terasa orizontala deschisa,
nemascata de vreun element constructiv, 0.5 pentru un perete exterior nemascat)
hr,e = coeficientul de transfer de caldura prin radiatie la exterior [W/m 2K]
e-cer = diferenta medie de temperatura dintre aerul exterior si temperatura aparenta a boltii ceresti [°C]
3
hr ,e =4 εσ (θ se +273)
ε = emisivitatea suprafetei exterioare a peretelui

 = constanta Stefan-Boltzmann, egala cu 5,67*10 -8 [W/m2K4]
se = media aritmetica dintre temperatura suprafetei exterioare a peretelui si temperatura boltii ceresti
[°C]
valoare ce corespunde la o temperatura media a

5 W/m2K
hr,e suprafetei exterioare de 10 °C
e-cer 11 °C
cer,PE = 27.5 W/m2K

cer,TE = 55 W/m2K
Fcer = m2K/W
Luna Fcer,N Fcer,S Fcer,E Fcer,V Fcer,TE

Mai 0.589 0.661 0.617 0.617 0.685
Iun 0.634 0.681 0.641 0.641 0.693
Iul 0.607 0.672 0.614 0.614 0.683
45
Aug 0.607 0.739 0.620 0.620 0.707

Sep 0.465 0.721 0.606 0.606 0.616
N S E V TE CS
Luna 273.6 275.2 455.7
46.05
PE 393.90 370.56 7 2 8
Mai AS,P 14.62 16.41 15.33 15.33 17.01 1.71
Iun AS,P 15.75 16.91 15.92 15.92 17.20 1.84
Iul AS,P 15.08 16.68 15.24 15.24 16.96 1.76
Aug AS,P 15.08 18.36 15.39 15.39 17.54 1.76
Sep AS,P 11.55 17.91 15.06 15.06 15.29 1.35
Luna Qs,c,N Qs,c,S Qs,c,E Qs,c,V Qs,c,TE

14206. 8389. 8285. 3655.
7229.6
Mai 1 4 2 8
15149. 9006. 8895. 3790.
8229.4
Iun 2 8 6 9
14701. 8306. 8203. 3622.
7611.5
Iul 2 4 1 5
18743. 8450. 8345. 4046.
7607.2
Aug 8 8 9 3
17476. 8134. 8033. 2694.
5363.7
Sep 8 4 1 7
(1-
Qs t Qs tinterm Qs,interm
Luna Qs,nc,N b)*Qs,nc,
[W] [h] [MJ] [h] [MJ]
N
45384. 12155
Mai 4824.3 3618.2 744.0 312 50976
4 8
49149. 12739
Iun 5437.2 4077.9 720.0 264 46712
7 6
46238. 12384
Iul 5058.4 3793.8 744.0 276 45942
4 5
50985. 13656
Aug 5055.7 3791.8 744.0 276 50659
8 0
44463.
Sep 3680.5 2760.3 456.0 72991 228 36495
2
58235 23078
0 5
Q surse, R
λR=
Q Tr , R
λ= -44.26 λinterm = -28.04
tz = durata unei zile (86400 sec)
46
❑α R
1−λ R
λ>1 => η R= ❑α R +1
1− λR
αR = parametrul numeric adimensional ce depinde de constanta de timp a cladirii pentru racire τR, care
se calculeaza cu relatia:
τR
α R =α 0 R +
τ0 R
τR = constanta de timp pentru racire, in ore;
τ0R = constanta de timp pentru racire de referinta; τ0R = 15 h, pentru cladiri de birouri
α0R = parametrul numeric de referinta; α0R = 1.
Cm
τ R=
3,6 ∙ H transmisie
Cm = capacitatea termica a cladirii;
Cm = 879642985 J/K
Htransmisie = coeficient de transmisie a caldurii prin elementele cladirii in W/K
Htransmisie = 5669.49 W/K
τR = 43.1 h
τR
α R =α 0 R +
τ0 R
αR = 3.87
λ<0 ηR = 1.000 ηR,interm = 1.000
Necesarul de energie
Q R=Q surse, R +η R ∙QTr , R 1186046 [MJ] 329457 kWh
Cazul racirii in regim intermitent
Datorită variaţiei diurne a parametrilor climatici în perioada de vara şi a inerţiei

termice a clădirii, se produc diferenţe importante în procedurile de calcul pentru
modul de răcire.
Energia necesară pentru răcire în cazul răcirii intermitente se calculeaza cu relaţia:
Q R ,interm =a R ,interm QR +(1−a R ,interm )∙ QR ,tot ,interm

47
QR,interm energia necesară pentru răcire ţinând cont de efectul intermitenţei, [MJ];
QR energia necesară pentru răcire, presupunând că pentru toate zilele lunii, controlul şi
setarea termostatului de ambianţă corespunde unei situaţii de răcire în regim continu,
[MJ];
QR,tot,interm energia necesară pentru răcire, presupunând că pentru toate zilele lunii,
controlul şi setarea termostatului de ambient corespund perioadei de intermitenţă,
[MJ];
aR,interm factor adimensional de corecţie pentru răcirea intermitentă, determinat cu

relaţia:
τ0 R 1
a R , interm=1−bR ,interm ( )( ¿(1−f R , N )
τ R λR
având ca valoare minima: aR,interm = fR,N
în care:
fR,N factor reprezentand raportul dintre numărul de zile din saptămână cu răcire
normală şi numărul de zile dintr-o săptămână;
f R , N =¿ 0.71
bR,interm factor de corelaţie empiric cu valoare constanta bR,interm = 3;
τR constanta de timp pentru răcire, [ore];
τ0R constanta de timp de referinţă pentru răcire, [ore];
λR raportul dintre aporturile şi pierderile de căldură ale clădirii (zonei) în modul de

răcire.
tinterm e,k QT QV Qint Qs,interm

Luna Nr. Zile
[h] [°C] [MJ] [MJ] [MJ] [MJ]
Mai 31 312 25.3 -4458 -2341 57778 50976
Iunie 30 264 26 0 0 48889 46712
Iulie 31 276 27.5 8450 4437 51111 45942
August 31 276 26.1 563 296 51111 50659
Sept. 19 228 22.6 -15822 -8309 42222 36495
-11266 -5917 251113 230785
Q R ,tot ,interm =¿ 464714 [MJ]

48
Q R ,interm =¿1190908 MJ = 330808 kWh
Qem = pierderi de caldura cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a caldurii la

consumator
Qem,str = pierderi de caldura cauzate de distributia neuniforma a temperaturii
Qem,c = pierderi de caldura cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare

utilizand metoda bazata pe eficienta sistemului de reglare ηc
Qd =∑ U ′ (θai −θ m )Li⋅t H
i [ ]
kWh
an
−
Qd = energia termica pierduta pe reteaua de distributie
Qem = 8191 kWh / an
Qd = 6744 kWh / an
Qfh = 345743 kWh / an
kWh/
qracire = 126.43 m2,an
2.12.2. Consumul de energie electrica pentru răcire, Qt
Consumul de energie pentru răcire al clădirii pentru întreaga perioadă de răcire se

Qt = Qaux + QenIF [kWh/an]
în care:
Qaux = Qv + Pel_motor
QenIF = Qh,total / EER
EER – coeficientul de eficienţă energetică a instalatiei frigorifice (EER estimat 2.5)
Relaţia de calcul pentru consumul specific de energie electrică al motoarelor

ventilatoarelor din cadrul sistemelor de climatizare este:
49
Nh
Qv =P v ∙ =3092 [kWh / an]
1000
în care:
Qv – consum specific de energie electrică al ventilatorului [kWh / an];
Nh – număr de ore de funcţionare la sarcină nominală [h/an] – valoarea se consideră

conform datelor de funcţionare ale sistemului de climatizare;
Pv – putere electrică consumata pentru antrenarea ventilatorului, estimat 40W x 57

ventiloconvectoare = 2,3 kW.
Pentru consumul de energie electrică pentru transportul agentului termic primar de

răcire, se consideră debitele de agent termic primar (apă caldă, apă răcită), necesare
proceselor de tratare a aerului în aparatele locale de răcire/încălzire.
Puterea electrică consumată de motorul pompei, Pel_motor [kW], estimat 1,1 kW.
Consumul total de energie, Qt, din sistem se calculează prin însumarea consumurilor
următoare:
 consumurile de energie electrică ale aparatelor auxiliare (pompe,

ventilatoare),
 consumul de energie al instalației frigorifice.
Din calcul rezultă:
Qt = 136906 kWh/an, energie electrică.
2.13. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm
Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum se calculează cu

formula:
Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d + Qac,s + Qac,g [kWh/an]
în care:
Qac – necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum livrată, în

[kWh/an];
Qac,c – pierderi de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum, în

[kWh/an];
50
Qac,s – pierderea de căldură a sistemului de acumulare a apei calde de consum (dacă

există), în [kWh];
Qac,g – pierderea de căldură aferentă sistemului de preparare a apei calde de consum

cât și pe circuitul de agent termic primar, atât pe perioada de funcționare a
acestuia cât și pe perioada de nefuncționare, în [kWh].
Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum Qac se calculează cu

formula:
Qac =ρ ∙ c ∙ V ac ∙ ( θac −θ ar ) [kWh/an]
în care:
ρ– densitatea apei calde de consum la temperatura de 50OC, în [kg/m3], determinată

din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
c– căldura specifică a apei calde de consum la temperatura de 50 OC, în [kJ/kgK],

determinată din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
Vac – volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată, în [m3];
θac – temperatura de preparare a apei calde de consum [°C], respectiv θac = 50OC;
θar – temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum
[°C], respectiv θar = 10OC.
Volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată se calculează cu

formula:
Nu
V ac =a ∙ [m3]
1000
în care:
a– necesarul specific de apă caldă de consum pentru o persoană în clădiri de

birouri, în [l/om zi], determinate în funcție de tipul de clădire și modul de
preparare a apei calde de consum din Mc001/PII-3, anexa II.3.A, tabel A.1;
Nu – numărul de persoane, în [om]. Numărul de persoane se poate calcula ca număr

real de persoane din clădire (pentru clădiri existente) sau în funcție de numărul
mediu normat de persoane aferent clădirii.
Din calcule rezultă: Vac = 327,58 m3/an
51
În consecință Qac = 15039 kWh/an
Pierderile de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum, Qac,c, se

Q ac ,c =∑ ρ∙ c ∙ V ac ,c ∙ ( θ ac, c ∙ θar ) [kWh/an]
în care:
ρ– densitatea apei calde de consum la temperatura de 50OC, în [kg/m3], determinată

din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
c– căldura specifică a apei calde de consum la temperatura de 50 OC, în [kJ/kgK],

determinată din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
Vac,c –volumul corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum pe perioada

considerată, în [m3];
θac,c – temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum [°C],

respectiv θac = 50OC;
θar – temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum
[°C], respectiv θar = 10OC.
Volumul corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum Vac,c se calculează

cu formula:
V ac ,c =V ac ∙ f 1 ∙ f 2−V ac [m3]
în care:
f1 – coeficientul de corecție adimensional care depinde de tipul instalației la care

este racordat punctul de consum, determinat din Mc001/PII-3, cap. II.3.7.1.2 – f1
= 1,3 pentru obiective alimentate în sistem centralizat, fără recirculare;
f2 – coeficientul de corecție adimensional care depinde de starea termică a

armăturilor la care are loc consumul de apă caldă, determinat din Mc001/PII-3,
cap. II.3.7.1.2 – f2 = 1,1
Din calcule rezultă: Vac,p = 140,86 m3/an
În consecință Qac,p = 6467 kWh/an
52
Pierderile de căldură pe conductele de distribuție a apei calde de consum Qac,d se

Q ac ,d =∑ U ' i ∙ ( θm−θ ai ) ∙ Li ∙ t H [kWh/an]
în care:
U’i – valoarea coeficientului de transfer de căldură, în [W/mK];
θm – temperatura medie a apei de consum livrate, în [°C];
θai – temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei, în [°C];
Li – lungimea conductei, în [m];
tH – număr de ore de furnizare a apei calde de consum [h], calculat cu formula tH =

365 × 24, întrucât furnizarea apei calde de consum se face în regim continuu.
Valoarea coeficientului U’i de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia în

considerare atât transferul de căldură prin radiație cât și prin convecție se calculează
cu formula:
π
U ' i=
1 da 1 [W/mK]
∙ ln +
2∙ λiz d i α a +d a
în care:
λiz – coeficientul de conducție a izolației conductei, în [W/mK];
da – diametrul exterior al conductei cu izolație, în [m];
di – diametrul conductei fără izolație, în [m];
αa – coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, în [W/m 2K], unde

αa = 1/0,33.
di di d iz da L U
[m] [m] [m] [m] [W/m k]
Subsol
1 1/2 0,048 0,02 0,08826 17,56 0,39
coloane
1 1/4 0,042 0,02 0,08216 17,32 0,36
racorduri
3/4 0,027 0,02 0,06676 120 0,27
53
Tabel 2.13.1 Pierderi ale sistemului de distribuție a apei calde de consum către
consumatori
Din calcul rezultă Qac,d = 16867,01 kWh/an
Qac,s = 0, întrucât nu există sistem de acumulare a apei calde de consum.
Qac,g = 0, întrucât sistemul de preparare a apei calde de consum nu este în clădire.
Și deci se calculează Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d = 38372,37 kWh/an
2.14. Consumul de energie pentru iluminat
Calculul necesarului de energie pentru iluminat în cazul clădirilor terțiare presupune

calcule estimative si constă in aplicarea următoarelor relații de calcul:
t u ∙ ∑ Pn
w ilum=6 A+ [kWh / an]
1000
unde: tu=(tDFDFO)+(tNFO)
iar
Pn - puterea instalată
tD - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi in funcție de tipul clădirii

(anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
tN - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de seară/noapte (cand nu este

utilizată lumina naturală) (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
FD - factorul de dependență de lumina de zi (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-

PII.4) care depinde de sistemul de control al iluminatului din clădire si de tipul de
clădire.
FO - factorul de dependență de durata de utilizare (anexa II.4.A1 din Metodologia

Mc001-PII.4)
A - aria totală a pardoselii folosite din clădire [m2].
Numărul 6 din relația de calcul reprezintă 1kWh /m2 / an (consumul de energie

estimat pentru încărcarea bateriilor corpurilor de iluminat de siguranță) la care se
adaugă 5kWh / m2 / an (consumul de energie electrică pentru sistemul de control al
iluminatului). Acest termen nu se aplică pentru clădirile de locuit si pentru clădiri
unde nu există un control al iluminatului.
54
Din calcul rezultă Wil = 118959 kWh/an
2.15. Energia primară și emisiile de CO2
2.15.1. Energia primară
Energia primară se calculează cu formula:
E p =Q f , h ,l ∙ f h ,l +Q f , w ,l ∙ f w ,l +(W i ,l +Q f ,r ,l )∙ f i , l [kWh/an]
în care:
Qf,h,l – energia termică consumată pentru încălzire, produsă la sursă din combustibil
natural, în [kWh/an], calculată la pct. 2.11;
Qw,f,l – energia termică consumată pentru prepararea apei calde de consum, produsă la
sursă din combustibil gaz natural, în [kWh/an], calculată la pct. 2.12; Qw,f =
Qacm
Qf,r,l – energia electrică pentru răcire consumată din S.E.N., în [kWh/an], calculată la
pct. 2.12.2;
Wi,l – energia electrică consumată pentru iluminat din S.E.N., în [kWh/an], calculată
la pct. 2.13;
fw,l = fh,l – factorul de conversie în energie primară pentru încălzire și apă caldă
menajeră, determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.12;
fw,l = fh,l = 2,8
fi,l – factorul de conversie în energie primară pentru energia electrică, determinat

conform Mc001/PII-1, tabel 1.12.
fi,l = 2,8 pentru energia electrică
Din calcul rezultă Ep = 2205412 kWh/an
2.15.2. Emisia de CO2
Emisia de CO2 se calculează cu formula:
ECO 2=Qf ,h , l ∙ f h , CO2 +Qf ,w , l ∙ f w ,CO2 +(W i ,l +Q f ,r ,l )∙ f i , CO2 [kg/an]
în care:
55
Qf,h,l – energia termică consumată pentru încălzire, produsă la sursă din combustibil
natural, în [kWh/an], calculată la pct. 2.11;
Qf,w,l – energia termică consumată pentru prepararea apei calde de consum, produsă la
sursă din combustibil gaz natural, în [kWh/an], calculată la pct. 2.12; Qf,w =
Qacm
Qf,r,l – energia electrică pentru răcire consumată din S.E.N., în [kWh/an], calculată la
pct. 2.12.2;
Wi,l – energia electrică consumată pentru iluminat din S.E.N., în [kWh/an], calculată
la pct. 2.13;
fh,CO2 = fw,CO2 – factorul de emisie la arderea combustibilului, în [kg/kWh], care se

aplică energiei la sursa primară, determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.13;
fh,CO2 = fw,CO2 = 0,24 kg/kWh pentru cărbune
fi,CO2 = fh,CO2 – factorul de emisie pentru electricitate, în [kg/kWh], determinat conform

Mc001/PII-1, tabel 1.14;
fi,CO2 = fh,CO2 = 0,09 kg/kWh – media anuală
Din calcul rezultă ECO2 = 150656 kg/an
Indicele de emisei echivalent CO2
Indicele de emisie echivalent CO2 se calculează cu formula:
ECO
I CO = 2
[kgCO2/m2 an]
2
A inc
în care:
ECO2 – emisia de CO2, în [kg/an], determinată mai sus;
Aînc – suprafața încălzită, în [m2].
Din calcul rezultă ICO2 = 55,09 kgCO2/m2 an
56
3. Certificarea energetică a clădirii
Notarea energetică a clădirii se face în funcție de consumurile specifice

corespunzătoare utilităților din clădire și penalităților stabilite corespunzător
exploatării. Încadrarea în clasele energetice se face în funcție de consumul specific de
energie pentru fiecare tip de consumator în funcție de scala energetică specifică.
3.1. consumul anual specific de energie pentru încălzirea spațiilor
Qinc
q inc= [kWh/m2 an]
A inc
în care:
Qinc = Qf,h – consumul de energie pentru încălzire, în [kWh/an], calculat la pct. 2.11;
Ainc – suprafața încălzită a clădirii, în [m2].
Din calcul rezultă: qinc = 180,43 kWh/m2 an
CLASA D
3.2. Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum
Qacm
q acm= [kWh/m2 an]
A inc
în care:
Qacm – consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, în [kWh/an],

calculat la pct. 2.12;
Din calcul rezultă: qacm = 14,03 kWh/m2 an
CLASA A
3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat
W il
W il = [kWh/m2 an]
Ainc
57
în care:
Wil – consumul de energie pentru iluminat, în [kWh/an], calculat la pct. 2.13;
Din calcul rezultă: Wil = 43,50 kWh/m2 an
CLASA B
3.4. consumul anual specific de energie pentru climatizare
Q clim
q clim = [kWh/m2 an]
A clim
în care:
Qclim = Qf,h – consumul de energie pentru răcire, în [kWh/an], calculat la pct. 2.11;
Aclim – suprafața climatizată a clădirii, în [m2].
Din calcul rezultă: qclim = 126,43 kWh/m2 an
CLASA D
3.5. Consumul total anual specific de energie
qtot = qinc + qacm + qclim+ Wil = 364,39 kWh/m2 an
CLASA C
3.6. Penalizări acordate clădirii certificate
p1 1,00 clădire cu starea subsolului tehnic uscată şi cu posibilitate de acces

la instalaţia comună
p2 1,01 uşa de la intrare nu este prevăzută cu sistem automat de închidere,
dar stă închisa pe perioada de neutilizare
p3 1,02 ferestre/uşi în stare bună dar neetanșe
p4 1,05 corpuri statice dotate fără armături de reglaj
p5 1,05 corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate cu mai mult
de 3 ani în urmă
p6 1,03 coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi
58
golire a acestora sau nu sunt funcţionale

p7 1,00 există contor general de căldură pt. încălzire și contor general pt.
apă caldă de consum
p8 1,05 tencuiala exterioară căzută total sau parțial
p9 1,05 pereţi exteriori uscaţi
p10 1,00 acoperiş etanş
p11 1,00 nu e cazul
p12 1,10 clădire fără sistem de ventilare naturală organizată sau ventilare
mecanică
p0 1,419
3.7. Nota energetică
Relația de calcul a notei energetice este următoarea:
N=exp (−B 1 ∙ qtot ∙ p 0+ B2 ) dacă q tot ∙ p 0 ≥ q Tm
N=100 dacă q tot ∙ p 0 <qTm
în care:
B1, B2 – coeficienți numerici determinați din Mc001/PIII, tabel II.4.2, în funcție de

cazul de încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităților existente conform
tabelului II.4.1;
B1 = 0,000761
B2 = 4,71556
p0 – coeficient de penalizare a notei acordate clădirii în funcție de gradul de utilizare

a energie în raport cu nivelul național rațional, corespunzător normelor minime
de igienă și întreținere a clădirii și instalațiilor interioare, calculat la pct. 3.5;
qTm – consumul specific anual normal de energie minim, obținut prin însumarea
valorilor minime din scalele energetice proprii utilităților existente/aplicabile,
conform Mc001/PIII, fig. II.4.1.
q tot ∙ p 0=¿ 516,976 kWh/m2 an
N = 75,35
59
3.8. Definirea clădirii de referință
Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele caracteristici

generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate conform Mc001/PIII:
1. Aceeași formă geometrică, volum și arie totală a anvelopei ca și clădirea reală;

2. Aria elementelor de construcție transparente (ferestre, luminatoare, pereți
exterior vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea aferentă clădirii
reale. Pentru clădiri cu altă destinație decât de locuit aria elementelor de
construcție transparente se determină pe baza indicațiilor din Anexa A.7.3 din
Mc001/PI, în funcție de aria utilă a pardoselii incintelor ocupate (spațiu
condiționat);
3. Rezistențele termice corectate ale elementelor de construcție din componența
anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime normate, conform
Mc001/PI, cap. 11;
4. Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construcție opace sunt
aceleași ca în cazul clădirii reale;
5. Factorul optic al elementelor de construcție exterioare vitrate este (α τ̇ ) = 0,26;
6. Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare clădirii
reale;
7. Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de minimum 0,5 h -1,
considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri speciale de
etanșare, iar ventilarea este de tip controlată, iar în cazul clădirilor
publice/sociale, valoarea corespunde asigurării confortului fiziologic în
spațiile ocupate (Mc001/PI, cap. 9.7);
8. Sursa de căldură pentru încălzire și preparare a apei calde de consum este,
după caz:
a. Stație termică compactă racordată la sistem districtual de alimentare
cu căldura, în cazul clădirilor reale racordate la astfel de sisteme
districtuale;
b. Centrală termică proprie funcționând cu combustibil gazos (gaze
naturale sau GPL) și cu prepararea apei calde de consum cu boiler cu
acumulare, pentru clădiri care nu sunt racordate la un sistem de
încălzire districtuală;
60
9. Sistemul de încălzire este de tip încălzire centrală cu corpuri statice,

dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
10. Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj termic și
hidraulic atât la baza coloanelor de distribuție (în cazul clădirilor colective),
cât și la nivelul corpurilor statice; de asemenea, fiecare corp de încălzire este
dotat cu repartitoare de costuri de încălzire;
11. În cazul surse de căldură centralizată, instalația interioară este dotată cu contor
de căldură general (la nivelul racordului la instalațiile interioare) pentru
încălzire și apă caldă de consum la nivelul racordului la instalațiile interioare,
în aval de stația termică compactă;
12. În cazul clădirilor de locuit colective, instalația de apă caldă este dotată cu
debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă caldă din
apartamente;
13. Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în
instalațiile interioare;
14. Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex: subsolul tehnic) sunt
izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λiz ≤ 0,05
W/mK, având o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior al conductei;
15. Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările și parametrii de
funcționare conform proiectului, iar consumul specific de căldură pentru
prepararea apei calde de consum este 1958 × Np/Ainc [kWh/m2 an], unde Np
reprezintă numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate,
iar Ainc reprezintă aria utilă a spațiului încălzit/condiționat;
16. Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din Mc001/PII, p0 = 1,00.
Conform definițiilor de mai sus se vor obține următoarele valori caracteristice pentru
clădirea de referință atașată clădirii reale:
Rezistențele termice corectate conform cerințelor minime sunt:
A R’real R’minim referință

Elementul de construcție
[m ]
2
[m K/W]
2
[m2K/W]
Perete exterior 1296,37 0,93 1,40
Planșeu peste subsol 455,78 0,84 1,65
Planșeu peste ultimul etaj - Terasa 533,50 0,93 3,00
Tabel 3.8.1 Rezistențe termice corectate
61
Coeficienții de transfer de căldură ai clădirii de referință calculați conform

metodologiei prezentate anterior:
HT = 3151,13 W/K
HV = 1488,69 W/K
Și în consecință H = 4639,82 W/K
Determinarea perioadei de încălzire a clădirii de referință:
θed = 8,86 OC
Luna Nr. zile/lună Temp. ext. medie N 2 × θe θem real

August 0 21,20 0,00 8,86
Septembrie 0 16,90 0,00 8,86
Octombrie 7,32 10,80 79,05 8,86
Noiembrie 30 5,20 156,00 8,86
Decembrie 31 0,20 6,20 8,86
Ianuarie 31 -2,40 -74,40 8,86
Februarie 28 -0,10 -2,80 8,86
Martie 31 4,80 148,80 8,86
Aprilie 9,94 11,30 112,32 8,86
Mai 0 16,70 0,00 8,86
Iunie 0 20,20 0,00 8,86
Iulie 0 22,00 0,00 8,86
NZ real 167,26 1166,90
Tabel 3.8.2 Determinarea perioadei de încălzire
Pierderile de căldură ale clădirii de referință:
QL = 337482,24 kWh/an
Aporturile de căldură ale clădirii de referință:
Qi = 206489 kWh/an
Qs = 5391 kWh/an
Qg = 211880 kWh/an
η = 0,99
Necesarul de căldură pentru încălzire a clădirii de referință:
Qh = 128536 kWh/an
62
Consumul de energie pentru încălzire, Qfh:
Qfh = 190549 kWh/an
Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm:
Calculul consumului specific de căldură pentru prepararea apei calde de consum la

clădirea de referință racordată la un sistem de încălzire districtual (punct termic sau
centrală termică de cartier), se face conform Mc001/PIII, anexa 9:
Qacm =1958∙ N p ∙
( A1 )
inc
[kWh/m2 an]
în care:
Np – numărul mediu normalizat depersoane aferent clădirii certificate, determinat

conform Mc001/PII, anexa II.3.C
iloc = 0,10 pers/m2 – pentru orașul București
Ainc – aria utilă a spațiului încălzit, în [m2].
Din calcule rezultă qacm = 14,03 kWh/m2 an
Qacm = 38367,56 kWh/an
Consumul de energie pentru iluminat, Wil:
Wil = 1189959 kWh/an
Din calcule rezultă wil = 43,50 kWh/m2 an
Energia primară și emisiile de CO2:
Ep = 1217721 kWh/an
ECO2 = 73479 kg/an
ECO2
ICO2 = = 26,87 kgCO2/m2 an
A inc
Notarea energetică a clădirii de referință se realizează în funcție de consumurile

specifice aferente utilităților din clădire, utilizând scalele energetice corespunzătoare
fiecărui consum, considerându-se penalizările p0 = 1, astfel:
Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spațiilor:
Q inc
q inc= = 69,68 kWh/m2 an
A inc
63
CLASA B
Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de consum:
Q acm
q acm= = 14,03 kWh/m2 an
A inc
CLASA A
Consumul anual specific de energie pentru climatizare:
Q clim
q clim = = 81,27 kWh/m2 an
A clim
CLASA B
Consumul anual specific de energie pentru iluminat:
W il
W il = = 43,50 kWh/m2 an
Ainc
CLASA B
Consumul total anual specific de energie:
qtot = 208,48 kWh/m2 an
CLASA B
Relația de calcul a notei energetice este următoarea:
N=exp (−B 1 ∙ qtot ∙ p 0+ B2 ) dacă q tot ∙ p 0 ≥ q Tm
N=100 dacă q tot ∙ p 0 <qTm
în care:
B1, B2 – coeficienți numerici determinați din Mc001/PIII, tabel II.4.2, în funcție de

cazul de încadrare a clădirii din punct de vedere al utilităților existente conform
tabelului II.4.1;
B1 = 0,000761
64
B2 = 4,71556
p0 – coeficient de penalizare a notei acordate clădirii;
p0 = 1,00
qTm – consumul specific anual normal de energie minim, obținut prin însumarea
valorilor minime din scalele energetice proprii utilităților existente/aplicabile,
conform Mc001/PIII, fig. II.4.1.
q tot ∙ p 0=¿ 208,48 kWh/m2 an
N = 95,29
65
4. Soluții de reabilitare termică
Lucrarea a fost întocmită pe baza „Metodologiei de calcul a performanței energetice a

clădirilor” – Mc001/2006, elaborată în baza Legii nr. 372/2005 și cu Normele
metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009 (Capitolul II – art. 4 și 6), analizând
soluțiile de reabilitare energetică a clădirilor privind anvelopa imobilului de birouri:
 izolarea termică a pereților exteriori;
 înlocuirea ferestrelor exterioare existente cu tâmplărie performantă energetic;
 termo-hidroizolarea terasei;
 izolarea termică a planșeului peste subsolș
 lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;
 instalațiile de alimentare cu căldură (încălzire și apă caldă menajeră)

comune (din subsol) și instalațiile de climatizare.
Prima activitate întreprinsă în cadrul etapei de audit energetic a fost cea de analiză
comparativă efectuată asupra componentelor consumurilor de energie termică ale
clădirii de birouri. Această analiză a condus la identificarea celor mai potrivite măsuri
de reabilitare a clădirii din punct de vedere energetic.
Astfel, în cazul clădirii analizate, s-au identificat următoarele posibile soluţii de

reabilitare:
a. Soluția 1 (S1) – Izolarea termică a pereților exteriori cu un strat de polistiren

expandat de 10 cm grosime pe partea exterioară. Implementarea acestei soluții
reprezintă o lucrare complexă care presupune: pregătirea suprafeței exterioare a
clădirii pentru aplicarea stratului de termoizolație și tuturor straturilor aferente
necesare pentru protecția mecanică și pentru aplicarea unui nou strat de tencuială,
inclusiv refacerea finisajelor anvelopei (zugrăveli exterioare). Lucrarea necesită
montare de schelă și înlăturarea permanentă a materialelor rebut.
b. Soluţia 2 (S2) – Izolarea termică a plăcii peste subsol peste valoarea minimă de
1,25 m2K/W prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG 18/2009, prin
fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat
din plăci din polistiren expandat de 10 cm grosime sau vată minerală. Stratul
66
termoizolant se va coborî pe pereții laterali ai subsolului pe o înălțime de 0,9 m pentru

„a închide’’ punțile termice. Termoizolația se va proteja cu o masă de șpaclu armată
cu plasă din fibră de sticlă.
c. Soluţia 3 (S3) - Izolarea termică a planşeului terasă peste ultimul nivel fără
desfacerea straturilor existente de termo și hidroizolație, prin aplicarea
termosistemului din polistiren extrudat cu grosimea de 10 cm. Peste acesta se va
monta tablă.
d. Soluția 4 (S4) - Înlocuirea ferestrelor de lemn, existente, cu ferestre tip termopan,

tratate low-e, cu tâmplărie din PVC, dotate cu fante de circulaţie naturală controlată a
aerului între exterior şi interior, cu geamuri tratate pe faţa interioară pentru reflexie
antitermică. Prin adoptarea acestei soluții se obține:
 creșterea rezistenței termice a ferestrelor față de situația actuală;
 reducerea infiltrațiilor de aer rece prin neetanșeitățile elementelor mobile;
 îmbunătățirea punților termice la contactul dintre tocul ferestrelor și ușilor cu

zidăria.
e. Soluţia 5 (S5) – Montarea de panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea energiei

electrice pentru iluminat. Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile să transforme
lumina (energia solară) direct în energie electrică, prin intermediul unui proces chimic
complex. Energie electrică gratuită! Conversia este statică și nepoluantă, tocmai de
aceea acest mod de producere a energiei electrice este unul ecologic.
Soluțiile propuse formează împreună două pachete de soluții care răspund cerințelor
OG 18/2009.
f. Pachetul 1 (P1) – S1+S2+S4 – Cuplarea soluției S1 cu soluțiile S2, respectiv S4

propune izolarea termică a pereților exteriori, înlocuirea tâmplăriei din lemn existente
cu tâmplărie termoizolantă etanșă din PVC și sporirea rezistenței termice a plăcii
peste subsol.
g. Pachetul 2 (P2) – S1+S2+S3+S4+S5 – Cuplarea celor 5 soluții propune izolarea

termică a pereților exteriori, înlocuirea tâmplăriei din lemn existente cu tâmplărie
termoizolantă etanșă din PVC și sporirea rezistenței termice a plăcii peste subsol,
refacerea terasei, cât și montarea de panouri solare fotovoltaice.
67
4.1. Analiza aspectelor energetice
Această analiză presupune reevaluarea indicatorilor energetici de bază ai clădirii

pentru fiecare soluție în parte. În principal este vorba de consumul anual de energie al
clădirii care rezultă prin aplicarea fiecărei măsuri, mai redus decât cel aferent situației
actuale. Analiza s-a efectuat atât pentru soluțiile prezentate cât și pentru pachetele de
soluții menționate.
Varianta Consum Economia Nota

anual anuala energetic
a
(kWh/an) (kWh/m2/ (kWh/an) (%)
an)
Clădirea 996.478,4
364,39 0,00 0,00 75,35
reala 9
S1 850.375,3 310,96 146.103,1 14,6 79,82
7 3 6
S2 929.788,5 340,00 66.689,92 6,69 77,36
7
S3 932.763,2 341,09 63.715,28 6,39 77,27
1
S4 725.300,2 265,22 271.178,2 27,2 83,86
8 2 1
S5 863.212,4 315,65 133.266,0 13,3 79,42
8 2 7
P1 591.708,0 216,37 404.770,4 40,6 90,72
6 4 2
P2 470.263,4 171,96 526.215,0 52,8 95,28
5 4 1
Clădirea
de 570.131,5 426.347,0 42,7
208,48 95,29
referinţ 0 0 9
a
4.2. Analiza aspectelor economice
4.2.1. Premise de calcul economic
Se presupun şi respectiv, se calculează următoarele:
 sumele necesare realizării lucrărilor de investiţie se consideră ca fiind la

dispoziţia beneficiarului de investiţie, acesta neapelând la credite bancare;
 calculele economice se efectuează în €;
 costul specific al energiei termice nesubvenţionat, conform datelor comunicate

de către proiectantul general, este de 0,065 €/kWh;
68
 costurile specifice de investiţie, pentru lucrările de construcţie, aferente

soluţiilor propuse, comunicate de către proiectantul general, sunt următoarele:
- izolarea suplimentară a pereţilor exteriori, cu polistiren expandat de 10 cm:

21€/m2;
- înlocuirea ferestrelor existente, cu ferestre tip termopan, din PVC, cu

geamuri tratate pe faţa interioară pentru reflexie antitermică: 80 €/m2;
- izolarea planşeului terasă cu polistiren extrudat de 10 cm: 25 €/m2;
- izolarea planșeului peste subsol cu vată minerală: 25 €/m2;
- montarea de panouri solare fotovoltaice: 1,5 €/W
4.2.2. Indicatori de eficienţă economică utilizaţi la analiza economică a soluţiilor
A treia activitate întreprinsă în cadrul acestei etape o reprezintă analiza economică

asupra implementării soluţiilor individuale propuse și a pachetelor de soluţii propuse.
Această analiză presupune evaluarea:
- costurilor de investiție a variantelor de reabilitare;
- duratei de viață a variantelor de reabilitare;
- economiile energetice datorate adoptării variantelor de reabilitare.
Ținând seama de costul specific al energiei termice se determină:
- durata de recuperarea investiției pentru fiecare variantă de reabilitare;
- costul specific al energiei termice economisite;
- reducerea procentuală a facturii la utilitățile de energie termică.
Pentru o mai bună înţelegere a termenilor prezentaţi în acest capitol şi în anexa

aferentă acestuia, vom prezenta definiţiile în conformitate cu metodologia Mc001.
Măsură de modernizare energetică – intervenţie asupra construcţiei şi instalaţiilor

aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al clădirii.
Durată de viaţă a soluţiei de modernizare – durata de viaţă estimată pentru soluţia

de modernizare analizată, pentru care parametrii consideraţi se păstrează neschimbaţi
faţă de stadiul iniţial, la momentul aplicării soluţiei respective.
69
Durată de recuperare a investiţiei – durata de recuperare a investiţiei prin economia

realizată în urma reducerii consumului de energie datorată aplicării măsurilor de
reabilitare/modernizare energetică.
Valoare netă actualizată – proiecţia la momentul „0” a tuturor costurilor implicate

de aplicarea unei măsuri/soluţii de modernizare energetică a clădirii, în funcţie de rata
de depreciere a monedei considerate – sub forma deprecierii medii anuale şi de rata
medie anuală a creşterii costului energiei.
Cost al unităţii de energie economisită – costul unităţii de energie obţinută prin

modernizare energetică a clădirii, determinat ca raport între valoarea investiţiei
datorată aplicării unei măsuri sau pachet de măsuri de modernizare energetică şi
economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viaţă a
măsurii de modernizare energetică.
Analiza economică a măsurilor de modernizare energetică a clădirilor existente

conduce la alegerea măsurilor eficiente din punct de vedere economic, prin prisma
indicatorilor economici printre care indicatorul fundamental îl reprezintă valoarea
ΔVNA (m )
netă actualizată, . Implementarea efectivă a unui proiect de modernizare
energetică presupune însă şi analiza finanţării posibile a proiectului, din punct de
vedere al schemei de finanţare posibil de aplicat şi din punct de vedere al
suportabilităţii beneficiarului proiectului.
Valoarea Netă Actualizată (VNA) este dată de relaţia:
VNA = C0 + ∑ C E X k
k
k
(I.3.2)
în care:
( )
N t
1 + fk
X k= ∑ 1+ i
t=1
(I.3.1)
C0 – costul investiţiei totale în anul „0”, în [Euro];
CE – costul anual al energiei consumate, la nivelul anului de referinţă, în [Euro/an];
f– rata anuală de creştere a costului căldurii [–];
i– rata anuală de depreciere a monedei (Euro) [–];
70
k– indice în funcţie de tipul energiei utilizate (1 – gaz natural, 2 – energie termică,

3 – energie electrică);
N– durata fizică de viaţă a sistemului analizat, în [ani].
VNA aferentă investiţiei suplimentare datorată aplicării proiectelor de modernizare

energetică şi economiei de energie rezultată prin aplicarea proiectelor menţionate:
ΔVNA (m ) = C( m ) − ∑ Δ C E ⋅X k
k
k
(I.3.4)
în care:
C(m) – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică, la nivelul

anului „0”, în [Euro];
ΔCE – reducerea costurilor de exploatare anuale urmare a aplicării proiectelor de

modernizare energetică la nivelul anului de referinţă, în [Euro/an]:
ΔC E = c k ⋅ ΔEk
k
(I.3.5)
în care:
ΔEk – reprezintă economia anuală de energie k estimată, obţinută prin implementarea

unei măsuri de modernizare energetică, în [kWh/an];
ck – reprezintă costul actual al unităţii de energie k, în [Euro/kWh].
Condiţia ca o investiţie în soluţia de modernizare energetică să fie eficientă este

următoarea:
ΔVNA (m) < 0
respectiv:
C( m)
X > A in care A =
ΔC E
Durata de recuperare a investiţiei suplimentare datorată aplicării unui proiect de

modernizare energetică, NR, se determină prin înlocuirea duratei de viaţă estimată cu
NR ca valoare necunoscută în relaţia (I.3.4) explicitată conform relaţiei (I.3.1), şi prin
ΔVNA (m) = 0
punerea condiţiei de recuperare a investiţiei: :
71
NR
( )
t
k
1 + fk
C( m ) − ∑ c k⋅Δ E k ⋅∑ =0
k=1 t=1 1+i
Costul unităţii de energie economisită prin implementarea proiectului de modernizare

energetică a unei clădiri existente (sau costul unui kWh economisit) se determină cu
relaţia:
C( m)
e=
N⋅ΔE
[Euro/kWh]
În ceea ce priveşte investiţia suplimentară C(m), proiectată la nivelul anului „0”

beneficiarul de investiţie dispune de întreaga sumă la momentul „0”, caz în care
VNA, corespunzătoare investiţiei, coincide cu valoarea C(m);
În prezenta analiză economică a variantelor de reabilitare s-au avut în vedere

următoarele ipoteze şi valori:
- beneficiarul suportă costul fără credit bancar;
- calculele economice se efectuează în Euro;
- costul specific al combustibilului este de c = 0,065 Euro/kWh;
- rata anuală de creştere a costului căldurii f = 10%;
- rata anuală de depreciere a monedei (Euro) i = 5%;
- indicatori de eficienţă utilizaţi la analiza comparativă a soluţiilor:
Durata de recuperare a investiţiei, NR [ani] se obţine din rezolvarea ecuaţiei:

NR
( )
t
1+f
C( m ) − c⋅Δ E ⋅∑ =0
t=1 1+i
Costul unităţii de energie economisită prin implementarea proiectului de modernizare
energetică (sau costul unui kWh economisit), e:
C( m)
e=
N⋅ΔE
[Euro/kWh]
în care:
C(m) – costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică, în [Euro];
72
N– durata de viaţă estimată, a soluţiei de reabilitare (modernizare) energetică;
ΔE – reprezintă economia anuală de energie estimată, obţinută prin implementarea

unei măsuri de modernizare energetică, în [kWh/an].
Rezultatele acestei a treia activități sunt următoarele:
Varianta Economia Cost Durata de Durata de Costul

anuala aproximativ viata recuperare specific al
investitie investitie economiei
energetice
(-) (kWh/an) (Euro) (ani) (ani) (Euro/kWh)
S1 146103,13 27223,77 25 2,9 0,007
S2 66689,92 11394,50 20 2,6 0,009
S3 63715,28 13337,50 20 3,2 0,010
S4 271178,22 42330,40 30 2,4 0,005
S5 133266,02 52500,00 25 6,1 0,016
P1 404770,44 80948,67 15 3,1 0,013
P2 526215,04 146786,17 15 4,3 0,019
4.3. Concluzii
Analizele energetice și economice prezentate mai sus pun în evidență calitățile

diferitelor soluții de reabilitare. Astfel:
 Varianta de reabilitare S1 – implică un cost de 27.223 € și se recuperează în

circa 2,9 ani, această perioadă de recuperare fiind acceptabilă, față de durata
de viață a soluției. Această soluție implică un cost relativ mare al investiției
dar aduce o economie de energie importantă și îmbunătățește confortul
interior. În același timp, soluția aduce îmbunătățiri performanței energetice a
anvelopei clădirii prin limitarea efectelor punților termice. Această soluție se
va aplica conform detaliilor și indicațiilor date în proiectul de execuție
întocmit de un specialist în domeniul construcțiilor civile care va analiza
starea clădirii din punct de vedere al rezistenței.
 Varianta de reabilitare S2 – implică un cost de 11.394 € și se recuperează în
de viață a soluției. Aplicând soluția de termoizolare a plăcii peste subsol,
costul investiției este relativ mare comparativ cu economia de energie, însă
73
îmbunătățește semnificativ confortul termic interior din spațiile de la parter și

asigură închiderea punților termice pe ansamblul anvelopei.
 Varianta de reabilitare S3 – implică un cost de 13337 € și se recuperează în
de viață a soluției. Aplicând soluția de refacere a terasei, costul investiției este
relativ mare comparativ cu economia de energie însă îmbunătățește
semnificativ confortul termic interior din spațiile de la ultimul etaj și asigură
închiderea punților termice pe ansamblul anvelopei.
 Varianta de reabilitare S4 – implica un cost de 42.330 € și se recuperează în
de viață a soluției. Această soluție este cea mai performantă din punct de
vedere al economiei.
 Varianta de reabilitare S5 – implică un cost destul de 52.500 €, și se
recuperează în circa 6,1 ani, această perioadă de recuperare fiind una
acceptabilă.
 Varianta de reabilitare P1 – implică un cost de 80.948 € și se recuperează în
circa 3,1 ani, această perioadă de recuperare fiind una foarte bună. Această
variantă de reabilitare este bună atât din punct de vedere energetic cât și
economic, costul investiției fiind unul acceptabil în comparație cu recuperarea
investiției.
 Varianta de reabilitare P2 – implică un cost de 146.786 € și se recuperează în
circa 4,3 ani, această perioadă de recuperare fiind una acceptabilă. Această
variantă de reabilitare este bună atât din punct de vedere energetic cât și
economic, costul investiției fiind unul mai ridicat dar cu o perioadă mică de
recuperare.
În analiza și decizia finală, adoptarea anumitor soluții și pachete de soluții în scopul
reducerii consumurilor energetice trebuie avut în vedere faptul că prețul specific al
energiei termice va crește în următorii ani, astfel încât durata de recuperare a
investițiilor se va reduce corespunzător.
4.4. Alte observații
Se referă la sintetizarea informaţiilor obţinute prin analiză termică şi energetică a

clădirii şi diagnosticul energetic al acesteia, prin interpretarea rezultatelor obţinute şi
74
indicarea aspectelor legate de performanţa energetică a clădirii, atât în ceea ce

priveşte protecţia termică a construcţiei, cât şi gradul de utilizare a energiei la nivelul
instalaţiilor aferente acesteia.
a) Ca urmare a analizei termice şi energetice se pot concluziona următoarele:
 anvelopa clădirii prezintă un grad de izolare termică necorespunzător;
 100% din suprafaţa vitrată este din lemn, neetanşă, dar investiția nu este
foarte mare iar economic ea se justifica prin economia de energie care se
obține;
 terasa este necorespunzătoare din punct de vedere al gradului de izolare

termică;
 izolaţia conductelor de agent termic din subsol (apa calda de consum și

pentru încălzire) este tasată, și-a pierdut calitățile izolatoare şi trebuie
refăcută.
b) Pe baza calculului indicatorilor specifici şi a penalizărilor acordate la notarea

energetică, clădirea şi instalaţiile aferente ei au fost încadrate, conform grilei
de clasificare energetică, astfel:
Clădirea certificată:
 clasa energetică: C (pe ansamblu), adică medie.
 notare energetică: 75,35 (din 100)
Clădirea de referinţă:
 clasa energetică: B (pe ansamblu), adică buna.
 notare energetică: 95,29 (din 100)
c) Măsurile propuse pentru modernizarea clădirii şi a instalaţiilor aferente, în

vederea creşterii eficienţei energetice şi a confortului termic sunt:
Referitoare la clădire:
 izolarea termică suplimentară a pereţilor exteriori, terasei, a planșeului

peste subsol și înlocuirea tâmplăriei exterioare;
Referitoare la instalații:
75
 izolarea termică a conductelor de agent termic din subsolul imobilului și

montarea robinete de separaţie și golire, la baza coloanelor de încălzire și
de apă caldă;
 montarea de panouri solare fotovoltaice pentru producerea de energie

folosită la iluminat.
d) În urma aplicării măsurilor de reabilitare termică a construcţiei şi de

modernizare a instalaţiilor aferente, clădirea trece în altă clasă de eficiență
energetică, încadrându-se în clasa de performanţă energetică B, și se obține o
îmbunătățire a performanțelor energetice care conduc la economii de energie.
e) Auditul energetic nu poate fi utilizat ca şi documentaţie de fundamentare a

solicitării de finanţare, sau creditare a lucrărilor propuse, însă, pe baza acestuia
se poate trece cu uşurinţă la întocmirea Studiului de fezabilitate, pentru
aprobarea indicatorilor economici ai investiţiei.
Rezultatele auditului energetic al clădirii reprezintă baza de calcul pentru studiul de

fezabilitate care stabilește varianta de reabilitare oportună pentru beneficiarul clădirii
analizate. Odată identificată varianta de reabilitare, se va trece la proiectarea ei și apoi
la executarea lucrărilor de reabilitare conform proiectului de reabilitare.
76
5. Anexa A – Informații privind clădirea certificată
Anexa la Certificatul de performanţă energetică nr.
1. Date privind construcţia:
 Categoria clădirii:
de locuit, individuală
de locuit cu mai multe apartamente (bloc)
cămine, internate
spitale, policlinici
hoteluri şi restaurante
clădiri pentru sport
clădiri social-culturale
clădiri pentru servicii de comerţ
alte tipuri de clădiri consumatoare de energie
 Nr. niveluri:
subsol,
demisol,
parter + 5 etaje
 Nr. de apartamente şi suprafeţe utile:
Tip. Aria unui Nr.

Sut [m²]
birou birou [m²] birouri
0 1 2 3
2 cam. 80,76 1 80,76
73,70 1 73,70
74,04 2 148,08
75,17 2 150,34
72,04 2 144,08
3 cam. 108,33 1 108,33
105,92 1 105,92
106,76 2 213,52
108,39 2 216,78
108,25 2 216,50
106,79 2 213,58
95,99 2 191,98
4 cam. 171,00 1 171,00
5 cam. 201,55 1 201,55
22 2236,12
 Suprafața utilă a spațiilor încălzite: 2734,68 m2
77
 Suprafața locuibilă: 2236,12 m2
 Volumul total al clădirii: 8887,71 m3
 Caracteristici geometrice şi termotehnice ale anvelopei:
Rezistenţa termică Suprafata

Tip element de construcţie
corectată [m²K/W] [m²]
1 2 3
Terasa 0,93 533,50
Pereti exteriori fatade 0,64 1296,37
Planseu peste subsol
0,83 455,78
neincalzit
Ferestre lemn 0,45 476,96
UE lemn 0,45 52,96
UE metalice 0,17 3,60
Total arie exterioara (m2) 2818,38
 Indice de compactitate al clădirii, SE/V: 0,32 m-1
2. Date privind instalaţia de încălzire interioară:
 Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:
sursă proprie, cu combustibil:

centrală termică de cartier
termoficare – punct termic central
termoficare – punct termic local
altă sursă sau sursă mixtă:
 Tipul sistemului de încălzire:
încălzire locală cu sobe,

încălzire centrală cu corpuri statice,
încălzire centrală cu aer cald,
încălzire centrală cu planşee încălzitoare,
alt sistem de încălzire:
 Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice:
sech/ Sech tot

Tip corp static Nr corp stat nr elem/cp sech/elem corp inc [mp]
78
- Tip distribuţie a agentului termic de încălzire:
inferioară,
superioară,
mixtă
- Necesarul de căldură de calcul: kW
- Racord la sursa centralizată cu căldură:
racord unic,
multiplu: puncte,
- diametru nominal: 108 mm,
- Contor de căldură:
- tip contor: contor căldură

- anul instalării: 2005
- existenţa vizei metrologice: nu există
- Elemente de reglaj termic şi hidraulic:
- la nivel de record: -
- la nivelul coloanelor: -
- la nivelul corpurilor statice: -
- Lungimea totală a reţelei de distribuţie amplasată în spaţii neîncălzite: 80,47 m;
- Debitul nominal de agent termic de încălzire: l/h;
3. Date privind instalaţia de apă caldă de consum:
 Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:
sursă proprie, cu:

centrală termică de cartier
termoficare – punct termic central
termoficare – punct termic local
altă sursă sau sursă mixtă:
 Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:
din sursă centralizată,

centrală termică proprie,
boiler cu acumulare,
preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m.,
preparare locală pe plită,
alt sistem de preparare a.c.m.:
 Puncte de consum a.c.m.: băi, bucătării
79
 Numărul de obiecte sanitare – pe tipuri:
- Lavoar: 42
- Spălător: 22
- Rezervor WC: 42
 Racord la sursa centralizată cu căldură:
racord unic,
multiplu: puncte,
 Conducta de recirculare a a.c.m.:
funcţională
nu funcţionează
nu există
 Contor de căldură general:
- tip contor: contor căldură

- anul instalării: 2005
- existenţa vizei metrologice: nu există
 Debitmetre la nivelul punctelor de consum:
nu există
parţial
peste tot
4. Informaţii privind instalaţia de climatizare:
Instalații de aer condiționat pentru birouri, sistem ventiloconvectoare 2 țevi.
Răcitor de apa cu condensator răcit cu aer, ansamblu montat în uzina pentru instalare
exterioară, îmbrăcat cu panouri metalice, usor de demontat, cu fața interioară tratată
termic ți acustic, inclusiv agent frigorific ecologic.
5. Informaţii privind instalaţia de ventilare mecanică:
6. Informaţii privind instalaţia de iluminat:
Plafoniere pătrate montate înglobat în plafonul fals echipate cu 4 lămpi fluorescente

de 18W pentru iluminatul general al clădirii de birouri. Lămpile fluorescente si cu
descărcari sunt de culoare alb cald cu Tc=3000K si Ra>80.
80
Spoturi decorative înglobate în plafonul fals echipate cu lămpi de 70 W sau de 35W

cu descărcari în vapori de mercur și adaosuri de ioduri metalice pentru iluminatul de
accent.
Întocmit,
Auditor energetic pentru clădiri,
81
6. Anexa B – Certificat energetic
82

Proiect Audit V.finala Var7-Excel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Audit V.finala Var7-Excel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

septembrie – noiembrie 2010

2.14. Consumul de energie pentru iluminat........................................................................................58

Clădirea este considerată în prezent ca un organism într-o evoluție continuă, care în

Prin eficientizarea energetică a clădirii în paralel cu deducerea necesarului de energie,

Creșterea eficienței energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea

Activitatea de expertizare și auditare are drept scop stabilirea caracteristicilor

Calitatea și eficiența consumului energetic la nivelul fondului construit a depășit

La nivelul Uniunii Europene, directiva CE 91/2002 stabilește pentru țările membre

Obiectivul principal al „Certificatului de performanță energetică” al unei clădiri

interesate în cumpărarea sau asigurarea clădirii, informații despre performanța

Auditul energetic și întocmirea Certificatului de performanță energetică se efectuează

Elaborarea „Certificatului de performanță energetică al unei clădiri” implică

 efectuarea analizei termice și energetice a clădirii;

Elaborarea „Auditului energetic al unei clădiri” implică următoarele etape:

1. efectuarea analizei termice și energetice a clădirii;

1. Analiza termică și energetică a clădirii se referă la evaluarea performanței

Analiza termică și energetică a clădirii presupune realizarea următoarelor etape:

 Investigarea preliminară a clădirii și a instalațiilor aferente, care se referă

 evaluarea stării actuale a clădirii prin comparație cu soluția de proiect

al clădirii, prin interpretarea rezultatelor obținute și indicarea aspectelor legate

2. Identificarea măsurilor de reabilitare/modernizare energetică și analiza

 Stabilirea soluțiilor tehnice de creștere a performanței energetice a clădirii

3. „Raportul de audit energetic” conține toate elementele necesare alegerii soluțiilor

Întocmirea Raportului de audit energetic este un element esențial al procedurii de

1.2. Conținutul proiectului

Prezentul proiect a fost întocmit la finalizarea cursului de „Audit energetic pentru

performanță energetică” și realizarea „Auditului energetic” pentru un imobil de

La baza proiectului au stat:

 Date din proiectul de execuție al clădirii;

Proiectul este structurat conform legislației și normativelor în vigoare.

Documentele finale respectă „Metodologia de calcul a performanței energetice a

Sunt prezentate principalele soluții de reabilitare, însoțite de analiza eficienței

Sunt prezentate planurile de arhitectură ale construcției.

2. Analiza energetică a clădirii

2.1. Caracteristici geometrice și de alcătuire a clădirii

2.1.1. Descrierea arhitecturală a clădirii

Clădirea evaluată este de tip imobil de birouri, fiind situată în București.

Construcția a fost executată în anul 1983.

Clădirea se compune dintr-un singur tronson, cu regim de înălțime S+P+5E.

Dimensiunile în plan ale clădirii sunt 28,10 m x 20,00 m, cu o suprafață totală

Soluția arhitecturală existentă a clădirii grupează următoarele funcțiuni pe nivel:

 Subsol: subsol tehnic

Înălțimile de nivel sunt:

Terasa clădirii este necirculabilă și nu prezintă degradări sau neetanșeități.

2.1.2. Descrierea alcătuirii elementelor de construcție și structurii de rezistență

Pereții exteriori care alcătuiesc anvelopa clădirii sunt alcătuiți astfel:

 Tencuieli de cca. 2 cm grosime la interior;

Pereții interiori sunt din zidărie din beton armat.

Structura de rezistență a clădirii deasupra cotei 0.00 este alcătuită astfel:

 Elemente verticale din beton armat monolit – stâlpi de rezistență;

Structura este realizată după cum urmează:

2.1.3. Descrierea tipurilor de instalații interioare și alcătuirea acestora (încălzire,

Încălzirea clădirii analizate este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la un

Instalația de alimentare cu apă caldă de consum urmează același traseu la subsol ca și

 compresoare (minim 2 buc.) tip șurub;

Date suplimentare aferente elementelor principale:

 Sunt de tip monosurub.

 Fiecare este prevăzut cu un preîncălzitor de carter pentru limitarea diluării

 Este de tip „sheell-and-tube”, în care circulă lichidul de răcire.

Grupul este echipat cu un condensator ce include un circuit de subrăcire pentru

Circuit agent frigorific

Fiecare circuit de agent frigorific este prevăzut cu un amortizor de zgomot pentru